Organizator
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca
Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Festivalul Cluj Modern, ediția a XII-a
Director fondator
Acad. Cornel Țăranu
Director artistic / coordonator proiect
Adrian Pop
Director executiv
Vasile Jucan, Rector al Academiei de Muzică
„Gheorghe Dima”
Reprezentanți parteneri
Radu Boroianu, președinte – Institutul Cultural
Român
Marius Tabacu, director – Filarmonica de Stat
„Transilvania” Cluj-Napoca
Adrian Iorgulescu, președinte – Uniunea
Compozitorilor și Muzicologilor din România
Agnieszka Skieterska, director – Institutul Polonez, București
Ecaterina Banciu, președinte – Fundația „Sigismund
Toduță”
Organizare, comunicare, PR
Corina Ceclan, Cristina Pascu
Secretariat artistic, redactare texte
Ioana Baalbaki, Péter Koter, Adrian Pop
Coordonare simpozion
Bianca Țiplea Temeș, Adrian Pop
Consultant lingvistic simpozion
Alina Pop
Regie sunet, asistență tehnică-sonorizare
Alexandru Pârlea, Ovidiu Barbu, Studioul audiovideo al AMGD
Coordonator Program Erasmus +
Oana Bălan
Contabilitate
Ec. Ana-Maria Pugna
Logistică
Ing. Răzvan Bîțu
Contracte
Rodica Dîrjan
Imagine și grafică
Cristian Mihăescu, Corina Ceclan, Qual Media
Materiale publicitare
Editura MediaMusica, Qual Media
Site Qual Media
2
A 12-a ediție a festivalului Cluj Modern îmbrățișează vaste zone stilistice și varii generații, de la compozitorii din diaspora (printre care și doi clujeni), cu tânărul si ambițiosul Ansamblu Ad HOC dirijat de Matei Pop, apoi clujenii „à la carte” (printre care și un actual budapestan), un violoncel solo alături de prestigiosul Cvartet Transilvan în programul „Strings only”, un ansamblu vienez „verde”, deja consacratul Cvartet Arcadia, un program „etno” al corului de cameră Cappella Transylvanica dirijat de Cornel Groza și câteva prime audiții absolute și în programul Filarmonicii Transilvania dirijat de Tiberiu Soare. Ca de regulă în ultimele ediții, se intercalează un Simpozion internațional de muzicologie ce aduce comunicări interesante și nume prestigioase.
Astfel, emblema unui Cluj cultural contemporan se îmbogățește cu un nou eveniment notabil.
3
Cornel Țăranu
În jurul nostru Clujul se modernizează în ritm alert. Ne bucurăm să trăim într-un oraș mereu mai funcțional, mai elegant, mai civilizat, mai dornic de cultură. Iar un festival musical precum Cluj Modern reprezintă o contribuție la această modernitate și la diversitatea pe care ea o presupune.
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” își face așadar un titlu de onoare din strădania de a prezenta muzica contemporană în haine de sărbătoare, prin tradiționalul Festival Cluj Modern. Iată o ediție bogată, a douăsprezecea dintr-un șirag de acum istoric, alcătuită cu constantă grijă față de creația românească din țară și de peste hotare, cu aplecată atenție pentru creația clujeană, cu perspective internaționale interesante, cu colaborări artistice de marcă – și multă tinerețe!
Vasile Jucan
Rector al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”
Deși ediția a XI-a a Festivalului Cluj Modern a avut loc în îndepărtatul an 2015, pentru noi, cei care punem lucrurile la cale, parcă a fost ieri!
Ediția a XII-a se bucură de generosul sprijin al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), ca și de acela al Institutului Cultural Român (ICR), și acest lucru (ce se întâmplă acum pentru prima oară în istoria manifestării) este un semn al recunoașterii valorii construite în timp, al faptului că festivalul clujean înfăptuiește, din doi în doi ani,un act cultural semnificativ, recunoscut ca atare.
Din răbojul cronologic al pieselor ce se vor putea asculta în concerte și recitaluri deslușim coloana vertebrală a unei evoluții istorice, de la întemeietori ai noilor limbaje sonore precum Schönberg, Hindemith sau Bartók, trecând prin opusuri-reper ale muzicii românești semnate de Paul Constantinescu sau Sigismund Toduță, prin marcante momente inovative precum Threnos de Penderecki, până la creații de cea mai recentă dată, prezentate acum în primă audiție absolută. Astfel, festivalul nu se mărginește la a „lua pulsul” creației recente, ci năzuiește să facă palpabilă o cultură și o istorie a contemporaneității în compoziția muzicală, spre a contura acel traseu ce ne-ar putea da răspuns întrebării: Quo vadis, musica?
Adrian Pop
4
5
Deschiderea Festivalului Cluj Modern, ediția a XII-a _
DIASPORA - Between Energy and Nostalgy_
Ansamblul AdHOC _
Sala Studio a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, ora 19
program
dirijor
Matei Pop
invitat
Mircea Ardeleanu
percuție
Raluca Ilovan – flaut
Adrian Cioban – oboi
Aurelian Băcan – clarinet
Rareș Sângeorzan – fagot
Ionuț Marina-Uifălean – corn
Mircea Neamț-Gilovan – trombon
Eva Butean – pian
Melinda Béres – vioară
Diana Man – vioară
Ovidiu Costea – violă
Vlad Rațiu – violoncel
Róbert György – contrabas
Dorin Pop – percuție
amfitrion Matei Pop
Dana Probst (Viena)
Hanging Vaults (2012)
Gabriel Irányi (Berlin)
Bird in space pentru pian solo (2005)
Corneliu Dan Georgescu (Heidelberg)
Whati-Waiata pentru flaut și bandă (2015)
Dora Cojocaru (Montreal)
Polovragi pentru percuție (2004)
Horia Șurianu (Paris)
Antonymes Sonores (2014)
Liviu Marinescu (Los Angeles)
Harmonic fields (2010)
Ghenadie Ciobanu (Chișinău)
The Signs that are Reflected At Sky (2014)
Adina Dumitrescu (Tampere)
Când mările se deschid în oceane (2006)
6 sâmbătă 22 a p r i l i e
Matei Pop
Mircea Ardeleanu
7 sâmbătă 22 a p r i l i e
Ansamblul AdHOC
Sala Studio a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, ora 19
interpreți
Silvia Sbârciu – pian
Erich Türk – orgă
Daniela Păcurar – soprană
Alexandru Rebreanu – flaut
Bence Haáz – oboi
Răzvan Poptean – clarinet
Gabriel Cupșa – corn
Cătălin Lup – fagot
Leonard Neamț – trombon
program
Iulia Cibișescu-Duran
Decupaje pentru pian solo (2015) – p.a.a.
Sigismund Toduță
4 Coral-preludii (din ciclul 7 Coral-preludii pentru orgă, 1985)
György Selmeczi
Două cântece religioase pentru voce, clarinet și orgă (1993)
Valentin Timaru
Sonata pentru oboi solo (1967)
Constantin Rîpă
Tulnic pentru trombon și pian (1983)
Adrian Borza
Here and Now: Gothan pentru live electronic (2015)
Tudor Feraru
Trei bagatele pentru cvintet de suflători (2000)
Răzvan Metea
Avatar pentru cvintet de suflători (2003)
Dan Voiculescu
Dialoguri pentru pian solo (1975)
amfitrion
Cristian Bence-Muk
Ionică Pop
AIR-PIAN_OP. elipticD2i @ D/G_M-A
pentru cvintet de suflători și pian (2017) – p.a.a.
