COOLT NEAMȚ

Revistă culturală editată de Centrul pentru Cultură și Arte

,,Carmen Saeculare" Neamț

NEAMT,

I

S

S

N

-

L

:

2

7

3

4

-

4

5

8

4

DIN SUMAR:

Figuri marcante Soprana Elena Botez

Neamțul fotogenic Satul nemțean în imagini

Leacuri pentru sănătate Remedii naturiste

Cafeneaua culturală

Nr. 1, iunie 2020

INTERVIU - PĂRINTELE CONSTANTIN NECULA

CONSILIUL JUDETEAN NEAMT

Centrul pentru Cultură și Arte

,,Carmen Saeculare” Neamț

Proiect editorial apărut sub egida: Consiliului Județean Neamț Președinte Ionel Arsene și Centrul pentru Cultură și Arte ,,Carmen Saeculare” Neamț

Colectivul de redacție: Carmen-Elena Nastasă – manager Constan n Valer-Necula – editorialist Radu-Cris an Macavei – șef serviciu Școala Populară de Artă Piatra-Neamț Oana-Talida Cozma – consultant ar s c Valen n Andrei – consultant ar s c Octavian Popa – operator imagine

Cuprins: Editorial cu Părintele Constantin Necula pag. 3-4 La început de drum – mesajul președintelui C. J. NEAMȚ, Ionel Arsene pag. 5 Figuri marcante – La aniversară – Elena Botez pag. 6-7 Neamţul fotogenic pag. 8-9 Legenda locului – Piatra Teiului pag. 10 Sărbători populare – Sânzâienele pag. 11 Cafeneaua culturală – interviu cu Părintele Constantin Necula pag. 12-13 Leacuri pentru sănătate – Păducelul pag. 14 -15 Implicare socială – interviu cu Sebastian Hrib pag. 16 -17 Neamţul în bucate – Sărmăluțe moldovenești cu urdă pag. 18 Jocuri creative – pagina copiilor pag. 19 Două mâini dibace pag. 20-21 Inside “Carmen Saeculare” pag. 22-23

ISSN: 2734 - 4584 ISSN-L: 2734 - 4584

:

: contact@culturaneamt.ro www.culturaneamt.ro

NEVOIA DE ÎNTEMEIERI Fiți cool-turi de iubire!

NEAMT,

Dintre marile schimbări propuse de perioada pe care am parcurs-o, denumită ca brand sociologic Covid-19, cred că cea mai importantă ține de nevoia noastră, ca oameni și comunități, de a ne restarta cultura. Am descoperit, de exemplu, că noi, mai bătrânii - cum s-ar zice - care am tot comentat pe seama colecțiilor de jocuri pe calculator ori despre dependența de smart (nu doar phone), aveam nevoie doar să vă privim pe cei neri. Să vă ascultăm. Să căutăm să vă înțelegem. Cum voi, cei neri, sper că ați redescoperit părinții cum sunt cu adevărat. Fără agitația de la serviciu, fără greutățile legate de nevoia de a zâmbi șefului ori celui care-l înlocuiește. Ba chiar ați constatat că părinții vă sunt mai neri decât credeați. Doar că le lipseați.

În nevoia aceea de restartare a vieții personale, cu valorile și pseudovalorile ei, ați constatat, sunt convins, că aveți nevoie de noi întemeieri. De orizonturi noi, provocatoare. A fost suficient să descoperiți, de exemplu, frumusețea unui film ca să doriți încă unul să-i semene. Ori emoția unei pelicule documentare pentru a căuta altele la fel. Nu doar în conținut. Pentru că ați constatat imediat care vă place mai mult dintre ele și ca formă de exprimare, de realizare. Așa cum unii iubiți muzica simfonică iar alții pe cea populară ori unii și de un fel și de altul. Pentru că e greu să pricepi ceva universal valabil dacă de ceea ce ține de național nu te-ai bucurat cu adevărat. Poate că după golul creat de frica de moarte care a crescut în noi ca oameni, indiferent de vârstă ori educație, începem să gândim și că uneori, de cele mai multe ori, ne salvează de la disperare și cât ș m că ș m. Și cât ș m să trăim dincolo de fricile care ne adulmecă. Cultura este un as el de spațiu de siguranță în care gustăm nemurirea și ne-frica.

3

Și poate că ar trebui să fim mai atenți la gusturile noastre decât la gusturile induse de argumentarea socială, de jur împrejurul nostru. Nu poate fi cool-tură decât ceea ce te răcorește de pros e și te satură de bucurie, te așează în ordinea fericirii. Din nevoia aceasta de întemeieri și cool-tură s-a născut și revista aceasta. Un spațiu de dialog și cunoaștere reciprocă. Să nu vă temeți să gândiți și să vă lăsați provocați de ea. E un petec de Întemeiere.

Un îndemn de a înțelege de unde venim și încotro ne îndreptăm. Nu doar ca oameni ori familii ci și ca adunare de oameni. Comunități de gândire. Dacă nu putem întemeia as el de punți suntem paralizați în mediocritate.

NEAMT, Cred că suntem căutători de memorie. Efortul de a ne descoperi oamenii care au făurit cultură etnologică, etnică ori pur și simplu cultură ține de recuperarea unei păci interioare a sufletului.

