Page 1

NEW YORK TIMES: CUM TE PROTEJEZI PE NET (PAG. 46)

Nr. 271 (9/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

REPORTAJ: Cum s-a văzut lansarea Dacia Duster la concurenţă cu concertul lui Justin Timberlake (pag. 18)

Până la 14 martie 2010

INDUSTRIE

Zahărul, o afacere care nu (se) mai îngrașă (pag. 28)

IMOBILIARE

Și totuși se mișcă (pag. 34)

EXCLUSIV

MARIANA GHEORGHE ȘI LILIANA SOLOMON CONDUC ÎMPREUNĂ AFACERI DE PESTE 4 MLD. EURO. PENTRU PRIMA DATĂ, CELE DOUĂ PRIETENE EVOCĂ MOMENTELE CELE MAI GRELE DIN CARIERA LOR ȘI OFERĂ SFATURI PENTRU TINERII MANAGERI. (PAG. 10)

Cele mai

LIFESTYLE

AUTOSTOPUL, ACUM ÎN VARIANTĂ ONLINE (pag. 52)

puternice FOTO: ADRIAN STOICOVICIU


CUPRINS MARIANA GHEORGHE ȘI LILIANA SOLOMON CONDUC ÎMPREUNĂ AFACERI DE PESTE 4 MLD. EURO. ÎN CADRUL EVENIMENTULUI „MEET THE CEO“, CELE DOUĂ PRIETENE AU EVOCAT MOMENTELE CELE MAI GRELE DIN CARIERA LOR ȘI AU OFERIT SFATURI PENTRU TINERII MANAGERI. DE IULIANA ROIBU

Secretele celor mai puternice femei n

ACTUALITATE

18 REPORTAJ: Cum s-a v=zut lansarea Dacia Duster, la concuren]= cu concertul lui Justin Timberlake 24 MARKETING: Noul AIG Life sau \nc= un rebranding \n asigur=ri 26 PENSII: Paradoxul \nceputului de an

28 INDUSTRIE: De ce se scumpe[te zah=rul

10

18

34 IMOBILIARE: Spa]iile industriale [i logistice, barometrul economiei

n

BUSINESS HI-TECH

32 TENDIN}E: |n televiziune, se poart= digitalul 36 WEBOSCOP: Spiritul turmei

26

46 NEW YORK TIMES: Cum te protejezi pe internet

n

SPECIAL

42 NEW YORK TIMES: De ce nu va exista o Margaret Thatcher \n Bulgaria

n

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: Loteria str=inilor 56 FILM: Povestea lui Susie

n

BM ENGLISH

60 CARTE: Cartea cu 187 de autori

38 INDUSTRY: Why the sugar price will rise 39 LIFESTYLE: Do talk to strangers!

n

39 TRENDS: What did you say your name was?

66 PAUL KRUGMAN: Halal reform= financiar=

ULTIMUL CUV~NT

A: Agrana (28), AIG Life (24), Alico Rom`nia (24); B: Bergembier SA (24), BT Group (46); C: Cable Europe (32), Coca-Cola (28), Colliers International (34); D: Dacia (18), Digital Cable Systems (32), DKNY (53), DreamWorks (56); E: Ethos (24), Eureko (24); F: Facebook (37), Flickr (53); G: Gant (53), Google (53), Grayling Rom`nia (24), Groupama (24); H: HBGary (46); I: iDent Technology (37), InBev (24), ING Fond de Pensii (26); K: Kraft (28); L: Lemarco (28), Liberty Global (32), LinkedIn (53); M: MMD Rom`nia (24); N: NTT DoCoMo (37); O: OMV Petrom (10); P: Polirom (56); R: RCS&RDS (32), Romtelecom (32); S: Screen Digest (32), Solon Management consulting (32), StpBadware (46), Symantec (46); T: The Advisers Knight Frank (34), Trimedia (24), Twitter (37); U: Uniqa (24), Unita (24), UPC(32); V: Vodafone (10); W: Weta digital (56); Z: Zah=rul Ludu[ (28), Zah=rul Oradea (28).