CLUJ À LA CARTE _
duminică 23 a p r i l i e 8
Daniela Păcurar Silvia Sbârciu Răzvan Poptean
Alexandru Rebreanu
Bence Haáz Gabriel Cupșa Cătălin Lup
Erich Türk
duminică 23 a p r i l i e 9
Leonard Neamț
STRINGS ONLY _
Sala Studio a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, ora 19
Ion Storojenco
violoncel program
Paul Hindemith Sonata pentru violoncel solo op.25 nr. 3 (1927)
Gerald Resch Al fresco (2012)
Miklós Rózsa Toccata capricciosa op.36 (1976)
Cvartetul Transilvan
Gabriel Croitoru vioară
Nicușor Silaghi vioară
Marius Suărășan violă
Vasile Jucan violoncel program
Hans Peter Türk
Meditationen über KV 499 pentru cvartet (1975)
Pascal Bentoiu
Cvartetul nr. 2 „al consonanțelor”, op. 19 (1973)
amfitrion
Gabriel Banciu
luni 24 a p r i l i e 10
Storojenco
Ion
luni 24 a p r i l i e 11
Cvartetul Transilvan
Matei Ioachimescu flaut
Natalija Isakovic vioară
Ana Topalovic violoncel Alfredo Ovalles pian
program
L U C R Ă R I Î N F E S T I V A L
1908 Arnold Schönberg – Cvartetul de coarde nr. 2 în fa diez minor, op. 10
1927 Paul Hindemith – Sonata pentru violoncel solo op. 25 nr. 3
1929 Paul Constantinescu – Două studii în stil bizantin pentru vioară, violă și violoncel
1932 Béla Bartók – Hej, de sokszor megbántottál (Hei, de multe ori m-ai mâhnit)
din ciclul Cântece secuiești pentru cor de bărbați
1967 Tudor Jarda – Nunta țărănească pentru cor mixt
1960 Krzysztof Penderecki – Ofiarom Hiroszymi - Tren pentru 52 de coarde
1967 Valentin Timaru – Sonata pentru oboi solo
1972 Steve Reich – Clapping Music
1973 Steve Reich – Music for Pieces of Wood
1973 Pascal Bentoiu – Cvartetul nr. 2 „al consonanțelor”, op. 19
1975 Hans Peter Türk – Meditații KV 299 pentru cvartet de coarde
1975 Dan Voiculescu – Dialoguri pentru pian solo
1976 Miklós Rózsa – Toccata capricciosa op. 36 pentru violoncel solo
1979 Alexander Tanev – Slânțe bârza pentru cor mixt
1983 Constantin Rîpă – Tulnic pentru trombon și pian
1984 Nicolae Brînduș – Strigătură de alean nr. 2 pentru un percuționist solo
1985 Sigismund Toduță – Șapte coral-preludii pentru orgă (fragmente)
1985 Ulpiu Vlad – De nuntă pentru cor mixt
1987 Adrian Pop – Kontula lemonia pentru cor mixt
1993 György Selmeczi – Două cântece religioase pentru voce, clarinet și orgă
1994 Adrian Iorgulescu – Strigături II pentru cor mixt
1997 Sabin Pautza – Sări mândra (din ciclul coral Suita Mărgană)
2000 Tudor Feraru – Trei bagatele pentru cvintet de suflători
2000 Annie Gosfield – Cranks and cactus needles
22
2003 Răzvan Metea – Avatar pentru cvintet de suflători
2004 Dora Cojocaru – Polovragi pentru un percuționist solo
2005 Gabriel Irányi – Bird in Space pentru pian solo
2006 Adina Dumitrescu – Când mările se deschid în oceane pentru ansamblu
2006 Adrian Pop – Țiituri 1 pentru vioară și violoncel
2010 Liviu Marinescu – Harmonic fields pentru ansamblu
2012 Dana Probst – Hanging Vaults pentru ansamblu
2012 Gerald Resch – Al fresco pentru violoncel solo
2014 Cristian Misievici – Lamentație și descătușare pentru cor și orchestră
2014 Horia Șurianu – Antonymes sonores pentru ansamblu
2014 Ghenadie Ciobanu – The Signs That Are Reflected At Sky pentru ansamblu
2014 Diana Rotaru – Verde pentru ansamblu
2014 Călin Ioachimescu – Tetra-Chords pentru ansamblu
2014 Cristian Lolea – Mechanisms pentru ansamblu
2014 Julija Bal – Chochek pentru ansamblu
2015 Corneliu Dan Georgescu – Whati-Waiata pentru flaut și mediu electronic
2015 Adrian Borza – Here and Now: Gothan pentru live electronic
2015 Iulia Cibișescu-Duran – Decupaje pentru pian solo (p.a.a.)
2015 Miklós Csemicky – Concert pentru vioară și orchestră (p.a.a.)
2016 Cornel Țăranu – Semper idem pentru saxofon și orchestră (p.a.a.)
2016 Șerban Marcu – Florile dalbe pentru cor mixt
2017 Dan Variu – FolcloRitmic pentru un percuționist solo (p.a.a.)
2017 Ciprian Pop – Magique pentru ansamblu (p.a.a.)
2017 Cristian Bence-Muk – 9 ½ minute de stress
2017 Ionică Pop – AIR-PIAN_OP. elipticD2i @ D/G_M-A pentru cvintet de suflători și pian (p.a.a.)
23
24
Julija Bal
Formată ca pianistă, cu studii urmate la Academia de Arte din Novi sad, Serbia, Julija Bal a cunoscut o dublă afirmare ca solistă și compozitoare câștigând marele premiu și premiul special „Villa Lobos” la IBLA Grand Prize 2008, concurs desfășurat la Ragusa Ibla – Sicilia și aflat sub patronaj artistic american. Ca urmare a fost invitată pentru o serie de concerte în S.U.A., inclusiv la prestigioasa Carnegie Hall din New York Alături de numeroase transcripții extrem de apreciate pe care le interpretează în recitalurile proprii, Julija Bal compune și lucrări originale, pianistice sau camerale, cultivând o tendință spre pitoresc și virtuozitate.
Viziunea componistică a lui Bartók realizează o sinteză a influențelor asimilate în perioada de studii (Liszt, Brahms, R. Strauss) cu stilurile contemporane lui (impresionism, expresionism), adăugându-și perspective înnoitoare desprinse din studiul aprofundat al universului muzicii țărănești – nu doar al celei maghiare, dar și a altor popoare, la loc privilegiat aflânduse filonul românesc. Coerența limbajului, expresivitatea și originalitatea operei sale componistice fac din opera lui Bartók un reper esențial al muzicii secolului XX.
Béla Bartók
1881, Sânnicolau Mare – 1945, New York
A studiat la Bratislava și apoi la Academia Regală din Budapesta, unde a funcționat ca profesor de pian între 1908 și 1934. Activitățile sale muzicale au fost deosebit de bogate, nu doar în calitate de compozitor și pianist solist, dar și ca un adevărat pionier în cercetarea științifică a folclorului. În toate aceste ipostaze contribuțiile sale au fost excepționale. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în exil în Statele Unite ale Americii, părăsind Europa în care înaltul său umanism nu se mai putea exprima.
Cristian Bence-Muk
n. 1978, Deva
Format iniţial ca violonist la Liceul de Muzică „Sigismund Toduță”
din oraşul natal, a studiat compoziţia la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca cu Hans Peter Türk, iar din anul 2002 predă Forme și Analiză muzicală la acelaşi institut. Creaţia sa este consistentă şi variată, cuprinzând muzică vocalsimfonică, balet, operă, muzică de cameră şi muzică corală. Lucrările sale au fost interpretate în țară și în străinătate (Franţa, Italia, Suedia, Portugalia etc.), fiind publicate la edituri din România și Elveția.
A obţinut numeroase premii, între care Premiul de excelenţă pentru tineri compozitori al Uniunii Naţionale a Patronatului
Român (2005) și Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia Cluj (2006).
25
Apreciat în egală măsură pentru creaţia sa muzicală şi cea muzicologică, Pascal Bentoiu a studiat compoziţia cu maestrul Mihail Jora. Una dintre cele mai titrate personalităţi ale vieţii muzicale româneşti, a fost distins cu importante premii de compoziţie naţionale şi internaţionale – între acestea mai multe Premii ale Uniunii Compozitorilor, de două ori Premiul Academiei Române, Premiul Guido Valcareghi (Italia). Opera sa include un impozant ciclu de opt simfonii, o serie de concerte, lucrări simfonice, cvartete şi alte lucrări camerale, lieduri. Deosebit de apreciate sunt cele trei opere – Hamlet, Amorul doctor şi Jertfirea Ifigeniei – toate bucurându-se de un succes notabil pe plan internaţional. Autor al unei opere teoretice cu adevărat prodigioase, Bentoiu contează ca unul dintre cei mai competenţi specialişti ai creaţiei enesciene, atât prin studiile consacrate cât şi prin restituirea exemplară a unor partituri rămase neterminate. A fost Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1990-1993) şi Doctor honoris causa al mai multor universități din țară și străinătate.
