Bi003

Buletin editat de Inspectoratul General pentru Imigrări octombrie ediție nouă Nr.3/2013

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Directorul executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil în vizită la Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara

3

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Editorial Poliţist şi om, om şi poliţist

DIN SUMAR B.E.S.A. apreciază calitatea 4 procesului de azil din România Vizita la Centrul de Tranzit 5 în Regim de Urgență de la Timișoara Misiune europeană de 6 combatere a migrației ilegale Exercițiul ”REX evaluat de BESA

2013” 7

”Trebuie să acceptăm mai 8 uşor schimbările” -interviu cu domnul comisar șef de poliție, Ioan Puhace Camerunez cu pretenții de 10 student ”Întâlnirea evaluatorilor 11 calității” la Bratislava ”Ofițerii de decizie” - între 12 risc și simț de răspundere Polițist și epigramist

14

TOP 10 cele mai ciudate 15 cereri de viza ”Sunt cetăţean străin şi 16 doresc să studiez în România” Prima zi de şcoală, prilej de 17 sărbătoare pentru solicitanţii de azil de la Centrul Regional Maramureş Premiul Nansen pentru 18 Refugiaţi câștigat de o călugăriță congoleză

Se înăsprește legislația Schengen

19

În urmă cu peste 30 de ani, undeva în nordul României la poalele Munţilor Ţibleş, în comuna Suciu de Sus, Maramureş, mai marele „garnizoanei" era un băiat tinerel, sergentul major TEODOR BUDA. La prima vedere cititorul poate spune: ... „era un şef de post ca oricare altul, într-o comună de la munte" – da, s-ar putea spune şi aşa, însă vrerea mea este să-l fac pe cititorul OM să vadă şi să înţeleagă mai mult decât pot transmite slovele prin cerneluri...! Şi totuşi Suciu de Sus, nu era şi nu este orice garnizoană, dacă ne aducem aminte doar de unul dintre înaintaşii care au comenduit acolo, ATANASIE MOŢDÂMBUL. Marele erou a condus Revoluţia din 1848 în zonele Lăpuş - Someş la rugămintea lui AVRAM IANCU. De la Suciu de Sus, în 23 octombrie 1848, a dat o proclamaţie, iar prin cele şapte puncte din conţinut făcea un apel la echilibru între români şi unguri. ... Şi totuşi TEODOR BUDA nu era orice poliţist, înainte de toate era OM în toate ale vieţii echilibrate şi coleg de frunte în activitatea profesională. Îmi revine în memorie o frază din cele „10 porunci" adaptate atât de convingător de către OCTAVIAN PALER, într-una din lucrările sale, „Viaţa pe un peron", „Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime"...!, TEODOR BUDA îşi aparţinea în întregime, însă mai tot timpul zilei şi nopţii aparţinea altora, mai mult lor, oamenilor pentru care lucra şi cu care lucra.

Dacă l-ai fi întâlnit pe „TODORUC" cum îi spunea satul de-a lungul şi de-a latul lui, venind din afară ai fi spus că era preot, învăţător, om al drumurilor, om al oamenilor, puteai să-l încadrezi în multe categorii profesionale, dar cea care îi venea la mărime cel mai bine era haina OMENIEI...tot mai greu de purtat de către multă lume...?! Într-o altă poruncă, a şasea, marele Octavian Paler spunea „Repetă că nu există pustiu.

Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim..." În „TODORUC" nu era pustiu niciodată, EL era vesel mereu şi din veselia lui dădea mereu şi altora, zâmbea mai mult şi decât oamenii care nu erau poliţişti, ori este bine ştiut cât bine face omului în general descreţirea ridurilor frunţii apăsate de viaţă. EL avea capacitatea de a-şi umple golurile clipelor vieţii, sfătuind omul în bine, dând bineţe el primul tuturor, transmiţând din privirea-i sinceră şi altora, căci şi ochii ca şi zâmbetul spun multe...!, sau citind o carte pentru că la el în casă praful nu avea timp să se aşeze pe filele cărţilor sau pe coperţile lor.

SUCENII, LĂPUŞENII, MARAMUREŞENII, COLEGII, toţi cei care l-am cunoscut pe TEODOR BUDA avem de ceva săptămâni un gol mare în suflet odată cu plecarea lui pe calea cea luminoasă spre grădina DIVINULUI CREATOR. Are nevoie şi DUMNEZEU acolo sus, de cât mai mulţi oameni buni.

Familia sa frumoasă: AURENŢA cu care a trăit în armonie, fiicele OFELIAGABRIELA şi ANA-MARIA-MIHAELA, pe care le-a crescut şi educat atât de frumos vor avea în fiece moment al viitorului o uşă deschisă din partea noastră, a tuturor, în amintirea lui „TODORUC" şi pentru ele care trăiesc în comunitatea mică şi mare din România. Le suntem alături cu gândurile noastre, cu sufletele noastre, le suntem alături în toate, la bine şi greu.

Să-i fie pulberea ţărânii uşoară, să aibă un drum uşor spre planurile astrale şi să zâmbească la fel şi acolo, în CER ...!

SUCENII nu te vor uita niciodată...!

Cu adâncă tristeţe, NELU POP

4

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente B.E.S.A. apreciază calitatea procesului de azil din România

Secretarul de stat al M.A.I. Bogdan Tohăneanu şi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, chestor principal de poliţie dr. Nelu Pop, au efectuat, în perioada 9 – 10 septembrie a.c., o vizită de lucru la Biroul European de Sprijin pentru Azil (B.E.S.A.), din La Valleta, Malta.

Reprezentanţii M.A.I. s-au întâlnit cu Robert K. Visser, directorul executiv al B.E.S.A, care și-a exprimat sprijinul pentru susținerea țării noastre de aderare la spațiul Schengen și a confirmat nivelul înalt al calității procesului de azil din România.

Vizita de lucru s-a axat pe discuții tematice cu reprezentanți ai celor trei direcții de specialitate ale BESA: Centrul de Sprijin Operațional (COS), Centrul de Formare, Calitate și Expertiză (CTQE) și Centrul de Informare, Documentare și Analiză (CIDA).

Dl. Robert K. Visser a apreciat, în cadrul întâlnirii, implicarea deosebită a României, prin intermediul IGI, la primul exercițiu de urgență al BESA, desfășurat în această vară pe teritoriul țării noastre și al Ungariei. Scopul exercițiului a fost acela de testare a mecanismelor de sprijin operațional ale Agenției, cu simularea unei situații de presiune particulară la granițele unui Stat Membru al UE și intervenția rapidă a echipelor de sprijin pentru azil.

Delegația română a discutat despre modalitățile de cooperare și sprijin reciproc în cadrul agendei de lucru a Consiliului JAI, cu accent pe un comportament preventiv al părților și informare permanentă, atât în cadrul Sistemului de alertă timpurie și pregătire, prin gestionarea indicatorilor care detectează performanțele sistemului național de azil și evaluarea riscurilor, cât și pentru a solicita și permite intervenția echipelor comune de experți în domeniul azilului, în cadrul mecanismului de sprijin de urgență și de sprijin special.

După ce au fost amintite incidentul petrecut, în vara acestui an, în Marea Neagră și noile rute utilizate de imiSediul Biroului European de Sprijin pentru Azil, Valletta Harbour, Malta granții sirieni, oficialii români au menționat și despre capacitatea de intervenție rapidă în domeniul migrației, cooperarea cu ceilalți actori naționali și măsurile luate de IGI pentru creșterea capacității de primire a solicitanților de azil și procesare a cererilor de protecție internațională.

Apreciind calitatea procesului de azil în România, directorul BESA a oferit tot sprijinul pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Domnia sa a afirmat că va contribui la sporirea încrederii celorlalte State Membre în profesionalismul oferit de sistemul de azil românesc la granițele externe ale Uniunii Europene.

Alături de directorul executiv al BESA, la vizita de lucru au mai participat consilierul juridic și asistentul personal în cadrul Biroului Executiv, Luis Cerdan și ofițerul operațional coordonator al Direcției de coordonare a echipelor de sprijin pentru azil din cadrul COS, Anca Pristavu. În finalul întâlnirii, membrii BESA și-au exprimat acordul de participare la reuniunea Forumului Salzburg ce are loc, în luna octombrie, la București. Cadrul de cooperare practică între Romania-BESA va urmări și organizarea, în perioada următoare, a unui exercițiu de sprijin de urgență la Marea Neagră.

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente

Vizita directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil la Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara Directorul executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil, domnul dr. Robert K. Visser, a vizitat, în data de 16 octombrie a.c., Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, în baza invitaţiei formulate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, domnul chestor principal de poliţie dr. Nelu POP. Cu ocazia acestei întâlniri, chestor principal de poliţie dr.

Nelu POP a prezentat oficialului european procedurile de lucru şi modul de operare al Centrului de Tranzit în Regim de Urgență (C.T.U.), având în vedere rolul major pe care acesta îl are în protecţia şi relocarea ulterioară a „persoanelor aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională”.

Această activitate a avut loc în contextul vizitei domnului dr.

Robert K. Visser la Bucureşti, cu prilejul participării la Conferința Ministerială a Forumului Salzburg, sub preşedenţia M.A.I., la invitaţia ministrului Administraţiei şi Internelor, domnul Radu Stroe.