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 3


PRIM-PLAN n LEGISLA}IE Func]ionari sau poate nu. Deputa]ii social-democra]i au depus o sesizare de neconstitu]ionalitate la Curtea Constitu]ional= asupra Legii func]ionarilor publici, adoptat= de Camera Deputa]ilor. Un demers similar au f=cut [i 34 de senatori PSD [i PNL care au \naintat secretariatului general al Senatului o sesizare de neconstitu]ionalitate la modific=rile aduse de Camera Deputa]ilor Legii 188/1999, a statutului func]ionarilor publici, ce introduc o derogare de [ase luni \n care pot fi numite ca directori ai serviciilor deconcentrate [i persoane ce nu sunt func]ionari publici. Camera Deputa]ilor a adoptat s=pt=m`na trecut= cu 172 de voturi pentru, niciun vot \mpotriv= [i nicio ab]inere proiectul legii privind statutul func]ionarilor publici, \n absen]a deputa]ilor PSD [i PNL. Ace[tia nu au participat la [edin]=, \n semn de protest fa]= de faptul c= acest proiect ar fi fost introdus neregulamentar pe ordinea de zi.

n JUSTI}IE Nota de plat=. Ion Diaconescu, PROBLEME? Re]inerea lui Solomon, speculat= de PD-L drept o dovad= a independen]ei justi]iei

Anticorup]ia la raport

S

pre deosebire de ocaziile precedente, congresul PNL se anun]a o b=t=lie cu final previzibil. Pre[edintele liberal Crin Antonescu avea o misiune mai u[oar= \n lupta pentru realegere, dup= ce a reu[it s=-[i impun= \n Biroul Politic [i \n Delega]ia Permanent= formula de vot pe liste pentru conducerea partidului. Principalul s=u contracandidat, Ludovic Orban, era a[teptat s= aib= o presta]ie modest=, dac= nu chiar o retragere onorabil=, sub presiunea evident= a popularit=]ii pre[edintelui \n func]ie. Dat fiind c= noul pre[edinte al PSD Victor Ponta a ar=tat c= nu ar mai fi dispus s= p=streze tandemul cu PNL inaugurat de predecesorul Mircea Geoan=, liberalii ar putea fi nevoi]i s= atenueze tonul critic fa]= de PD-L, \n primul r`nd pentru a reface moralul parlamentarilor, tot mai tenta]i s= plece spre tab=ra celor mai puternici. |ns= PD-L are alte probleme \n aceast= perioad=, dup= ce Antonie Solomon, primar al Craiovei [i unul dintre baronii partidului, a fost arestat pentru fapte

4 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

de corup]ie. Coinciden]a face ca tot un ales local al PD-L, primarul ales de R`mnicu V`lcea, s= fie \n acest moment \n \nchisoare, isp=[ind o condamnare definitiv= tot pentru fapte de corup]ie. Arestarea lui Solomon, p`n= de cur`nd v=zut ca un intim al ministrului turismului, Elena Udrea, [i chiar al pre[edintelui Traian B=sescu, a fost abil speculat= de PD-L drept o dovad= a independen]ei justi]iei [i a noningerin]ei puterii \n dosarele instrumentate de procurori. Desigur, este doar o coinciden]= faptul c= \n aceast= perioad= este a[teptat raportul Comisiei Europene privitor la progresele \nregistrate de Rom`nia \n domeniul justi]iei. |n fine, problemele de corup]ie ale frunta[ilor locali ai PD-L ar putea favoriza, \n aceast= perioad= de rediscutare a statutului partidului, ascensiunea aripii reprezentate de Monica Macovei [i Cristian Preda, purt=tori ai unor mesaje de reevaluare a importan]ei acordate liderilor locali cu probleme de imagine, chiar dac= nu \nc= [i juridice. n

fostul pre[edinte al Partidului Na]ional }=r=nesc (PN}), a dat \n judecat= statul rom`n [i solicit= daune de 18 milioane de euro pentru traumele suferite \n timpul deten]iei politice din \nchisorile comuniste. Diaconescu solicit= instan]ei s= constate caracterul politic al sentin]ei Tribunalului Militar Bucure[ti din 28 februarie 1948, c`nd a fost condamnat la 15 ani de munc= silnic=, cinci ani degradare civic= [i confiscarea total= a averii.

n PARLAMENT Asalt la Geoan=. Senatorii PD-L [i cei independen]i \ncearc= s= for]eze PSD la un test de fidelitate fa]= de fostul pre[edinte al partidului, Mircea Geoan=, \n acela[i timp pre[edinte al Senatului. Dup= ce Geoan= a refuzat s= supun= la vot \n Biroul Permanent solicitarea demisionarilor din PSD [i PNL de a-[i p=stra locurile de]inute \n comisiile senatoriale, reprezentan]ii PD-L au anun]at c= vor cere suspendarea acestuia pentru abuz \n func]ie, m=sur= care este \ns= inexistent= din punct de vedere juridic.

