16 Po}i s~ fi super de{tept, Superman, po}i s~ ai {i capitalul t~u, dar deciziile tale nu mai au efect. Pentru c~ e{ti |n acest conglomerat care |}i poate disipa efortul
vorbim mai \ntâi de cauze, iar acestea sunt foarte profunde [i sunt dincolo de pia]a imobiliar`. Sunt legate, pân` la urm`, de macroeconomie, de capitalul circulant, de valoarea banilor. Banii au valoare nu \n sine, ci ca urmare a sentimentelor noastre fa]` de ei. Via]a merge \nainte, ritmul nostru este acela[i, dar de fapt suntem atât de afecta]i \n deciziile noastre de zi cu zi de lipsa banilor. Nu este un lucru care s` ne priveasc` doar pe noi. Pe de o parte este vorba despre stat [i de modul \n care vede sistemul de impozitare, apoi este vorba despre cantitatea de bani autohton`, care nu prea este, pentru c` noi ca români nu suntem capitali[ti, nu de]inem capital. Atunci trebuie s` fie vorba despre bani din afar`. Dar care bani? C` nu mai sunt. {i chiar dac` ar fi, \i ]inem acas`, de ce s` \i d`m acolo? {i uite a[a dai dintr-una \n alta [i, f`r` s` vrei, dintr-o chestiune punctual` ajungi la o chestiune global`. C`tre asta s-a \ndreptat economia. O globalizare care este terifiant`. Nu ne mai prive[te doar pe noi. Ce se \ntâmpl` acolo, \ntr-un fel sau altul, se transmite c`tre noi. Iar asta e partea cea mai trist`. Pentru c` po]i s` fii super de[tept, Superman, po]i s` ai [i capitalul t`u, dar deciziile tale nu mai au efect. Pentru c` e[ti \n acest conglomerat, care sub o form` sau alta, \]i poate disipa efortul. Globalizare, dar ne putem referi totu[i [i la pia]a local`? Revenind cu picioarele pe p`mânt românesc, aici exist` o particularitate. Este ca la tsunami. {ocul care ajunge la tine depinde unde se afl` obstacolele [i \n ce con de umbr` intri. Dac` ai norocul s` nu fi foarte expus, foarte legat, atunci acel tsunami te ocole[te. Nu spun c` nu te love[te, dar nu te love[te n`praznic. {i, din acest punct de vedere, economia româneasc` a fost [i este \ntr-un con de umbr`, iar [ocurile nu sunt directe. De ce trebuie s` fim mai optimi[ti decât al]ii? E ca \n povestea cu “f`-]i curaj, c` oricum te tai”. Sunt discutabile avantaje precum faptul c` nu suntem mari exportatori, c` nu avem o investi]ie str`in` foarte mare care dac` s-ar retrage ar l`sa foc [i pârjol. Acestea erau \ nainte mari dezavantaje, mai nou s-au transformat \n mari avantaje. Din acest punct de vedere, cred c` cel mai mare pericol este de fapt lipsa acut` a capitalului. La \ntreb`ri de genul cum o s` fie [i cât o s` fie cre[terea, sunt oarecum uimit de optimismul unora. Poate asta e politica ve[tii proaste. Au spus c` nu o s` fie 8%, c` o s` fie 5%, ca nu o s` fie 5%, c` o s` fie 3%, dup` care 2,5%, apoi 1%. Acum au spus c` o s` fie -2% sau -3%. Dup` p`rerea mea, sc`derea o s` fie [i mai mare [i este legat` tocmai de aceast` lips` de capital pe care, dac` nu ]i-l aduce altul, trebuie s` ]i-l aduci singur. Guvernan]ii no[tri, inclusiv guvernatorul Is`rescu, sunt \ntr-o ipostaz` pe care nu cred c` [i-au dorit-o [i la care nici nu s-au gândit vreodat`. Nu trebuie s` fie buni gospodari, ci s` fie proactivi. S` fie inventivi [i s` g`seasc` c`i prin care s` fac` rost