Din care ne putem recupera respirația unei vieți prezente. Prezente nu doar ca istorie ci și ca propunere de viață. Când vizitezi, de exemplu, un muzeu de artă populară sau unul de artă propriu-zisă descoperi și un mod de viață, un mod de a-ți împlini viața. Pentru că a trăi arta - prezent la spectacole, în expoziții ori în căutarea cărților fundamentale - înseamnă a avea un proiect de nemurire. Era nevoie de coloanele unei noi reviste pentru aceasta? Sigur nu strică. Este încă o încercare a unor oameni de a vă spune că le pasă, că a trăi arta și cultura este alterna va fericită la nefericita mediocritate din jur. Restaurarea sufletului unei comunități sau a unei familii ori a fiecărui om ce alcătuiește comunitatea ori familia începe prin bucuria de a fi dispus să faci ceva pentru ne. Să faci totul pentru ne. Începând de azi. Azi. Când treci de la lectura unei reviste la căutarea cheii propunerii ei interioare. Fiți cool! Ascultați muzică, scrieți impresiile voastre pe clorofila firelor de iarbă din care vă crește iubirea. Învățați poezii și dăruiți zâmbete. Fiți cool-turi de iubire!

Părintele Constan n Necula

4

LA ÎNCEPUT DE DRUM Cultura, un domeniu care ne hrănește su etele

NEAMT,

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, consideră că pentru dezvoltarea unui județ nu este nevoie doar de infrastructură ru eră și economie, ci și de proiecte culturale, pentru sufletul locuitorilor.

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, salută cu deosebită bucurie apariția pe piață a noii reviste „CoolT Neamț“, a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“. „Am aflat cu mare bucurie despre apariția revistei, ce va vedea lumina parului la editura proprie a Centrului pentru Cultură și Arte «Carmen Saeculare». Este un proiect minunat, care va face posibilă aducerea sub privirile ci torilor a informațiilor despre ceea ce înseamnă ac vitatea acestei ins tuții aflate în subordinea Consiliului Județean, despre da nile și folclorul românesc, despre importanța și tradițiile sărbătorilor de peste an și, nu în ul mul rând, interviuri și informații obținute de la personalități importante ale vremurilor actuale.

Succes colec vului redacțional, la cât mai mulți ci tori și o îndelungată apariție!“, a declarat Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț.

Consiliul Județean susține toate proiectele culturale, în folosul cetățenilor.

Dintre multele proiecte pe care legisla vul nemțean le susține, unele sunt din domeniul culturii și se derulează prin intermediul ins tuțiilor aflate în subordine - Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, Complexul Muzeal Național Neamț, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu“ și Teatrul Tineretului. „Ac vitatea Centrului pentru Cultură și Arte «Carmen Saeculare» este amplă și apreciez tot ceea ce face această ins tuție, având în vedere că pe parcursul întregului an oferă publicului nenumărate proiecte, gândite pentru toate gusturile și vârstele. Am fost, sunt și voi rămâne alături de ins tuțiile de cultură, pentru că ele au un public numeros, dornic de ac vități deosebite. Tocmai de aceea, Consiliul Județean Neamț este finanțator al tuturor proiectelor pe care le derulează și asigurăm și unele dintre inves țiile necesare desfășurării bunei ac vități a Centrului. Consider că doar așa frumusețea județului nostru este pe deplin pusă în valoare: prin proiecte care atrag turiș i, care scot în evidență tradițiile, dansurile și muzica zonei, prin fes valuri care se derulează de zeci de ani și care au un public fidel!“, a mai declarat președintele Ionel Arsene.

Deși ul mele luni au afectat semnifica v ac vitatea tuturor ins tuțiilor publice, angajații Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ au iden ficat un nou mod de lucru, ținând legătura cu publicul interesat de proiectele ins tuției prin intermediul on-line-ului.

5

FIGURI MARCANTE

NEAMT,

LA ANIVERSARĂ ELENA BOTEZ, ARTISTĂ ŞI PEDAGOG DE EXCEPŢIE

LAKME, Bucureş , 1967

Elena Botez, celebra ar stă lirică a orașului nostru, s-a născut în ziua de 7 iunie 1925, la Piatra-Neamţ. Absolventă a Liceului „Calistrat Hogaş” din urbea natală, a avut şansa să fie elevă a profesoarei de muzică Sidonia Hogaş, fiica marelui scriitor.

Dovedindu-şi talentul muzical încă din copilărie, tânăra Elena Botez frecventează, între 1945 şi 1949, cursurile Conservatorului Regal de Muzică şi Artă Drama că din Bucureş , în mpul căruia, din 1948, este angajată ca solistă a Operetei din Capitală. Ac vitate pe care o con nuă, până în 1951, şi după absolvirea Conservatorului. A absolvit importanta ins tuţie muzicală românească cu Diplomă în Pedagogie muzicală, Canto, Pian, Teorie muzicală şi solfegii. I-a avut ca magiştri pe I. D. Chirescu, Jean Rânzescu, Mihail Jora, N. Stroescu, Marţian Negrea, Livia Vrăbiescu-Vaţianu, Alexandru Paşcanu.

Carieră strălucită în muzica de operă Din 1951, se transferă la Opera de Stat din Timişoara. Aici va depune o susținută ac vitate ar s că mp de douăzeci şi şapte de ani. Evoluează pe scenă alături de nume grele ale muzicii mondiale – Giuseppe Tadei, Aldo Pro , Giuseppe di Stefano, Alexei Filipovici Krivcenia, Viorica Cortez ori Louis Quiliko. La fel cum, peste ani alte personaliăţi ale artei lirice, de data asta româneş , vor fi mândre că au cântat alături de Elena Botez – Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, David Ohanesian, Ludovic Spiess şi Ion Holender.

După un RIGOLETTO, de Verdi, între tenorii Dinier şi Octav Enigărescu, Iată1970 instrucțiunile

pas cu pas:

Asigurați-vă că purtați mănuși, deoarece amestecul poate usca pielea. Într-o galeată sau alt vas încăpător amestecați cimentul cu apă pentru a obține un amestec perfect, nici prea gros, nici prea sub re.