De asemenea, Centrul de la Timișoara a mai fost, în cursul lunii septembrie, gazda unei delegații FRONTEX formată din profesori din cadrul academiilor de poliţie din Polonia, Slovenia şi Estonia, precum și a consulului general al S.U.A. la București, dl. LEIGHTON JR. Henry Alexander.

Directorul centrului, subcomisar de poliție Filimon Pitea a prezentat participanţilor activitatea centrului, zona de competenţă a centrului, efectuând totodată o scurtă De asemenea, au fost prezentate structura, competenţele şi descriere a modului în care este gestionată problematica atribuţiile Centrului de Cazare și Proceduri pentru străinilor în România. De asemenea dl. Pitea a explicat Solicitanții de Azil de la Timișoara în derularea procesului delgaţiei modul în care funcţionează şi Centrul de Tranzit în de primire, înregistrare şi soluţionare a cererilor de azil.

Regim de Urgenţă din Timişoara.

Binecunoscut fiind efortul internaţional de a veni în sprijinul persoanelor refugiate care nu beneficiează de siguranţă pe teritoriul primului stat de azil, directorul executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA), domnul dr. Robert K. Visser a apreciat, în mod deosebit, contribuţia României la salvarea de vieţi omeneşti prin desfăşurarea activităţilor de relocare, derulate cu UNHCR şi OIM în CTU. Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţa este o experienţă unică care a transpus în practică, pentru prima oară, la nivel internaţional, conceptul de evacuare în regim de urgenţa a refugiaţilor, considerat de comunitatea internaţională un model de bune practici.

5

6

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Evenimente Misiune europeană de combatere a migrației ilegale Inspectoratul General pentru Imigrări a participat, în perioada 31 septembrie - 13 octombrie a.c., alături de alte structuri MAI cu atribuţii în domeniul combaterii migraţiei ilegale, la o amplă operaţiune europeană ce a avut ca obiectiv principal combaterea migrației ilegale a cetăţenilor străini şi culegerea de informaţii privind fluxurile migratorii pe teritoriul statelor membre.

măsura îndepărtării sub escortă, 4 au solicitat acordarea unei forme de protecţie în România, 9 au beneficiat de prelungirea dreptului de şedere, iar pentru ceilalţi au fost dispuse alte măsuri.

La nivel european, încă din anul 2011, se desfăşoară astfel de operaţiuni cu scopul de a combate migrația ilegală și de a colecta informații privind fluxurile migratorii în statele Acţiunile desfăşurate atât la frontieră, cât şi în interiorul membre ale Uniunii Europene. România ia parte pentru a teritoriului ţării, sunt parte a operaţiunii europene cincea oară la acest tip de operaţiune.

PERKUNAS, organizată sub coordonarea Preşedenţiei Similar celor anterioare, Operaţiunea PERKUNAS a vizat lituaniene a Uniunii Europene. culegerea de date cu privire la presiunile migratorii asupra Astfel, în baza unui plan comun de acţiune în domeniul statelor membre UE şi asociate Schengen, în special migraţiei ilegale, poliţiştii Inspectoratului General pentru colectarea informaţiilor privind principalele rute de Imigrări au desfăşurat 74 de acţiuni, cu forţe proprii sau în deplasare a migranţilor ilegali, principalele tări de destinaţie cooperare cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, ale imigranţilor, ţările de origine ale migranţilor ilegali, Inspectoratul General al Poliţiei Române și Inspectoratul precum şi mijloacele de transport folosite de către aceştia.

General al Jandarmeriei.

Participarea poliţiştilor IGI la acţiune a reprezentat o În cadrul acţiunilor au fost depistaţi un număr de 90 oportunitate pentru a întări relaţiile de cooperare cu cetățeni străini aflați în situaţii ilegale, majoritatea acestora autorităţile şi organizaţiile altor ţări implicate în efortul provenind din state precum Turcia, Moldova, China, Tunisia comun de a combate migraţia ilegală. De asemenea, IGI apreciează că o cooperare interinstituţională intensă la nivel şi Siria. european şi un schimb operativ de date şi informaţii la nivel Dintre cetăţenii străini depistaţi fără drept de şedere în ţară, intern şi internaţional reprezintă mijloace viabile de 48 au primit decizii de returnare, pentru 12 s-a dispus combatere a migraţiei ilegale.

Forumul Salzburg la București Inspectorul general al I.G.I., chestor principal de poliţie Nelu Pop, a participat, în perioada 16-17 octombrie, la București, la Conferința Ministerială a Forumului Salzburg, organizată de Ministerul Afacerilor Interne.

România a asigurat, în semestrul II, 2013, prin M.A.I., Președinția Forumului Salzburg, pe timpul căreia promovează dialogul și cooperarea între statele membre ale acestui mecanism de consultări politice și cooperare multilaterală.

Important format regional de cooperare și consultări în domeniul securității interne, conferința a avut ca invitați miniștri de interne și secretari de stat din statele membre ale Forumului Salzburg - Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, dar au fost prezente și ţări care fac parte din Grupul Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest, respectiv Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia, Muntenegru şi Serbia, alături de Republica Moldova, în calitate de invitat. De asemenea, au mai participat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai agenţiilor europene (Frontex, Europol, Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului) şi ai organizaţiilor internaţionale.

Obiectivele urmărite de România pe perioada Președinției și care au fost dezbătute și în cadrul Conferinței se referă la combaterea criminalităţii informatice, un management mai eficient al migraţiei ilegale, viitorul program multianual în domeniul afacerilor interne - programul post Stockholm, evaluarea sinergiilor între mecanismele regionale sud-est europene şi valorificarea lor pentru o abordare mai bună şi cuprinzătoare a securităţii regionale. În cadrul Forumului, miniştrii de interne din statele membre ale Uniunii Europene se consultă şi stabilesc poziţii comune pe diverse teme aflate pe agenda europeană, iar această conferinţă reprezintă un bun prilej pentru o abordare comună şi a celorlalte subiecte de interes pentru statele prezente la București, inclusiv în ceea ce privește problematica Schengen.

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

7

Evenimente Exercițiul ”REX 2013” evaluat de BESA Exercițiul de simulare a misiunii de sprijin desfășurat, în această vară, pe teritoriul României și Ungariei, în cadrul Operațiunilor comune REX 2013 ”a reprezentat pentru Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA) un test real al capabilităţilor de care dispune şi al inter-relaţionării cu Statele Membre” a declarat directorul executiv Robert K. Visser, cu ocazia întâlnirii de evaluare desfășurate, în perioada 08 10.09.201, în La Valletta (MALTA).

Directorul executiv al BESA a deschis lucrările întâlnirii de evaluare, mulţumind României şi Ungariei pentru găzduirea exerciţiului şi pentru că au acceptat atât de repede implementarea lui, în condiţiile stabilite de comun acord prin Planurile Operaţionale. ”Ideea exerciţiului a plecat de la solicitarea FRONTEX adresata Biroului nostru de a participa la Proiectul REX 2013, pe componenta asigurării accesului la procedura de azil a străinilor care sosesc în număr mare la frontierele externe ale Uniunii Europene (UE)” a afirmat Robert K. Visser. Domnia sa a menţionat că, în prezent, personalul agenţiei pregătește mai multe scenarii de acţiune, în scopul asigurării suportului operaţional de urgenţă, pe fondul crizei din Siria, care se acutizează. Şeful Centrului Operaţional de Suport, Claus Folden a dezvăluit faptul că la baza scenariului exerciţiului derulat au stat nişte informaţii primite de la Frontex, pentru perioada mai-iulie 2013, cu privire la posibilitatea unui aflux masiv de persoane la frontiera Serbiei cu Uniunea Europeană, ceea ce a condus în final la derularea exerciţiului REX 2013. În conformitate cu agenda întâlnirii, s-a trecut la analiza aspectelor ce au reieşit pe parcursul exerciţiului. Reprezentantul I.G.I., comisar şef de poliţie Răducu Cătălin Burlacu a făcut o prezentare a măsurilor luate de la primul contact cu BESA şi până la finele exerciţiului, pentru organizarea activităţii la nivel intern, asigurarea condiţiilor ca experţii trimişi să îşi desfăşoare activitatea conform mandatului, numirea ofiţerului de legătură, în persoana directorului adjunct - împuternicit - de la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri Timişoara, cât şi monitorizarea făcută la nivelul Direcţiei Azil şi Integrare şi informarea conducerii I.G.I., cu privire la aspectele de interes.