de acest capital. |n esen]`, suntem \ntr-o competi]ie. Exist` resurse, dar pe ele se bate toat` lumea [i atunci trebuie s` vii cu avantaje [i s` nu fii ultimul. Ideea este c`, pe de o parte, guvernan]ii trebuie s` \[i \n]eleag` foarte bine rolul [i s` \l [i joace, [i, pe de alt` parte, juc`torii s` \ncerce s` fie inovatori. Altfel spus, oamenii trebuie s` uite de bani. Sectorul privat trebuie s` g`seasc` sisteme [i \n afara banilor. BUSINESSWEEK l 24 fe b r uar i e 2009
Pute]i s` exemplifica]i? O s` râde]i de mine, dar de exemplu sistemul cooperatist este un sistem \n afara banilor. Sistemul chibu]ului a func]ionat [i a generat mare prosperitate \n Israel. Exist` sisteme de \ntrajutorare, catolice, occidentale care func]ioneaz` de 200 de ani. Altfel spus, exist` sisteme, schimburi economice de servicii care pot s` fie \n afara banilor. Sigur c` aceste sisteme pot s` fie puternic deranjante pentru bancheri, \n esen]` st`pânii banilor. Dar sunt altfel de economii [i este clar c` acele economii sunt mult mai greu de fiscalizat, pentru c` ajungi la altceva. Noi la istorie am \nv`]at de tribut \n miere, \n grâu, dar nu \n bani. {i erau imperii care tr`iau din chestiunea asta, nu din bani. Au fost imperii minunate care nu au tr`it pe sistem fiscal, pe bani. Proprietate sau chirie? Spre care trend se merge? Un mod interesant de a trece aceast` criz` este \nchirierea. |ntr-un sens dac` vre]i habsburgic, Maria Tereza a fost unul dintre marii investitori \n imobiliare. Ea a f`cut zeci de mii de locuin]e destinate \nchirierii. Toata lumea \[i permite o cas`? Gre[it. Nu este corect. Nu avem acest capital. Eu am f`cut un calcul. România ar trebui s` aib` un PIB cam de cinci ori mai mare la pre]urile de ast`zi ca realmente acest vis s` se \mplineasc`. Ar trebui s` fim de cinci ori mai harnici, s` fim de cinci ori mai bine cota]i. Este o himer` faptul c` se viseaz` [i c` lucrul acesta este \ntre]inut \n ultima vreme. Pe vremuri era altfel, 90% din România era chiria[`. {i era o problem`? Ne era r`u? Era foarte bine. Chiria este o form` de a-]i ar`ta o mai mare grij` fa]` de orice. Fa]` de viitorul t`u, fa]` de mediu, fa]` de o eroziune a capitalului. Exist` atâtea locuin]e. De ce s` le d`râm`m ca s` construim altele? Mai ales dac` nu avem resurse. Nu degeaba 60% dintre nem]i stau cu chirie [i cred c` sunt mai capitali[ti ca noi. Nu [tiu dac` ei \[i doresc cu aceea[i ardoare cu care \[i dore[te românul o cas`, dar lucrul acesta este legat [i de h`rnicia pe care nu ]i-o manife[ti stând neap`rat \n acela[i loc. H`rnicia, sau cât de proactiv e[ti \nseamn` c` e[ti capabil s` te mu]i din loc \n loc. Dac` ai o cas`, nu prea mai faci lucrul `sta. Asta e gospod`ria mea, `sta e universul meu [i devii mai mioritic. Solu]ii sunt. Solu]ii de ie[ire din impas? Prima solu]ie este aceea ca guvernan]ii s` \[i asume rolul de a aduce capital. Altfel spus, de a se \mprumuta. România probabil are nevoie s` injecteze \n economia real` \n propor]ie egal` cel pu]in cu ce a f`cut Germania. Dac` ei injecteaz` cam 300 de miliarde [i raportul dintre economia noastr` [i cea german` este de 1 la 20, \nseamn` c`, guvernan]ii no[tri trebuie s`