Atras de domeniul muzicii electroacustice şi de tehnicile de compoziţie pe calculator, consacră acestor domenii un intens studiu, încununat cu o teză de doctorat. Între 2005-2007 activează ca regizor de sunet la Facultatea de muzică a Universității din Montreal. Cadru didactic al Academiei de Muzică « Gh. Dima », desfăşoară o activitate componistică susţinută atât în genurile tradiţionale cât şi în muzica electronică, unde explorează cu precădere interactivitatea dintre interpret și mediul electronic. Realizează o serie de programe de calculator destinate utilizării în creația muzicală (compoziție cu algoritmi predefiniţi, sinteză granulară, control gestual ş.a.). Lucrările sale au fost interpretate în numeroase festivaluri în ţară şi străinătate, între care Toamna Muzicală Clujeană, Cluj Modern, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi București, World Music Days –Sydney ș.a.
Nicolae Brânduș
n. 1935, Bucureşti
După absolvirea secției de pian la Universitatea Națională de Muzică din București a activat ca pianist-concertist, solist al Filarmonicii din Ploiești, studiind în paralel compoziția la aceeași universitate. În timp, cariera componistică a prevalat, Nicolae Brânduș devenind unul dinte exponenții cei mai importanți ai generației sale, cu o deosebită apetență pentru ideile novatoare și estetica avangardei, nutrite de o asiduă frecventare a cursurilor de la Darmstadt. A obținut doctoratul la Academiei de Muzică din Cluj, a activat cat redactor la revista Muzica și apoi ca profesor și conducător de doctorat la Universitatea Națională de Muzică din București. După anul 1990 a fondat și a condus cu succes Secțiunea Națională Română a Societății Internaționale de Muzică Contemporană cu contribuții hotărâtoare la deschiderea internațională a muzicii românești, reușind organizarea în România și Republica Moldova a ediției 1999 a Festivalului World New Music Days.
După studii de vioară la Liceul de Muzică din Cluj a urmat compoziţia la Iaşi cu maestrul Cristian Misievici şi la Cluj cu maestrul Cornel Ţăranu.
Creația sa cuprinde cu predilecție genurile simfonic, cameral și electronic, muzica pentru scenă și teatrul muzical, adesea în combinații hibride deosebit de inventive. A fost distins cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1977), Premiul Radioteleviziunii Române (1975, 1977), Premiul Uniunii Compozitorilor (1974, 2002, 2005) și a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (2004).
Pascal Bentoiu 1927, București – 2016, București
Adrian Borza n. 1967, Turda
26
n. 1966, Deva
Absolventă a Liceului de Muzică din Cluj-Napoca, Iulia Cibişescu-Duran a urmat studii superioare paralele de compoziţie (cu Cornel Ţăranu) şi dirijat (cu Emil Simon şi Petre Sbârcea) la Academia de Muzică “Gh. Dima”, în prezent fiind cadru didactic la această instituţie. A frecventat numeroase ateliere de compoziţie în ţară şi în străinătate (beneficiind de îndrumarea unor maeştri ca Aurel Stroe, Philippe Manoury, PaulHeinz Dittrich) şi a participat la o seamă de concursuri, fiind distinsă cu premii între care cel mai important este Premiul Uniunii Compozitorilor – Filiala Cluj (2006). A cultivat şi preocupări dirijorale, apărând la pupitrul mai multor orchestre româneşti. A publicat două volume de poezie. Formează împreună cu soţul ei, violistul Eugen Duran, un duo ce promovează creaţia contemporană. Un important succes îl reprezintă prezența sa în programul manifestării World Music Days, Sydney, 2010.
Este o prezență internațională activă, atât în calitate de compozitor invitat la numeroase festivaluri (Moscova, București, Minsk, Heidelberg, Tatarstan, Lvov, Belfort, Odesa, Cluj) cât și în calitate de interpret, fiind fondator al ansamblului ”Ars poetica” din Chișinău. Este profesor la Academia de Muzică „G. Musicescu” din Chișinău și la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria. A fost distins cu numeroase premii și titluri, între care Premiul Național al Republicii Moldova, Premiul aniversării UNESCO, titlul de Maestru în artă al Republicii Moldova, Medalia Mihai Eminescu și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor. Deține titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică "Gh. Dima" din Cluj. A îndeplinit funcții importante în Republica Moldova – ministru al culturii, Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fondator și director artistic al Festivalului Internațional „Zilele muzicii noi” de la Chișinău.
Dora Cojocaru
n.1963, Baia Mare
Ghenadie Ciobanu
n. 1957, Edineț
A studiat pianul la celebrul Institut „Gnesin” din Moscova, absolvind apoi secția de compoziție la Conservatorului „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Personalitate marcantă a vieții muzicale din Republica Moldova, semnează o operă componistică bogată și valoroasă ce cuprinde simfonii, lucrări camerale și corale, muzică pentru teatru și film.
A studiat compoziția la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj, cu profesorul Cornel Țăranu și la Academia de Muzica din Köln, Germania. A beneficiat de mai multe burse de cercetare și creație în Europa și Canada. A obținut doctoratul în muzicologie în anul 1997 cu o teză despre György Ligeti, remarcată de însuși Ligeti, publicată ulterior și premiată de Uniunea Compozitorilor din România. A fost cadru didactic la Cluj, Köln și Montreal, a lucrat pentru Westdeutsche Rundfunk în Germania. Actualmente trăiește în Canada. Stilul său componistic realizează o sinteză între orientarea spre avangardă și o sensibilitate lirică pronunțată, cu rafinate trimiteri imagistice. A fost distinsă cu Premiul de compoziție al Societății Române Mozart și cu Premiul Uniunii Compozitorilor din România.
Iulia Cibişescu-Duran
27
Paul Constantinescu 1909, Ploiești – 1963, București
Discipol al lui Mihail Jora la Conservatorul din București, Paul Constantinescu s-a perfecționat la Viena cu profesorul Joseph Marx. Reîntors în țară a fost profesor la Academia de Muzică Religioasă și apoi la Conservatorul din București, desfășurând o activitate multilaterală în calitate de violonist, dirijor și compozitor și afirmându-se ca unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai generației post-enesciene. Excelent armonist și orchestrator, a fost un deschizător de drumuri în valorificarea muzicii religioase bizantine și a cultivat cu succes toate genurile muzicale culte, creând opusuri de referință – cele două Oratorii bizantine, opera O noapte furtunoasă, concertele dedicate viorii, harfei și pianului, muzică de cameră, muzică corală, lied, muzică de film. Lucrările sale au fost publicate în România și în străinătate. A fost membru corespondent al Academiei Române și Cetățean de onoare (post-mortem) al municipiului Ploiești.
Miklós Csemiczky
n. 1954, Budapesta
A studiat compoziția la Academia de Muzică „Liszt Ferenc” din Budapesta cu Rezső Sugár și Emil Petrovics. În activitatea sa componistică cultivă toate genurile muzicii culte, orientându-se de timpuriu spre un limbaj de factură neotonală și o scriitură aflată în continuarea tradiției, în cadrul unui grup de compozitori maghiari afiliați acestei estetici. Lucrările sale corale cu texte în limba latină au înregistrat succese notabile, fiind adesea interpretate ca piese obligatorii în concursuri internaționale.
A fost distins cu Premiul Erkel (1986) și cu Premiul Béla BartókDitta Pásztory (1996). Actualmente este profesor de compoziție
și teorie muzicală la Liceul Béla Bartók din Budapesta
și la Universitatea din Miskolc.
Adina Dumitrescu
n. 1964, Bucureşti
Cu studii universitare în domeniul informaticii și compoziției, Adina Dumitrescu a obținut titlul de master în compoziție (cu maeștrii Ștefan Niculescu și Dan Dediu) și titlul de doctor la Universitatea Națională de Muzică București. A predat folclor și informatică muzicală la aceeași universitate, ulterior emigrând în Finlanda, unde este actualmente cercetătoare la Departamentul de antropologie muzicală al Universității din Tampere. Creația sa este dedicată în mare măsură genurilor camerale și vocal-camerale, cu un interes special pentru dimensiunea melodică, intonaţional-expresivă a cuvântului, într-un context cotidian sau într-unul de natură artistică. Lucrările sale au fost interpretate de către ansambluri internaționale în numeroase festivaluri, între care Săptămâna Internațională a Muzicii Noi București, Nordic Music Days Copenhaga, Festivalul Palindromes Lille, Festivalul Aspekte Salzburg, Festivalul Gaudeamus Amsterdam. A obținut o serie de premii de creație: Premiul 3 la concursul de compoziție al Orchestrei Radio România (1998), Premiul Aleph ensemble (2004), Premiul London Schubert Players și Premiul Fundației Constantin Silvestri (2009).
