Migratia si Azilul

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări

Ediția nr. 48/2019

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

“MIGRAŢIA ŞI AZILUL” Nr. 48/2019 igi.mai.gov.ro

e-mail: presa.igi@mai.gov.ro Facebook : Inspectoratul General pentru Imigrari Instagram : inspectoratul_pentru_imigrari

Legalitate. Transparenta. Respect.

Redactori : Ermina MIHAI,

Bogdan COJOCARU Fotoreporter și tehnoredactare : Anuța IEUDEAN Adresa redacţiei: Lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București Responsabilitatea

pentru

conținutul

articolelor

revine în exclusivitate autorilor. Aceștia păstrează drepturile de autor pentru articolele publicate.

Comitetul

de

redacție

primește

propuneri

contribuții la Buletinul ”Migrația și Azilul”.

I.S.S.N - L2344-5297 Fondul Azil, Migrație și Integrare Proiect: Implementarea operațiunilor de returnare forțată

de

Sumar

Din

Inspectoratul General pentru Imigrări - Biroul Informare şi Relaţii Publice -

Entuziasmul dispariției unor imperii la sfârșitul Primului Război Mondial avea să fie luat de necesitatea unei echități și a unei compensații istorice pentru cei mai mulți dintre combatanți/câștigători.

Delimitarea teritoriilor noilor state apărute pe harta lumii avea să creeze dureri de cap Marilor Puteri.

Toate angoasele și frustrările istoriei aveau să se manifeste din plin la masa tratativelor. Astfel, după încheiere negocierilor de pace aveau să apară primele schimburi de populații, cele mai cunoscute fiind între Grecia și Turcia, când aproape 2 milioane de oamenii simpli și-au pierdut de jure cetățenia cu care s-au născut și au fost transformați în refugiați.

Deciziile politico-militare au marcat puternic prima jumătate a secolului al – XX- lea. Teoriile închipuite ale unor indivizi au jucat un rol covârșitor în destinele a milioane de oameni. Apariția refugiaților, a celor forțați de împrejurări să-și părăsească locul de baștină, avea să fie doar unul dintre efecte pentru care lumea contemporană nu era pregătită. Încercările timide din perioada interbelică privind stabilirea unui set de reguli, inclusiv a unui pașaport pentru refugiați, aveau să rămână fără succes în fața noilor manifestări iredentiste din perioada interbelică.

Lipsa de fermitate a actorilor politici avea să găsească lumea postbelică total nepregătită în fața milionelor de refugiați. Înființarea UNHCR avea ca scop abordarea situației postbelice a refugiaților din Europa, dar primul test al agenției avea să fie marcat de numărul mare de refugiați ca urmare a Revoluției maghiare înăbușite de forțele sovietice.

Chiar dacă ne aflăm la aproape o sută de ani de la prima dezbatere a problematicii refugiaților constatăm faptul că pentru a înțelege cauzele care stau la baza refugiului unor persoane, nu trebuie să ignorăm condițiile politice, economice, sociale sau militare pentru a efectua o radiografie corectă și pertinentă a deciziilor inițiale și pentru a găsi soluțiile eficiente și durabile.

Bogdan Cojocaru

3

Agenda IGI

La data de 15 mai a.c., la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, conducerea instituției a primit vizita unei delegații din cadrul Ambasadei Republicii Armenia la București. Întâlnirea delegației române, condusă de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, comisar-șef de poliție Leonard-Florin MEDREGA, cu delegația armeană, condusă de Excelența Sa domnul Sergey MINASYAN, ambasadorul Republicii Armenia la București a avut ca temă centrală domeniul migrației legale. În cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte privind cooperarea dintre cele două instituții în domeniul imigrării, procesul de liberalizare al vizelor dintre Armenia și țările UE, readmisia, precum și alte subiecte conexe.

La finalul discuțiilor, delegația armeană a mulțumit conducerii Inspectoratului General pentru Imigrări pentru informațiile oferite exprimându-și disponibilitatea unei cooperări ulterioare.

O delegație a Inspectoratului General pentru Imigrări a efectuat, în perioada 08-09 mai a.c., o vizită de lucru la Oslo, în Norvegia, pentru finalizarea demersurilor de negociere și oficializare a Acordului de Parteneriat dintre Inspectoratul General pentru Imigrări și Directoratul Norvegian de Imigrări. Întâlnirea a avut loc în contextul implementării la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, în calitate de promotor, a proiectului predefinit PDP 1 – Îmbunătățirea sistemului național de azil și migrație, finanțat din Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2020.

4 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

De asemenea, în cadrul întrevederii au fost purtate discuții cu partenerul norvegian - Directoratul Norvegian de Imigrări, în marja activităților ce urmează a fi derulate în comun.

