Hyperpyron - Nr. 1 - Folk & Folklore - 6th TEASER

---------------------------------------------THE POETRY

by F. R. Constantinescu Written - thought - self-spoken - dreamt Copyrighted - own - claimed - fought for A piece of property - like a stool or an USD - the poetry is the solace of the self What's it all about - money & checknotes or the freedom of the word inside us and Man? Really? The poetry is a violent game In which we have to lose like the gladiators.

--------------------------------------------

EDITORIAL CORNEL BUDA DIN ORASTIE SAU DESPRE STILUL HUNEDOREAN, IGNIDOREAN, de F. R. Constantinescu.

Romania a cunoscut in secolele 17-18 ceea ce este poate cea mai inalta forma de arta si cultura romaneasca, din toate vremurile, stilul eclectic brancovean. Acesta impreuna cu cei care au fost Brancovenestii si Cantemirestii au eclipsat pana si zecile de manastiri ale lui Stefan al 3-lea cel Mare si chiar legendarele ctitoriri ale Basarabilor de peste munti, incununate de cultura universala a Cantemirestilor si de credinta universala a Brancovenilor.

HYPERPYRO N Revistă inter-națională online de poezie pură, Martie – Mai, nr. 1, FOLK & FOLKLORE , Ed. Felix Rian Constantinescu.

Motto: „Over the hills and far away, For ten long years he'll count the days.

Over the mountains and the seas, A prisoner's life for him there'll be.”

NIGHTWISH

_____ „Last night Jesus entered my cell oh, how sad and how tall seemed Christ!

The Moon followed after him in the cell and made him taller and sadder.”

Radu Gyr, (1905 - 1975) _________________________

Mult mai modesti suntem Noi, dar aici in pamanturile sterpe si bolovanoase ale judetului Hunedoara fiecare dintre poetii acestui pamant ne luptam ca Crisan ori Ioannes de Hunedoara cu noi insine scriind iar si iar cu ochii in piatra, Cred Doamne ajuta necredintei mele.

Nu suntem oameni de mare cultura. Nu avem orase prea civilizate ci vechi si puzderie de sate. Fossatumuri. Nu suntem mari, ci vechi.

Albi. Batrani.

Am trait, ne-am cunoscut si ne-am citit decenii ori secunde dar pentru prima data vedem emergand, intuim un stil hunedorean sub semnul Paliei de la Orastie, cum este stilul sacru arhitectural vechi hategan si hunedorean de la Nucsoara si Densus pana la Ribita si Criscior, bisericutele de pietre sfinte ale sacrilor cnezi hunedoreni.

1

Astfel ce au adus veacurile 11-16 in evanghelia de piatra a bisericii nord-bizantine, aduc deceniile acestea in poezie, proza si exegeza in tinutul Hunedoarei. Astfel oameni ca fratii Evu, tatal meu, poetul C. Stancu, regretatul poet Ciprian Nickel din Deva, ca si atatia altii laolalta cu prozatori dedicati si oameni care studiaza critic lucrarile literare, stim tot mai mult cine suntem, primim o identitate, nu locala cum de atatea ori ni s-a aruncat in fata sau in spate, ci c u l t u r a l a.

Dolly Parton If I should stay I would only be in your way So I'll go, but I know I'll think of you each step of the way And I will always love you I will always love you Bitter-sweet memories That's all I am taking with me Good-bye, please don't cry We both know that I'm not What you need I will always love you I will always love you

Iar acest stil autentic hunedorean este tot mai evident cu placheta de versuri Cal arzand pe rug, publicata de poetul Cornel Buda la Cluj in anul 2014, dupa cum aveam sa constat o precursoare si mai mult decat atat o carte frate bun cu manuscrisul meu interzis si respins si marginalizat DISPRETUITI-VA PARINTII (Carte de rugaciuni nationale) si Imersiune posibila, 2004.

I hope life, treats you kind And I hope that you have all That you ever dreamed of And I wish you joy And happiness But above all of this I wish you love And I will always love you I will always love you I will always love you

Putem numi si stilul si judetul al Ignidoarei..

Ceea ce credem ca e si mesajul cartii a carei citire v-o doresc. Mai mult nu voi spune, caci in g e i s t u l lui Rilke, Oare cum ar putea fi tradusa poezia in h e r m e n e u t i c a?

_ WITH JESUS IN THE CELL, by Radu Gyr (1905 - 1975)

Voi spune doar ca judetul Hunedoara e dorul Ardealului..

----------------„Când Iisus auzi că Ioan a fost pus în închisoare plecă în Galileia./ Și părăsind Nazaretul a venit de a locuit în Capernaum lângă mare, în hotarele lui Zebulon și Neftali:/ Ca să se împlinească ce s’a zis prin Isaia profetul care zice:/ Pământul lui Zebulon și pământul lui Neftali, cum mergi spre mare, dincolo de Iordan, Galileia păgânilor,/ Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în laturea și-n umbra morții răsăritu-le-a lumină./ De atunci începu Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă căci s’a apropiat împărăția cerurilor./ Pe când umbla el pe lângă Marea Tiberiadei a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, care aruncau mreaja în mare căci erau pescari.” - Biblia lui Gala Galaction, 1939.