Reprezentantul Ungariei a facut o prezentare similară a etapelor desfăşurate şi mai ales a neajunsurilor în derularea exerciţiului, punându-le pe seama modificării legislaţiei ungare începând cu 01 iulie 2013, a implementării unor noi proceduri de azil şi a reinstaurării detenţiei solicitanţilor de azil pentru o perioadă de până la 6 luni, dar şi pe seama comunicării deficitare dintre Oficiul pentru Imigraţie şi Naţionalitate şi Poliţia de Frontieră ungară. Din partea BESA, șeful Centrului Operaţional de Suport a ţinut să confirme faptul că au existat două situaţii diferite: a mulţumit României pentru transparenţa de care a dat dovadă, rapiditatea oferirii suportului, disponibilitatea personalului I.G.I. şi al Poliţiei de Frontieră Române, şi a insistat asupra deficienţelor de comunicare internă din Ungaria, refuzul accesului în centrele de azil, dezinteresul faţă de activitatea experţilor BESA, faţă de mandatul primit. Aceste concluzii au fost susţinute de experţii prezenţi la întâlnire, care au menţionat, pe scurt, cum au interrelaţionat cu autorităţile din fiecare stat membru, cu FRONTEX, cum şi în ce fel şi-au dus mandatul la îndeplinire, sau în ce fel şi l-au depăşit. Cu prilejul discuţiilor avute, s-a arătat faptul că au existat mai multe incidente în conduita experţilor BESA, care fie au încercat să îşi depășească mandatul oferit (cazul României), fie au contactat persoane şi organizații care nu aveau legatură cu exerciţiul, pentru a rezolva probleme de comunicare considerate insurmontabile, la un moment dat (cazul Ungariei).

Noutăți de la Bruxelles...

Reprezentantul I.G.I. la Comitetul de Contact pentru Regulamentul Eurodac, inspector principal de poliție Gabriel Răzvan Stănescu ne informează asupra ultimelor concluzii formulate de grupul de lucru de la Bruxelles: Condusă de adjunctul şefului Unităţii Azil şi Relaţii cu BESA din cadrul Direcţiei Generale Afaceri Interne a COM, Stephen Ryan, reuniunea, desfășurată în perioada 11-12 septembrie 2013, a dezbătut subiecte privind prezentarea modificărilor aduse de Directiva UE nr. 33/, un tur de masă cu stadiul transpunerii prevederilor noii directive, discutarea întrebărilor statelor membre legate de interpretarea anumitor prevederi din acest act normativ, dar și multe prezentări privind alternativele la detenţie. Președintele Ryan și-a exprimat dorința ca aceste întâlniri să se desfășoare mai des, iar discuţiile să fie incluse într-un document, care va fi modificat după fiecare întâlnire,

pentru adunarea tuturor opiniilor, care ar putea ajuta administraţiile statelor membre în viitor. La reuniunea din 2324 septembrie 2013 s-a dezbătut pe marginea articolelor privind accesul autorităţilor în scopul asigurării respectării aplicării legii din noul Regulament Eurodac, despre formularul de solicitare a accesului de către autorităţile pentru asigurarea respectării aplicării legii la sistemul central, prezentarea euLISA (Agenţia IT a Uniunii Europene) privind proiectul de implementare a modificărilor tehnice necesar până la 20.07.2015, precum şi analizarea pe marginea articolelor privind azilul din Regulamentul Eurodac, a rezultatelor chestionarului privind aplicarea „vechiului” Regulament Eurodac.

8

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu

”Trebuie să acceptăm mai uşor schimbările” - interviu cu domnul comisar șef de poliție, Ioan PUHACE Domnule Ioan Puhace, sunteți, de aproximativ un an, directorul Direcției pentru Imigrări a Municipiului București. Ați avut realizări importante, în acest timp?

extins-o și la nivelul Inspectoratului Școlar General al Municipiului Bucureşti, cu care în luna mai 2013 a fost încheiat un protocol de cooperare privind elevii străini aflați la studii în şcolile din municipiul Bucureşti.

Efectul dezvoltării acestor relații de comunicare directă s-a regăsit în optimizarea timpilor de lucru de la ghişeele noastre și reducerea cozilor de aşteptare. Tot în acest sens, am inițiat un instrument de cooperare cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, care a fost semnat în luna aprilie 2013 și prin care ne dorim să reducem t i m pi i de soluționare a cererilor străinilor privind eliberarea adeverinţelor de sănătate.

Direcţia noastră este o structură teritorială importantă în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări prin complexitatea și diversitatea sarcinilor pe care le are de îndeplinit la nivelul Bucureştiului pentru o gestionare corespunzătoare a problematicii generate de cei peste 31.000 de cetăţenii străini și cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene înregistrați în evidențele noastre. Conştient fiind de misiunea socială a instituţiei noastre, am căutat să dezvoltăm relaţii de cooperare cu toate instituţiile publice cu care intrăm în contact pe anumite paliere ale activităţilor noastre. Astfel, dacă privim componenta de siguranţă publică, în cursul acestui an, am reușit să încheiem instrumente de cooperare și să dezvoltăm activităţi comune, în baza acestora, cu Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, cu Centrul de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucuresti – Otopeni din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Sunteți mulțumit de activitatea oamenilor Frontieră. din Direcția pe care o conduceți?

De asemenea, pentru depistarea muncii ilegale desfăşurate de străini în Bucuresti am Majoritatea colegilor mei îşi desfăşoară încheiat un protocol de cooperare cu activitatea cu seriozitate deşi uneori constat Inspectoratul Teritorial de Muncă al existenţa unui anume conservatorism, ce se Municipiului Bucureşti, în baza acestuia manifestă prin receptivitate redusă la nou. poliţiştii noştri desfăşurând activităţi Este nevoie de mai multă deschidere, comune. Trimestrial, am organizat la sediul încredere, trebuie să acceptăm mai uşor instituţiei noastre întâniri de lucru operative schimbările şi să avem iniţiative în cu reprezentanţii acestora, în care am promovarea acestora. Faptul că ne rezolvăm analizat rezultatele activităţilor comune. foarte bine lucrările nu înseamnă că lucrurile Sigur, exigenţele noastre, ca direcţie au trebuie să se oprească aici. Trebuie să crescut şi ne dorim mai mult de la instituţiile comunicăm mai bine, să avem mai multă cu care cooperăm pe acest segment, însă încredere în noi, să venim cu iniţiative, să suntem optimişti că acest lucru se poate dezvoltăm împreună prestigiul acestei realiza în timp prin perseverenţă și direcţii tinere. Aş dori ca întregul colectiv să aibă o „sete de afirmare,” în sensul pozitiv al seriozitate în relaţiile cu partenerii noştri. cuvântului şi fiecare lucrător să contribuie În ceea ce priveşte relaţiile publice pe alte mai mult la dezvoltarea prestigiului segmente ale activităţii noastre am acordat instituţional. importanţă relaţionării cu universităţile bucureştene, în acest an, avînd 11 întălniri Considerați că sunteți un manager bilaterale cu universităţile importante din bun?

Bucureşti pe problematica generată de studenții străini, iar în luna mai 2013, am Un manager bun poate fi considerat acel organizat împreună cu Facultatea de manager care realizează ceea ce îşi propune.

Medicină” Carol Davilla” o reuniune la care Indiferent de obstacole, a realiza ceea ce îți au participat reprezentanţii a 14 universităţi propui este o calitate. A fi rezervat în a face bucureştene. Această bună comunicare am afirmații nu trebuie privit ca un defect al

unui manager. Să cauţi mereu să îmbunătăţeşti ceea ce ai, să cauţi soluţii pe care să le integrezi într-o anume viziune pentru dezvoltarea viitoare a instituţiei consider că sunt calităţi ale unui manager. A analiza un manager înseamnă a analiza ceea ce face, nu ceea ce spune sau ce se spune despre el. Trebuie să vezi ce aduce nou în instituţia şi apoi să pui etichete.

Cum reușiți să gestionați problema relațiilor cu publicul având în vedere că sunt zile când se formează cozi uriașe la ghișeele instituției?

Nu sunt de acord cu termenul „cozi uriaşe”.

Este adevărat că în unele perioade din an se cunoaşte o creștere semnificativă a numărului de cereri, dar am căutat să mergem la cauze și să eliminăm unele dintre motivele de aglomerare. Un exemplu este dat de comunicarea noastră directă cu universităţile bucureştene şi cu Inspectoratul Şcolar General al Municipiului Bucureşti.

Astfel, multe dintre neclarităţile avute de către studentii străini, mai ales dintre începători şi elevi au putut fi clarificate de către secretariatele acestor facultăţi, nemaifiind necesară deplasarea până la ghişeele noastre. Un alt aspect de menţionat

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Interviu este comunicarea noastră directă cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti prin care am căutat să eliminăm situaţiile în care cetăţeanul străin este trimis de către Casa de Asigurări la noi pentru a elibera o adeverinţă cu perioadele de şedere, acest fapt putând fi solicitat acum direct instituţiei noastre, fără a mai pune acea persoană să stea încă de două ori la coadă la ghişee.

De asemenea, menţinem o anumită flexibilitate la ghişee, în cazul aglomerărilor având posibilitatea deschiderii de noi ghişee, sau chiar a măririi timpului de preluare a cererilor, dacă se impune. O situaţie mai dificil de gestionat este atunci când noul Sistem Informatic de Management al Străinilor (SIMS) generează probleme tehnice, ceea ce îngreunează preluarea cererilor și într-adevăr crează un disconfort major publicului ţintă. Atunci toate cadrele cu funcţii de conducere, de la mine la şefi de servicii sau compartimente mergem în spaţiul de lucru cu publicul, discutăm cu acesta, cu lucrătorii noştri, cu responsabilii IT din I.G.I. pentru a grăbi soluționarea problemelor tehnice.