Delegația Inspectoratului General pentru Imigrări a fost compusă din experți din cadrul Direcției Azil și Integrare, Direcției Migrație, Serviciilor Implementare Programe și Financiar, coordonată de domnul comisar șef de poliție Eleodor PÎRVU, împuternicit director al Direcției Azil și Integrare și desemnat Manager de Proiect.

Activitatea a reprezentat o inițiativă bilaterală derulată în cadrul Programului Afacerilor Interne și finanțată din Fondul de Relații Bilaterale, gestionat la nivelul Operatorului de Program – DFEN.

La data de 13 mai a.c., domnul comisar-șef de poliție Mircea BABĂU, inspector general adjunct a primit, la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, vizita unei delegații a Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, condusă de domnul secretar de stat Alexandru LARIONOV. În cadrul întâlnirii, cele două părți au abordat aspecte privind legislația națională în domeniu, precum și procedurile de lucru pe domeniile de interes ale reprezentanților moldoveni, printre care: sistemul de azil al României – experiențe și bune practici, politici în domeniul azilului – viziuni de dezvoltare a cooperării pe acest aspect, bune

practici cu privire la sistemul de combatere a șederii ilegale a străinilor și returnării acestora, coordonarea unor activităţi în domeniul migraţiei și apatridiei, mecanismul de readmisie.

La întâlnire, alături de cei doi oficiali, au participat directorii direcțiilor operative ale IGI, precum și omologii moldoveni.

Activitatea s-a desfășurat la inițiativa reprezentanților din Republica Moldova în contextul îmbunătățirii sistemul de azil și de combatere a migrației ilegale prin însușirea de bune practici de la experții români.

Biroul Informare și Relații Publice

5

Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, comisar-șef de poliție Leonard-Florin Medrega, în calitate de membru cu drepturi depline în Consiliu de Administraţie al BESA, și (î) directorul Direcției Azil și Integrare, comisar-șef de poliție Eleodor Pîrvu au participat la cea de-a 32-a reuniune a Consiliului de Administrație al Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA).

Activitatea a fost organizată, în perioada 17-18 iunie a.c., la Valletta, în Malta și a fost prezidată de Dr. David Costello, președintele Consiliului.

Reuniunea a fost prima în care doamna Nina Gregori a participat în calitate de nou director executiv al EASO, după ce a preluat funcția la data de 16 iunie 2019. Doamna Gregori a fost anterior reprezentantul Sloveniei în Consiliul de administrație și succede domnului Jamil Addou, care a fost director executiv interimar al EASO din 6 iunie 2018.

Pe agenda de lucru au fost înscrise teme referitoare la situația azilului în UE+, prioritățile agenției în anul 2019, precum și ultimele evoluții privind punerea în aplicare a planului de acțiune al guvernării BESA. De asemenea, în cadrul întâlnirii a fost prezentat raportul consolidat cu privire la activitatea agenției în anului 2018, două noi rapoarte de orientare privind informațiile din țara de origine despre Irak și Afganistan și noul ghid BESA privind procedura de azil.

Recomandările de orientare a țărilor au ca scop încurajarea convergenței în aplicarea criteriilor de calificare pentru protecție internațională pentru țările de origine specifice, pe baza unor analize comune și a unor note de orientare ale statelor membre UE +. În cadrul reuniunii membrii Consiliului de administrație au recunoscut încă o dată eforturile și progresele făcute de EASO în ultimul an în obținerea unor rezultate semnificative, exprimându-și totodată încrederea deplină și aprecierea în continuarea procesului de către noul director executiv.

6 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Pregătire

La data de 14 iunie a.c., Inspectoratul General pentru Imigrări a organizat, la București, în calitate de beneficiar, conferința de închidere a proiectului european „Cooperarea cu autorităţile române relevante cu atribuţii în domeniul combaterii imigraţiei ilegale şi returnării ”.

Cu această ocazie, echipa de proiect a prezentat activitățile derulate și rezultatele obținute cu sprijinul structurilor colaboratoare, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, pe parcursul celor trei ani de implementare.

Având în vedere obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte, contextul regional şi naţional cu privire la fluxurile migratorii, precum și faptul că țara noastră apără a doua graniță externă a Uniunii Europene ca întindere, autoritățile române au permanent în atenție instruirea personalului instituțiilor care, prin natura atribuțiilor conferite de lege, pot intra în legătură directă cu cetăţenii statelor terţe, cu privire la regimul juridic aplicabil acestora și procedurile de urmat în cazul depistării unor străini aflați în ședere ilegală etc.

Mai mult decât atât, odată cu aplicarea în totalitate a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, autoritățile române vor trebui să gestioneze eficient provocările generate de fenomenul migrației la nivelul statelor membre, în ceea ce privește controlul migrației în teritoriul național și al returnării cetățenilor străini depistați în situații ilegale, precum și să asigure continuitatea schimbului de experiență și bune practici cu autoritățile similare din alte state membre.