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS


n UCRAINA Iulia pleac= de nevoie. Parlamentul ucrainean a adoptat o mo]iune de cenzur= \mpotriva guvernului condus de Iulia Timo[enko, \nvins= \n alegerile preziden]iale din 7 februarie, dup= ce coali]ia care o sprijinea pe aceasta s-a destr=mat. Potrivit constitu]iei, Timo[enko va exercita mandatul p`n= la formarea noului cabinet de c=tre candidatul nominalizat de pre[edintele Viktor Ianukovici. Timo[enko a refuzat p`n= \n prezent s= \[i recunoasc= \nfr`ngerea la alegerile preziden]iale [i s= demisioneze din func]ia de premier.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE ESTUL TRAGE SPRE DREAPTA

Articolele despre mașini au fost cele mai vizualizate în ultima săptămână 1. Cele mai importante modele auto lansate la Salonul Auto de la Geneva

Extremismul politic scade \n Occident, dar se extinde \n Europa de Est, iar Turcia, Ucraina, Bulgaria [i Ungaria sunt ]=rile \n care este cel mai r=sp`ndit. Concluzia apar]ine unui studiu al institutului Political Capital din Budapesta. |n Indexul Extremismului de Dreapta (DEREX), care analizeaz= 32 de ]=ri, institutul constat= c= extremismul avanseaz= cel mai rapid \n Ungaria, unde num=rul celor care ar putea adera la o ideologie de extrem= dreapta s-a dublat, urc`nd de la 10% \n 2003 la 21% \n 2009. Conform grilei stabilite de institut, ]ara cu cel mai mare num=r de extremi[ti poten]iali este Turcia, cu peste 28%.

2. Topul celor mai ieftine mașini în programul Rabla 3. Fotoreportaj: Duelul Skoda-Dacia, văzut de la Geneva: Yeti vs Duster 4. Lansarea Dacia Duster, preţurile și motorizări 5. De ce nu mai dau băncile credite? * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

n TERORISM ETA a mai pierdut un cap. Conduc=torul militar al organiza]iei separatiste armate ETA, Ibon Gogeascoechea Arronategui, a fost arestat \n Basse-Normandie (nord-vestul Fran]ei), fiind “liderul cu cel mai \nalt grad” din ETA aflat \n arest. Alte dou= persoane au fost arestate \n localitatea Cahan (un mic sat din Orne) \n cadrul acestei opera]iuni efectuate de poli]ia francez= \n cooperare cu Garda Civil= spaniol=. Una dintre ele este autorul presupus a dou= asasinate revendicate de ETA, cel al lui Isaias Carrasco, fost ales socialist \mpu[cat mortal cu c`teva zile \naintea alegerilor legislative din Spania din martie 2008, [i cel al lui Ignacio Uria Mendizabal, un om de afaceri basc \mpu[cat \n decembrie 2008. ETA, catalogat= organiza]ie terorist= de c=tre Uniunea European= [i Statele Unite, este considerat= responsabil= de uciderea a 828 de persoane, \n decurs de peste 40 de ani de violen]e, cu scopul de a ob]ine independen]a }=rii Bascilor.

n REPUBLICA MOLDOVA Binefacerile URSS. Peste 300.000 de persoane au fost ucise sau deportate \n timpul ocupa]iei sovietice a Republicii Moldova, a sus]inut istoricul Veaceslav St=vil=, membru al Comisiei pentru studierea comunismului \n aceast= ]ar=. Potrivit istoricului, aceste persoane au fost “nimicite” prin dou= metode, respectiv \nfometarea sau deportarea \n Siberia, dar \n actele de deces au fost \nregistrate alte cauze dec`t \nfometarea. St=vil= a ajuns la concluzia c= peste 173.000 de persoane au murit prin \nfometare \n timpul ocupa]iei sovietice. Potrivit istoricului, \n aceea[i perioad=, aproximativ 73.000 de locuitori de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova ar fi fost deporta]i \n lag=re de concentrare.