Pe viitor, implementarea portalului privind depunerea cererilor prin intermediul proiectului e-doc. va rezolva în mare parte problema aglomeraţiei la depunerea cererilor în ghişee.

studenţilor străini, considerăm că va avea ca efect o creştere a numărului de studenţi străini care vor dori să studieze în România.

Intenţiile noastre sunt de avea întâlniri de lucru cu toate universităţile din Bucureşti frecventate de cetăţenii străini. Am făcut demersuri şi am reuşit editarea unor afişe, inclusiv pe linie de studii, în mai multe limbi, cum ar fi română, engleză, arabă şi turcă. De asemenea, am reuşit tipărirea unor pliante pe linie de studii, în limbile română, franceză şi engleză. Vom reactualiza, în discuţiile cu reprezentanţii acestora, cerinţele prevăzute în cadrul normativ aplicabil, vom distribui pliantele şi afişele menţionate, iar dacă va fi nevoie suntem pregătiţi în a merge şi a discuta şi cu studenţii străini într-un cadru organizat la nivelul universităţilor.

Aceleaşi demersuri le vom efectua şi la nivelul Inspectoratului Şcolar General al municipiului Bucureşti pentru elevii străini înregistraţi. Scopul pe care noi îl urmărim este acela de a evita prezenţa studenţilor străini la ghişeele noastre într-un număr mare. Urmărim gestionarea acestui important flux de cereri ca pe un proces pe durata a 3-4 luni de zile. Dacă se va impune vom avea în vedere mărirea numărului de ghişee sau chiar mărirea timpului de preluare a cererilor. Singurul risc care generează, în prezent, un factor de stres pentru ofiţerii Direcţiei ar fi apariţia unor probleme tehnice la noul SIMS.

Activitatea D.I.M.B. este bine mediatizată? Considerați că se poate Câți cetățeni din state terțe au depistat lucrătorii din cadrul D.I.M.B. cu face ceva mai mult în acest sens? ședere ilegală, în primele opt luni ale Anul trecut activitatea de mediatizare pe linie acestui an și câți dintre aceștia au fost de imigrări la nivelul Bucureştiului s-a repatriați sau cazați în centre de concretizat în cinci comunicate de presă, cazare? aproape toate referindu-se la activităţi de depistare. În acest an, cadrele Direcției noastre au acordat trei interviuri și am transmis, până în prezent, opt comunicate de presă, toate preluate de agențiile de ştiri centrale. Ceea ce pot menţiona este faptul că datele mediatizate s-au diversificat în acest an, ele referindu-se atât la activităţile specifice pe linie de studii, căt şi la depistarea unor căsătorii de convenienţă, aspecte privind angajarea în muncă a străinilor, depistarea străinilor angajati ilegal, căt şi depistarea celor cu şedere ilegală. Este nevoie de mai multă vizibilitate instituţională, de aceea intenţionăm ca acest segment de activitate să-l dezvoltăm mai mult în perioada următoare.

Se deschide noul an universitar. Cum veți gestiona segmentul de prelungire a dreptului de ședere pentru cererile depuse în scop de studii, având în vedere numărul mare al acestora în raport cu cel al lucrătorilor? În universităţile bucureştene studiază peste 3000 de studenţi străini la care s-au adăugat, de la 1 octombrie a.c., noii veniţi. Acordarea unei anumite autonomii universităţilor, în eliberarea scrisorilor de acceptare la studii a

Serviciul Depistări, Combaterea Şederii şi Muncii Ilegale a Străinilor din cadrul D.I.M.B. are în componenţa sa poliţişti cu experienţă care, pe lîngă activităţile de depistare, desfăşoară activităţi de prevenire, instruire a colegilor din poliție și jandarmi, cu privire la legislaţia aplicabilă străinilor, de culegere de informații despre șederea ilegală a străinilor, de realizare a unor investigaţii specifice sau de returnare la frontieră sau chiar în ţara de origine, de participare, alături de alte structuri de ordine și siguranţă la diverse manifestaţii culturale sau sportive în care sunt implicaţi cetăţeni străini. Aş veni cu câteva exemple în acest sens: 572 poliţişti și jandarmi din Bucureşti instruiţi în semestrul I 2013 cu privire la documentele utilizate de străini şi legislaţia aplicabilă, 12 poliţişti D.I.M.B. au executat șapte misiuni externe de îndepărtare a imigranţilor ilegali, 28 de poliţişti D.I.M.B. au fost implicaţi alături de poliţişti şi jandarmi la realizarea măsurilor de siguranţă publică la meciurile de fotbal ale echipei naţionale cu reprezentativele Ungariei şi Turciei.

Revenind la întrebare, potrivit datelor pe care le deținem, în primele 8 luni ale acestui an, cadrele D.I.M.B. au depistat 416 străini cu şedere ilegală, din care 257 au primit decizii de returnare, 71 au fost conduși la

centrul de cazare Otopeni pentru a fi luați în custodie publică, 21 au fost returnaţi direct la frontieră. În 67 de situaţii au fost luate alte măsuri legale. Dintre străinii depistaţi 76 sunt sirieni, 75 sunt turci, 24 sunt moldoveni, 19 tunisieni, 17 pakistanezi etc. Aceste rezultate situează de departe structura noastră pe primul loc la nivel de ţară, dar trebuie să avem în vedere şi complexitatea şi diversitatea mediului reprezentat de imigranţi la nivelul Bucureştiului şi atunci putem spune că este loc şi de rezultate mai bune.

Cum vedeți activitatea Direcției pe care o conduceți peste cinci ani? V-ați propus niște obiective pe care să vreți să le atingeți?

Pentru aţi propune obiective instituţionale pentru următorii cinci ani trebuie mai întâi să ai în vedere cum va evolua problematica migraţiei la nivel european şi în special naţional. Este necesar să ai în vedere dezvoltarea structurii centrale, strategia şi obiectivele pe care aceasta şi le asumă pentru perioada următoare. Trebuie să ai în vedere intervenţia factorilor externi de natură administrativă, instituţională şi posibilitatea modificării actorilor cu care comunici.

Trebuie să ai în vedere potenţialul economic, social şi cultural existent şi în dezvoltare la nivelul Capitalei pentru atragerea migranţilor. Trebuie să ții seamă de resursele pe care te poţi baza. Trebuie să ai în vedere dezvoltarea comunităţilor de străini create deja la nivelul municipiului Bucureşti.

Problema integrării străinilor în comunitate va căpăta noi valenţe întrucăt vom avea de-a face cu generaţia a doua de imigranţi, care deja s-au rupt de ţara natală și nu mai pot fi primiţi atât de uşor în ţările de origine.

Activităţile noastre vor trebui să capete un accentuat caracter preventiv, de informare, implicare dar şi de control. ONG-urile vor deveni mai puternice prin infuzarea de fonduri europene şi îşi vor diversifica activităţile, inclusiv la nivelul Capitalei. Dacă ar fi să stabilesc o ţintă pentru următorii ani aş opta pentru deschidere-comunicare directă cu toţi actorii relevanţi de la nivelul Capitalei pentru cunoaşterea problemei sociale numită migraţie, integrare – dezvoltarea capabilităţilor instituţionale necesare unei integrări mai facile a imigrantilor legali şi control – creşterea capacităţilor informativ-operative, atât la nivel informatic cât şi în teren, pentru o gestionare mai eficace a mediului reprezentat de străini.

Pe un alt plan aş dori ca Direcția pe care o conduc să îşi desfăşoare activitatea într-un sediu unic şi modern. Aş dori pentru poliţistul de imigrări o dotare standard care să îi permită acțiuni în teren cu o expunere la risc cât mai redusă. Mi-aş dori o mai mare recunoaştere la nivel naţional a activităţilor pe care le desfăşoară poliţiştii de la imigrări.

9

Page 10

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Reportaj

Camerunez cu pretenții de student a reuşit să nu fie predat serviciului teritorial de imigrări pentru a fi îndepărtat sub escortă din ţară. Planul a funcţionat până la 18 ianuarie 2012, când Tribunalul Timiş i-a respins cererea prin decizie civilă. Din acest moment şi până la 13 februarie 2012, tânărul a încercat să se facă nevăzut.

Nici planul acesta nu a avut un final fericit. Prins fără documente de identitate asupra sa şi fără să mai îndeplinească condiţiile legale de a rămâne pe teritoriul României, M.N.N. a fost condus în Centrul de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din Arad urmând să fie îndepărtat sub escortă de pe teritoriul României. Pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse, studentul a fost transferat în Centrul de cazare Otopeni.

Câte idei poate avea un student camerunez sosit în România cu viză de lungă şedere în scop de studii? Foarte multe si toate cu scopul să dea bătăi de cap ofiţerilor de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

M.N.N. părea să aibă gânduri serioase când a ajuns la Cluj-Napoca unde urma să studieze la Universitatea Babes Bolyai. Era 1 noiembrie 2010. A participat, alături de colegi, la câteva cursuri şi a susţinut examene până întro zi când a realizat că visul lui se îndrepta necontenit spre spaţiul Schengen. Dar cum putea să îşi transforme visul în realitate? A dat câteva telefoane şi, în scurt timp, avea o carte de identitate franceză, autentică, pe numele E.V.A. Celebra vorba „socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg” a funcţionat şi la PTF. Turnu. La 28 aprilie 2011, tânărul nu a reuşit să înşele vigilenţa ofiţerilor de frontieră, aşa că a fost condamnat la opt luni pedeapsă cu închisoare, cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals privind identitatea şi tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat.