Proiectul a vizat dezvoltarea cunoștințelor și deprinderilor pentru 600 de lucrători din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și Jandarmeriei Române.

Astfel, au fost organizate 30 de sesiuni de instruire comune în domeniul de incidență, un workshop și 2 vizite de studiu în Ungaria și Belgia.

Procesul de instruire a condus la îmbunătățirea cunoașterii și respectării drepturilor fundamentale ale imigranţilor în procesul de implementare a măsurilor de depistare în vederea returnării, inclusiv pentru categoriile vulnerabile.

La eveniment au participat reprezentanți ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, membri ai organizațiilor internaționale și neguvernamentale relevante în domeniul migrației.

Activităţile desfăşurate vor conduce la eficientizarea acțiunilor de depistare a imigranţilor ilegali în vederea returnării acestora, contribuind astfel la reducerea migrației ilegale pe teritoriul României.

Proiectul a fost finanțat prin Programul Naţional aferent Fondului pentru Azil, Migraţie şi Integrare (FAMI) și s-a derulat în perioada iunie 2016 – iunie 2019. Valoarea totală a proiectului a fost de 839.753,00 lei.

Biroul Informare și Relații Publice 9

7

Despre ea...

Profesioniști

Activitatea de prevenire și combatere a muncii nedeclarate a cetățenilor străini reprezintă o prioritate a Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea creșterii gradului de siguranță a cetățeanului, printr-un control permanent asupra respectării legislației în domeniul migrației.

Astfel, în cursul lunii aprilie, polițiștii de imigrări au organizat, la nivel național, acțiuni care s-au derulat șapte zile consecutiv, timp în care au fost efectuate 198 de controale la sediile și punctele de lucru ale unor societăți comerciale, care au angajați cetățeni străini, cu scopul de a constata modul în care sunt respectate prevederile legale atât de către angajatori, cât și de angajați. În acest sens, s-a avut în vedere existența avizelor de muncă pentru fiecare cetățean străin angajat, modul în care firmele au încheiat contracte de muncă cu aceste persoane și legalitatea șederii pe teritoriul țării noastre a străinilor.

8 MIGRAŢIA MIGRAŢIAŞIŞIAZILUL AZILUL

În cadrul activităților desfășurate, polițiștii au verificat peste 200 de societăți comerciale și au legitimat 321 de străini, dintre care 142 se aflau în situații ilegale. În urma verificărilor s-a stabilit că 57 dintre aceștia desfășurau activități lucrative fără forme legale, 15 nu aveau drept de ședere pe teritoriul României, 7 erau cu ședere ilegală și muncă nedeclarată, iar 63 se aflau în alte situații.

Față de neregulile constatate, în cazurile cetățenilor străini care se aflau în situații ilegale, polițiștii au emis 21 de decizii de returnare, 58 au fost îndepărtați direct la frontieră, iar pentru ceilalți au fost dispuse alte măsuri. Totodată, polițiștii au aplicat sancțiuni contravenționale cu avertisment și amenzi în valoare de peste 7000 de lei, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

De asemenea, reprezentanții societăților comerciale la care au fost constatate nereguli au fost sancționați cu amenzi în valoare de 780 000 de lei, conform O.G. nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Acțiunile s-au desfășurat în cooperare cu inspectori din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și cu sprijinul altor lucrători din cadrul M.A.I. Într-o singură lună, polițiștii de imigrări au verificat peste 200 La sfârșitul primului de societăți comerciale și au depistat 142 de străini care trimestru al anului curent, desfășurau activități lucrative fără forme legale sau se aflau în pe teritoriul României, se ședere ilegală, în urma unor acțiuni întreprinse la nivel aflau aproape 12 000 de național. Au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare cetățeni străini care de aproape 800 000 de lei. desfășoară activități lucrative în baza unui permis de ședere în scop de angajare/detașare, ceea ce reprezintă 17% din numărul străinilor din țara noastră. Cei mai mulți sunt din Vietnam, Turcia, China, Filipine, Nepal și Serbia.

Mai multe detalii privind angajarea străinilor pe teritoriul României puteți găsi accesând pagina web a instituției http://igi.mai.gov.ro/ro/content/munca Biroul Informare și Relații Publice

9

9

Responsabilitate

Numărul persoanelor care fug de război, persecuție și conflicte a depășit 70 milioane în anul 2018. Aceasta este cea mai mare cifră înregistrată de UNHCR, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, în ultimii aproape 70 de ani.

Raportul anual al UNHCR, Tendințe Globale, arată că în prezent, aproape 70,8 milioane de persoane sunt strămutate forțat. Privind în perspectivă, cifra este dublă față de acum 20 de ani, crescând cu 2,3 milioane față de acum un an și corespunde unei populații între cea a Thailandei și Turciei.