6

Pe scenă, alături de marele Enescu În nereţe, a avut privilegiul de a-l asculta (în mai multe ocazii la Bucureş şi o dată la Piatra-Neamţ!) şi chiar de a cânta pe scenă alături de marele George Enescu: „Ca studentă a lui Chirescu, eram coristă la Corul «Carmen».

Când Enescu a făcut ul ma dată ciclul de simfonii de Beethoven, a unit corul studențesc «Carmen» cu cel al Filarmoncii. Parcă a ș ut că va cânta pentru ul ma oară în țară! Și am cântat și eu.

Oare, am cântat?!, mă întreb acum. Pentru că de multe ori rămâneam cu gura căscată și mă uitam la el, la Enescu. Era fascinant. Prin gesturi mici îți spunea ceea ce trebuie să faci.

M-a impresioant profund!”

NEAMT, Cu prietenul său de-o viaţă, David Ohanesian, în RIGOLETTO, Opera de Stat Timişoara, 1960

Artista lirică dublată de pedagogul de excepţie

După pensionare, din 1991, Elena Botez, omul împă mit de muzică, având un preaplin sufletesc şi o experienţă acumulată pe care o dorea împărtăşită şi altora, predă cursuri de canto la Liceul de Muzică din Piatra-Neamţ. Sunt anii în care trimite spre scena lirică mondială noi nume capabile să-i facă cinste.

Dintre multele nume, amin m aici pe: Caterina Cellia Costea (solistă a Operei din Atena), Diana Croitoriu-Schidlowski (absolventă a Conservatorului Naţional din Paris), Felicitas Bordeianu (absolventă a Conservatorului din Geneva), Ada Chele (absolventă de conservator în Luxemburg, loc în care îşi desfăşoară ac vitatea profesională, ca solistă), Nicoleta Colceiar solistă a Operei Naţionale mişorene).

Elena Botez sau TARŞIŢA, 1951

Coperta Revistei Teatrului Armatei, cu rolul de debut - TARŞIŢA ŞI ROŞIOR

Rol din LILIACUL, Opera de Stat Timişoara

Marea mulţumire a doamnei Elena Botez o cons tuie fiecare urcare pe scenă a discipolelor sale, fiecare concert pe care acestea-l susţin făcând să-i tresalte inima de bucurie.

Pentru întreaga sa carieră ar s că şi didac că, întrega comunitate nemţeană îi urează: LA MULŢI ANI, DISTINSĂ DOAMNĂ!

7

NEAMT,

Proiectul 6.30

NEAMȚUL FOTOGENIC

Inaugurăm odată cu primul număr al revistei CoolT Neamț și rubrica Neamțul fotogenic, un ar col realizat de Asociația Foto Club Neamț. Fotografi profesioniș sau doar pasionați într-ale fotografiei și-au propus să imortalizeze cele mai frumoase poveș ale naturii din zona Neamțului. Cine sunt ei, care sunt proiectele lor dar și cele mai spectaculoase imagini realizate pe meleaguri nemțene, vor fi redate în paginile următoare.

Rubrică realizată cu sprijinul Asociației Foto Club Neamț

Ne-am născut într-o zonă superbă și ar fi păcat să nu ne bucurăm de ea. Cum vremea bună nu este întotdeauna prietena fotografiilor reușite, am decis să ne vedem dimineața devreme, indiferent de condițiile meteo, când răsăritul pune în valoare cu explozia sa de lumină și culoare natura feerică, și ne permite să sorbim prin intermediul obiec velor foto frumusețile zonei.

Așa s-a născut grupul 6.30, din cadrul Asociației Foto Club Neamț. Întâlnirea de duminică dimineața, la 6.30, este deja tradiție iar fotografiile noastre au fost expuse în diverse expoziții și, mai important, au fost apreciate de publicul iubitor de frumos atât din România cât și din lume.

Pasiunea pentru fotografie și dorința de a promova județul Neamț au fost bazele Asociației Foto Club Neamț, iar grupul 6.30 este deschiderea către public, la care orice fotograf sau viitor fotograf este invitat să ne însoțească și să descopere împreună cu noi, tainele fotografiei sau pur și simplu, să se bucure de acest mix natural, cu care Creatorul a înzestrat județul Neamț.

Ce poate mai frumos decât să îți bei cafeaua pe malul lacului Cuejdel, în Cheile Bicazului, la poalele sau în vârful Ceahlăului alături de prieteni dragi?

8

NEAMT,

Bârnadu, sătucul de poveste izolat în munți Prin intermediul ieșirilor ma nale am cunoscut oameni minunați, din cele mai retrase colțuri ale județului, cu care s-a legat de-a lungul anilor o prietenie strânsă și care acum nu concep să vină sărbătorile și noi să nu ajungem pe la ei. Un as el de exemplu este cel mai izolat sat din comuna Bicaz-Chei, Bârnadu, unde zăpada se depune din octombrie și dispare în mar e, făcând micuțul, dar lungul drum de acces, de cele mai multe ori imprac cabil. Oamenii s-au învățat să își facă provizii de ulei, zahăr și medicamente din mp, deoarece prima localitate cu magazine și farmacie este la peste 10 km. .

Când i-am cunoscut, în tot satul mai erau 145 de oameni, majoritatea trecuți bine de prima nerețe. Se întâmpla cu 4 ani în urmă. Acum au rămas mai puțin de 70. Tinerii, și așa puțini, au coborât în vale pentru o viață mai bună sau au luat calea străinătății să își facă un rost în viață, iar cei mai în vârstă calea Domnului. .

Acum 5 ani, era și un preot, care venea duminica să mai aline sufletul acestor oameni. Din păcate, nici acesta nu mai vine. .