n UNIUNEA EUROPEAN+ Noi \n anul 2020. Programul “Europa 2020” supus dezbaterii publice de Comisia European= a st`rnit deja criticile Germaniei [i ale noilor state membre. |ntre obiectivele fixate pentru cele 27 de state membre de pre[edintele Comisiei José Manuel Barroso se afl= alocarea a 3% din PIB al Uniunii pentru cercetare [i dezvoltare, atingerea unei

rate de abandon [colar sub 10%, mai pu]in de 20 de milioane de cet=]eni s=raci [i o cre[tere economic= anual= de 2%. |ngrijorat de criza bugetar= din Grecia, cancelarul german Angela Merkel (\n imagine, al=turi de premierul spaniol Zapatero la t`rgul de tehnologie CeBIT de la Hanovra) a sus]inut c= aplicarea strategiei “Europa 2020” poate periclita Pactul de stabilitate al zonei euro [i deficitul bugetar al Uniunii. Obiec]ii au [i noile state membre, incapabile s= absoarb= fondurile europene pentru cercetare [i dezvoltare sau tehnologii ecologice at`t de eficient ca statele vestice. Potrivit EUobserver, diploma]i din Polonia, Slovacia, Cehia [i statele baltice consider= c= prioritatea acestor ]=ri r=m`ne \n continuare dezvoltatea infrastructurii, [i nu neap=rat combaterea \nc=lzirii globale.

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 5


prim-plan n ECONOMIE Deci de unde bani? Dup= ce Statistica a anun]at c= anul trecut economia a sc=zut cu 7,1%, \n special pe seama sectoarelor care sus]inuser= boom-ul anilor anteriori - construc]iile (cu aproape 14%) [i comer]ul (11,2%), guvernatorul BNR a ie[it la ramp= cu un mesaj aproape optimist - “cred c= economia \[i revine” - sus]inut \n special de argumente care ]in de sfera preocup=rilor autorit=]ii monetare: leul stabil, infla]ia \n sc=dere, reducerea dob`nzilor bancare. |n subtext, Mugur Is=rescu a atras \ns= aten]ia asupra factorilor care ]in de autoritatea Guvernului: veniturile bugetare reduse (care \mpiedic= o relansare a economiei prin investi]ii masive \n infrastructur=), cheltuielile supradimensionate cu aparatul administra]iei publice (de la 12% din PIB cheltuieli pentru salariile func]ionarilor publici \n 2009 va trebui s= ajungem din nou la 5%, nivelul din 2004-2005, estimeaz= Is=rescu) [i dificultatea de a sus]ine un sistem de asigur=ri sociale nereformat, \n care major=rile de pensii motivate electoral au mers \mpotriva unei economii \n care salariile au sc=zut sau nu au putut cre[te din cauza crizei. |n plus, \n premier=, guvernatorul a renun]at s= mai \ndemne b=ncile s= acorde credite, recunosc`nd c= e greu pentru un bancher “s= se aventureze” s= dea credite \n actualul climat de incertitudine [i [omaj \n cre[tere. Atunci de unde bani pentru relansare? Ministrul finan]elor a f=cut aluzii la o posibil= capitalizare a CEC, la creditele prin Eximbank, precum [i la m=suri fiscale ca rambursarea mai rapid= a TVA sau renun]area la plata anticipat= a impozitului pe profit; alt= solu]ie ar fi banii europeni (de[i acela[i ministru al finan]elor a atras aten]ia c= nu mai pu]in de 30% din proiectele pentru care se cer bani europeni sunt nebancabile), precum [i, \n opinia lui Mugur Is=rescu, “oprirea unei tendin]e nesustenabile de cre[tere a salariilor”, care ar facilita eliberarea de resurse financiare pentru proiectele de infrastructur=.

PRINTRE GHILIMELE

“BINE|N}ELES, CU ABRICHTUL AM CRESCUT” premierul Emil Boc, r=spunz`nd \ntreb=rii unui localnic din Od=ile (Buz=u) la \ntrebarea dac= [tie [i s= trag= sc`nduri, dup= ce a \ncercat [i el s= trag= o sc`ndur= la abrichtul localnicului

“Ne-a]i cerut acum trei luni s= sus]inem revolu]ia bunului-sim]. Acum ne cere]i s= sus]inem revolu]ia bunului-plac” deputatul PNL Dan Motreanu, critic`ndu-l pe [eful partidului, Crin Antonescu

“Pre[edintele \ntotdeauna a g`ndit lucrurile pe cinci sau zece ani \nainte” consilierul preziden]ial Sebastian L=z=roiu, \ncerc`nd s= explice sensul termenului de “b=sescianism”, vehiculat recent de deputatul PD-L Sever Voinescu