Cifra de 70,8 milioane de persoane reprezintă o estimare precaută, mai ales datorită reflectării parțiale a crizei din Venezuela. În total, conform datelor primite din partea guvernelor gazdă, circa 4 milioane de venezueleni și-au părăsit țara, situația devenind una dintre cele mai mari crize recente de strămutare din lume. Deși majoritatea acestor persoane au nevoie de protecția internațională acordată refugiaților, până în prezent numai jumătate de milion au solicitat azil, în mod oficial. „Ceea ce vedem la aceste cifre este o confirmare suplimentară a unei tendințe ascendente pe termen lung privind numărul persoanelor care necesită protecție împotriva războiului, conflictelor și persecuției. Deși limbajul utilizat în raport cu refugiații și migranții este deseori de natură a diviza, asistăm la o revărsare de generozitate și solidaritate, mai ales din partea comunităților care găzduiesc un număr mare de refugiați. De asemenea, vedem o implicare fără precedent a unor noi actori, inclusiv actori responsabili cu dezvoltarea, din sectorul privat dar și persoane fizice, ceea ce reflectă și transmite deopotrivă spiritul Pactului Global privind Refugiații”, a declarat Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați Filippo Grandi. „Trebuie să pornim de la aceste exemple pozitive și să ne intensificăm solidaritatea cu miile de persoane nevinovate forțate să-și părăsească țara, în fiecare zi.”

Cifra de 70,8 milioane de persoane strămutate global (la finalul anului 2018) include 25,9 milioane refugiați, 3,5 milioane solicitanți de azil și 41,3 milioane de persoane strămutate intern.

Creșterea generală a numărului persoanelor strămutate a continuat să depășească viteza cu care se găsesc soluții pentru cei care devin strămutați. În cazul refugiaților, cea mai bună soluție este posibilitatea de a se întoarce acasă în mod voluntar, în siguranță și cu demnitate. Alte soluții includ integrarea în comunitatea-gazdă sau relocarea într-o țară terță. Cu toate acestea, numai 92.400 refugiați au fost relocați în anul 2018, sub 7% din cei care așteaptă relocarea. Circa 593.800 refugiați s-au putut întoarce acasă, în timp ce 62.600 au devenit naturalizați.

10 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

În cazul fiecărei situații a refugiaților, oriunde s-ar petrece ea, oricât de mult timp ar dura, trebuie să se pună accentul pe soluții și îndepărtarea obstacolelor care împiedică persoanele să se întoarcă acasă”, a declarat Grandi. „Este o activitate complexă, în care UNHCR se implică în mod constant, dar care necesită și ca toate țările să acționeze împreună pentru binele comun. Este una dintre cele mai mari provocări din zilele noastre.”

8 informații pe care trebuie să le știți despre refugiați  COPII: În anul 2018, fiecare al doilea refugiat a fost copil, mulți dintre aceștia (111.000) fiind singuri și fără familiile lor.

Femeie din Venezuela are grijă de copilul său în adăpostul Pintolandia din Boa Vista, nordul Braziliei, în martie, 2019. © UNHCR/Vincent Tremeau

 COPII MICI: Uganda a raportat un număr de 2.800 copii refugiați cu vârsta sub cinci ani care au fost singuri sau separați de familiile lor.  FENOMEN URBAN: Ca refugiat, ai o probabilitate mai mare de a locui într-un oraș (60%) decât într-o zonă rurală sau o tabără.

 BOGAȚI ȘI SĂRACI: Țările cu venituri mari găzduiesc, în medie, 2,7 refugiați la 1000 de locuitori; țările cu venituri medii găzduiesc, în medie, 5,8; țările cele mai sărace găzduiesc o treime din numărul total de refugiați la nivel mondial.  LOCALIZARE: Circa 80% din refugiați trăiesc în țări învecinate cu țările lor de origine.  DURATĂ: Aproape 4 din 5 refugiați se află în situații de strămutare care durează de cel puțin cinci ani. Unul din 5 se află în situații de strămutare care durează de 20 de ani sau mai mult.  NOI SOLICITANȚI DE AZIL: Cel mai mare număr de cereri noi de azil în anul 2018 a venit din partea venezuelenilor (341.800).

Un tată ținând în brațe o fetiță, traversează râul Tachira care formează granița dintre Venezuela și Columbia © UNHCR/Vincent Tremeau

 PROBABILITATE: Proporția oamenilor care sunt refugiați, solicitanți de azil sau strămutați intern din populația totală a lumii este acum de 1 la 108; acum zece ani era de 1 la 160.

Gabriela Leu—UNHCR

11

Eveniment

Aflată la cea de-a XI-a ediție, Ziua Porților Deschise pentru Copii la MAI a reunit și în acest an mii de copii, mai mari sau mai mici, însoțiți de profesori, părinți și bunici.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în contextul sărbătoririi Zilei Internaționale a Copilului.