Sunt oameni frumoși, români simpli dar care duc o viață grea. Frumusețea locului în care stau nu mai înseamnă nimic pentru ei. .

Cuvintele nu pot descrie trăirile noastre la aceste ieșiri și de aceea, fotografiile pe care le prezentăm sunt o completare firească a acestora.

9

LEGENDA LOCULUI Piatra Teiului (Piatra dracului)

NEAMT,

Încărcate de istorie și legende, meleagurile României au cons tuit o adevărată sursă de inspirație pentru imaginația locuitorilor acestor zone. Ne oprim astăzi la stânca aflată la coada lacului de acumulare Izvorul Muntelui, stâncă ce poartă denumirea de Piatra Dracului și este situată pe râul Bistrița. .

Cu o înălţime de 23 de metri, considerată un monument al naturii, Piatra Dracului dezvăluie poveș despre căpcăuni, draci și Dumnezeu.

Legenda spune că, într-o văgăună a Ceahlăului, trăia cândva un căpcăun (duh al răului).

El era o mare năpastă pe capul oamenilor, căci ademenea fetele nere, le ducea pe platoul muntelui Ceahlău şi le transforma în stane de piatră, cu înfăţişări ciudate. Într-o zi, un gospodar din Vatra Călugărenilor, a cărui fată fusese răpită de căpcăun în ajun, i-a convins pe ceilalţi oameni din sat să se înarmeze cu topoare, coase, paloşe şi buzdugane şi să se aşeze la pândă în Gura Bistricioarei pentru a răpune duhul rău. Şi aşa au şi făcut. Din vârful muntelui, căpcăunul i-a zărit şi, furios, s-a tot gândit cum să-i distrugă pe răzvră ţi. Odată cu căderea nopţii, el a dezlănţuit o furtună teribilă, apoi, când potopul era în toi, a smuls din creştetul Ceahlăului o stâncă uriaşă şi a pornit cu ea în zbor să o prăvălească peste satul răzvră t.

Dar duhul cel bun al muntelui Ceahlău – pe care oamenii şi l-au închipuit totdeauna ca pe un moşneag albit de ani cu plete lungi ca plăieşii lui Ştefan cel Mare – s-a prefăcut într-un voinic chipeş şi, călare pe un cal înaripat, a pornit după căpcăun. Urmărirea a fost aprigă. Vicleanul căpcăun făcea tot felul de mişcări înşelătoare, doar-doar o reuşi să ajungă deasupra oamenilor şi să slobozească bucata de munte pe capetele lor. Mai abil, duhul Ceahlăului a reuşit să lovească cu spada peste ghearele căpcăunului şi uriaşa stâncă a căzut în afara satului pe malul Bistriţei acolo unde o vedem şi astăzi.

10

SÂNZIENELE O sărbătoare solară a bucuriei

NEAMT,

Sărbătoarea lunii iunie la români, alături de prăznuirea Sfânţilor Petru şi Pavel, este cea a Sânzienelor. .

Cine sunt Sânzâienele?

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, aici, cel mai adesea, dansând.

Sunt soco te zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, as el încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc. În popor se crede că în Noaptea Sânzienelor, zânele umblă pe pământ sau plutesc prin aer şi împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile oamenilor, apără semănăturile de grindină. Se spune că ar fi de ajuns ca oamenii să le nesocotească ziua, acţiunile lor benefice transformându-se radical, aceste zâne devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii.

Practici și supersitiții de Sânzâiene În preajma sărbătorii Sânzienelor abundă prac cile premaritale, fetele mari având obiceiul să arunce o cunună de flori de sânziene pe acoperişul casei.

Cununa rămasă pe acoperiş era un mo v de mare bucurie pentru fata care o aruncase, aceasta aşteptându-se la un mări ş grabnic, poate chiar în acel an. Cununa căzută era aruncată încă de câteva ori, pentru ca fata măcar să ş e câţi ani mai are de aşteptat.

Alte fete nemăritate puneau sânziene sub pernă, acest fapt atrăgând, se zice, visarea ursitului.

Dacă nici aşa nu le apărea ursitul, atunci, a doua zi, spre a fi măcar privite, fetele îşi prindeau buchete de sânziene în păr sau le puneau în sân.

Prac cile legate de cunună, aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită Făclia de Sânziene, fac ca această sărbătoare să fie una solară, a Soarelui.

Nu întâmplător, se crede că astrul zilei se află acum la „o mare răscruce”, în dimineaţa Sânzienelor spălându-şi faţa, jucându-se pentru câteva clipe şi apoi odihnindu-se.

11

NEAMT,

CAFENEAUA

CULTURALĂ

Părintele Constan n NECULA:

,,Să vrei cultură e cool.”

Reporter: Pentru un om de calibrul dumneavoastră, ce înseamnă, astăzi, cultură? Ce înțelegeți printr-un om cult?

Părintele Constan n Necula: Nu mă socotesc de nici un calibru ci rodul darului lui Dumnezeu și muncii profesorilor mei în parcursul multor ani de învățare cu gânditul. Cred că a fi om cult astăzi - și mereu - înseamnă să pui ființa ta creatoare la îndemâna lui Dumnezeu pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă cum gândește Acela. Cultura este reflecția în muritor a tot ceea ce ne-a învățat Dumnezeu despre nemurirea noastră. Din așchiile de înțelepciune ale unei culturi se pot aprinde rugurile nes nse ale altei culturi. Priviți mai des vitrinele de la Muzeul Cucuteni și veți înțelege. Superioritatea unei culturi nu se naște din gâlceava sa cu mpul și sensurile adânci ale Tainei nemuririi ci din asumarea mpului, din conver rea sa ca valoare veșnică. Și eu cred, și nu sunt singurul, chiar dacă pare clișeu ce voi scrie: cultura e legată de cult. Prin om. Omul ce-și pune cultura în slujba descoperirii voii și frumuseții lui Dumnezeu. Veți zice: e popă, normal că spune asta. Iar gândul vostru îmi dă dreptate.