--------------------------------------------------------"I Will Always Love You"

Last night Jesus entered my cell oh, how sad and how tall seemed Christ! The Moon followed after him in the cell and made him taller and sadder. His hands seemed as lilies on tombs, the eyes deep as forests. The Moon beat him with silver on garments silvering on his hands ancient marks. Startled I left from under my gray blanket -From where you come, Lord, what eon? Jesus took a hand to his mouth and made me a sign to shut. He sat next to me on the mat -Put on my wounds your hand! On the ankles he had nails and rust like he bore chains once Sighing he laid his beat bones On my mat with cockroaches The Moon lit but the large lattices traced on his snow, lines. The cell seemed mountain, seemed Skull and lice and rodents were squirming I felt how my head falled on my hand and I slept a thousand years...

When I awoke from the depth of depths

By 2

the straws were smelling of roses I was in the cell and it was Moon only Jesus was nowhere...

I reached my arms, no one, silence. I askt the wall: not a reply! Only the cold rays, edged in the summit with their spear pierced me...

-Where are you, Lord? I screamed at the lattice From the Moon came smoke of incence... I felt... and on my hands I felt the marks of his nails. ____________________________________ NOPCEA FAȚĂ-NEAGRĂ

deschise-n sfânta sa prigoană, cu voinicii lui sub neagră față, prin strâmte locuri și hațeguri, lovind scurt, ei dări înhață și aur, biruri pier în neguri…

Pe tainic drum de sub pământ, la răspântii cu-a lui ceată răsărea la miez de noapte ca un vânt birurile spre-mpărat oprea, întorcea averi pe la sărmani, făcea dreptate-n miez de vatră; le da merinde, arme, bani, pierind apoi sub drum de piatră.

Raul Constantinescu (Bradu, Argeș, 1944 - )

Scotea scântei prin păr, prin mâini, i se ridica pleata vâlvoi; nu-l simțeau pândași nici câini, când trecea ca un strigoi cu mască neagră pe obraz, credeau că-i însuși dracul, ei, când apărea-ntr-al nopții ceas în fruntea cetei lui de zmei.

Motto: „La miez de noapte prinde viață Năluca-nveșmântată-n ceață, Nevăzut prin nori el zboară Veghind a Hațegului Țară…”

Legende spun, povești destule de cruntul Nopcea Față-Neagră; ce-or fi drept și ce-or fi hule, ascunde hronica poneagră.

Cumplit ca-n vis seară de seară de sub pământ umbra-i răsare, străbate-a Hațegului Țară zburând mereu pe nori călare.

În noaptea soră-nvăluit, Nopcea tăcut zbura neajuns pe drum de umbre tăinuit, prin labirint de nepătruns la Peștera Bolii în adânc – ca semn venind dinspre trecut – comori peste comori se strâng altar de har necunoscut.

O lume-ntreagă-i știe spaima, birăi, fișpani, baroni îngheață… i se dusese demult faima haiducului cu neagră față.

Streini hulpavi, ne-având ce face, în nopți la joc tocau averi – bănet, aurării, conace… sărmanilor șir de poveri.

Legende spun, povești destule de Față-Neagră Bassarabă; ce-or fi drept și ce-or fi hule, rapsozii nicicând nu se-ntreabă, dar mereu seară de seară de sub pământ umbra-i răsare, veghind a Hațegului Țară, zboară plutind prin cer călare.

--------------------------------------------***

Castel, moșii, țărani, trăsură pierdeau jucând totul pe-o carte; trișori-n huzur fără măsură, se îngropau sub oarbe soarte. Și pietre scumpe, podoabe rare mormane se-adunau pe masă; perdant sărac ori bogat mare grofii din joc puteau să iasă…

Steven Sassman (Texas, USA) ... decade de consum marșul îndatoritor al achiziției al obiectelor resturi și bucăți ale VISULUI AMERICAN

În aprinsă rugă-n jurământ, Nopcea, la‘ lui Sân Giorz icoană, prin perete drum pe sub pământ, 3

cum e văzut la TV îngrămădit și viscolit în curtea din spate a casei mult prea mică să țină Visul tot ce-și pot permite batjocura amară a tuturor anotimpurilor în vânt culori înălbite metalice ruginituri plăcile scorojite dar aceste lucruri nu au fost niciodată ce au fost au fost în schimb ce au Semnificat așa că încă își țin valoarea încă țin Visul _____________________________ SATIRĂ II

iată-ne vii; sub vremi nu am pierit! ================================

Felix Rian Constantinescu POETUL SCRIE VEȘNIC VOLUM FURĂ ȘI CARTE ÎNNOADĂ MODERN HALIMA STRÂNSĂ ACUM TOȚI ÎI ÎNCHINĂ IZVOADĂ FALS GIG ÎN MINTE-I AJUNS ETERNĂ MARMURĂ-I FRUNTEA DE LIPSĂ DE SENS E PĂTRUNS SCOARȚE BRODÂND ÎNCĂ. =============================== Arhitectură

Ion Vlasiu - Mireasă -------------------------------------------------------------MADALINA MANOLE DO YOU KNOW W/ HAPPENED W/ MADALINA MANOLE? THE WORLDS IN COLLISION - THE VILLAGE THE TENDER GIRL - THE SENSUCHT - THE LOVE THE ROCK OF THE DOR - THE BLUE GIRL

Felix Rian Constantinescu Dacă aș fi zidar Aș face casele de piatră - boltite - biserici vechi În rugăciune lângă Lună

SHE DRANK A PINT OF TRIUMF - BECAUSE SHE WANTED TO MAKE A STATEMENT - LIKE CLEOPATRA AND MAYBE SHE IS A LEGEND - WAS ANYWAY BUT LEGENDS ARE OFTEN FORGOTTEN BY T/ SAD MIND. ------------------------------------------------------------

Am trăi în ele viețile trezviei - ca sihaștrii din munți ori din stupii de cireș, beți Dumnezeu s-ar întoarce. _____________________________ CU PUMNUL ÎN GURĂ

______________________________________ Steven Sassman, (Texas, USA)

Raul Constantinescu Generații cu pumnul în gură, legate la ochi, cu ceară-n urechi bâjbâie printre rămășițele vechi să-și reînvie străvechea figură a nemuririi răsărind din zile apuse cu-aceleași doruri vii și vise nespuse și peste barbarii valuri ce-au năvălit, 4

„YOU SHOULD WOMEN...” – Frankie & Johnnie.