28
n. 1976, Cluj-Napoca
Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din ClujNapoca unde a studiat compoziţie cu Cornel Ţăranu şi dirijat cu Petre Sbârcea, Tudor Feraru a urmat studiile masterale la clasa profesorului Omar Daniel în cadrul University of Western Ontario din Canada. Între 2004 şi 2008 a fost doctorand la University of British Columbia unde l-a avut ca îndrumător pe Stephen Chatman. Printre distincţiile sale se numără două burse ale Fundaţiei Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca (1998 şi 2000), două granturi pentru participarea la cursurile de măiestrie din Český Krumlov - Cehia (1998–99) și o bursă completă de absolvire de la University of Western Ontario (2001–03).
Creaţia sa cuprinde lucrări simfonice, camerale, corale, vocale şi instrumentale solo, o operă de cameră, dar şi muzică electro-acustică, interpretată atât în Europa cât şi în Canada.
A condus secţia muzicală a Institutului pentru cercetări etnologice şi dialectologice din București, unde a tipărit numeroase cărţi şi studii de etnomuzicologie. A fost redactor la Revista Muzica, apoi cercetător la Institutul de Istoria Artei. A fost distins cu 7 premii ale UCMR şi cu Premiul Academiei Române pentru lucrările sale componistice şi etnomuzicologice. Din 1987 trăieşte în Germania, devenind cetăţean german din 1996. Aici a colaborat la Freie Universität in Berlin, și este membru al consiliului de specialitate al Enciclopediei MGG. În compoziție C.D.Georgescu foloseşte experienţa sa de investigare a arhetipurilor folclorice, prin abordarea unor structuri primitive, elementare, transfigurate în contextul limbajului contemporan. Este de asemenea preocupat de corespondențele între muzică și pictură, ca și de posibilitățile muzicii electronice și ambientale.
Corneliu Dan Georgescu
n. 1938, Craiova
A studiat compoziția cu Mihail Andricu și Tiberiu Olah la Conservatorul din București, participând ulterior la Cursurile internaţionale de vară de la Darmstadt și la Atelierele de muzică tradițională și tehnici moderne de compoziție din Bulgaria și Olanda. În paralel cu activitatea sa componistică, C.D.Georgescu cercetează aprofundat aspecte etnomuzicologice şi estetice, continuând linia iluștrilor săi profesori Tiberiu Alexandru şi George Breazul.
Annie Gosfield
n 1960, Philadelphia
Cu o producție componistică bogată și variată, Annie Gosfield reprezintă o prezență activă în avangarda americană și internațională, lucrările sale fiind cântate între altele la festivaluri precum Toamna la Varșovia, Santa Fé Chamber Music Festival, Huddersfield Contemporary music Festival, Wien Modern, ISCM World Music Days, Bienala de la Veneția ș.a. Lucrările sale se situează adesea la granița între muzica notată și cea improvizată, sunetul electronic și cel acustic, sunete transformate și zgomot, incorporând inventiv surse sonore neobișnuite precum sunete de satelit, instrumente dezacordate, sunete industriale.
A fost distinsă cu premii importante, între care Premiul Fundației pentru Artă Contemporană (2008) și Premiul de compoziție al Academiei Americane din Berlin (2012).
Tudor Feraru
29
Paul Hindemith
1895, Hanau – 1963, Frankfurt
Una dintre cele mai multilaterale și prolifice personalități ale muzicii secolului XX, s-a manifestat ca violonist, violist, compozitor, profesor și dirijor, a studiat vioara, dirijatul și compoziția la Conservatorul din Frankfurt. S-a afirmat ca remarcabil interpret, fiind concert-maestru al Orchestrei Operei din Frankfurt, violonist secund al Cvartetului Rebner, fondator și violist al Cvartetului Amar, solist la prima audiție a Concertului pentru violă de William Walton. Compozițiile sale au fost remarcate la prima ediție a Festivalului Societății Internaționale de Muzică Contemporană de la Salzburg, 1922, dată după care s-a implicat tot mai intens în domeniul creației. A fost invitat de Mustafa Kemal Atatürk să participe la modernizarea vieții muzicale a Turciei. În anul 1938 a părăsit Germania, emigrând mai întâi în Elveția, apoi în Statele Unite, unde a predat la Yale University. S-a reîntors în Europa în anul 1953, fiind profesor la Conservatorul din Zürich.
Creația sa muzicală este vastă și cuprinde lucrări de referință
între care simfonia Mathis der Maler, ciclul pianistic Ludus tonalis, ciclul de cântece Das Marienleben, ciclul de lucrări instrumentale intitulate generic Kammermusik, la care se adaugă lucrările teoretice despre armonie și compoziție, ce construiesc un sistem muzical propriu. A fost distins cu importante premii
între care Premiul Sibelius (1955) și Premiul Balzan (1962).
Cu o îndelungată experiență ca regizor muzical la Radio
România, este actualmente director al Studioului de Muzică Electroacustică al UCMR.
Operând la nivelul spectrului armonic al sunetului, muzica sa emană adesea o atmosferă consonantică, deţinând totodată o expresie plină de vitalitate. Preocuparea aprofundată pentru investigarea interiorităţii sunetului cu mijloace tehnologice avansate se răsfrânge din lumea digitală în cea analogică, regăsindu-se în majoritatea lucrărilor compozitorului. Printre premiile obţinute de-a lungul timpului se numără Kranichsteiner Musikpreis Darmstadt, premiul Uniunii Compozitorilor din România (1979, 1982, 1988, 1992) şi Premiul Academiei Române.
Adrian Iorgulescu n. 1951, Bucureşti
A studiat compoziţia cu maestrul Tiberiu Olah la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, urmând apoi un stagiu de specializare la Academia "Santa-Cecilia" din Roma (1982). Autor al unei opere componistice consistente (trei simfonii, concerte instrumentale, piese simfonice şi vocal-simfonice, opera Revuluţia după I.L. Caragiale, cvartete, lieduri, muzică de cameră şi corală, muzică de film), Adrian Iorgulescu este şi un apreciat teoretician, cu lucrări de referinţă privind problematica timpului muzical. S-a afirmat şi ca literat, publicând un apreciat volum de poezie. Distins cu o serie de premii între care Premiul Academiei Române, premii ale Uniunii Compozitorilor, Premiul UCIN, premiul de compoziţie de la Louisville – SUA şi onorat cu Ordinul Naţional « Serviciul Credincios », desfăşoară o activitate vastă şi multilaterală ca profesor de compoziție și forme muzicale la Universitatea Națională de Muzică din București, ca Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi ca proeminent om politic (fost Ministru al Culturii şi Cultelor în perioada 2005-2008).
Călin Ioachimescu n. 1949, Bucureşti
Discipol al lui Ștefan Niculescu la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, a urmat cursuri de perfecţionare la Internationale Ferienkurse für neue Musik din Darmstadt şi la IRCAM, Paris.
30
Gabriel Irányi n. 1946, Cluj
Studiul pianului cu profesoara Nina Panieva și al compoziției la clasa maestrului Sigismund Toduță la Conservatorul de Muzică „Gh. Dima” din Cluj au constituit o bază solidă pentru evoluția remarcabilă a lui Gabriel Irányi. A predat la Conservatorul din Iași, apoi, după emigrarea în Israel, a fost docent la Academia de Muzică „Rubin” din Tel-Aviv, unde s-a specializat și în domeniul electroacusticii. La Cursurile de vară de la Darmstadt a avut contacte fructuoase cu maeștrii Cristobal Halffter, Brian Ferneyhough și Helmut Lachenmann. Compozițiile sale au fost distinse cu o serie de premii de creație: Premiul „Gaudeamus“ – Olanda, Premiul concursului de compoziție „Arthur Rubinstein“ – Israel, Premiul Uniunii Compozitorilor din Israel. Stabilit în Germania, Gabriel Irányi desfășoară o bogată activitate în calitate de compozitor și animator a numeroase inițiative culturale între care grupul componistic „Acoustic 7-11“, seriile de concerte cu muzică contemporană „Musica Viva Berlin“, „Neue Klänge aus Berlin“ și altele. A obținut doctoratul în muzicologie la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj și a predat cursuri de măiestrie la universitățile din New York, Wisconsin și București.