“Pre[edintele ar trebui s= audieze zilnic <Aria calomniei> de Rossini” Puiu Ha[otti, liderul senatorilor PNL

“Le-am \ntrebat: ce face]i acolo? {i mi-au r=spuns: Da’ ce te intereseaz= pe dumneata?” guvernatorul BNR Mugur Is=rescu, evoc`nd experien]a avut= cu func]ionarele de la fisc \n timpul unei vizite incognito “precum Cuza” la Craiova

“Deci PD-L-ul nu face a[a ceva! Never ever!” Adriean Videanu, prim-vicepre[edintele PD-L, neg`nd c= membrii partidului au participat la vreun miting de sus]inere a primarului Craiovei, arestat preventiv pentru luare de mit= [i uz de fals

“Cum s= le mai refuz proiectele europene c`nd vin cu flori a[a frumoase?” Elena Udrea, ministrul dezvolt=rii europene, \nt`mpinat= la Parlament de deputa]ii PD-L cu buchete de flori

6 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE


editorial Municipalitate: prim=ria ora[ului german Niederzimmern se confrunt= cu o problem= asem=n=toare cu a primarului Oprescu gropile din asfalt. {i cum e criz= [i banii sunt pu]ini, nem]ii au decis s= v`nd= gropile. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Criza din 2008 a fost predictabil=, urm=toarea este inevitabil=

M

ai precis, cu 50 de euro doritorii cump=r= o groap= [i o repar=. Cu ocazia repara]iei, cump=r=torul poate insera un text \n spa]iul cump=rat. {i nu e greu de imaginat c= se vor g=si destui publicitari, dar [i \ndr=gosti]i, revolta]i sau partizani politici dispu[i s= pl=teasc= pentru a-[i nemuri \n asfalt marfa, dragostea, revolta sau partizanatul. |n alt= parte a lumii, \n regiunea North Tyneside, pe coasta M=rii Nordului, \n Marea Britanie, consiliul local a decis s= mascheze dezolantele spa]ii comerciale p=r=site ce stric= armonia str=zilor principale cu imagini ale unor magazine pline de marf= [i clien]i. “Delicatessen?” este firma unui fals magazin, pictat, \n centrul or=[elului Whitley Bay, iar solu]ii asem=n=toare sunt prev=zute a fi aplicate [i \n North Shields [i Wallsend. C`[tigul este dublu - imaginea informeaz= trec=torul \ntr-un mod civilizat c= spa]iul comercial \n cauz= poate fi \nchiriat [i \i ofer= o perspectiv= [i asupra poten]ialului locului. Pentru c= una e s= te holbezi la o gaur= pr=fuit= printr-o vitrin= spart= [i alta e s= ai o imagine clar= a ceea ce ]i se propune. Am citit cele dou= [tiri a[a, de funny, dup= ce am r=sfoit un interesant dar trist raport de 146 de pagini al Roosevelt Institute privind criza financiar=, un studiu condus de Rob Johnson, expert financiar la ONU [i Elizabeth Warren, profesoar= la Harvard [i [efa comisiei parlamentare care investigheaz= Troubled Assets Relief Program.

8 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

Concluzia textului este simpl=: criza din 2008 a fost predictabil=, urm=toarea criz= este inevitabil=. Ideile studiului, la care ader= inclusiv Joseph Stiglitz, privesc \n primul r`nd reforma sistemului financiar [i domolirea setei de risc a marilor b=nci, generat= de dorin]a de bonusuri a managerilor [i de dividende a ac]ionarilor. Raportul mai critic= [i lipsa de elan legislativ a autorit=]ilor, dar [i m=surile anticriz= luate de acestea, c`rpeli st`ngace [i generatoare de infla]ie. Nu lipsesc afirma]ii de genul “rapoartele financiare sunt literatur=, fic]iune” sau condamn=ri ale mixului de produse bune cu cele rele - de o parte iPoduri, televizoare sau ma[ini, de cealalt= parte credite, carduri [i ipoteci cu clauze ascunse [i riscuri \nalte. Sincer, multe chestiuni de acolo mi se par a avea o abordare pu]in populist=, a[a cum una din solu]iile propuse de exper]ii [i profesorii care semneaz= raportul, adic= o entitate care s= apere consumatorii de practicile abuzive din sistemul financiar, mi se pare lipsit= de fezabilitate. Asta chiar \n America, pentru c= \n Rom`nia a[a ceva, dac= ar putea ap=rea ideea unui asemenea organism, ar fi un copil n=scut mort. Pe de alt= parte ideea c= deranjul nu s-a terminat [i c= de fapt nici nu a \nceput s= se manifeste la adev=rata amploare devine din ce \n ce mai r=sp`ndit=. {i nu avem de-a face cu pesimismul nativ al p=]itului, ci cu manifest=ri