Fiecare om are cultura concrescută în conș ință în funcție de perceperea lui Dumnezeu. Cea mai periculoasă este aceea idolatră, care transformă cultura în ideologie.

Reporter: Cum vedeți relația Bisericii cu tendințele neretului, atras de tot ce înseamnă cool?

Părintele Constan n Necula: Zic că modul nerilor de a-și cul va conș ința culturală va despica viața lor în mii de praguri. Depinde de ei, nu de Biserică, dacă nu cumva cool-ul din anumite culturi se va transforma în cooler și le va îngheța sufletele. Ca om al Bisericii am o misiune simplă: aștept. Dacă e nevoie de mine în sufletul celui dezorientat de prea multul „cool” din cultura asumată - deseori irațional ori din rațiuni de gașcă - sunt acolo unde se așteaptă să fiu. Îi îndemn însă să se implice în cultură. Să se crească. Să fie voluntari în tot ceea ce simt că-i reprezintă cultural. Să aibă curajul de a discerne și de a nu se lăsa in midați de lipsa de cultură a celorlalți. Să asculte muzica aceea care le place fără a batjocori gustul muzical al celuilalt. Cred că poți să fii un bun om de cultură abia când înțelegi că ea nu este apanajul „tocilarului”- o, de am mai avea tocilari - ci al omului-zgândăr, aflat în căutare. Eu ascult în con nuare cu plăcere și Pink Floyd și un Heruvic glas 3, fără a face din asta mo v de conflict interior și de analiză psihologică în termeni lacanieni. De fapt cred că un oraș are nevoie de toți nerii săi pentru a-și construi profilul cultural. Pentru a-l susține. Mergeți la concerte, chibițați la îndemnul în voluntariat cultural.

Stau în Sibiu, oraș care și-a format sute de neri voluntari pentru Fes valul Internațional de Teatru, pentru Muzeul ASTRA ori pentru Întânirea Tinerilor Ortodocși de acum doi ani. S-a muncit cu oameni care vor cultură. Să vrei cultură e cool. E mai mult decât cool. E firescul din care eș viu toată viața.

Biserica nu poate decât să sprijine vocațiile. Să le însoțească și să le sprijine. În Biserică e cool să fii viu!

12

NEAMT,

Reporter: Trăim vremuri în care ceea ce înseamnă obiceiuri și tradiții strămoșeș încep să redevină în trend. .

Cum pot fi ele resuscitate, pentru a ne întoarce cât mai mulți la sen mentul de românism, la ceea ce are cultura noastră frumos și unic?

Părintele Constan n Necula: Tocmai de revenirea în trend mă tem. Prin anii '80-'88 un poet nemțean, Aurel Dumitrașcu - minunat martor epistolar al vremurilor sale - atenționa organele de par d județene că se pierde duhul sărbătorii din exces de u lizare. Era afectat de pierderea înțelepciunii ce ar trebui să dea conținut tradițiilor. Este rostul ins tuțiilor de cultură și tradiție să construiască amfiteatrele de comunicare necesare înțelegerii fenomenului. Să impună exigențe culturii etnologice. Să amendeze, unde este cazul, kitch-ul ce se strecoară bastard în inima este cului etnic. Fiecare zonă a Țării are canalele ei de comunicare culturală a acestor exigențe. Nu. NU e vorba de metodologii, ședințe de comitete și comisii. Mi-e teamă că nătângismul administra v a distrus mii de recuperări de memorie etnologică. E vorba de asumarea copiilor, de exemplu, ca parteneri în educația este că pe criterii etnice. E vorba de re-învățare ac vă a tradițiilor. Fără cosme zări media, fără frivolități ie ine.

Cu scrupulozitatea unui moștenitor ce-și adună forțele pentru a câș ga în procesul cu istoria. Nu doar imediată.

Reporter: Sugerați-ne spre lectură o carte, care ar putea schimba mentalități și traiectorii în viață.

Părintele Constan n Necula: Toate cărțile au valoarea aceasta de punte spre noi mentalități. Aș îndrăzni să vă rog să nu mai ci ți cărți ci autori. Și începeți cu Eminescu și Creangă, uitații noștri îngeri păzitori de limbă.

Reporter: Vă rugăm să adresați un mesaj viitorilor noștri ci tori și iubitorilor de frumos!

Părintele Constan n Necula: Nu există un dar mai binecuvântat decât o minte bună, muncitoare și iubitoare de Dumnezeu. Chiar într-un trup bolnav, ea biruiește, luminează, desprinde din pomii Raiului florile prin care se împodobește viața. O viață fără înfloriri e frustrantă, ternă. Fiți bucuroși și căutați să nu vă mințiți. Nu. Oamenii nu sunt egali. Ei sunt veșnici!

13

LEACURI PENTRU SĂNĂTATE Lascăr A. Vorel: “Avem leacuri minunate în grădinile și pe dealurile țării.

Să nu le strivim cu picioarele!”

Această rubrică își propune să prezinte plante medicinale și aroma ce din flora spontană și posibilități de u lizare cât mai eficientă a acestora în prac ca terapeu că. Colaborarea cu PLANTAVOREL oferă posibilitatea ci torilor pentru o mai bună cunoaștere a bazelor ș ințifice de u lizare a plantelor medicinale și aroma ce, a produselor naturale și readuce în co dian obiceiurile strămoșeș de a culege plantele medicinale și aroma ce cu rol în tămăduirea bolilor. .