Astfel, cu toții ne-am mobilizat și i-am așteptat pe copii cu surprize și diferite momente interactive pentru a-i familiariza cu activitatea noastră de zi cu zi.

Inspectoratul General pentru Imigrări a pregătit copiilor un stand expozițional, unde a fost proiectat cel mai recent material video animat, privind admisia legală a străinilor în țara noastră.

De asemenea, colegii noștri participanți au prezentat tuturor celor interesați aspecte din munca polițistului din domeniul operativ sau de suport și cum pot deveni polițiști de imigrări.

an, mai mult ca oricând, asiaticii se fac văzuți cam prin toate șantierele din București.

Au fost și alte provocări ale celor mici. Spre exemplu, un băiețel cu părul blond și rebel, ne-a întrebat “cum sunt îndepărtați străinii cei răi”, o domnișoară, cam de liceu, era interesată de “câți vin să viziteze România”, iar o tânără voia să știe “dacă este adevăr sau mit că străinii studiază medicina în țara noastră doar pentru că taxele sunt mai mici”. Cu toții au primit răspunsurile așteptate, firește adaptate vârstei lor.

De asemenea, cum era de așteptat dulciurile, stegulețele și baloanele personalizate au fost printre preferatele copiilor de la stand, însă spinnerele și jocurile 4D au fost vedete.

Le mulțumim tuturor copiilor că au fost alături de noi și pentru că ne-au reamintit cât de minunat e să ai mereu sufletul curat și viața plină de perspective.

O temă interesantă de discuție a fost aceea a străinilor care vin să muncească în România. Un vizitator, cam de nouă ani, ne spune că, la el la bloc sunt foarte mulți străini care muncesc și a aflat de la tatăl lui că în acest 12 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Ermina MIHAI

13

Polițiștii de imigrări, cu sprijinul organizațiilor internaționale și neguvernamentale, au organizat, la nivelul celor șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil, competiții sportive, excursii, drumeții și alte activități culturale și recreative pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, promovând cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale şi a valorilor democratice.

Din anul 1991 și până în prezent, peste 7655 de persoane au primit o formă de protecție internațională în România, fiind originare din 67 de țări ale lumii.

Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conștientizare a situaţiei milioanelor de persoane deplasate forţat din cauza conflictelor. Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor soluții durabile la problemele refugiaților.

Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de organizațiile internaționale și neguvernamentale, desfășoară în permanență acțiuni relevante în contextul actual de asumare și implemetare a obligațiilor României ca stat membru UE, care vizează politici de integrare a cetățenilor străini, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, pentru înlăturarea stereotipurilor, a sentimentului general de temere și respingere a acestor cetățeni în rândul populației.

Pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, în România, Inspectoratul General pentru Imigrări a organizat o serie de activităţi menite să promoveze cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum şi a valorilor democratice, manifestări la care au participat persoane refugiate aflate pe teritoriul ţării.

Astfel, în cele şase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil din Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti, s-au organizat activități culturale și recreative, competiţii sportive, excursii şi drumeţii cu multiple valenţe de cunoaştere şi informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

16 MIGRAŢIA 14 MIGRAŢIAŞI ŞIAZILUL AZILUL

Aderând în anul 1991 la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor, România și-a asumat obligaţia de a proteja persoanele care au decis să caute protecție internațională în ţara noastră.

Pe parcursul anilor a fost adoptat cadrul legal în conformitate cu standardele internaționale și cele europene în domeniul protecției drepturilor omului, au fost elaborate proceduri de lucru necesare și permanent s-a urmărit dezvoltarea cadrului instituțional și preluarea celor mai bune practici în acest domeniu.

De asemenea, România și-a manifestat solidaritatea cu eforturile europene de gestionare a migrației prin participarea activă la procesul de relocare a migranților din state europene și terțe.

Conform datelor statistice, din anul 1991 și până în prezent, peste 35619 persoane au solicitat azil în România, 7655 dintre acestea au obținut o formă de protecție internațională. La sfârșitul lunii mai 2019, în evidențele instituției erau înregistrate 4136 de persoane beneficiare a unei forme de protecție care aveau un drept de ședere pe teritoriul României. Cei mai mulți sunt din Siria, Irak, Afganistan. Începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de

persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului. În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat.

Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială).

Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale și, totodată, ne-am exprimat solidaritatea față de statele europene care se confruntă cu aflux de migranți, contribuind la eforturile internaționale de relocare a acestora.

Biroul Informare și Relații Publice

15 17

Aniversare În fiecare an, la data de 19 iunie se sărbătorește Ziua Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO). În cei opt ani de activitate ai agenției, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) împreună cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) au susținut construirea unui sistem european comun de azil, rezistent și eficient. Agenția acționează ca un centru de expertiză în materie de azil, oferind sprijin operațional statelor membre cu nevoi specifice.