palpabile - deficite, Grecia, devaloriz=ri, petrol, agonia companiilor din economia real=, China, [omajul, \mp=r]irea cu larghe]e a banului public, ca s= nu-i spun risip=. Nu [tiu cum poate fi \ns=n=to[it capitalismul [i nu [tiu dac= [i c`nd va \ncepe urm=toarea etap= a crizei. Am \nv=]at numai, \ntr-un an [i ceva de criz=, s= nu mai am a[tept=ri nejustificate, lucr`nd \ntr-o industrie - presa - care are propriile ei probleme, deta[ate \ntr-o oarecare m=sur= de fenomenul economic. A[tept=ri nejustificate - adic= bonusurile acelea ale managerilor, dividendele ac]ionarilor, solicit=rile unora [i altora de ajutor din partea statului, guvernului sau oamenilor pur [i simplu, dob`nzi de dou= cifre la depozite, o pensie decent= [i o b=tr`ne]e senin=, poate [i guvernan]i inteligen]i?! Cred c= abordarea mea, ca [i cea a prim=riei care vinde gropile sau a consiliului care construie[te o imagine atr=g=toare \n locul spectacolului dezolant sunt singurele solu]ii de dep=[ire a problemelor. Primarul neam] a preferat s= g`ndeasc= [i s= g=seasc= o solu]ie decent= [i atr=g=toare, aplicabil=, \n loc s= joace teatru ieftin \n fa]a camerelor de luat vederi. La fel [i englezii. |n tot acest timp m= uit la ai no[tri [i parc= v=d preo]i maya[i, care jertfesc [i omoar= [i jertfesc [i omoar= oameni la nesf`r[it, pentru c= nu [tiu [i nu se pricep la altceva. |n timp ce \n jurul lor civiliza]ia se pr=bu[e[te, iar ei nu \n]eleg asta. n


COVER STORY Mariana Gheorghe OMV PETROM// 54 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: ECONOMIST

CA 2009 3,2 miliarde

de euro DE UNDE VINE Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la Academia de Studii Economice, Facultatea de Drept la Universitatea București și Finanţe Corporatiste la London Business School. Din poziţia de CEO al Petrom, a condus din 2006 cea mai mare restructurare și cel mai mare program de investiţii din România.

Liliana Solomon VODAFONE ROMANIA // 45 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: FIZICIAN

CA 2009 1,18 miliarde de euro DE UNDE VINE Liliana Solomon a preluat poziţia de CEO al Vodafone România în luna noiembrie a anului 2005. Anterior, a lucrat ca vicepreședinte executiv pentru Deutsche Telekom (1999-2000), a fost director financiar al operatorului T-Mobile din Marea Britanie (2000-2004), dar și director financiar la compania Cable & Wireless Plc. în Londra. Liliana Solomon a absolvit un doctorat în fizică și are un MBA la INSEAD Fontainebleau, Franţa.

10 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010


Cele mai puternice femei din România MARIANA GHEORGHE ȘI LILIANA SOLOMON DOMINĂ AUTORITAR TOPUL CELOR MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESSUL ROMÂNESC. ÎMPREUNĂ, CEI DOI CEO ADMINISTREAZĂ AFACERI DE PESTE 4 MILIARDE DE EURO, SUNT PRIETENE, IAR SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ AU VORBIT ÎMPREUNĂ PENTRU PRIMA OARĂ DESPRE CELE MAI DIFICILE MOMENTE DIN CARIERA LOR ȘI DESPRE SFATURILE LOR PENTRU TINERII MANAGERI ROMÂNI. DE IULIANA ROIBU