PLANTAVOREL S.A. con nuă tradiția valorificării plantelor medicinale începută încă din 1825 de către ves tele laboratoare Vorel cu cercetări de valorificare a plantelor medicinale și aroma ce, în vederea obținerii de produse naturale.

În contextul nevoii de mișcare în natură, a distanțării sociale și a stresului acumulat în organism în mod conș ent sau inconș ent, PLANTAVOREL vă recomandă petrecerea eficientă a mpului liber în natură prin culegerea plantelor medicinale de sezon din împrejurimile orașului nostru.

Mare parte dintre plantele medicinale și aroma ce se recoltează pe toată perioada verii. Luna iunie vine cu posibilitatea recoltării a zeci de plante medicinale, putând avea as el rezerve la îndemână pentru tot restul anului: păducel, mesteacăn, pătlagină, urzică, coacăz, trifoi, căpșune sălba c, pelin, afine, brad, pin, sunătoare, troscot, pir, crețișoară, rostopască, turiță mare, tei, soc, gălbenele, albăstrele, muşeţel, angelică, brusture, păpădie, tătăneasă şi altele.

PĂDUCELUL (Lat. Crathaegus oxiacanta si Crataegus monogyna, Fam. Rosaceae) este una din plantele medicinale cu efecte benefice în bolile inimii, u lizată ca tonic cardiac şi în reglarea tensiunii arteriale. Păducelul, numit şi gherghin este un arbust întâlnit în zonele de deal. Se u lizează fructele, florile şi frunzele de păducel. Florile se recoltează la începutul înfloririi, de la sfârşitul lunii aprilie până în mai, frunzele în luna iunie înainte sau după înflorire, până în iunie-iulie, iar fructele se recoltează în septembrie-noiembrie, când se înroşesc. .

NEAMT,

14

NEAMT, Acţiunile terapeu ce ale păducelului sunt de creştere a forţei de contracţie a muşchiului cardiac datorită flavonozidelor, eficien zare a u lizării oxigenului de către inimă, normalizare a ritmului cardiac (efect an aritmic), de îmbunătăţire a metabolismul cardiac, de protec e a pereţilor vasculari, de vasodilatație a vaselor sanguine coronare şi periferice, seda v, an oxidant, diure c si de normalizare a nivelului tensiunii arteriale (scade tensiunea arterială prea ridicată şi o normalizează pe cea scăzută).

U lizări: se u lizează pulberea din flori și frunze, precum și din fructe, maceratul la rece și nctura.

Pulberea se administrează sublingual, o linguriţă rasă de 4 ori pe zi, la intervale regulate, cu minim 30 minute înainte de mese, mp de 15-20 minute apoi se înghite cu puţină apă plată. Maceratul obținut din pulbere fină de plantă, 2 linguri la 1 litrul de apă plată ținut la temperatura camerei peste noapte, se bea cu înghițituri mici între mese pe durata unei zile. Tinctura preparată din flori și frunze, 20 g plantă la 100 ml de alcool 60 grade, macerate mp de 7-10 zile, se u lizează câte 20 picături de 3 ori pe zi diluate în cca.

100 ml apă plată.

PLANTAVOREL u lizează pulberea și extractul de păducel în produsele S E D O C A L M V, C A L M O P L A N T ș i NERVOSEDIN C. Acestea sunt folosite ca adjuvant în tratamentul hiperexcitabilității nervoase, anxietății, distoniei neurovegeta ve însoțită de tulburări cardiovasculare, în tulburările din perioada premenstruală. Profilac c se recomandă persoanelor suprasolicitate sau cele predispuse la sindrom anxios, care lucrează și trăiesc în condiții de stres. Precauții, contraindicații: se administrează cu prudență persoanelor hipotensive, nu se administrează bolnavilor cu cardiopa i valvulare, cu edeme cardiace, pacienților cu afecțiuni cardiace în stadiu avansat.

Produsul SEDOCALM V se poate procura online de pe site-ul www.plantavorel.ro, s a u d i n m a ga z i n u l p ro p r i u d i n str. Cuza Vodă, nr. 46, Piatra Neamț.

Rubrică realizată de colec vul de cercetători din cadrul Centrului de Cercetare si Prelucrare a Plantelor Medicinale PLANTAVOREL S.A.

15

DESPRE IMPLICARE SOCIALĂ cu Sebastian Hrib Co-fondator și manager de proiecte

ASOCIAȚIA KULT GENERATION

1.Cum s-a născut KULT Generation și sub ce deziderat?

KULT înseamnă cultură și educație într-o formă alterna vă și ușor de asimilat pentru neri. Am înființat această organizație în 2017, în Roman, cu dorința de a oferi nerilor perspec ve noi de dezvoltare și pentru a-i îndruma spre a face lucruri cu adevărat importante pentru ei și pentru ceilalți.

Scopul nostru principal este să le oferim nerilor șansa să-și descopere potențialul. În felul acesta contribuim la formarea următoarelor generații de lideri care vor transforma România într-o societate mai bună, prin talentul și ideile lor crea ve puse în prac că.

2.Ce este Kult Hub și ce își propune?

KULT Hub este locul unde ideile nerilor prind viață. În decursul celor 3 ani de la înființarea organizației a luat forma unui spațiu crea v și loc de întâlnire pentru nerii care vor să învețe lucruri noi, să se descopere și să se dezvolte personal și profesional. În jurul iniția velor noastre s-a creat o comunitate de voluntari dornici de implicare și cunoaștere.