Speriat că ar putea să ajungă acasă, când toată lumea îl ştia băiat serios la facultate, străinul a solicitat azil pe teritoriul României. Prin această formă

În luna martie 2012, în cadrul unui proiect finanţat de Fondul European de Returnare, o delegaţie din partea Ambasadei Republicii Camerun la Moscova a fost invitată la Bucureşti pentru efectuarea unei vizite de intervievare a tuturor cetăţenilor camerunezi care se aflau în situaţie ilegală, la acel moment. Cu această ocazie, a fost intervievat şi M.N.N.. Pe baza documentului de călătorie emis de Ambasada Republicii Camerun la Moscova, la data de 9 iulie 2012, se încearcă îndepărtarea sa prin escortarea, până în Camerun, de către doi ofiţeri I.G.I., pe ruta Bucureşti-Paris-Yaounde.

călătorească cu avionul până la Bucureşti. Şi, din nou, Centrul de cazare a străinilor luaţi în custodie publică Otopeni se pregătea să-l aibă în grijă.

Din iulie 2012 şi până în iunie 2013, M.N.N. a făcut tot ce i-a stat în putinţă să nu plece. S-a opus, prin toate mijloacele legale şi nelegale. Formulând o serie de cereri de acces la procedura de azil, I.G.I. nu a mai putut să îl îndepărteze forţat din România, durata luării sale în custodie publică fiind astfel prelungită succesiv, conform prevederilor legale. Documentul de călătorie emis de Ambasada Republicii Camerun la Moscova expirase, având o perioadă limitată de 3 luni. În luna aprilie 2013, o delegaţie I.G.I. se ambiţionează să spulbere visul studentului. După o deplasare la Moscova, tânărul avea un nou document de călătorie şi şapte ofiţeri I.G.I aveau aplicate în paşapoarte vize de intrare în Republica Camerun.

La sfârşitul lunii mai 2013, Direcţia Azil şi Integrare din cadrul I.G.I. a informat că instanţa de judecată a respins cererea cetăţeanului camerunez de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.

După aproximativ 1 an şi patru luni de custodie publică, urmând aceeaşi rută, respectiv Bucureşti-Paris-Yaounde, străinul, escortat de trei poliţişti I.G.I., a fost condus până în ţara de origine. De Misiunea de escortare planificată a fost această dată, misiunea de escortă a fost un alt eşec. Ajunşi la Paris, comandantul îndeplinită fără probleme deosebite. aeronavei, care urma să îi ducă la destinaţia finală, Yaounde, a refuzat Succesul misiunii de escortă s-a datorat îmbarcarea cetăţeanului camerunez şi a bunei colaborari dintre I.G.I., Ambasada escortelor române. Autorităţile de Camerun la Moscova şi autorităţile de frontieră din aeroportul Charles de frontieră franceze din aeroportul Gaulle au decis ca se pot întoarce la internaţioanal Charles de Gaulle.

Bucureşti. Doar studentul străin a hotărât că ar putea să mai rămână o Din informaţiile pe care le deţinem, perioadă la Paris. La urma urmei, îşi studentul a fost întâmpinat la aeroport atinsese scopul, fără prea multe de membrii familiei sale. Oare se va mai eforturi... Nişte crampe puternice la întoarce peste cinci ani când va avea stomac, câteva crize şi poliţiştii de voie, din nou, să intre pe teritoriul frontieră francezi au fost impresionaţi. L României?

-au introdus, sub escortă, pe teritoriul francez, pentru investigaţii medicale de Subcomisar Valentin TRANDAFIR specialitate. După aproximativ şase ore, camerunezul se despărţea cu greu de Spaţiul Schengen. Era perfect apt să

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Page 11

Reportaj A VI-a reuniune a Grupului Consultativ EURODAC Informarea membrilor Grupului Consultativ EURODAC privind stadiul sistemului a fost una dintre temele discuției la cea de-a VI-a reuniune a Grupului Consultativ EURODAC (EAG), ce s-a desfășurat în perioada 10 – 11.09.2013, la Tallin, în Estonia. Organizată de Agenţia pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie - eu-LISA, manifestarea a reunit membrii EAG, ai Agenției și ai Comisiei Europene (COM).

Inspectoratul General pentru Imigrări a fost reprezentat de comisar șef de poliție Paul Voros, membru al Grupului Consultativ EURODAC. Preluarea sistemului EURODAC de către Agenție a fost analizată de COM a se desfășura în două etape de tranziție: prima are ca scop pregătirea personalului și realizarea conexiunilor de date pentru managementul de la distanță al actualului sistem instalat la Luxemburg; a doua etapă prevede mutarea sistemelor la Strasbourg and St. Johann im Pongau. Au fost prezentate informații privind stadiul actual al proiectului: pe partea de management, Agenția va adapta pentru EURODAC modelul de lucru IT Service Management (ITSM) folosit și pentru celelalte sisteme (SIS, VIS); altă etapă în curs de desfășurare privește transferul informațiilor legate de contractori către Agenție. S-a mai discutat despre stadiul actual al proiectului de relocare a Sistemului EURODAC. Relocarea presupune că noul sistem va fi complet funcțional (ISO), acuratețea identificărilor amprentelor va fi aceiași, respectiv 99,9% iar rețeaua va fi disponibilă între toate locațiile.

Migrarea volumului de date va fi realizată prin transport securizat, urmând ca datele înregistrate ulterior să fie incrementate în noul sistem prin intermediul rețelei sTesta. Se estimează că noul sistem va fi pus în funcțiune până în 29 aprilie 2014 iar întreg proiectul va fi finalizat până la 30 iunie 2014.

Testarea și migrarea fac parte tot din proiectul de relocare și a reprezentat un alt punct al agendei. Având în vedere faptul ca noul sistem (clonă) va avea alt modul de procesare, se va folosi un instrument tip SISO (Same Input Same Output) pentru compararea automată a rezultatelor transmise de ”clona” cât și de vechiul sistem. Testele operaționale vor fi realizate după finalizarea testelor standard, de opt state membre înscrise voluntar precum și de către COM. Condiția pentru a putea participa a fost ca statul respectiv să dispună de un sistem operațional de rezervă (Romania nu dispune de acest sistem).

”Întâlnirea evaluatorilor calității” la Bratislava Proiectul „mecanisme de răspuns la nevoile solicitanţilor de azil vulnerabili” a fost motivul întâlnirii, la Bratislava, în perioada 12-13 septembrie 2013, a unei delegații I.G.I. cu Reprezentanţa Regională UNHCR pentru Europa Centrală. Denumită generic „Întâlnirea evaluatorilor calităţii”, manifestarea a avut scopul de a stabili modul în care pot fi implementate în mecanismele naţionale de evaluare a calităţii, criteriile referitoare la cazurile vulnerabile și a oferit participanţilor posibilitatea de a dezbate aspectele de interes referitoare la evaluarea calităţii, de a face schimb de experienţă şi bune practici.

La întâlnire au participat reprezentanţi din partea Reprezentanţei Regionale UNHCR pentru Europa Centrală, evaluatori naţionali ai calităţii procedurii de azil, responsabili cu furnizarea informaţiilor din ţara de origine şi reprezentanţi cu putere de decizie

(„senior management”) din cadrul autorităţilor guvernamentale din statele în care se implementează proiectul, precum şi ofiţerii naţionali de proiect şi ofiţerii de protecţie din partea UNHCR şi reprezentanţi ai Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA). Delegația română a fost compusă din trei reprezentanți ai Direcției Azil și Integrare, respectiv comisar-șef de poliție Mircea Babău, comisar-șef de poliție Silviu Turza și subcomisar de poliție Carmen Lupu.

Mecanismele de evaluare a calităţii procedurii de azil din statele participante la întâlnire au fost instituite ca urmare a implementării a două proiecte regionale iniţiate şi finanţate de UNHCR şi Comisia Europeană: „Evaluarea mecanismelor şi asigurarea standardelor de calitate din domeniul azilului” (în perioada septembrie 2008-februarie 2010) şi „Continuarea dezvoltării

calităţii procedurii de azil în Uniunea Europeană” (în perioada aprilie 2010octombrie 2011). Scopul acestor proiecte l-a constituit dezvoltarea unor mecanisme interne care să permită evaluarea şi monitorizarea permanentă a calităţii documentelor şi activităţilor legate de procedura de azil şi respectiv consolidarea şi operaţionalizarea deplină a mecanismelor de asigurare a calităţii dezvoltate în primul proiect.

La finalul întâlnirii, reprezentanţii autorităţilor guvernamentale şi cei ai Reprezentanţelor UNHCR din Slovacia, Bulgaria, România, Polonia şi Ungaria au fost invitaţi să stabilească de principiu modul în care vor colabora pe viitor pentru evaluarea calităţii procedurii de azil în cazurile vulnerabile.