Tudor Jarda
1922
Cluj – 2007, Cluj
A urmat studii de compoziţie la Conservatorul din Cluj cu Mihail Andreescu-Skeletty. A activat ca instrumentist în orchestra Operei Române din Cluj, apoi, din anul 1949, devine profesor de armonie la Conservatorul clujean, post ocupat până la pensionarea sa în 1984. În paralel a deţinut şi funcţia de director al Operei Române din Cluj. Creaţia sa cuprinde muzică simfonică şi concertantă, operă şi balet, lieduri şi coruri. Stilul său reflectă o puternică amprentă naţională şi o receptivitate ieşită din comun la intonaţia folclorică specifică Transilvaniei. A fost distins cu înalte titluri naţionale între care cel de Artist Emerit (1964), Ordinul Naţional pentru Merit (2002), Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Muzică a Universităţii Oradea şi al Academiei de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj.
Cristian Lolea n.1977, București
Discipol al maestrului Tiberiu Olah la Universitatea Națională de Muzică București, Lolea este un compozitor prolific ce se exprimă în cele mai variate genuri muzicale, de la avangardă la muzica de film sau pop-rock, cu reușite notabile în fiecare din aceste domenii: Premiul întâi la concursul „The Roads of Romanticism” (2007), premiul special la Concursul Internațional de Compoziție „George Enescu” ( 2009), Premiu Gopo pentru muzică de film (2008), numărul 1 în TopTen România pentru single – „România de vânzare”. Lucrările sale au fost interpretate în numeroase concerte și festivaluri, între altele Toamna la Varșovia, World Music Days sau Festivalul „George Enescu”. Din anul 2011 Cristian Lolea trăiește și lucrează la Varșovia.
31
După studii de pian la Liceul de Artă din Braşov, a urmat compoziţia la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, la clasa maestrului Cornel Ţăranu. După absolvire a devenit cadru didactic al aceluiaşi institut la disciplina Armonie. A participat la mai multe cursuri de perfecționare susţinute, între alţii, de compozitorii Dan Dediu, Marek Kopelent, Petr Kotik, Vinko Globokar. Cultivă un limbaj sonor de sinteză, orientat spre revalorificarea elementelor tradiţionale în sens postmodern şi a abordat o varietate de genuri – de la lied, muzică de cameră, lucrări corale la lucrări orchestrale sau vocal-simfonice. De un succes deosebit s-au bucurat lucrările scenice –opera de cameră Lecţia şi baletele Arachne şi Orfeuridice. Lucrările sale au fost prezentate în festivaluri româneşti de prestigiu – Toamna Muzicală Clujeană, Săptămâna muzicii contemporane – Bucureşti, ca şi în stagiunile instituţiilor muzicale din alte oraşe ale României. A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor – Asociaţia Cluj în anii 2001 şi 2009.
S-a afirmat prin compoziții apreciate deja în perioada studenției la București, înregistrând o schimbare de direcție stilistică după inserarea sa în spațiul cultural american. Este interesat de procedeul referințelor (sau chiar citatelor) pe fondul unor procedee de distorsiune aplicate practicilor componistice tradiționale, ca și de dezvoltarea unor noi gesturi sonore prin combinarea instrumentelor acustice cu mediul electronic. Muzica sa a fost interpretată în S.U.A. și Europa, între altele de către Cleveland Chamber Symphony Orchestra, Orchestra Bohulsav Martinu din Zlin (Republic Cehă), Orchestra Națională Radio București, și înregistrată pe CD la casele de discuri Capstone, Centaur și Navona.
Liviu Marinescu n. 1970, București
A studiat compoziția cu maestrul Adrian Iorgulescu la Universitatea Națională de Muzică din București, urmând apoi masteratul cu Edwin London la Cleveland State University și doctoratul în arte la University of Maryland. Trăiește în S.U.A., fiind actualmente profesor la California State University Northridge.
Răzvan Metea n. 1978, Oradea
A urmat studiile de compoziţie la Academia de Muzică
„Gheorghe Dima” din Cluj cu maestrul Hans Peter Türk şi este actualmente cadru didactic al aceleiaşi instituţii. Preocupările sale componistice îmbrăţişează o paletă largă de genuri –muzică de cameră şi simfonică, muzică corală, balet, operă. Concepute într-un limbaj contemporan caracterizat de un feeling ritmic robust şi accesibil, lucrările sale au fost interpretate cu succes în ţară şi străinătate – Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Cluj Modern, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi București, Festivalul Timişoara muzicală, Atelier Musical Européen, Chateau de l’Emperi – Franţa, proiectul „Nuit Blanche”, Paris.
Apetența pentru jazz și muzica electronică străbate adesea în partiturile sale, iar activitatea ca director muzical și dirijor al ansamblului de jazz Bigg Dimm a'Band al Academiei de Muzică clujene îl recomandă ca un excelent și competent practician.
Şerban Marcu n. 1977, Braşov
32
Cristian Misievici
n. 1953, Iaşi
Discipol al lui Vasile Spătărelu la clasa de compoziţie a Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, devine cadru didactic al aceleiaşi instituţii, iar din anul 1991 activează ca profesor de compoziție, teoria instrumentelor și orchestrație la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.
A fost coordonator al Vacanţelor muzicale de la Piatra Neamţ sub egida Conservatorului ieșean, şi a fondat Colegiul universitar de Muzică din acelaşi oraş, sub egida Academiei de Muzică clujene. Actualmente este director al Şcolii doctorale
“Sigismund Toduţă”. Laureat al Concursului de compoziţie Henrik Wieniawsky (1980) şi distins cu Premiul Uniunii
Compozitorilor din România, Cristian Misievici se distinge prin rigoarea și inventivitatea gândirii muzicale şi prin plasticitatea expresiei.
Creația sa componistică este impresionantă, acoperind o vastă arie genuistică, de la muzica cultă până la cea de divertisment și de jazz, și a fost evidențiată prin distincţii în ţară şi în străinătate: premiul „George Enescu” al Academiei Române, premiul Uniunii Compozitorilor din România, Marele Premiu al Televiziunii Române, premiul Rudolph Nissim al Societății Compozitorilor din S.U.A. (1990), premiul Martin Luther King Jr. pentru compoziţie (1994). Cu un deosebit simț al culorii, mișcării și stilului, Pautza excelează prin varietatea și inspirația scriiturii corale, orchestrale și concertante, semnând o serie de opusuri de referință. Opera omnia a compozitorului a fost editată în 10 volume de către Swift Music Group.
Krzysztof Penderecki
n. 1933, Dębica/Polonia
Sabin Pautza
După absolvirea în anul 1965 a Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, a urmat specializări în compoziţie şi dirijat la Accademia Chigiana din Siena (Italia). A fost profesor de armonie, dirijat şi orchestraţie și dirijor al ansamblurilor muzicale ale Conservatorul „George Enescu” din Iași, unde a fondat corul de cameră studenţesc „Animosi“.
În anul 1984 S-a stabilit în Statele Unite unde a activat ca organist şi dirijor de cor, devenind apoi prim-dirijor şi director artistic al Orchestrei simfonice din Plainfield, New Jersey, al cărei dirijor asociat este și în prezent. După anul 1990 dirijează frecvent şi în România, fiind invitatul tuturor orchestrelor simfonice, inclusiv al Filarmonicii„
George Enescu“ şi al Orchestrei Naţionale Radio.
