MIGRAŢIA ŞI AZILUL
Carte de vizită
de amănunțită” - afirmă directorul adjunct al Direcției de Azil și Integrare, comisar-șef Cătălin Necula. Această procedură se axează, în primul rând, pe motivele pe care le invocă cetățeanul pentru imposibilitatea de a se întoarce în țara sa, pornind de la o persecuție politică sau religioasă până la riscul de a fi condamnat la moarte. ”Totul depinde de abilitatea ofițerului de interviu care practic stă față în față cu un străin fără nici un fel de document – ne spune directorul ferm convins că ”azilul poartă povara afluxului de la frontieră”.
toate hotărârile le iau cu simț de răspundere. Prefer să stau peste orele de program dacă avem vreun dubiu”. Orice cerere de azil este analizată individual și succesiv din perspectiva statutului de refugiat și a protecției subsidiare, în condițiile prevăzute de Legea 122/2006. Tânărul ofițer își amintește că ”există situații când unii solicitanți de azil părăsesc țara deși se află în plină procedură de azil”.
Pe lângă interviurile luate la Centrul București, Mihai Vlădoiu mai este solicitat și în penitenciare, la secțiile de poliție (în cazul în care solicitanții sunt reținuți), atât în ”Un interviu cu un solicitant de azil poate dura de la două București, cât și în țară, atunci când e cazul sau la până la șapte ore, în cazuri excepționale, în funcție de Aeroportul Otopeni. Responsabilitatea ofițerului de decizie situația pe care o invocă” – ne explică subcomisarul Mihai este una singură, prevăzută în lege, de a oferi o formă de Vlădoiu. Pentru solicitantul de azil minor, este necesară numirea unui reprezentant legal. Practic, este al doilea interviu după chestionar care lămurește motivele pentru care solicită o formă de protecție. La fiecare dosar în parte, ofițerii de interviu fac o solicitare ITO (Informații în țara de origine) ceea ce presupune date legate de declarațiile străinului și a situației din țara de origine a acestuia. Apoi se confruntă declarațiile din interviu, se verifică actele depuse de solicitant la dosar (în cazul în care există), informațiile din țara de origine și verificările din bazele de date ale Sistemului Informatic de Management al Străinilor. ”Noi, ofițerii de decizie – contină Mihai Vlădoiu, trebuie să fim cât mai aproape de solicitant, să le înțelegem suferința și să le oferim niște garanții că au scăpat de coșmarul din țara lor. Activitatea noastră nu este tocmai una ușoară în momentul în care noi acordăm multă înțelegere și credibilitate și ne trezim cu un străin care ne prezintă niște acte de identitate făcute la calculator sau cu paharul, sau Ofițerul de decizie, interpretul și solicitantul de azil în timpul unui interviu se dau victime folosindu-se de alte zone de conflict decât cele din care provin. Putem să înțelem un cetățean sosit din Somalia sau Siria, când nu are asupra lui acte, dar ne revoltă un străin care se contrazice în declarații și ne protecție cetățeanului străin persecutat pe motive de rasă, afișează niște documente întocmite în drumul spre religie, naționalitate, opinii publice sau apartenență la un anumit grup social. ”În activitatea noastră – concluzionează România”. subcomisarul, importantă este confidențialitatea datelor. De În funcție de declarațiile oferite în interviu, hotărârea poate aceea, fiecare interviu este individual și se desfășoară doar fi emisă într-o procedură ordinară sau accelerată. Hotărârea în prezența unui interpret, avocat, reprezentant legal prin care se soluționează cerererea de azil se redactează și (minori însoțiți și neînsoțiți). Dacă cererea este imperativă, cuprinde, în mod obligatoriu, situația în fapt și în drept, existând indicii majore asupra siguranței străinului, se precum și informații privind calea de atac de care demarează o procedură accelerată”. beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum și organul sau instanța competentă la care se depune În cele șase Centre Regionale de Azil de care dispune I.G.I. se află, în acest moment, cazate 207 persoane cu statul de plângerea împotriva unei hotărâri de respingere. refugiați, solicitanți de azil sau în protecție subsidiară. Pe la ”La nivelul Centrului București există un procent redus de Centrul București trec însă prin interviu, lunar, în jur de 50 hotărări desființate de instanțele de judecată. – afirmă de străini care solicită azil. Dar dincolo de aceste cifre, subcomisarul. Este adevărat că, de multe ori, în metrou ofițerii de decizie rămân martorii tăcuți ai acestor oameni sau pe stradă mă întâlnesc cu privirile acestor străini pe triști, cu povești de viață reale despre pierderi și suferințe, care i-am refuzat. Nu mă simt vinovat atâta vreme cât dar și de ambiția lor de a lua totul de la capăt.
13