HAVE

SAID,

5

Mihai Eminescu, 28 de ani.

Linda Maria Baros, Academia Mallarme, Paris.

Paul Gauguin, Madame Ginoux ------------------------------------------------------------

6

Somebody who should have been born is gone. the grass as bristly and stout as chives, and me wondering when the ground would break, and me wondering how anything fragile survives; up in Pennsylvania, I met a little man, not Rumpelstiltskin, at all, at all... he took the fullness that love began.

Returning north, even the sky grew thin like a high window looking nowhere.

The road was as flat as a sheet of tin.

Somebody who should have been born is gone.

Yes, woman, such logic will lead to loss without death. Or say what you meant, you coward...this baby that I bleed.

--------------------------------------------------------------

„YOU SHOULD HAVE SAID, WOMEN...” – Frankie & Johnnie.

---------------------------The Abortion by Anne Sexton Somebody who should have been born is gone.

Just as the earth puckered its mouth, each bud puffing out from its knot, I changed my shoes, and then drove south.

Up past the Blue Mountains, where Pennsylvania humps on endlessly, wearing, like a crayoned cat, its green hair, its roads sunken in like a gray washboard; where, in truth, the ground cracks evilly, a dark socket from which the coal has poured,

6 000 000 STARS

7

Fur Elise

Anne Sexton, American Poet, 20th Century.

---------------------------------------------------

DISPREȚUIȚI-VĂ PĂRINȚII (Carte de rugăciuni naționale) Felix Rian Constantinescu 2016-2017

MOTTO „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul 8

domnului său. Altfel, națiunea are întradevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.” Împăratul Iosif al II-lea, Austria.

încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IXlea. (...)”

Supplex Libellus Valachorum

„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...)

Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IXlea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile și-au găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea.

Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.”

ASTRA, Sibiu.

Psalmul 136 1.

La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.

2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.

3.

Că acolo cei ce ne-au robit pe noi neau cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!"

4.

Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin?

5.

De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!

6.

Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.

7.

Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!"

8.

Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă.

9

9.

Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

RĂU NEO CHINUIT NEO ZAVISTUIT NEO DISPREȚUIT ȘI NEO MURUIT.

Această carte este ctitorită de Biserica Ortodoxă Română. Este o priceasnă și o spovedanie, o doină. Biserica iși dăruiește binecuvântarea nemeritată, eu vin cu sufletul nostru defect. Realizez că e o carte neobișnuită, dar în poeziile problematice am încercat să intru în psihologia personajelor mele asemeni toporului lui Dostoievski..

FELIX

FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR

ÎNCHISOARE CÂNT CE MOARE SUFERINȚĂ BIRUINȚĂ

PENTRU CEAM MURIT

RUGĂCIUNE MAME BUNE PLÂNSUL FETEI DORUL TETEI

PENTRU CEAM MURIT PENTRU CEAM JERFIT MURMÂNT NEO ZIDIT MULT NEO OCĂRIT

AM VENIT LA ÎNCHISOARE CU O MÂNĂ DE MÂNCARE

PENTRU CEAM IUBEAT ȘI VIEAȚA NEAM DAT ȘI ȚARĂ AM DAT ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT?

TATA-I PIATRĂ SUS ÎN CÂMP INIMILE LOR MORMÂNT 10

ÎNCHISOARE ÎNCHISOARE CU ROMÂNU N-AI RĂBDARE ȘI CE NOI PLÂNGEM AICI AUZIM ÎN REDUIT AUZIM TĂIAT ÎN PIATRĂ ȘI ÎN CÂNTECUL DIN VATRĂ.

COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL MONASTIREA SCÂNTULUI

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor ne izbeam cu umărul în usă și apoi ne-a chemat doamna directoare și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după el.

MONASTIREA SCÂNTULUI LACRIMILE SFÂNTULUI ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI TĂCUTUL CUVÂNTULUI TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ DIN DURERE IZVODITĂ FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ MAMA MEA CEA NEMURITĂ.

COPIII MERG SĂ INTALNEASCĂ IUBIREA noi Copiii din grupa doamnei Ronai mergem cu doamna La sala mare să îi vedem pe Lizuca și pe Toto La teatrul pentru copii.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII Era cam toamna anului 1987 Copiii au mers la doamna Ronai Acasă 11

să vadă iepurii albi și gri negri și roșii frații pisicilor închiși în zăbrele cât niște sicrie pentru iepuri.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA Era poate Primavara lui 1988 De Înviere noi Copiii din grupa mare am fost duși încolonați de doamna Ronai la cimitir să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii albi.

Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu

OCHII LUI ZAMOLXE Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

trebuie să mă întorc la origini la pacea minții unită cu pacea inimii la muntele din psihic la chihlimbarul din ochi la tăcere supunere și castitate.

Ochii lui Zamolxe sunt doi melci Morți în peșteră Zalmoxis e un tău cosmic Degetele îi scot ochi de bour Genunchii îi sunt pietre sparte Cade în noapte Zamolxe Cu inima lumină.

Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri Chipul, omul din nuci.

12

SONETE MARIANICE II Veghează plopii an de an Marie Peste castel negru de-orfani Stăpână Cobor orfani pământ înghit Marie Tristae est Terra Harzoc Latina Te rog divină săracă Regină Cobori peste spitalul mort Marie Adu balsam în iad o tu Marie Și ai mila de Nebun și de Cadana Dar mâna ta rămâne între stele De ce nu poți să vii tu să ne mântui Când viețile ne sunt moarte în rele?

Noapte de noapte negre trepte bântui Balanțe trag virtuți cu pietre grele Noi te rugăm Marie să ne bântui.

TRIBUNUL DE PE MUNȚI Lumea icoană Urlet dorul Mort amorul Viața vamă Cu Dumnezeu Șade pe munte Stânce cărunte La sfatul său Poporul dor Pentru pămant Pentru cuvânt Moartea omor.

III Un cântec vechi din ceruri vin Marie Coboar' din munți plini de orând Marie Din îngeri mii din stele vii Marie Și îmi vorbești mă lecuiești Marie O viață stau la templul tău Marie Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie Și mult te caut în câmpul vechi Marie Când te găsesc mă mântuiesc Marie Ești mai frumoasă ca o ia Marie 13

Mai bună ești ca mama mea Marie Iar te aștept tu să mă chemi Marie Și să mă duci peste triremi Marie Cu gura os cu piept pământ Marie Iarăși te chem din necuvânt Marie.

IV Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea Carte-ți trimit din temnița de piatră Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta În sala de tortură cerul latră Doamne mă uită frânge-această vioară Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața Veți rămane doar tu și dimineața Căzut în pamant piatra de moară Tu vezi Marie dorul greu de moarte Pe care l-ai cerut mamă sub cruce Noi două priviri scrise-ntr-o carte În drum spre cer sonetul trist mă cruce Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate Cruce de fier de lemn de piatră duce.

Lucian Blaga la Lancrăm 1

PARADIS ÎN SAT

LUCIAN BLAGA, Idee, idee!

Stea de pământ, tristă idee, mamă mormânt.

MORMÂNTUL, Ascultă cuvântul, când vine vântul, moare pământul, trezește sfântul.

SPIRITUL, Tăcuta harpă, neagra marcă, lumina parcă, tăcuta țarcă.

LUCIAN BLAGA, Tu vină, lumină, moartă stăpână, mă ține de mână.

MORMÂNTUL, Copilă, copilă, în milă e milă, caută lumină, în noaptea stăpână.

SPIRITUL,

Uite tată Ceru parca-i de icoană Saltă frunza ramura Plopii-s linii Soarele e alb De gheață.

14

NEGURA, O, tu străine Vino la mine În munții ruine Din urâciune.

NEGURA, Ascultă, ascultă Bezna e multă Munte murit Bord nesfințit.

NEGURA, E timpul luminii Din nopțile vinii Să vină străinii În sufletul vinii.

4 Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt MORMÂNTUL, Te du în lume La lume spune Cei fără nume Copile nebune.

(LUCIAN BLAGA tace) Cortina.

Ah, cât te-am căutat, al meu păcat, mormânt preacurat, mormânt luminat.

LUCIAN BLAGA, În moarte e moarte, în pământuri parte, în litere carte, în creștinism moarte.

MORMÂNTUL, Copile-ai venit, la mama-i venit, iubirea e mit, mormântu-i trăit.

Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL 2 SPIRITUL, Mormânt e lumea Și lumea un mormânt Mormânt e Biblia Cuvânt în Mormânt.

SPIRITUL, Cădem în moarte Cosmic nihil O arsă carte Ulise copil.

MORMÂNTUL, În mușchi cuvântul Șoptește mormântul Mort e pământul În Isus smântul.

SPIRITUL, Fără de viață Ultima ceață În dimineață Tristă paiață.

MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te scriu în carte Fără de moarte.

SPIRITUL, Nu, eu sunt fiară Mormântul să piară Sânge în sară Ura în vară.

MORMÂNTUL, Te chem în moarte Să mă ai parte Te chem în viață În noua ceață.

3 Căderea NEGURII

Aiudul și Auschwitzul

Măi Aiudo groapă rece Cine-n lume te întrece?

Auschwitz cu cuptoarelă Roma cu duioarele?

Auschwitz tu fratele mieu Ce știi tu de Dumnezeu?

Ce știi tu de al meu dor?

Că iou vreu dor ca să mor.

15

COL ULP TRA AUG DAC SARM

ROMANORUM SUMUS AETERNA CIVITATE ANIMA UT HUMUS FLORIS LATINITATE SACRUM CHRESTUS AMOR UT MORS LIBERTATIS MOXIS SILVAE MOR VINUM LACRIMAE PANIS.

Moisei

+++++++++ ++++ +++ ++++++ ++++++

16

OASE CENUȘĂ-N VATRĂ TĂCERE LA MORMÂNT ADUC COPII LUMINI MAMA E ÎN PĂMÂNT SINGURI CA NIȘTE CÂNI – FURTUNĂ ȘI AVÂNT.

PĂMÂNT SCHINGIUIT CIMITIRUL I Ardealul tras pe roată Cu Ungrovlahia toată

POEME SCRISE-N PIATRĂ DUHURI VORBIND ÎN VÂNT 17

Bour mort sub plug de sânge Mințit în cărți de plângeri

Cât îi lumea asta roată Toată îi numa’ o zarcă Și în zarcă nu-i lumină Decât inima stăpână.