Anul acesta manifestările dedicate organizării Zilei anuale de informare EASO s-au concentrat pe operațiunile EASO asupra UE, dar mai ales pe pregătirea experților din statele membre. Folosirea experților statelor membre a fost și continuă să fie un factor esențial care contribuie la valoarea adăugată a agenției pe teren.

Inspectoratul General pentru Imigrări a sprijinit constant acest parcurs prin specialiștii cu atribuții în domeniul azilului care și-au asumat rolul de coordonatori în diferite procese, profesionalismul acestora fiind mereu apreciat atât de către agenție, cât și de autoritățile naționale în misiunile EASO.

Pentru a răspunde provocărilor și cerințelor misiunii, în anul 2018 au fost pregătiți 40 de polițiști ai IGI prin intermediul modulelor de pregătire “Cercetarea Informaţiilor din Ţările de Origine” și „Modulul Dublin III Regulation”, urmând ca pe parcursul acestui an alţi 40 de poliţiști să participe la formarea prin modulele “Clauze de Includere Avansate” și „Tehnici de Intervievare”.

Totodată, o contribuţie deosebită a polițiștilor de la imigrări a fost adusă prin participarea cu experţi la seminarii, grupuri de lucru, reuniuni pe diverse teme de interes, care au condus la elaborarea a diverse documente tehnice în sprijinul Statelor Membre (Rapoarte privind informațiile din țări de origine, Instrucţiuni privind procedura de azil, Broşuri de informare, Manuale de pregătire etc).

România prin reprezentanții IGI, a participat și susținut activ eforturile agenției de a înființa un birou de suport în Turcia şi de a identifica nevoile statelor membre care efectuează operaţiuni de relocare din Turcia. Astfel, prin expertiza oferită, a fost realizat planul de fezabilitate ce a fost prezentat și supus aprobării în cadrul întâlnirii Comitetului Director al BESA. Prin înființarea biroului de sprijin în Turcia, statele membre care s-au alăturat proiectului pilot, printre care și România, urmează să primească sprijin logistic în vederea realizării misiunilor de selecție și de asistență a grupului țintă.

16 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Biroul Informare și Relații Publice

17

Actualitate

O femeie de 43 de ani, din Brăila, a cunoscut un cetățean egiptean, în vârstă de 37 de ani, căsătorindu-se la scurt timp cu acesta, în Turcia. Ulterior, bărbatul a efectuat demersuri pentru obţinerea unei vize de intrare în România, în scop de reîntregirea familiei. În martie 2019, cei doi soţi s-au prezentat la sediul Biroului pentru Imigrări al Judeţului Brăila şi au depus documentele necesare prelungirii dreptului de şedere temporară pentru cetăţeanul egiptean.

Conform procedurilor, polițiștii de imigrări au început verificările în cazul celor doi soți, în cadrul cărora au fost efectuate vizite la domiciliul conjugal declarat, discuţii cu persoane din anturajul acestora și alte activități relevante în stabilirea situației reale. În urma verificărilor a reieșit faptul că femeia și-a procurat anterior plecării din România toate documentele necesare încheierii căsătoriei în Turcia, deşi nu îl cunoştea pe viitorul soţ.

De asemenea, în timpul interviului cei doi soţi au fost inconsecvenţi în declaraţiile lor cu privire la circumstanţele în care s-au cunoscut, timpul petrecut împreună şi a altor informaţii relevante despre aceştia, concluzia fiind aceea că străinul a încheiat căsătoria în scopul obţinerii unui permis de şedere pe teritoriul României.

Ca urmare a celor constatate, cetăţeanului egiptean i-a fost refuzată prelungirea dreptului de şedere temporară în România, pe numele acestuia fiind emisă o decizie de returnare cu obligația de a părăsi teritoriul României în 30 de zile.

Biroul pentru Imigrări al județului Brăila

18 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

În primele cinci luni au fost emise 8749 de avize de angajare din contingentul aprobat pentru anul 2019. Dintre acestea, 7649 au fost emise pentru lucrători permamenți, 695 pentru detașați, 234 pentru ICT, 116 pentru înalți calificați. Cei mai mulți străini sunt din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal și au optat pentru municipiul București și județele Constanța, Ilfov, Brașov și Timiș.

Tendința de creștere a numărului avizelor de muncă emise cetățenilor străini a continuat în mod exponențial, în fiecare lună, de la începutul acestui an.

Astfel, în primele cinci luni ale anului curent, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat 10497 de cereri pentru emiterea avizelor în vederea angajării în muncă sau detașării cetățenilor străini în România. Dintre aceste 8749 au fost soluționate pozitiv, 332 au fost respinse, iar 1426 sunt în curs de soluționare. În perioada de referință au fost emise 8749 de avize pentru angajarea în muncă, reprezentând 43,7 % din contingentul aprobat pentru anul 2019. Dintre acestea, 7649 au fost emise pentru lucrători permamenți, 695 pentru detașați, 234 pentru ICT, 116 pentru înalți calificați.