Ne ghidăm în ac vitatea de zi cu zi după un set de valori bine definit, valori care unesc membrii comunității KULT. Cele mai importante sunt: 1.Fii bun, cu ne și cu ceilalți 4.Gândește liber 2.Implică-te 100% 5.Con nuă să înveți 3.Lucrează în echipă

NEAMT,

Toate aceastea contribuie la misiunea noastră de a forma nerii și a le da șansa să devină mai buni.

16

3.Care sunt pe scurt, proiectele 2020 sub marca Kult Generation?

Chiar dacă trecem printr-o perioadă mai provocatoare, ne adaptăm și ne reinventăm permanent.

Mare parte din ac vitatea noastră s-a mutat în mediul online pe www.kulthub.ro, unde voluntarii kult au dat start blog-ului KULTime și scriu despre subiecte de actualitate, împărtășesc experiențe și recomandări. Tot pe website-ul nostru găzduim podcastul VreauSăSpunCeva, unde alt voluntar povestește cu diferiți oameni-model, experiențe profesionale și de viață, menite să-i inspire pe nerii din comunitate. În categoria proiectelor educaționale, plănuim pentru anul acesta să desfășurăm: Academia de Talente ZF – primul program de KULT Academy – program de dezvoltare internship online din județul Neamț dedicat personală și abilități de viață pentru neri, în care liceenilor, o oportunitate de orientare în carieră, par cipanții trec printr-o serie de workshop-uri, și care prezintă aplicat ce înseamnă un loc de alături de traineri profesioniș . muncă și ce responsabilități implică, alături de Fabrica de airbag-uri ZF Roman.

4.Ce se întâmplă anul acesta cu organizarea Kult Fest și ce vă doriți să dezvoltați prin acest festival?

5. Un mesaj pentru tânăra generație inspirată de acțiunile Kult Generation.

KULT Fest este unul dintre cele mai frumoase fes valuri din județul Neamț, ce se desfășoară în municipiul Roman. Fes valul a crescut alături de neri, de ar ș i cu renume care au urcat pe scenă în cele 4 ediții, de ideile crea ve ale echipei de organizare, de voluntarii energici și de toți partenerii care au contribuit.

Ediția de anul acesta ar fi adunat cei mai renumiți ar ș naționali și multe atracții de la zborul cu balonul cu aer la concursuri interac ve în aer liber.

Dar din cauza pandemiei și a deciziilor autorităților în ceea ce privește organizarea de evenimente cu public numeros, am decis reprogramarea fes valului pentru 9 - 11 iulie 2021.

Fiecare tânăr are potențial, iar primul pas pentru a descoperi acest lucru este să exploreze locuri, comunități, evenimente și tot felul de provocări, menite să îl ajute să se cunoască pe sine și să întâlnească cât mai mulți oameni. Cu toții suntem diferiți și găsim inspirație în diverse locuri.

Între mp lucrăm la alte evenimente culturale și de relaxare, mai mici, în natură, pentru că ne este greu să stăm departe de oamenii frumoși care creează un vibe plăcut în jurul lor.

NEAMT,

17

NEAMȚUL

NEAMT,

‘‘ ÎN BUCATE ‘‘

Neamțul în bucate este o rubrică ce își dorește să aducă în atenția ci torilor preparate delicioase, tradiționale din zona Moldovei și a județului. Deschidem seria rețetelor culinare cu sărmăluțe cu urdă, o rețetă ușor de gă t, extrem de gustoasă și de apreciată.

Iată de ce ingrediente ai nevoie pentru o porție mică de sărmăluțe și care sunt etapele de preparare!

Sărmăluțe moldovenești cu urdă în foi de viță de vie Ingrediente: 400 gr. de urdă

1 ou

2 cepe foi de viță-de-vie 100 ml. ulei 1 legătură de la mărar 1 morcov mare (dat prin răzătoare) 100 ml. borș 70 gr. orez Mod de preparare: Etapa 1

Etapa 2

Se curăță două cepe care sunt tăiate mărunt, iar mai apoi se curăță un morcov și se dă pe răzătoarea mică.

Ceapa tocată mărunt se pune la călit, la foc mic, cu morcovul și orezul. Apoi, se amestecă bine compoziția și se adaugă sare și piper după gust.

Se lasă la răcit și adăugăm urda și mărarul, după care punem oul crud și amestecăm pentru omogenizarea umpluturii.

Etapa 3 Se împachetează sărmăluțele, una câte una, în frunze de viță-de-vie și se așază într-un ceaun tapetat cu ulei, pe un pat de roșii.

La final, se adaugă 100 ml. de borș crud pentru fierbere. Sărmăluțele sunt lăsate la cuptor, mp de o oră, la o temperatură de 180 grade.

Se servesc fierbinți, cu mămăliguță caldă și, în funcție de preferințe, cu smântână proaspătă.

Po ă bună!

Rubrică realizată cu sprijinul: restaurantului Cocoșul de Aur

18

JOCURI CREATIVE

NEAMT,

1. Descoperă animalul Unește numerele în ordine crescătoare și vezi ce animăluț ai realizat, apoi colorează desenul.

2. Sudoku Completează cu numere de la 1 până la 4 fiecare rând, coloană și pătrat, fără a repeta niciunul dintre numerele care a p a r d e j a î n râ n d , coloană sau pătrat.

19

DOUĂ MÂINI DIBACE La capitolul hobby, am pregă t pentru ci torii noștri o rubrică prac că, menită să îi ajute sa își dezvolte crea vitatea și să petreacă mpul într-un mod construc v, relaxant și ar s c.

NEAMT,

În acest număr al revistei noastre prezentăm realizarea un ghiveci pentru flori, folosind un material tex l uzat de care nu mai ai nevoie.

Doreș să-ți înfrumusețezi spațiul din locuința sau din grădina ta? Iată cum poți realiza într-un mod inven v, un ghiveci pentru plante din materiale tex le vechi, înmuiate în ciment.