Grâu martirizat în vatră Porumb îngropat în piatră Înflorit cu duhul vechi Zugravii mâncând curechi.

LAZĂR ȘĂINEANU ZARCA Telal de basme l-am văzut vorbind frumos ca-n carte

În zarcă m-am pocăit În zarcă m-am spovedit Și în zarcă am să mor Numărându-mi dor cu dor 18

Bătrân și tânăr nevăzut viu și fără moarte.

HONTERUS. LEGENDĂ

Waltz No. 2 (Poem pillatian)

Vigilate et orate orice ardelean un frate Turnul Roman

Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.

piatra neagră Biserica Romană Neagră Avva cu păr negru pană.

19

CU FIRU ȚESUT S-A SPÂNZURAT.

CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ

ÎN TEMNICIOARĂ CRIȘAN AMĂGIT GATA SĂ MOARĂ ȘEDE MINȚIT MÂNI M-OR LUA PE ROATĂ M-OR DA CORBI M-OR MÂNCA MUMA O VEDEA

Formație de tineri ardeleni cu poetul Johan Klein.

RAGNAROK

TOT CE-A MAI AVUT TOT CE I S-A DAT

Am șezut între meri 20

în uda trista livadă de devenii măr Pleiade mă vadă

a mers tot pământul cristosul și sfantul.

cine va pune securea la rădăcina mea cine din pământul meu mă va alunga și când voi ajunge-n cer pe ce drum voi plânge drum de pietre și fier drum de dor și sânge?

GHERLA HEATHCLIFF Spune spune pocăite de esti sfânt ce cați aice

În lumea lui tăcere în lumea lor fiere

de tu crezi în Dumnezeu 21

de ce-i ești copilul rău?

cruce frântă zei cuvântă cruce spartă cruce moartă.

REX HUNGARORUM CRUCEA STREIULUI Tu fiu al lui Iancu Matia Rege să-ți doinesc cântu cel fără de lege

De mult trăsai o cruce streiul Streiului mă duce

Din iobagi și sărbi pe tronul maghiar ți-otrăviră șărpi românescul har

steiul dorului gridul boarelui ochiul zimbrului plânsul varului

acum Tu la Cluj 22

pe-ntregul Ardeal ne dai învăț din al morții bal

NU-I DE MÂNCAREA GLOANȚE ÎN CAP MORMÂNT FĂRĂ VRAC

cel mai mare Rege al Ungariei Mari latin otrăvit de nobili barbari

CERCUL POLAR ÎN URM-AM LĂSAT RUSUL BARBAR M-A EXPLOATAT

Drag fiu al lui Iancu Matia Rege hai sa-ți doin cântu cel fără de lege.

CU GREU M-AM ÎNTORS CU GREU AM VENIT SIBERIA-M VĂZUT ȘI AM BIRUIT.

EROUL DE LA STALINGRAD GHEORGHE DOJA AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +

Ia cleștele smulge-i limba limba care-a-nvațat colinda taie-i nasul scoate-i ochii infidelul babei Dochii

ZĂPADĂ DE SÂNGE ȘI CERUL PLÂNGE BRUN CONVOI STOI BLAC STOI

pune-l pe tronul Încins

EXTERMINAREA 23

mesteacănul cesta nins.

Mării lumii far Cu buzele cusute Geniu în mizerie Mâini pentru altă viață Beat de idei puzderie Suflet de dimineață.

Biserica ortodoxă din Strei, 1310.

FATA IUBEAȚĂ PAGANINI COPIL A fost o fată mărgărint Zisă fata iubeață Cât a trăit tot a iubit În sat de fum și ceață Azi în ceasul vieții La ce-am trăit?

Am bătrânit

Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini.

Un biet copil scripcar Hainele-i sunt rupte 24

e bal val după val

De ce trăiesc iubeții?

cautăm lumină marie stapână deasupra e bal val dupa val.

FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ CÂNTECUL ROBILOR dedicată unei Pisici sărmane Internilor din spitalul de la Păclișa.

Mă Bătaie cruntă ești stătu Foamea la povești

Sub boltă trist cântec câni fara pantec

Ba tu Foame mă întreci aș mânca

deasupra 25

și pietre reci.

să adăstăm în limbă felix philosophicum bestiam homo de ce traim nu știm duhule sfinte din guri ne curg cuvinte.

COLINDUL BOLII ȘEZĂTOARE În câmp de soc Colind bolind Mă opresc în loc În amurg sfint Și zicu cu foc Doamne care-ai dat Care ai trimeas Tu nu ai ertat Nici al mieu necas Cât au fost de reu Te ție Dumnezău Că nu m-ai iertat Și la câni m-ai dat Viața m-ai mâncat De viu îngropat.

lui Glad Berindei Omul e un abis vorbitor și singurătatea îl cheamă la vorbă în el parinții sunt cartea morților pleacă se-ntoarce în alb cer vechi Corbu așadar să vorbim încă un mileniu și încă o mie de ani 26

CRUCIAȚII ROMÂNI CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ PLINĂ ȚARA E DE CRUCI

Cândreș frate Hai ne-om Bate

DE PĂMÂNT ȘI DE NĂLUCI

Pentru Țară Și Cetate De-om Muri Ne-or zugrăvi

MIRCEA-N COZIA IANCU-N URȘI

Doamne Temple Or zidi.

DOJA MORT CU OCHII 27

SCURȘI Doamne Nimeni Ca mine.