A studiat compoziția Școala de Studii Superioare (după 1980 Academia de Muzică) din Cracovia. Cariera sa a cunoscut un început spectaculos prin succesul mondial al lucrării Ofiarom Hiroszymi - Tren (1960), care a reușit să îmbine tendințe avangardiste îndrăznețe cu un mesaj de o deosebită pregnanță. Producția sa componistică bogată, stilul său inconfundabil și expresiv s-au bucurat mereu de un considerabil succes, Penderecki fiind unul dintre cei mai premiați autori: Premiul Fitelberg (1960) Premiul Uniunii Compozitorilor din Polonia (1970), Premiul Herder (1977), Premiul Sibelius (1983), Premiul Lorenzo Magnifico (1985), Premiul Grammy (1988); doctorate onorifice din partea mai multor universități, între care și Academia de Muzică clujeană; membru de onoare al Royal Academy of Music, Londra, Accademia Nazionale di Santa Cecilia, Roma, Musikaliska Academien, Stockholm sau Akademie der Künste, Berlin. În 1990 a fost distins cu Marea Cruce de Merit a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germane, în 1993 cu Ordinul Polonez Restituta, în 1994 cu Distincția de Onoare pentru realizări în Științe și Arte (Austria). A predat compoziția la Essen, Germania, la Universitatea Yale, S.U.A. și la Academia de Muzică din Cracovia. Desfășoară și o intensă activitate dirijorală: după debutul cu London Symphony Orchestra (1973) a concertat cu numeroase formații simfonice din S.U.A. și Europa, iar între 1987-1990 a fost directorul artistic al Filarmonicii din Cracovia.
n. 1943, Câlnic, Reșița
33
Creaţia sa cuprinde un balet, lucrări simfonice şi camerale, piese pentru pian solo, muzică de teatru şi electronică. Lucrările sale au fost programate la Festivalul Cluj Modern, Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Zilele Culturii Nipone, ca şi la Ateneul Român, la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, la Opera Naţională Cluj-Napoca şi la Conservatorul din Viena.
Este cadru didactic al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, unde a creat laboratorul disciplinei Tehnici de compoziţie asistată de calculator, susţinând în prezent cursul Tehnologia muzicii electronice.
Provenind dintr-o familie de muzicieni (tatăl său, dirijorul Dorin Pop i-a oferit primele îndrumări muzicale), a studiat compoziţia la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj cu Sigismund Toduță și Cornel Țăranu. Ca secretar artistic şi ulterior director al Filarmonicii clujene şi al Festivalului „Toamna Muzicală Clujeană” a marcat o prezenţă activă în structurarea vieţii muzicale a oraşului. Actualmente este profesor de compoziţie la Academia de Muzică „Gh. Dima”.
S-a afirmat ca unul dintre compozitorii importanţi ai generaţiei sale, cu lucrări apreciate în genurile simfonic, concertant, coral şi cameral. Stilul său componistic mizează pe o sinteză maleabilă a mijloacelor de limbaj, subordonată unei estetici a echilibrului şi a autenticităţii expresiei. Premiat la mai multe competiţii internaţionale, Adrian Pop deţine de asemenea distincţii naţionale importante – premii ale Uniunii Compozitorilor (1978, 1980, 1989, 2012, 2013) şi Premiul Academiei Române. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural și este Cavaler al Ordinului pentru Arte și Litere conferit de Statul Francez.
Ionică Pop n. 1967,
Sângeorz-Băi
Discipol al profesorului Cornel Ţăranu la clasa acestuia de compoziţie de la Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj, Ionică Pop înregistrează o evoluţie componistică originală, conjugată cu interesele sale în direcţia regiei de teatru muzical – specialitate căreia i s-a consacrat recent, obţinând licenţa la clasa profesoarei Anca Mihuţ la aceeaşi Academie de Muzică. Rezultanta acestei convergenţe conduce la o reuşită investigare a teatrului instrumental, ca şi la o cultivare originală a liedului, unde foloseşte frecvent propriile versuri. Lector universitar la disciplina teoria muzicii, doctor în stilistica muzicală, tânărul compozitor are la activ numeroase lucrări, preponderent camerale şi corale (dintre care unele au fost distinse cu premii naţionale), precum și o operă dada. Cultivă şi ipostaza de interpret (la pian sau orgă), ca şi pe aceea de regizor de spectacol muzical.
Ciprian Pop n. 1977, Bistriţa
A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca unde i-a avut ca maeştri pe Cornel Ţăranu (compoziţie), Ede Terényi (armonie) şi Dan Voiculescu (contrapunct). Este distins cu Premiul special al UCMR la Concursul Naţional „Alexandru Zirra” (2003), Premiul UCMR pentru lucrarea simfonică Patima pământului (2004) şi Premiul al III-lea la Concursul Internaţional Reinl Stiftung din Viena pentru Simfonia de cameră (2008).
Adrian Pop n. 1951, Cluj
34
După absolvirea clasei de compoziție a maestrului Anatol Vieru la Universitatea Națională de Muzică din București și o perioadă de fructuoasă activitate didactică și componistică în țară (unde din anul 1990 a ocupat un post universitar la Catedra de compoziție și teorie a Universității de Muzică bucureștene), Dana Probst a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena, unde a lucrat cu Michael Jarrell. După stabilirea sa la Viena a desfășurat activități componistice și pedagogice, îmbinate cu promovarea de proiecte culturale internaționale - „The sound Brâncuși”, „sur le nom de Haydn – klavier solo 6+6” ș.a. A obținut o serie de stipendii de stat pentru creație din partea Bundeskanzleramt, și a fost distinsă cu Premiul II la Concursul internațional de compoziție „Aperto” – 1999. Actualmente este beneficiara importantei Burse austriece de Stat pentru compoziție pe anul 2017. Lucrările sale, concepute cu sensibilitate și rafinat meșteșug, sunt interpretate frecvent în Austria, România, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Italia.
Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului minimalist american, Steve Reich îmbină cu mult rafinament influențe sublimate din tradiția cultă occidentală cu elemente ritmice exotice și de jazz, simplitatea și primitivismul asumat al stilului său devenind vehicule ale unei robuste capacități de expresie. A fost distins cu numeroase premii importante, dintre care două Premii Grammy (1990 și 1999), Premiul Schumann al Universității Columbia (2000), compozitorul anului (2000) sau Premiul Pulitzer în Muzică (2009). Lucrările sale sunt interpretate cu succes de orchestre și formații din întreaga lume, între care London Symphony Orchestra, New York Philharmonic, San Francisco Symphony Ensemble Modern, Ensemble Intercontemporain, Schoenberg Ensemble, Los Angeles Philharmonic, BBC Symphony, Boston Symphony.
După obținerea unei diplome în filosofie la Universitatea Cornell, s-a îndreptat spre compoziție studiind la Juilliard School of Music din New York cu William Bergsma și Vincent Perschetti, apoi la Mills College, California, unde a lucrat cu Luciano Berio și Darius Milhaud.
Gerald Resch
n 1975, Linz
A studiat compoziția la Viena, Köln și Graz cu maeștrii Michael Jarrell, York Höller și Beat Furrer, urmând în paralel studii de muzicologie, filosofie și istoria artelor, și întregindu-și pregătirea prin călătorii de studii la Berlin, Paris și Roma. Extrem de creativ și prolific, s-a remarcat constant prin calitatea și varietatea compozițiilor sale, beneficiind de numeroase burse și comenzi. A fost distins cu o serie de premii, între care Premiul Orașului Viena și Premiul de compoziție al Băncii Die Erste (2011), Premiul de compoziție „Tonali” – Hamburg (2012) sau Premiul de Stat austriac pentru compoziție (2017). Lucrările sale au fost interpretate de ansambluri prestigioase ca Rundfunk Symphonie Orchester Viena, Wiener Symphoniker, Camerata Salzburg, Nieuw Ensemble Amsterdam, Cvartetul Brodsky. Din anul 2008 Gerald Resch este profesor de compoziție la Universität für Musik und Darstellende Kunst, Viena.
Dana Cristina Probst n. 1961, București
Steve Reich n. 1936, New York
35
Personalitate multilaterală, compozitor, dirijor și pedagog, Constantin Rîpă s-a format la Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj, unde a desfășurat o apreciabilă carieră didactică dedicată teoriei muzicii. În anul 1969 a înființat corul Antifonia, axat pe promovarea repertoriului contemporan și de avangardă, al cărui palmares a devenit în timp impresionant, cu peste 700 de concerte și peste 250 prime audiții între care unele din creația unor mari compozitori contemporani - Iannis Xenakis, Bernd Alois Zimmermann, Ștefan Niculescu - ca și participarea la festivaluri internaționale de profil de cel mai mare prestigiu precum Wien Modern, Festivalul George Enescu București sau Musique aujourd’hui - Strassbourg. Pornind de la compoziția corală, autorul și-a extins preocupările spre genuri ca liedul, cantata, muzica simfonică și vocalsimfonică, fiind distins în două rânduri cu Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1987, 1998). Ca o recunoaștere a valorii întregii activități, i s-a conferit în anul 2008 Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler.