12

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Carte de vizită

”Ofițerii de decizie” între risc și simț de răspundere

Un egiptean, un iordanian și o familie de sirieni așteptau să intre la interviul susținut de ofițerul de decizie de la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București, din cadul Direcției Azil și Integrare. Nu se știe exact motivul care i-a împins spre țara noastră dar, cu siguranță, trebuie să fie unul întemeiat. Tot ce au nevoie, în acest moment, este o formă de protecție recunoscută de statul român. Statutul de refugiat sau protecția subsidiară sunt situațiile finale la care râvnesc toți cei care ajung la centru.

Pentru aceasta, cetățeanul străin sau apatridul trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenția de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr.46/1991 pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiaților, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților.

Subcomisarul Mihai Vlădoiu îi ”întâmpină” și le explică, cu ajutorul interpretului, că vor intra individual la interviu. Este conștient că de decizia lui depinde viața acestor persoane. ”Soarta fiecărui solicitant de azil depinde de decizia pe care o luăm noi” - ne explică subcomisarul. Împreună cu noua lui colegă, subinspector Corina Lungu, interoghează cetățenii care solicită azil. Ei se numesc ”ofițeri de decizie”. În activitatea lor mai sunt ajutați de consilierii juridici subinspector Bianca Florea, inspector principal Tina Ciurea și subinspectorul Alexandru Necula care le asigură, pentru fiecare caz în parte, informații din țara de origine.

se laudă. ”Fiecare decizie pe care o iau – mărturisește ofițerul, îmi place s-o fac cu simț de răspundere și să fiu mereu acoperit. Mai bine solicit o prelungire a termenului decât să iau o hotărâre pripită. Important este să facem o echipă și, unde rezolvarea cererilor impune o analiză mai amănunțită, să cerem sprijin de la ofițerii de coordonare din Serviciului Protecție Internațională și Proceduri de Azil. În munca noastră trebuie să fim foarte atenți, pentru că riscăm oricând să oferim o formă de protecție unui străin care ar putea pune în pericol siguranța țării noastre”.

Un solicitant de azil se prezintă, în primă fază, la un interviu preliminar numit ”chestionar de interviu”. De multe ori, intrat ilegal în țară, acesta nu are nici un act de identitate asupra sa.

Răspunde la un chestionar care lămurește datele de identitate, rasă, religie, studii, profesie, document de călătorie, traseul parcurs din țara de origine și până la noi, date despre membrii de familie, rude aflate în alte state membre UE și motivul pentru care solicită azil. Este amprentat. În cazul în care informațiile despre acesta sunt regăsite în baza de date ca figurând cu solicitare de azil în alt stat, acesta este trimis în țara respectivă.

În ciuda sistemelor de supravehere, aproape zilnic, auzim că la frontieră sunt depistați străini care intenționează să intre ilegal în țară. Debusolați și speriați, în cele mai multe cazuri, aceștia solicită chiar atunci azil sau sunt sfătuți de alții s-o facă.

Indiferent de ora sau ziua când ajung, ofițerii de la imigrări sunt datori să le preia primele date. În ultima perioadă, 95 la Din anul 2005 și până în prezent, Mihai Vlădoiu ar putea sută din cetățenii sirieni au primit o formă de protecție. ”Pe pretinde că știe cam totul în materie de solicitări de azil, dar nu fiecare străin trebuie să îl trecem printr-o procedură extrem

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Carte de vizită

de amănunțită” - afirmă directorul adjunct al Direcției de Azil și Integrare, comisar-șef Cătălin Necula. Această procedură se axează, în primul rând, pe motivele pe care le invocă cetățeanul pentru imposibilitatea de a se întoarce în țara sa, pornind de la o persecuție politică sau religioasă până la riscul de a fi condamnat la moarte. ”Totul depinde de abilitatea ofițerului de interviu care practic stă față în față cu un străin fără nici un fel de document – ne spune directorul ferm convins că ”azilul poartă povara afluxului de la frontieră”.

toate hotărârile le iau cu simț de răspundere. Prefer să stau peste orele de program dacă avem vreun dubiu”.

Orice cerere de azil este analizată individual și succesiv din perspectiva statutului de refugiat și a protecției subsidiare, în condițiile prevăzute de Legea 122/2006. Tânărul ofițer își amintește că ”există situații când unii solicitanți de azil părăsesc țara deși se află în plină procedură de azil”.

Pe lângă interviurile luate la Centrul București, Mihai Vlădoiu mai este solicitat și în penitenciare, la secțiile de poliție (în cazul în care solicitanții sunt reținuți), atât în ”Un interviu cu un solicitant de azil poate dura de la două București, cât și în țară, atunci când e cazul sau la până la șapte ore, în cazuri excepționale, în funcție de Aeroportul Otopeni. Responsabilitatea ofițerului de decizie situația pe care o invocă” – ne explică subcomisarul Mihai este una singură, prevăzută în lege, de a oferi o formă de Vlădoiu. Pentru solicitantul de azil minor, este necesară numirea unui reprezentant legal. Practic, este al doilea interviu după chestionar care lămurește motivele pentru care solicită o formă de protecție. La fiecare dosar în parte, ofițerii de interviu fac o solicitare ITO (Informații în țara de origine) ceea ce presupune date legate de declarațiile străinului și a situației din țara de origine a acestuia. Apoi se confruntă declarațiile din interviu, se verifică actele depuse de solicitant la dosar (în cazul în care există), informațiile din țara de origine și verificările din bazele de date ale Sistemului Informatic de Management al Străinilor. ”Noi, ofițerii de decizie – contină Mihai Vlădoiu, trebuie să fim cât mai aproape de solicitant, să le înțelegem suferința și să le oferim niște garanții că au scăpat de coșmarul din țara lor. Activitatea noastră nu este tocmai una ușoară în momentul în care noi acordăm multă înțelegere și credibilitate și ne trezim cu un străin care ne prezintă niște acte de identitate făcute la calculator sau cu paharul, sau Ofițerul de decizie, interpretul și solicitantul de azil în timpul unui interviu se dau victime folosindu-se de alte zone de conflict decât cele din care provin. Putem să înțelem un cetățean sosit din Somalia sau Siria, când nu are asupra lui acte, dar ne revoltă un străin care se contrazice în declarații și ne protecție cetățeanului străin persecutat pe motive de rasă, afișează niște documente întocmite în drumul spre religie, naționalitate, opinii publice sau apartenență la un anumit grup social. ”În activitatea noastră – concluzionează România”. subcomisarul, importantă este confidențialitatea datelor. De În funcție de declarațiile oferite în interviu, hotărârea poate aceea, fiecare interviu este individual și se desfășoară doar fi emisă într-o procedură ordinară sau accelerată. Hotărârea în prezența unui interpret, avocat, reprezentant legal prin care se soluționează cerererea de azil se redactează și (minori însoțiți și neînsoțiți). Dacă cererea este imperativă, cuprinde, în mod obligatoriu, situația în fapt și în drept, existând indicii majore asupra siguranței străinului, se precum și informații privind calea de atac de care demarează o procedură accelerată”. beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum și organul sau instanța competentă la care se depune În cele șase Centre Regionale de Azil de care dispune I.G.I. se află, în acest moment, cazate 207 persoane cu statul de plângerea împotriva unei hotărâri de respingere. refugiați, solicitanți de azil sau în protecție subsidiară. Pe la ”La nivelul Centrului București există un procent redus de Centrul București trec însă prin interviu, lunar, în jur de 50 hotărări desființate de instanțele de judecată. – afirmă de străini care solicită azil. Dar dincolo de aceste cifre, subcomisarul. Este adevărat că, de multe ori, în metrou ofițerii de decizie rămân martorii tăcuți ai acestor oameni sau pe stradă mă întâlnesc cu privirile acestor străini pe triști, cu povești de viață reale despre pierderi și suferințe, care i-am refuzat. Nu mă simt vinovat atâta vreme cât dar și de ambiția lor de a lua totul de la capăt.

13

14

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Timp liber Polițist și epigramist Îi place să satirizeze părțile negative ale unor oameni sau situații.

Are mereu, la sfârșit, o poantă ironică, chiar mușcătoare la adresa acestora... Ați crede, la început, că am dat aici definiția unei epigrame, dar, în realitate, este caracterizarea colegului nostru, comisarul Sorin Vlad. Îndrăgostit, de aproape 23 de ani, de epigrame, ofițerul combină, într-un mod plăcut, activitatea sa din Structura de Securitate cu cele peste 300 de strofe pe care nu ezită să și le amintească în momentul oportun.

A deprins această artă de la unchiul său, cunoscutul epigramist Viorel Martin cu care realizează o revistă trimestrială intitulată ”Lumea Epigramei” – o publicație ce abundă de poezie umoristică și de schițe ale celor mai talentați caricaturiști ai momentului.

Revista poate fi citită şi pe blogul personal http:// vsg1901.blogspot.ro/. ”În orice împrejurare, doresc să amintesc tuturor că încă mai există epigramiști și că mă implic în orice acțiune pentru a nu lăsa această specie a poeziei lirice să dispară” – ne mărturisește comisarul care s-a antrenat în organizarea unor manifestări culturale, cum ar fi cele două festivaluri de epigramă din București 2011 și 2012.