Cele mai multe avize solicitate de către angajatori sunt pentru lucrătorii permanenți sau detașați în sectoare de activitate din domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, restaurante, comerț, construcții de nave și structuri plutitoare etc.

Se remarcă și faptul că România devine atractivă și pentru imigranții cu înaltă calificare din țări terțe, posesori de Carte albastră a UE. Cartea albastră a UE reprezintă permisul de ședere temporară ce urmărește să încurajeze imigrarea specialiștilor cu înaltă calificare din țările terțe pentru a răspunde cererii de lucrători calificați în Uniunea Europeană.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe avize au fost emise de către structurile de imigrări din municipiul București (2667) și județele Constanța (999), Ilfov (912), Brașov (505) și Timiș (355). De asemenea, străinii care aleg să muncească, în țara noastră, sunt în general din Vietnam, Moldova, Nepal și Turcia.

19

Actualitate

De regulă, cultura unei organizații este făcută de oamenii care lucrează în aceasta, dar percepțiile și așteptările care pot fi uneori proiectate, inclusiv în spațiul asigurat, ca loc de manifestare a interacțiunilor sociale ale unei instituții, impun respect prin tot ceea ce o recomandă.

Fie că analizăm și adaptăm politici în domeniul azilului sau al integrării sociale, fie că reglementăm șederea străinilor pe teritoriul României, valoarea unui sediu modern - ca simbol al puterii administrative și al reprezentării – dacă vrețí, ca prim contact al unor străini cu țara noastră este din ce în ce mai des resimțită, îndeosebi atunci când în procese de cooperare practică colegi din alte state ne calcă pragul “casei”.

Un sediu modern pentru Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) ar crea premisa unei deschideri eficiente atât către cadrul instituțional național, cât și către statele de interes operațional, fiind imperativă posibilitatea organizării unor evenimente importante sub egida instituției noastre.

De exemplu, întâlnirile Grupului de coordonare al Strategiei Naționale privind Imigrația, cooperarea cu societatea civilă de pe plan intern sau inițierea unor workshop-uri în cadrul unor inițiative regionale precum Formul Salzburg, ICMPD, Parteneriatul Estic, Acțiunea Externă a Biroului European de Sprijin pentru Azil sau Rețeaua Europeană privind Migrația, reprezintă activități, evenimente ce pot influiența pozitiv angajamentul țării noastre la nivel european și regional, dosarul migrației fiind unul de prim-plan în agenda europeană.

Apartenența la o instituție modernă și totodată tânără va fi pozitiv percepută de către fiecare dintre noi, cultura organizatională influențând comportamentul membrilor echipei, determinând astfel cultura locului, adică ceea ce cred și ce simt OAMENII din organizație despre mediul de lucru și relațiile dintre colegi. În alte state, ansamblul clădirii, istoricul ei și a oamenilor care lucrează ia forma unei culturi reparatorii, al cărei mesaj reglează mentalul colectiv al unei societăți. În Germania, de pildă, Biroul Federal pentru Migrație și Azil (BAMF) se află în fostul sediu al Siguranței Statutului nazist de la Nurnberg. Mesajul este cât se poate de clar. Umanismul a luat locul rasismului, iar binele a învins.

Percepția personalului BAMF în cazul de față este de vector al evoluției și biruinței administrației germane democrate asupra propriului trecut. Ne petrecem aproximativ 40 de ore la locul de muncă în fiecare saptamână, adică mai mult timp alături de colegii de serviciu, decât cu propriile familii. Este important ca acest răstimp sa fie unul plăcut și să ne facă să simțim un plus de valoare.

20 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Căutăm oameni entuziaști, implicați activ, eficienți în proiectele pe care le desfasoară, iar o arhitectură futuristă (de ce nu?) ar putea imprima o dinamică aparte relațiilor de muncă. Până nu de mult colegii de la Comisariatul General Belgian pentru Refugiați și Apatrizi au lucrat într-o modernă clădire de birouri a concernului World Trade Centre, spațiile respective fiind închiriate, astfel că nu este absolut obligatoriu ca locația să se afle în proprietatea IGI. O cultură organizatională puternică atrage oameni valoroși, dispuși chiar și pentru venituri mai mici să se angajeze în diverse activități care le dezvoltă orizontul profesional. Cei mai buni caută mai mult decât un salariu mare, ei au nevoie de un mediu plăcut în care să aibă oportunitatea să se dezvolte, astfel că o cultură organizațională puternică fidelizează angajații.