N

„ FOTO: ADRIAN STOICOVICIU

u suntem \n competi]ie, chiar suntem foarte bune prietene.” Mariana Gheorghe z`mbe[te larg c`nd face aceast= afirma]ie. O leag= multe de Liliana Solomon: copil=ria la Cluj, studiile \n str=in=tate, experien]ele de management de la Londra [i nu numai, multiculturalitatea [i mai ales administrarea, de c`]iva ani \ncoace, a dou= dintre cele mai mari afaceri din Rom`nia. Mariana Gheorghe [i Liliana Solomon au privit \mpreun= \n urm= [i [i-au detaliat at`t experien]ele ca CEO, precum [i planurile de viitor, \n prima edi]ie a “Meet the CEO”, un eveniment BUSINESS Magazin care [i-a propus s= aduc= fa]= \n fa]= membri marcan]i ai comunit=]ii de business cu manageri [i oameni de afaceri din diverse domenii. Cu o sear= \nainte de a veni la “Meet the CEO”, Mariana Gheorghe [i-a dat seama c= va trebui s= fac= o expunere a carierei sale, care \mpline[te 30 de ani \n 2010: “Nu \mi vine s= cred c= a trecut at`ta timp, e foarte ciudat c`nd spui cu voce tare c= ai o experien]= de 30 de ani [i c= nu mai e[ti o t`n=r= speran]= pentru business”. Mariana Gheorghe vorbe[te din prisma

ION NESTOR NNDKP

„|n Rom`nia, mul]i fondatori [i-au asumat [i rolul de manageri. Asta e o fals= pozi]ie de CEO, deoarece ei continu= s= opereze ca fondatori, iar deciziile lor nu sunt cele mai bune [i nu au duritatea [i claritatea celor luate de un CEO”

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 11


cover story managerului cu o experien]= complex= - care a \nceput \n industrie, \n produc]ia chimic=, a continuat cu comer] intern [i interna]ional, apoi cu macroeconomie (fiind angajat= la \nceputul anilor ‘90 \n Ministerul de Finan]e), iar de la mijlocul anilor ‘90 cu banking \n cadrul BERD: “Cei 14 ani de banking la Londra au fost cea mai lung= etap= din cariera mea, care a marcat foarte mult profilul meu de profesionist, dar [i personalitatea [i cariera \n final”. Iar dac= \n urm= cu ceva ani Mariana Gheorghe se g`ndea c= la 50 de ani s-ar putea retrage din business (“\n Vest, bancherii mai reduc din motoare la 50 de ani”), chiar \n jurul acelei v`rste a fost recrutat= de unul dintre clien]ii cu care lucra ca bancher BERD \n acea vreme, OMV: “A[a a \nceput cea mai mare aventur= din via]a mea [i nu este doar un alt job, ci un job la care, c`nd mi s-a oferit, am reac]ionat: wow, pot s= fac eu asta?”. Mariana Gheorghe conduce deja de patru ani OMV Petrom [i tot \n seara dinaintea evenimentului “Meet the CEO” [i-a dat seama c= nu a fost niciodat= \n postura de a-[i c=uta un alt job: “Niciodat= nu am trimis CV-ul unui head-hunter; pentru c= totdeauna am f=cut totul din pasiune, nu am sim]it nevoia de schimbare, ci doar am acceptat oportunit=]ile care mi s-au oferit”. Iar c`nd \[i descrie cariera, Mariana Gheorghe folose[te cuvintele “diversitate [i schimbare”: “de fiecare dat= am \nv=]at ceva nou, dar niciodat= nu am trecut de la alb la negru, niciodat= nu am f=cut o mi[care f=r= s= am un fundament pe care s= construiesc urm=toarea mi[care de carier=”. C`nd vine vorba \n 2010 de urm=toarea mi[care de carier=, Mariana Gheorghe se refer= \nt`i la misiunea pe care o are la Petrom: “Eu cred c= Petrom este esen]a transform=rii Rom`niei: trecerea de la o companie de stat, cu mentalitatea, tarele [i provoc=rile - ca s= nu le zic altfel - unei mentalit=]i de comand=, rigide, f=r= existen]a unor principii de pia]=, comerciale, la o companie pe care mi-o doresc [i pe care sper s= o pute]i numi cu to]ii \n scurt timp o companie modern=, flexibil=, dinamic=, t`n=r=, tot mai t`n=r= - pentru c= \n acest domeniu avem aceste tare ale \mb=tr`nirii -, un model al businessului rom`nesc”. Ulterior, managerul nu exclude [i alte experien]e, pe care nu le-a avut p`n= acum, [i anume a conduce o afacere antreprenorial=: “Eu am un respect fantastic pentru antreprenori. Sunt motorul societ=]ilor, au curaj s= fac= ce nu [tiu, viseaz=, de[i poate nu au toate instrumentele, iar dac= ar fi s= lucrez pentru un antreprenor, a[ face-o doar pentru unul cu care a[ avea afinit=]i