CURIOZITATE Mereu măicuţa mea mi-a spus: spus „Învaţă-ajunge cât mai sus!”; Deşi, la noi în minister…

Toţi şefii mari sunt la parter!

Și, pentru a se ține de cuvânt, colegul nostru ne-a promis că va fi prezent, începând cu această ediție, în fiecare număr al buletinului nostru informativ ”Migrația și Azilul”.

IMIGRANŢI ÎN SCHENGEN

EXPLICAŢIE

În valuri, valuri imigrează,

De ce vin toţi refugiaţii roi

Vin tocmai de departe hăt

Şi fac dosare pe-ndelete?

Da-n mintea lor nici nu visează…

E pentru că-n inspectorat la noi…

C-o să-i trimitem îndărăt!

Sunt cele mai frumoase fete!!!

LA TRIBUNAL (PROCES DE MITUIRE) - E-adevărat că am primit Dar vă întreb în mod cinstit M-aş fi putut împotrivi Eu singur contra zece mii?

Gheorghe Suciu

CRIZĂ LA SERVICIU

CERCETAT ÎN LIBERTATE

SECRETAREI MELE

M-a-ntrebat pe hol frumoasa:

Azi faptele cu violenţă

Eşti secretara minunată

- La ce oră iei tu masa?

Nu mai conduc la penitenţă

Ce m-a servit adeseori,

I-am răspuns ca un ştrengar...

Şi dacă dai puţin din coate…

- Cred că astăzi o s-o sar.

Eşti cercetat în libertate!

Maria Sturdza-Clopotaru

Dar mă voi revanşa odată Şi dacă pot... de doua ori.

Gheorghe Suciu

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

15

Timp liber TOP 10 cele mai ciudate cereri de viza 

Un sud-african vrea să vină în România pentru a vâna vampiri

Oamenii vor să emigreze din diverse motive: să-și vadă familia, să își găsească de lucru sau să se plimbe. Există însă anumite cereri de aprobare a vizelor de-a dreptul ridicole. "Îi felicitam pe cei care își doresc cariere neobișnuite, însă legale și îi aplaudăm pentru alegerile impresionante", a declarat un reprezentant al agenției Global Visas, citat de publicația Livescience.com.

Un sud-african a aplicat pentru o viză europeană motivând că vrea să vină în România pentru a își câștiga traiul "vânând vampiri" relatează cotidianul Daily Star, care citează un top 10 al celor mai bizare cereri de viză din întreaga lume.

Cererea bărbatului din Africa de Sud ocupă primul loc într-un top realizat de un serviciu online de aplicații pentru vize ce include cele mai bizare zece motive pentru a obține o viză din ultimele 12 luni.

Liam Clifford care lucreaza pentru serviciul GlobalVisas.com a declarat: "Unele sunt mai surprinzătoare ca altele. În special cele care fac referire la activități ilegale. Sfătuim toți aplicanții pentru vize să arunce cel puțin o privire peste legile țărilor în care vor să se mute înainte de a aplica".

"Iar pe cei cu motivații neobișnuite, deși legale, îi felicităm pentru ingenioasele alegeri în materie de carieră", mai declara acesta pentru Daily Star.

Iată întregul top zece al celor mai neobișnuite cereri de viză: 1. Un sud-african a aplicat pentru o viză europeană declarând că vrea să se ducă în România pentru a "vâna vampiri" ca meserie.

2. Un brazilian a aplicat pentru o viza în Marea Britanie pentru a aduce "flamenco pe străzile din Norwich", susținând că este profesor de flamenco.

3. O femeie din Rusia dorea o viză europeană pentru a își exersa "profesia sa" în Olanda, această profesie fiind prostituția.

4. Un operator de pompe funebre din Mexic dorea să își aplice abilitățile sale în pregătirea cadavrelor în Spania. Ulterior, s-a aflat că acesta avea un "cazier penal extins" iar viza i-a fost refuzată.

5. Un aplicant a considerat ca este priceput la a manevra piroga în țara sa natală, Mali, așa că a dorit să își transfere abilitățile pe canalele navigabile ale Veneției ca gondolier după ce "a văzut la televizor".

6. Degustător de mâncare de câini - Cineva ar fi aplicat și obținut acest post pe baza "experienței anterioare" iar, în consecință, a aplicat pentru o viză în SUA. 7. Un bărbat a declarat deschis în cadrul procesului de obținere a vizei că "fuge de autoritățile locale" din țara sa natală Filipine și că dorește să se alăture familiei sale din Australia.

8. Un "model de picioare" a dorit sa se mute din SUA în Franța unde, aparent, profesia sa era "foarte căutată".

9. O femeie a aplicat pentru o viză în Marea Britanie dupa ce, aparent, ar fi obținut "un post sezonier ca zombie" după ce a fost la un interviu în timp ce era în vacanță.

10. Un bărbat din Peru a aplicat pentru o viză europeană pentru a tunde alpaca.

16

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

Învățământ ”Sunt cetăţean străin şi doresc să studiez în România” În contextul deschiderii anului universitar 2013-2014, Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Directia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti (D.I.M.B.) a desfăşurat, în perioada septembrie - octombrie a.c., activităţi de informare a instituţiilor de învăţământ din Bucureşti, cu privire la regimul juridic aplicabil studenţilor şi elevilor străini care doresc să studieze în România.

Astfel, în baza Protocolului de cooperare privind admisia şi şederea în România a străinilor veniţi la studii şi în scopul desfăşurării activităţilor didactice, încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Afacerilor Interne, ofiţerii D.I.M.B. au organizat 11 reuniuni de lucru cu reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ de stat şi private din municipiul Bucureşti.

Activităţile au fost desfăşurate la sediile Universităţii Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Carol Davila, Academia de Studii Economice, Universitatea Politehnică București, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Nicolae Titulescu, Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea Româno-Americană, respectiv Inspectoratul Şcolar General al Municipiului Bucureşti. În cadrul întâlnirilor de lucru au fost abordate subiecte de interes privind cadrul legislativ şi modificările în domeniul reglementării statutului juridic al studenților şi elevilor străini, tendinţele exprimate la nivel european privind migraţia, necesitatea de informare a studenţilor şi elevilor străini privind reglementarea situaţiei juridice în România, aspecte practice privind transferurile, exmatriculările, cazările cetăţenilor străini aflaţi la studii, precum şi cadrul general de angajare în muncă pe durata efectuării studiilor.

Reprezentanţii D.I.M.B. au oferit afişe şi pliante în limbile română, engleză, franceză, turcă şi arabă pentru a fi aduse la cunoştinţa studenţilor şi elevilor străini dispoziţiile legale privind obţinerea dreptului de şedere în scop de studii.

La nivelul municipiului Bucureşti, în prezent, sunt înregistraţi 2571 cetăţeni străini aflaţi la studii. Principalele ţări de origine ale străinilor aflaţi la studii sunt: Moldova, Turcia, Israel, şi Tunisia.

Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Direcţia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti va continua activităţile de deschidere şi comunicare cu toate instituţiile interesate să cunoască şi să aplice prevederile legale în domeniul migraţiei,

Afișe în limbile română, engleză, franceză, turcă și arabă privind informații despre studii, activități comerciale, reîntregirea familiei, invitarea unor străini în România, șederea pe termen lung, alte scopuri de intrare în țară.

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

17

Învățământ

Prima zi de şcoală, prilej de sărbătoare pentru solicitanţii de azil de la Centrul Regional Maramureş Chiar dacă vremea nu a fost foarte prietenoasă pentru a sărbători debutul anului şcolar 2013 - 2014, curtea Liceului “Ioan Butean” din Şomcuta Mare s-a dovedit neîncăpătoare pentru elevi mai mari şi mai mici, dascăli, părinţi, bunici, prieteni, cărora li s-a alăturat, anul acesta, un grup de solicitanţi de azil cazaţi la Centrul Regional Maramureş.

solicitanţilor de azil care au fost procesaţi prin Centrul Regional Maramureş în ultimii cinci ani. Conform tradiţiei, doamna profesor le-a prezentat liceul şi i-a condus la clasă, unde au fost primiţi cu bucurie de către elevii români. Emoţia experienţei inedite a fost cuvântul de ordine şi pentru unii şi pentru alţii.

Zeci de buchete de flori, emoţii, îmbrăţişări, lacrimi de bucurie au transformat prima zi de şcoală într-o zi de sărbătoare.

Cuvinte de încurajare au fost adresate celor prezenţi de către domnul Florin Talpoş, primar al oraşului Şomcuta Mare, doamna profesor Valentina Todoran, inspector şcolar din cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Maramureş şi domnul profesor Claudiu Vladimir Mureşan, director al Liceului “Ioan Butean” din Şomcuta Mare.

Prima zi de şcoala este o zi specială, o zi în care speranţa şi bucuria sunt mai puternice decât tristeţea şi îngrijorările. Toţi cei prezenţi au înţeles că merită să înveţe, deoarece cine învaţă are mai multe şanse în viaţă. Cine învaţă este mult mai respectat şi ştie, la rândul lui, să respecte. Şcoala şi educaţia în general, joacă un rol important în viaţa fiecărei naţiuni. Acest lucru a fost dovedit de interesul arătat acestui eveniment de solicitanţii de azil din Senegal, Algeria, Tunisia şi Siria, care au sărbătorit deschiderea anului şcolar alături de elevii români.