ȚĂRANI CNEJI MORȚI ÎN BISERICI COPII BLÂNZI SECERÂND FERIGI.

NENEA RĂDUCU Din Război Până-n Aiud Cu Isus Și creier crud

Duhuri și păcat

O Părinte Lumea nu e Pentru mine

Refren.

Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Nici cetatea-ți Căzută În ruine

În zăvoare L-au băgat Cu spini L-au încununat

Nu te Doresc Părinte

Refren.

Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit

Cetatea Mea Mi-e-n minte

Lacrimi sânge A scuipat Nimeni nimic N-a știat

Duh mort Pentru Tine 28

Refren.

Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Nea Răducu Criminalu Cruciatul Mort în valu Refren.

Ochii din cap I-au strivit Toată viața A doinit Poet viu În închisoare Și mort pentru Lumea mare.

MILESCU

FOSILĂ VIE

MILESCU PELERIN PE JOS SPRE PEKIN ROMÂN CĂTRE CHIN

Cântul mântul cântul smântul

ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ BLÂND MILESCU SE CERTĂ IARTĂ DAR MĂRIA TA EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.

plânsul spânzul plânsul dânsul.

29

tu vrei doar să fii bogat spune os de împărat.

TIGROAICA DIN CSEJTE SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI

Voivodița Garofița Erzsebet Ez mintelet

Eu sunt cânele turbat

După centurii De crime După urlet De prea bine

eu sunt câine răsculat ce-ai făcut cu-al meu barbat

Copila Înnebuni Fete simple Omorî

spune fata de-mparat

Cine este Vinovat Maica mamă De-mpărat

râul tot tu ai arat

Or boierii în serai Ce-au făcut Din Iadu Rai?

și pădurea ai tăiat capuri negre-ai retezat munții toți tu ai lăsat copiii tu ne-ai mâncat 30

CIMITIRUL II PARA BELLUM ÎNTINȘI MORȚII ÎNGROPAȚI MULT SUNT PLÂNȘI MULT SUNT UITAȚI

Unul grec Altul latin Dușmănie Între câini

CÂND O VINI DUMNEZEU O-NVIA ȘI TATĂL MEU

Nu-ți vinde Poporul tău Nu uita Cristosul tău

CÂND O VINI PRECESTA O-NVIA ȘI MAMA MEA.

Când ajungem În mormânt Noi suntem Celași pământ.

31

și ducați Stavrofore au luat pe bani CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA

Și au strâns la gologani

Hei, c-a fost un om odat

Dar Cândreșu a murit

Pe-aici mare împărat

La români a revenit

Nicolae I Cândea

Au avut întreg pământ

Care-a stabilit orânda

Și l-au cărat în mormânt

El cu turcii s-a bătut

Deci ascultă basna toată

Și-a primit to ce-a avut

Și te roagă Preacurată.

Mihail Întâi zis Cândea Cândea I și Ioan Cândea Și apoi Ioannu Cândreș Ce se ruga fără greș Au ajuns Mult prea Bogați În biserici 32

Regele Mihai cu Regina Maria și Regina Elena.

BARABA SPÂNZURAT Pe care Întemnițat Îl vreți iară Lepădat?

Pe Baraba pe Baraba Care-a Omorât cu laba Nice îl vreți Pe Isus Care a venit De sus?

CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE MAMEI MELE VALERIA

Pe Baraba Pe Baraba Care a ucis Cu laba

MĂNĂSTIREA COLȚ BISERICA PICTATĂ BISERICA DE PIATRĂ BISERICA RUGATĂ ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

Și Baraba Înfruntat S-a dus și S-a spânzurat.

CĂLUGĂRE SFÂNT ROMÂNESC CUVÂNT RÂU CE SUSURĂ FOC CE PICURĂ.

Hunedoara Cântă Inidoară Biserică mioară Ev de pământ Sate mormânt Cât te-am așteptat Doamne te-am rugat O Cristoase sfânt Umblă pe pământ.

33

Streisângeorgiu CÂNTĂ BISERICĂ DE IOBAGI CÂNTĂ BISERICĂ DE SĂRACI

Cântă Streisângeorgiu Cavaler Sângheorghios Harfă de litere Cor de cithere

NOI NEAMUL NE-AM PIERDUT CĂ AM DAT TOT CE-AM AVUT.

Biserică albă Floricică dalbă Schit în amurg Lacrime curg.

DENSUȘ

Sânpetru

CÂNTĂ ICOANELE ÎN DENSUȘ O CASTELULE DIN SUS

Cântă Sânpetre Cartea de pietre Cantă mă tată Cartea pictată

CNEAZ CĂLUGĂR DANIIL CASĂ TEMPLU BAN UMIL.

Cât ești tu De veche În lumea De streche.

STREI SÂNTĂMĂRIE CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI CINE ȘTIE ANII MEI? CÂT SANGE EU AM VĂZUT CÂȚII MIRII AM LĂUT

Cântă Sântămărie Satul de slugărie Pe Cândea și Iuda Cneaz rău în Buda

CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.

Cu pictură ortodoxă Te-nveșmântași Și pentru coroană Poporul ți-ai uitat.

BISERICA DIN PĂCLIȘA MĂNĂSTIREA PRISLOP

LA SCHITU IEU M-AM UITAT NIMENI NU-L ASCULTĂ-N SAT

DE LA ATHOS LA TISMANA NICODIM ȘI SFÂNTA ANA

LA ICOANE AM PRIVIT DE SĂTENI M-AM ÎNDOIT.