Compozitoare inventivă şi prolifică, se exprimă cu egală uşurinţă în genurile tradiţionale ca şi în ambitusul sintezelor interartistice (multimedia, teatru instrumental, integrarea coregrafiei cu muzica ş.a.). A fost distinsă cu numeroase premii de compoziţie dintre care Premiul Internaţional George Enescu (Bucureşti, 2003 şi 2005), Premiul Irino (Tokyo, 2004) şi Premiul PrometheusOpera Omnia (Bucureşti, 2005), ISCM-IAMIC Young Composer Award la Festivalul World Music Days (Vilnius, 2008), Premiul «George Enescu» al Academiei Române (2011).
A studiat Compoziţia cu Ştefan Niculescu şi Dan Dediu la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Au urmat o specializare cu Frédéric Durieux la Conservatorul Naţional Superior de Muzică şi Dans din Paris. În cadrul mai multor cursuri de măiestrie a beneficiat de îndrumarea unor personalităţi componistice de prim rang precum Salvatore Sciarrino, Brian Ferneyhough, Michael Jarrell, Jonathan Harvey şi Marco Stroppa.
Miklós Rózsa
1907, Budapesta – 1995, Los Angeles
Talent precoce (la 8 ani deja compunea și susținea recitaluri la Budapesta), Miklós Rózsa a urmat studiile superioare la Conservatorul din Leipzig, absolvit cum laude. Stabilit ulterior la Paris, a devenit în scurt timp un compozitor cunoscut, cu lucrări interpretate în concerte alături de nume de frunte ale vieții muzicale pariziene precum Arthur Honegger, pentru ca în 1937 și 1938 să i se confere la Budapesta prestigiosul Premiu Franz Joseph pentru compoziție. În aceeași perioadă s-a apropiat de mediul cinematografiei, obținând primele succese în domeniul muzicii de film la Londra, apoi la Hollywood. Coloana sonoră a peliculei Jungle Book (Z. Korda, 1942) a fost ulterior înregistrată pe disc, aceasta fiind prima înregistrare comercială a unei partituri de muzică de film. Distins de trei ori cu Premiul Oscar pentru contribuția sa la Spellbound (A. Hitchcock, 1945), A Double Life (G. Cukor, 1948) și Ben Hur (W. Wyler, 1959), devine o somitate a domeniului, fiind numit profesor la University of Southern California. Considerat în principal ca unul dintre cei mai importanți compozitori de muzică de film ai generației sale, a continuat să cultive în paralel și creația dedicată sălii de concert.
Constantin Rîpă n. 1938, Smulți / Galați
Diana
Rotaru
n. 1981, București
36
Arnold Schönberg
1874, Leopoldstadt/Viena – 1951, Los Angeles
Veritabil clasic al secolului XX, figură cu un rol central în declanșarea înnoirilor fundamentale ale limbajului componistic, Schönberg a început prin a realiza o sinteză a moștenirii romantice wagneriene și brahmsiene, evoluând apoi spre stilistica expresionistă și escaladând o complexitate mereu crescândă a caracteristicilor ritmice, armonice și timbrale ale discursului muzical. A imaginat noi căi de expresie, ca de exemplu Sprechgesang în interpretarea vocală, și a reușit despărțirea de gândirea tonală a tradiției prin „metoda de compoziție cu douăsprezece sunete”, adoptată mai întâi de elevii săi, apoi generalizată și dezvoltată în ceea ce va deveni amplul curent serialist. După emigrarea în Statele Unite (1934), influența sa s-a extins și mai mult prin deosebit de apreciata activitate didactică și scrierile sale teoretice. Creația sa a parcurs mai multe etape, de la postromantism la expresionism
și dodecafonism, și chiar la reîntoarceri și sinteze stilistice, fiecare dintre aceste perioade fiind marcată de capodopere –Noaptea transfigurară, Gurre-Lieder, Pierrot Lunaire, Simfonia de cameră, opera Moise și Aron, Supraviețuitorul din Varșovia și multe altele.
Muzician multilateral și sclipitor în idei, evoluează pe coordonatele unei mari diversităţi de activităţi, de la compoziţie la interpretare (ca dirijor sau ca pianist), de la regia de operă la managementul artistic. Autor inspirat şi versatil, a compus în toate genurile muzicale culte, dar şi în domeniul musical-ului sau muzicii de film, cu egal succes. A fondat ansambluri muzicale –orchestra Camerata Transsylvanica şi Opera de cameră din Budapesta – a condus teatre – Huszonötödik Színház şi Várszínház din Budapesta – a organizat festivaluri – Merlin şi Millenium – a condus Centrul Cultural Maghiar la Paris. Este dirijor invitat principal al Operei Maghiare din Cluj, director muzical la Szolnok Szigligeti Színház şi la Teatrul Naţional din Miskolc, este profesor la Universitatea de Teatru şi Film din Budapesta. Pe parcursul carierei sale György Selmeczi a obţinut distincţii de seamă – Premiul „Artisjus” pentru cea mai bună interpretare de muzică contemporană, Premiul Criticii de Film din Budapesta pentru cea mai bună coloană sonoră (1983 şi 1986), Premiul Erkel (1999) şi Marele Premiu pentru înregistrarea lucrărilor de maturitate lisztiene (2002).
Horia Şurianu
n. 1952, Timişoara
György Selmeczi n. 1952, Cluj
După absolvirea Liceului de muzică din Cluj, György Selmeczi a studiat pianul şi compoziţia la Conservatorul din Bucureşti cu Gheorghe Halmos şi respectiv Tiberiu Olah, apoi a lucrat la Budapesta cu Pál Kadosa şi la Paris cu Pierre Boulez.
A studiat compoziția la Conservatorul din Bucureşti, activând apoi o perioadă în învățământul muzical. În anul 1983 s-a stabilit în Franța, unde continuă să se specializeze, obţinând un doctorat în estetică şi ştiinţele artei la Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne sub îndrumarea lui Iannis Xenakis, Costin Miereanu şi Michel Guiomar. A beneficiat de stagii de cercetare la IRCAM şi în cadrul Centrului de Cercetare în Estetica Artelor Muzicale (CREAM), Université Paris I. Din 1996 este directorul acestui centru, iar din 1997 preşedinte al ACEM (Association Culturelle d’Expansion Musicale), Paris. Predă la mai multe conservatoare, iar din 1995 este profesor asociat la Universitatea Panthéon-Sorbonne din Paris. Opera sa cuprinde muzică simfonică, de cameră, muzică de balet, teatru și film, muzică corală şi muzică electronică, fiind interpretată în concerte sau inclusă în programe radiofonice în multe țări europene și în SUA.
37
Autor al unui important număr de lucrări între care cinci simfonii, numeroase lucrări camerale, vocale şi corale, abordând şi genul concertului instrumental, al operei şi al baletului, Timaru cultivă in stil neostentativ dar intens expresiv, cel mai adesea ancorat în solul tradiţiei. Este autorul a numeroase studii şi comunicări ştiinţifice ca şi a unor lucrări ştiinţifice de sinteză, apreciate în mediul de specialitate românesc. A fost distins cu premiul Academiei Române, premii ale Uniunii Compozitorilor şi Ordinul Meritul Cultural. Este profesor onorific al Universităţii „Transilvania” din Braşov (1996).
Alexndr Tanev
După studii de drept absolvite în anul 1950, Alexandr Tanev a urmat studii de compoziție și dirijat la Conservatorul din Sofia, devenind după absolvire dirijorul Corului Academic. Din anul 1970 a predat compoziția la Conservator, în paralel implicându-se în activitatea mișcării corale din Bulgaria, cu contribuții în plan componistic, dirijoral și organizatoric. Valoarea artistică, competența și generozitatea sa i-au atras o înaltă prețuire și încredințarea unor funcții importante în cadrul Conservatorului, a Radioului național, a Uniunii Compozitorilor din Bulgaria și a Ministerului Culturii. A semnat compoziții apreciate în genurile vocal-simfonic, simfonic, concertant, cameral și cu deosebire coral, gen în care contribuția sa pe plan național este remarcabilă. A fost distins cu numeroase premii și înalte distincții ale Statului Bulgar.