Mesajul acestora a fost unul extrem de simplu – Şcoala este una. Valorile promovate prin intermediul şcolii sunt aceleaşi, indiferent de ţară sau localizare geografică.

După festivitatea de deschidere, solicitanţii de azil au fost preluaţi de doamna Anca Pascui, profesor de limba română în cadrul Liceului “Ioan Butean” din Şomcuta Mare. Este vorba despre un dascăl cu experienţă în predarea limbii române

Deschiderea anului şcolar 2013 – 2014, a fost un bun prilej pentru semnarea unui parteneriat între Liceului “Ioan Butean” din Şomcuta Mare şi Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitantii de Azil Maramureş. În cadrul acestui parteneriat se vor derula, pe parcursul anului şcolar, mai multe activităţi educativ - recreative şi de integrare în beneficiul solicitanţilor de azil, dar şi a celor care au dobândit deja protecţie subsidiară sau statut de refugiat pe teritoriul statului român.

Inspector principal de poliție Simona Chioran

18

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

ONU: aproximativ 35 de milioane de imigranţi su

Internaţional

Premiul Nansen pentru Refugiaţi câștigat de o călugăriță congoleză Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a anunţat, la 17 septembrie a.c. că laureatul de anul acesta al Premiului Nansen pentru Refugiaţi este o călugăriţă congoleză care a ajutat sute de femei victime ale violurilor şi abuzurilor comise de Armata de Rezistenţă a Domnului (LRA) şi de alte grupări ce activează în partea de nord-est a Republicii Democrate Congo (RDC).

Sora Angélique Namaika conduce Centrul pentru Reintegrare şi Dezvoltare şi a reuşit prin intermediul acestuia să transforme vieţile a mai bine de 2.000 de femei şi fete care au fost abuzate şi forţate să îşi părăsească locuinţele, în principal de către rebelii LRA. Multe dintre cele pe care le-a ajutat sunt protagonistele unor poveşti de răpire, muncă forţată, bătăi, crimă, viol şi alte abuzuri ale drepturilor omului. Abordarea foarte personală adoptată a contribuit decisiv la recuperarea victimelor traumelor şi altor vătămări. În plus faţă de abuzurile suferite, aceste femei şi fete vulnerabile sunt deseori ostracizate chiar de propriile familii şi comunităţi tocmai datorită încercărilor la care au fost supuse. Recuperarea şi refacerea vieţilor acestor victime se pot face doar cu multă asistenţă şi o grijă aparte. Sora Angélique a reuşit acest lucru ajutându-le să înveţe o meserie, să îşi deschidă o mică afacere sau să revină pe băncile şcolii. În toate mărturiile acestor femei regăsim efectul remarcabil pe care ajutorul oferit de Sora Angélique l-a avut asupra transformării decisive a vieţilor lor, multe adresându-i-se cu multă afecţiune cu apelativul „mama”.

Anunţul câştigătorului de anul acesta coincide cu lansarea raportului despre viaţa persoanelor deplasate din cauza violenţelor LRA. Începând cu anul 2008, sute de mii de persoane din provincia Orientale a RDC au fost forţaţe să se refugieze, multe dintre acestea, în repetate rânduri. Se estimează că în prezent, circa 320.000 persoane sunt încă departe de casele lor. Raportul elaborat de UNHCR şi IDMC (Centrul de Monitorizare a Deplasării Interne) relevă motivul pentru care violenţele comise de LRA au creat traume atât de

adânci şi îndelungate deopotrivă pentru cei răpiţii şi pentru sutele de mii de oameni care se tem în continuare să revină acasă. Sora Angélique a fost şi ea la rândul ei forţată să se refugieze, părăsind oraşul Dungu ca urmare a violenţelor izbucnite în anul 2009. Din acest motiv, ea înţelege durerea părăsirii propriei case. Este, în fapt, motivaţia eforturilor pe care le depune zi de zi pentru a ajunge la cei care au nevoie de ajutor. Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Antonio Guterres apreciază munca laureatului din acest an: „Sora Angélique este neobosită în misiunea ei de a ajuta femeile şi fetele ajunse într-o situaţie de extremă vulnerabilitate ca urmare a traumelor trăite, sărăciei şi refugiului. Provocările cu care se confruntă însă, sunt uriaşe ceea ce face ca munca sa să fie cu atât mai remarcabilă – nu lasă nimic să îi stea în cale.”

Deşi îşi duce la îndeplinire misiunea într-o zonă în care electricitatea, apa curentă şi drumurile asfaltate sunt insuficiente, eforturile Surorii Angélique sunt impresionante.

Lipsită de instrumentele corespunzătoare şi cu resurse aproape inexistente, Sora Angélique nu poate fi oprită însă din drumul ei. Alinarea suferinţei acestor femei şi fete dezrădăcinate pentru a le reda speranţa în viitor a devenit raţiunea întregii sale existenţe. În continuare Guterres a remarcat: „Vieţile acestor femei au fost zdruncinate de brutalitatea violenţelor şi refugiului, iar Sora Angélique nu face decât să demonstreze că fiecare dintre noi poate aduce o schimbare în viaţa familiilor dezbinate de război. Este cu adevărat o eroină.” Noua laureată a premiului Nansen a răspuns anunţului spunând: „Suferinţa la care femeile şi fetele abuzate de LRA au fost supuse este dificil de imaginat. Urmele acestor violenţe le vor marca viaţa pentru totdeauna. Acest premiu nu înseamnă decât că un număr şi mai mare de persoane deplasate din Dungu vor fi ajutate să înceapă o viaţă nouă. Nu mă voi lăsa niciodată oprită din acest demers de a le reda speranţa şi şansa de a trăi din nou.”

MIGRAŢIA ŞI AZILUL

19

Internaţional

unt sub 20 de ani

Se înăsprește legislația Schengen Statele membre ale spațiului Schengen cu deficiențe grave persistente la frontierele externe ale Uniunii Europene vor fi supuse reintroducerii temporare a controlului și la granițele interne, potrivit noii guvernanțe Schengen, adoptate de Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) fără dezbatere.

Noua legislație Schengen înăsprește verificarea respectării acquis-ului spațiului de liberă circulație și, implicit, îngreunează și mai mult aderarea României și Bulgariei, portivit Hotnews.

Decizia, luata la Consiliul JAI din 7-8 octombrie, de la Luxemburg, instituie un nou mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicarii acquis-ului Schengen și o modificare a Codului frontierelor Schengen în ceea ce privește normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanțe excepționale.

Legislația este adoptată sub forma de regulamente și va intra astfel în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru a fi aplicată automat de către statele membre Schengen. Cele două regulamente fuseseră cerute de Consiliul European încă din 2011, și au fost propuse apoi de Comisie și adoptate, cu modificări, de Parlamentul European, și de Consiliul UE. Ce prevede noua legislație Schengen Noul Mecanism de control al respectarii acquis-ului Schengen instituie controale anunțate și neanunțate la frontiere, efectuate de evaluatori trimiși de Comisie și de statele membre. Dacă în urma evaluării rezultă deficiențe grave persistente la frontierele externe ale statelor Schengen, Comisia și Consiliul vor lua următoarele măsuri: În cazul unor deficiențe grave într-un stat membru în efectuarea controalelor la frontierele externe, Comisia poate recomanda statului membru să ia măsuri specifice care pot include desfășurarea unor echipe europene de polițiști de frontieră, în conformitate cu Regulamentul Frontex și / sau prezentarea planurilor strategice ale țării respective, pentru a remedia situația.

Daca un stat membru și-a neglijat grav obligațiile astfel încât să fie periclitată funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne, iar Comisia constată că după trei luni această situație persistă, Consiliul UE poate recomanda ca unul sau mai multe state membre să reintroducă temporar controalele la frontieră, la toate granițele sau numai la anumite segmente.

Astfel, daca un stat care are în responsabilitate frontiere externe ale UE (cum sunt Italia, Grecia sau Spania de exemplu), are deficiențe serioase la granițele externe, țările vecine și membre Schengen vor putea să introducă controlul la frontierele cu aceste state.

Noile regulemante reglementează și situația în care un stat Schengen să aibă posibilitatea să reintroducă unilateral controlalele la frontierele interne, cu permisiunea Comisiei, dacă organizează pe teritoriul național evenimente cu grad ridicat de risc, cum sunt manifestațiile de amploare sau manifestările sportive importante.

O altă situație este cea de urgență, cum sunt atacurile teroriste într-un stat membru Schengen, caz în care țara respectivă reinroduce automat controlul la frontierele interne.

REDACŢIA

DIRECTOR ONORIFIC Chestor principal de poliţie dr. Nelu POP REDACTOR ŞEF Comisar de poliţie Lucia TOCACI COLECTIV DE REDACŢIE Inspector de poliţie Ermina MIHAI, comisar şef de poliţie Cristina PĂUN Adresa redacţiei: lt.col. Constantin Marinescu, nr. 15 A, sector 5, București, e-mail: igi@mai.gov.ro