PLÂNGI ZAMFIRĂ PLÂNGI DOMNIȚĂ CÂNȚI PRISLOAPE -N ICONIȚĂ.

SĂLAȘU DE SUS 34

Biserica ortodoxă din Nucșoara

HAI MĂI ȚIGANE IUBITUL NESĂRUTAT

Hai măi Tigane Muncește Mâncarea Se isprăveste

IUBITUL NESĂRUTAT PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

Hai mă Române Cânta Să ai inimă De sfântă.

EU LA FATĂ M-AM UITAT LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC FATA LUI ISUS IUBESC.

35

DOMNIȘOARA POGANY Domnișoara Pogany Ce pe Brâncuși Îl iubi

RUGĂCIUNE RUGĂCIUNEA ESTE GÂND E FURTUNĂ ȘI AVÂNT

Fată de vampir Turbat Care-a chinuit Un sat

DACĂ-N RUGĂ AM GREȘIT DUMNEZEU NE-A MIRUIT.

Domnișoara Pogany Ce cu Brâncuși Se iubi Fată de vampir Părat Care-a îngropat Un sat.

36

Important Suflet. Lirism. Pietre de hotar.

Poezie. Pădure.

Divinitate.

Pasiune.

Divinitate.

Cântec. Prietenie.

Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Isus Maria Rege al Angliei vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei care ai învins pe cumplitul rege al Angliei și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi (se spune bătălia) ajută-mă pe mine și superiorii mei să învingem fie și de a fi să murim dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului și Isus Fiul Domnului for să ne mai ții în viață o zi îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor.

Amin.

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3] CFG

Acatistul lacrimilor

Vă chem pe voi lacrimi vă invoc și vă desfac în mine și peste întreg pământ plângi suflete plângi poporule Lacrimi să-ți fie sufletul Pentru durerea Mea. Cântecele pure

37

Cântecele pure Pe harfe de vânt Sânge și mure Ursă-n mormânt Cassandră zdrobită Flori în noroi Pădure vrăjită Lumea de apoi.

PENTRU CARTE DE (Monastirea scântului)

RUGĂCIUNI

HIMERA

Din răsărit crunt izvorât himeră tăcută bestie tăcută

Georg Trakl APOSTOLUL

Și veacul trece și ne întrece himera piere fiară și fiere.

Eu am fost întâi chemat eu am fost primul bărbat Sunt Andrei și eu vă spun mă crucificați acum Însă mâine oi înflori însă mâine oi verzi România oi potopi și pe voi oi mântui.

38

Copii s-au jertfit Pajere-or grăi Rumâni mântui.

CENUȘĂ ÎN LUMINĂ

Ui cenușă În lumină A murit A mea stăpână

FAMILIA ROMÂNĂ Tu române ești creștin Mânci pâinea muiată-n vin

Am rămas orfai în lume fără mumă fără nume.

Muierea îți poartă ie și e ca Sfântă Mărie

ARDERE DE TOT

SUNT O ARDERE DE TOT PENTRU CRISTOS SAVAOT

Nu fi tu creștinu rău respinge nimic al său.

ALT RĂSUNET

ȘI MAI CAT O RUGĂCIUNE RUGA MEA FĂRĂ DE NUME

Tu popor înmiresmat care sângele ț-ai dat nu te plâng și nu te boc nu-ți zic pace nici noroc

O VENI DE OI MURI LUMEA TOATĂ OI PĂRĂSI. VULTURI DE FIER

De oi fi de n-oi mai fi de oi fi și mort oi fi

Vulturi de fier În vremuri ce pier Veghind pământul Fier li-e cuvântul

Pune mâna scrie carte popor sfânt făr de moarte

Noroade-au murit

Dar atâta 39

cartea e harfă marmura-i spartă.

vei trăi cât mereu te vei căi.

LUMINĂ Hai copilă dă-mi lumină tu nu ai avut vro vină

ICOANA

așa îi necazu viaței ca bucuria paiaței

Tristă icoană dăruită din pictură plămădită

eu oi sânge tu oi plânge dară moartea nu ne-o stânge.

Ce ești tu icoană sfântă? demonul ce nu cuvântă?

MATROANA ROMANA Icoană uriașă plânsă icoană durută și ninsă.

Tu fiul Matroanei Tu pruncul Doamnei

HAȘDEU Mama ta-i piatră iar lumea o șatră

Nebun plângând geniu cuvânt fiică-n mormânt hașdeul sfânt

mereu să te lupți să remâi în cărți

Carte și gând dor de pământ paris și avânt poeme în vânt.

40

TEMNIȚA BOLNAVILOR Mă copile ești nebun haide mintea să-ți aduni

„N-am avut noroc Să stau cu frații mei” Cântec de la Zam

Ea mult se roagă el trage la joagăr

Noi suntem bolnavi noi suntem oameni slabi Mult am suferit până am murit.

Și mor odată tânăr și mată.

MARIA CÂNDREȘA O icoană ce-am făcut și la lume am dădut Poate la ea s-o uita și mămuca mi-o picta.

FECIOARA ROMANĂ Cânt sfânta fecioară romană minervă și ceres zeiță umană

CERȘETORUL Eu - eu sunt Cerșetorul târgul batjocoritorul

Înțelepciune și pietate povești de iubire crucificate.

Am căutat s-ajut săracii să nu mai umble cu sacii

MAMA BEȚIVULUI O bătrânică cam puțintică c-un handralău -Mă duc să beu!

Rău m-ați mai batjocorit 41

dar de-acu s-a mântuit.