Sigismund Toduță
1908, Simeria – 1991, Cluj
Compozitor, muzicolog şi pedagog, personalitate de referinţă în cultura românească, Sigismund Toduţă a fost discipol al lui Marţian Negrea la Conservatorul din Cluj, și a urmat înalte studii de perfecţionare cu Ildebrando Pizzetti şi Alfredo Casella la Academia Santa Cecilia din Roma între 1936 şi 1938. Tot la Roma a obţinut doctoratul în muzicologie la Istituto Pontificio di Musica Sacra.
A adus contribuţii de excepţie la viaţa muzicală şi academică a Clujului: secretar artistic al Filarmonicii “Ardealul” din Cluj (1945-1949), profesor al Academiei de Muzică “Gh. Dima” şi rector al aceleiaşi instituţii, iniţiator al doctoratului în muzicologie în România (1971), director al Filarmonicii clujene şi fondator, alături de Dorin Pop, al Corului acestei Filarmonici (1974). Ca profesor a fost un maestru inegalabil, la clasa căruia au absolvit generaţii succesive de compozitori clujeni.
Valentin Timaru
După absolvirea secţiei pedagogice a Conservatorului "Gh. Dima" din Cluj, Valentin Timaru a urmat secţia de compoziţie a Conservatorului bucureştean cu Alfred Mendelssohn şi Anatol Vieru, finalizând aceste studii din nou la Cluj, la clasa lui Sigismund Toduţă. Susţine, sub îndrumarea profesorului Romeo Ghircoiaşiu, o remarcabilă teză de doctorat cu titlul Simfonismul enescian. A fost titularul disciplinei de Forme şi analize muzicale la Academia de Muzică din Cluj.
Creaţia sa este substanţială, acoperind toate genurile culte –cinci simfonii, două oratorii monumentale – Mioriţa şi Pe urmele lui Horea –, opera Meşterul Manole, concerte instrumentale, concerte pentru orchestră de coarde, muzică de cameră, lieduri, coruri. Numeroase premii şi distincţii marchează succesul carierei sale - Premiul “George Enescu” (1940), Premiul de Stat (1953 şi 1955), Premii ale Uniunii Compozitorilor şi Premiul Academiei Române.
Limbajul său prezintă etape succesive ale unei sinteze operate între structura neoclasică şi neobarocă a gândirii discursive, cu o înaltă valorificare a polifoniei şi arhitecturii formale, şi modalismul permanent raportat la sursele folclorului, supuse unui proces de rafinată stilizare.
1928, Sofia – 1996, Sofia
n. 1940, Sibiu
38
Hans Peter Türk
n. 1960, Sibiu
Format inițial la Brașov sub îndrumarea primului său mentor, organistul Viktor Bickerich, a urmat studii de compoziție la Conservatorul din Cluj cu Sigismund Toduță, devenind ulterior cadru didactic al instituției academice clujene. A îmbinat preocupările sale componistice cu cele din domeniul muzicologiei (remarcabila teză de doctorat „Contradominanta în creația lui W.A.Mozart”, 1978, colaborarea cu maestrul său Sigismund Toduță la monumentalul studiu dedicat muzicii bachiene) și cu misiunea didactică, fiind unul din cei mai apreciați profesori de armonie și compoziție ai Academiei de Muzică „Gh. Dima”. A fost distins cu Premiul Academiei Române (1979), cu Premiul Johann-Wenzel-Stamitz din Esslingen (1995) şi Premiul de compoziţie al oraşului Coesfeld/Germania (1995). A fondat şi condus Academia Bach din Cluj-Napoca (1992-1999), a fost preşedinte-fondator al Fundaţiei Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca (1991).
Doctor în muzicologie al Conservatorului clujean, Cornel Țăranu i-a succedat maestrului Toduță la reputata clasă de compoziție a acestei instituții. Creația sa muzicală îmbrățișează genuri foarte diverse, de la operă și muzică simfonică la concerte instrumentale, muzică de cameră, lied, muzică de film sau jazz. Este fondatorul ansamblului Ars Nova (1968) și al Festivalului Cluj Modern (1995). Printre numeroasele sale distincții se numără Ordinul Meritul Cultural, premii ale Uniunii Compozitorilor din România, Premiul Academiei Române, Premiul Cultural Național, International Koussevitzky Award. Este vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor și membru al Academiei Române. A fost distins cu înaltul titlu francez de Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres.
Cornel Ţăranu n. 1934, Cluj
Discipol al maeștrilor Marțian Negrea și Sigismund Toduță, cu care a studiat la Conservatorul clujean, Cornel Țăranu este unul dintre cei mai marcanți compozitori ai școlii clujene
și ai României. Specializarea urmată la Paris cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen ca și participările la cursurile de la Darmstadt au însemnat importante impulsuri în evoluția sa stilistică înspre experiment și inovație, orientare căreia compozitorul i-a rămas fidel de-a lungul carierei sale artistice.
Dan Variu
n. 1983, Satu Mare
După studii de chitară clasică la Liceul de Artă din Satu Mare, urmează secţia de compoziţie a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” la clasa maestrului Hans Peter Türk. Participă la cursuri de măiestrie în compoziţie contemporană susţinute de Miklós Maros, Zigmund Krauze, Adrian Pop, ca şi la un curs de iniţiere în compoziţia de jazz cu Darius Brubeck. Desfășoară o susținută activitate interpretativă ca membru al mai multor ansambluri corale – Antifonia, Cappella Transylvanica, Corul Operei Naţionale Române şi Corul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj, şi este cadru didactic asociat al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Preocupările sale componistice se îndreaptă spre experimentarea unei game variate de genuri, de la coral şi cameral până la desfăşurările sonore ample vocal-simfonice. Limbajul său tinde să utilizeze stiluri constituite (istorice, folclorice ş.a.) ca pietre de construcţie ale travaliului componistic, de aici reconstituirea minuţioasă a parametrilor şi atmosferei stilistice, jocul polistilistic sau umorul în muzică.
39
A studiat compoziţia la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti cu Anatol Vieru şi a urmat cursuri de perfecţionare la Academia Santa Cecilia din Roma cu Virgilio Mortari. A activat ca cercetător în domeniul folclorului la Institutul de Etnografie şi Folclor Bucureşti, apoi ca redactor şi ulterior director al Editurii Muzicale. Actualmente este profesor universitar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Autor a numeroase lucrări camerale, simfonice şi vocalsimfonice, Ulpiu Vlad cultivă o sonoritate rafinată, o poetică adesea onirică şi o scriitură ce mizează pe îmbinarea originală a gradelor de libertate-constrângere acordate interpreţilor.
Lucrările sale, interpretate frecvent în ţară şi peste hotare, au fost tipărite de Editura Muzicală – Bucureşti, Carciofoli Verlaghaus – Zürich, Musikproduktion Höflich München
şi înregistrate la Electrecord, Pro Viva, Sonoton MusikverlagMusikproduktion din München şi altele. Este distins cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1985), cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1990, 1995, 2000, 2003, 2006, 2009) şi decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer (1994).
Dan Voiculescu
1940, Saschiz – 2009, București
Discipol al maestrului Sigismund Toduță, cu care a studiat compoziția la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Dan Voiculescu a beneficiat de ulterioare stagii de specializare la Veneția cu Virgilio Mortari și la Köln cu Karlheinz Stockhausen. A obținut titlul de doctor în muzică la Academia de Muzică din Cluj cu teza Aspecte ale polifoniei secolului XX (o lucrare de referință a domeniului) și a fost redactor-editor al publicației Lucrări de muzicologie a aceleiași instituții, unde a fost și profesor, parcurgând toate treptele carierei universitare. A fost președinte al Fundației Sigismund Toduță din Cluj, iar după anul 2000 a predat la Universitatea Națională de Muzică din București.
Activitatea sa componistică cu un registru bogat de preocupări, de la muzica simfonică și corală la genurile camerale și originalele lucrări dedicate didacticii muzicale, a fost recunoscută prin atribuirea în mai multe rânduri a Premiului Uniunii Compozitorilor, la care se adaugă Ordinul Meritul Cultural (1972), Premiul George Enescu al Academiei Române (1984) și Premiul Eminescu (1989).
Ulpiu Vlad n. 1945, Zărneşti
40