Cât de probabil este ca o persoană talentată să ramână în instituția noastră dacă nu se simte bine în mediul în care lucrează? Ce o va impiedica să accepte de la concurență o ofertă salarială mai mare cu cateva sute de lei? Cultura organizațională este componenta cheie care influentează loialitatea membrilor echipei.

Am putea răspunde: “De ce să investim atât de mult în oameni, oricum vor pleca la un moment dat!”. În acest caz ar fi important să analizăm ce dorim: oameni slab pregătiți și demotivati care să ramână în orice condiții sau oameni valoroși care, chiar dacă vor pleca într-o bună zi, vor crește considerabil valoarea instituției. O echipă motivată corespunzator inclusiv printr-un mediu de lucru propice are o productivitate mai mare, fapt ce influențează direct rezultatele deloc puține ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

Munca înseamnă efort, program rigid, pentru unii poate o adevărată “piatră de moară”. Dar atunci când există o cultură organizaționala atractivă, vom reuși să schimbăm concepția despre “a merge la muncă”. Sunt absolut convins că oricine își dorește să meargă la serviciu de plăcere – oricât de ciudat ar suna pentru unii – fără a privi fiecare zi de lucru ca pe o corvoadă.

Nu trebuie însă uitat faptul că pe lângă dezvoltarea oamenilor din echipă, cultura organizațională dezvoltă instituția în sine. Odată cu întărirea valorilor și viziunii comune a membrilor echipei într-un spațiu inteligent, rezultatele vor veni de la sine, crescând astfel încrederea populației, a celorlalte instituții și a Ministerului. Mesajele transmise de instituție vor avea o mai mare putere, semnificație și impact, îndepărtând prejudecățile birocratice.

Pe Calea Victoriei tronează un palat pe cât de frumos odinioară pe atât de abandonat astăzi, o clădire cu aspect emblematic, potrivit chemării specialității noastre, care ar putea schimba ritmul de dezvoltare. Ei bine, o clădire ca aceasta sau altele ca ea aflate acum în paragină ar putea pune bazele unei culturi organizaționale solide pentru instituția noastră.

Felix DAVID - Serviciul Protecție Internațională

21

Timp liber

18 echipe formate din polițiști de la nivelul structurilor centrale și teritoriale, mai experimentați sau începători în tainele pescuitului, au participat, în perioada 17-19 mai a.c., la evenimentul sportiv “Cupa IGI la pescuit”, ediția a III-a, organizat la amenajarea piscicolă Măgura 9, din județul Călărași. Polițiștii de imigrări au prins la lansetă peste 600 kg de pește și au întărit relațiile de colaborare și integrare în cultura organizațională.

A treia etapă a concursului de pescuit sportiv “Cupa IGI la pescuit”, s-a încheiat duminică, 19 mai a.c.. Echipele concurente au dovedit pricepere și implicare pe parcursul celor trei zile de competiție.

La start s-au aliniat peste 100 de polițiști de imigrări, mai experimentați sau începători în tainele pescuitului sportiv, grupați în 18 echipe. În total s-au capturat peste 600 kg de crap, clasamentul fiind unul strâns, pe întrega perioadă de desfășurare a competiției, și în continuă schimbare.

Concursul a constat în cântărirea celor mai mari 5 pești prinși de fiecare echipă, greutatea lor reprezentând locul în clasament. Câștigătorii celei de a treia ediții sunt: Sector A Locul I - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Rădăuți 1 Locul II - Serviciul Control Locul III - Direcția pentru Imigrări a Muicipiului București Sector B Locul I - Serviciul pentru Imigrări al județului Galați Locul II - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Rădăuți 2 Locul III - Direcția Migrație Clasament general Locul I - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Galați Locul II - Centrul de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil Timișoara Locu lII - Dispecerat IGI Cea mai mare captură – Serviciul pentru Imigrări al județului Prahova

Toți participanții au primit câte o medalie, iar cei mai buni dintre cei mai buni, au fost premiați cu diplome, cupe, instrumente de pescuit și bineînțeles, aplauze din partea tuturor celor prezenți.

22 MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Competiția “Cupa IGI la pescuit”, ediția a III-a, a avut loc, în perioada 17-19 mai a.c., și s-a desfășurat la zona de agrement Balta Măgura 9, din județul Călărași. Concursul s-a derulat într-o ambianță plăcută, iar peștii capturați au fost eliberați după fiecare cântărire, bucurânduse în continuare de mediul lor natural.

Pentru că activitatea s-a bucurat de un real succes și din punct de vedere al dezvoltării relațiilor interpersonale menite să creeze o înțelegere comună și să cultive un spirit de comunitate în cadrul grupului, competiția va continua cu etape viitoare.Evenimentul a fost organizat cu sprijinul SNPPC, CNP și Europol.

23

Zâmbete dăruite copiilor refugiați din diferite colțuri ale lumii