Materiale necesare: O GĂLEATĂ CIMENT

UN PROSOP VECHI FOLIE DE PLASTIC

APĂ

VASELINĂ

SPRAY CU VOPSEA UN COȘ SAU ALTĂ FORMĂ

Iată instrucțiunile pas cu pas: Asigurați-vă că purtați mănuși, deoarece amestecul poate usca pielea. Într-o galeată sau alt vas încăpător amestecați cimentul cu apă pentru a obține un amestec perfect, nici prea gros, nici prea sub re.

Udați prosopul pe care doriți să-l transformați într-un vas pentru plante. Îmbibați-l complet în amestecul de ciment.

După această etapă, îl puteți așeza pe matriță pentru a obține forma dorită (noi am folosit un coș acoperit cu o folie de plas c unsă cu vaselină, să poată fi îndepartată mai ușor).

După aranjarea prosopului pe forma aleasă, lăsați să se usuce minimum 24 de ore.

20

Odată ce este complet uscat, puteți îndepărta matrița și folia.

NEAMT,

Acum vasul de ciment este pregă t pentru a fi vopsit în ce culoare doriți cu ajutorul unui spray cu vopsea.

După ce s-a uscat, adăugați flori sau arbuș verzi.

Urmând aceș pași, puteți realiza cu ușurință diferite vase de ciment, în orice formă dorită, care vor da o n o tă d e farmec s p ațiu lu i dumneavoastră de locuit în aer liber sau în interior.

21

INSIDE “CARMEN SAECULARE”

NEAMT,

Cultura în vreme de pandemie

În aceste vremuri grele, înfruntăm greutățile pentru a deveni mai puternici și pentru a face față provocărilor și cred că arta și cultura, în general vin în ajutorul nostru.

Este datoria noastră să hrănim spiritual comunitatea, așa că oferim ceva liniș tor, care să ne îndepărteze mintea de la ce se întâmplă acum în lume, de la griji care nu trebuie să ne umple viața inu l, de la teorii mai mult sau mai puțin înțelese. Această "închisoare", impusă de pandemie, poate fi transformată într-o perioadă trăită cu bucurie și emoție, printr-un eveniment cultural online. În mpul acestei crize, căutăm să cooptăm publicul, să îl facem parte a proiectelor noastre și așa constatăm, cu deosebită bucurie, că oamenii și-au transformat casele în săli de clasă sau ateliere de creație.

Mai ales acum este momentul pentru cultură, să umple golul din viața oamenilor. Dacă până acum lumea culturală a fost destul de exclusivistă, am încercat să devenim mai accesibili și să ne conectăm digital cu audiența.

Frumosul dăruit de noi dă speranță pentru viitor!

#daruimzambete #carmensaeculare

Carmen de la “Carmen”

TOP 3 Cele mai emoționante momente

de la “Vacanțe Muzicale”

Dacă eș pasionat de muzică de calitate și un iubitor al “Vacanțelor Muzicale la Piatra-Neamț”, îți prezentăm în acest prim număr al revistei CoolT Neamț, un top al celor mai emoționante momente susținute pe scena celui mai așteptat eveniment cultural din zonă.

LOCUL 3 Seara muzicii cross-over din cadrul ediției cu numărul 44 a “Vacanțelor Muzicale”, din 2017 Evenimentul s-a dovedit a fi unul de un real succes. Marcel Pavel, Vlad Miriță și Andrei Lazăr, aplaudați la scenă deschisă, au oferit publicului un adevărat regal muzical, un periplu prin cele mai frumoase arii din opere celebre.

22

”Vă mulțumesc din suflet pentru faptul că ne-ați primit atât de frumos în această urbe extraordinară. Am simțit dragostea pe care ne-o purtați”, a spus Marcel Pavel.

LOCUL 2 Corul Național de Cameră ,,Madrigal”, în anul 2016, la ediția cu numărul 43 „MADRIGALUL” a oferit atunci, o seară de neuitat. Cu Anna Ungureanu la pupitrul dirijoral și cu Voicu Popescu manager, prestația ar s că a muzicienilor bucureșteni a fost una impecabilă, făcându-i pe mulți ca, la ieșire, să înceapă să numere din nou zilele până la următoarea reîntâlnire.

LOCUL 1 este adjudecat de maestrul Eugen Doga și seara sub tulatura PORTRET DE COMPOZITOR, alături de Orchestra Simfonică a Companiei Naționale ,,Teleradio Moldova”, 2019.

Supranumit și Regele Valsului, Eugen Doga este unul dintre cei mai apreciați ar ș care au cântat pe scena “Vacanțelor Muzicale”, oferind publicului iubitor de muzică o seară de neuitat, o seară încărcată de emoție și roman sm. .

Ar stul s-a simțit fabulos la Piatra-Neamț iar după par ciparea sa la Fes valul Internațional ,,Vacanțe Muzicale”, a scris pe pagina lui de facebook:,,E trist fără voi! Ce frumos v-ați pregă t!

Eu m-am simțit cu adevărat ca acasă! Și orașul acesta parcă e orașul nașterii mele, orașul unde m-am născut. Și oamenii din sală și cei de pe stradă erau oamenii mei. Mă salutau, îmi zâmbeau, transmițându-mi și mie bucuria lor. Mă bucur că ne-ați primit atât de frumos, că ne-a privit toată țara. Vă mulțumesc din tot sufletul și ...LA MAI MULTE EDIȚII!”

NEAMT,

NEAMT,

CONSILIUL JUDETEAN NEAMT

Centrul pentru Cultură și Arte

,,Carmen Saeculare” Neamț

ISSN: 2734 - 4584 ISSN-L: 2734 - 4584