EROUL DE LA PĂCLIȘA PIATRĂ DE MORMÂNT

Spune psalmule Odată De țară Neatârnată

Sunt piatra de mormânt a părinților mei sfinți

Că nărodu O ieșit Lângă schit S-o priponit

Avraham și Sara și craniu voi fi.

Lângă schit El s-o rugat Plânge maica La-mpărat Pentru libertate -n vulg Copită de negru Murg.

ȘOIMUL PATRIEI DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ ȘOIMUL PATRIEI CÂNTĂ ȘOIMUL PATRIEI PLÂNGĂ

DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ..

DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU

PĂMÂNTUL DRACULUI PĂMÂNTUL LACULUI.

DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..

ZALMAN RABINSOHN ZBOR TATĂL FETEI ȘI-AL MIRESEI PLÂNSUL LETEI ÎMPĂRĂTESEI

SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE

SÂNGE MAREA SÂNGE ȚARA PLÂNGE ZALMAN PLÂNGE LABAN. 42

ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.

SUNT ACEST POPOR

SUNT ACEST POPOR BUN ȘI MULTICOLOR SUNT ACEASTĂ LUMINĂ NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ

KRISTALNACHT ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG

VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI E RUGĂCIUNEA MEA. ANA BLANDIANA. comunismului

O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU

Un

proces

1.

Cheie de lemn Ruptă în semn Biserică frântă Temniță sfântă

CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.

2.

Cimitir negru Tristețe allegro Infern fără cap Românul Harap 3.

Eu te-am Bătut Eu te-am Născut.

CUVINTELE APOSTOLULUI

NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE DE DINAINTEA MEA NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN 43

al

VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ ALUNGATĂ VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE CARE SUNT UNA ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT NU POT NU AM PUTUT FI ISUS.

Csibi Barna nemulțumit de Mihai Eminescu.

TACI PĂRINTE

TACI PĂRINTE DOAMNE SFINTE PANA CÂND TU AI VENIT VIAȚA MEA S-A PRĂPĂDIT TACI PĂRINTE LASĂ RUGA OCHII NOȘTRI ÎS MURUGĂ FATA NOASTRĂ TE-O JELIT C-UN ȚARAN NI S-O NUNTIT TACI PĂRINTE TACI DIN GURĂ CÂND DAI CUMINECĂTURĂ TACI PARINTE TACI IUBITE MARIA SĂ-ȚI DEA CUVINTE. ĂSTA NE FIE VERDICTUL VINOVĂȚIA ȘI SCRISUL.

Karl Schmidt-Rotluff, Emaus.

Biserica din Strei, Kândres, frescă. ______________________________________

AMERICAN POETRY

&

ENGLISH

-----------------------------------------xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

-Sfârșit-------------------------------------------

44

vis prin ninsori de foc sub auroră, un verde țărm îmi va surâde-n zare cu penelopa soare-ntre altare

The Statue of Liberty. ___________________________________ American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry .

American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry .

American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry .

American & English Poetry . American & English Poetry . American & English Poetry .

American & English Poetry . American & English Poetry . ___________________________________

Repin, Edecarii de pe Volga.

PRIVIRILE CELOR CE MOR (Quinset)

Cum gheara morții nimic nu-i sfâșietor și nici mai greu prin zile nu te-ncearcă hule și-uragane într-a vieții barcă – sub munți de talazuri o coajă de nucă... precum suflul morții nimic nimicitor

Poeme de Raul Constantinescu

nu se-arată printr-al clipelor înalt zbor când pe spirala de ani viața-i pe ducă nu-i scapă nimeni săraci bogați sfinți ori regi când semne dulci prelung le face-mbietor și chiar de-ar fi să piară-n spulber lumi întregi, tăișul ghilotinei e ne-ndurător; în urmă-i rămân piramide de cranii... din toate ceasul morții e îngrozitor: pre toți ne dor prin ani privirile stranii din ultime clipe ale celor ce mor...

ULYSSE Al mării rătăcesc de țărm departe, sirenele în cânt mă fură-ntruna; pe stânci sub fulgere înfrunt furtuna, infernul îl trec neatins de moarte, iar goană ca aceasta nu-i niciuna printre ciclopi și hule să mă poarte; din toate părțile 'ncolțit sunt foarte când în ithaca s-a întins minciuna.

Mă va răpi pe mai departe cântul și nopți și zile voi veghea la proră; spre alte zări îmi voi spori avântul 45

înainte de mine și după – limba dintâi vie și azi, în turn sânge liant – ale vieții ghirlande-n cruguri de stele

ULTIM SILF

--------------------------------------------

Iată prin eter nu mai sunt carne nu mai sunt lut... duh în extaz lăuntric foc întrebare mă înalț dincolo văzutelor nevăzut, altfel de floare ochi ce nicicând nu doarme în turnul babel de veghe corolă de lavă în noapte, viu steag printre bezne și nori întreg și parte, coajă și miez pârguit departe-n aproape-n marea carte mă înfășor literă cu literă muiate în sânge și foc; din toate și tot vis mă înfirip în ultima fantă spectru pe-ale sufletului chei efemer din crisalida secundei ies același mereu altul din haos renasc din roua ierbii în zori din apuse splendori prim și ultim silf sub marele divul ochi de nimeni zărit ... nebănuit...

LIANT În babel mă zidesc turn punct vertical desfășurat printre infinite puncte linii arce spre afeliu-n cheia de boltă căi concurente fug continuu; în dans sonuri eterne aurore ritmul inimii răsfrâng – o jertfă printre alte mii de mii 46