12 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

„Un dirijor celebru din Boston

vorbea despre leadership și a realizat după 40 de ani de carieră că el e singurul muzician de pe scenă care nu scoate niciun sunet.“ FELIX TĂTARU, GMP

de personalitate.” Gheorghe motiveaz= c= afinit=]ile sunt importante, deoarece experien]a at`t de lung= \ntr-un mediu care i-a permis s= ia decizii doar \n func]ie de evolu]ia pie]ei ar face dificil lucrul \n func]ie de “toanele sau dorin]ele cuiva”: “Dac= a[ avea \ncredere, ar fi \ntr-un antreprenor care a ajuns la un anumit nivel [i vrea s= ajung= \n alt= parte, la momentul \n care accept= c= nu mai poate conduce singur, care vrea s= restructureze businessul, s= \l diversifice, c`nd nu se simte capabil singur s= transforme un complex antreprenorial \ntr-o corpora]ie, asta poate m-ar interesa”. “Mie \mi place s= conduc mii de oameni.” Liliana Solomon face simplu aceast= afirma]ie, pe un ton foarte relaxat. Motiveaz= prin aceast= propozi]ie de ce nu ar intra niciodat= \n antreprenoriat - nici ca antreprenor, nici ca director de afacere startup. Experien]a de p`n= acum a managerului care conduce afacerile Vodafone Rom`nia, dar [i faptul c= a reu[it s= \[i dea seama exact ce vrea de la carier= o fac pe Liliana Solomon s= aib= o direc]ie clar=: “Am fost \ntrebat= de multe ori dac= vreau s= intru \n antreprenoriat [i r=spunsul meu a fost nu. M-am decis pentru o experien]= blue-chip, \mi place at`t de mult ce fac \nc`t nu v=d de ce a[ face altceva. Sunt [i acum conectat= cu multe fonduri de investi]ii, care m= tot invit= la discu]ii pentru a prelua conducerea unor afaceri cu poten]ial la Londra. Zic de fiecare dat= nu, pentru c= nu m= intereseaz=”. Liliana Solomon a acceptat \n 2006 primul s=u job \n Rom`nia. Nu mai lucrase niciodat= \n ]ar= - a f=cut Facultatea de Fizic=

VIDEO

Urm=ri]i cele mai interesante declara]ii din cadrul evenimentului “MEET THE CEO” pe www.businessmagazin.ro


CEO de miliarde În afară de Liliana Solomon și Mariana Gheorghe, mai sunt 12 CEO în România care conduc afaceri ce depășesc 1 miliard de euro. Cea mai mare parte a acestor companii sunt din industrie, comerţ sau servicii, iar cea mai mare parte a celor care le conduc sunt expaţi.

Saduokhas Atashovich Meraliyev ROMPETROL GROUP // 50 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: PETROLIST

CA 2008 8,7 miliarde dolari* CA 2009 > 8 miliarde de dolari* DE UNDE VINE Meraliyev este primul CEO kazah al Rompetrol, din februarie 2008, când a preluat funcţia direct de la Dinu Patriciu, după ce în august 2007 kazahii de la KazMunaiGaz cumpăraseră 75% din acţiunile Rompetrol. În vara lui 2009, kazahii au cumpărat și restul de 25%, devenind unicul acţionar al unui grup cu afaceri evaluate la 8,7 miliarde de dolari. Anterior, Saduokhas Meraliyev a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul KazMunaiGaz. A absolvit Universitatea de Petrol și Gaze din Moscova. * CIFRE DE AFACERI CUMULATE ALE TUTUROR AFACERILOR DIN GRUPUL ROMPETROL

Constantin Tampiza Thierry Le Gall ARCELORMITTAL // 54 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: INGINER

CA 2008 1,9 mld. euro CA 2009 700 mil. euro*

Jérôme Olive DACIA RENAULT // 53 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: INGINER

CA 2008 2 mld. euro CA 2009 2,4 mld. euro* DE UNDE VINE Jérôme Olive a absolvit Institutul Catolic de Arte și Meserii din Franţa (ICAM) în anul 1980. S-a angajat la Renault în 1982, la uzina de la Sandouville. Din 1985 a devenit responsabil de investiţii și mentenanţă la SBFM (Société Bretonne de Fonderie et Mécanique), iar apoi director de producţie. De la 1 ianuarie 2010, a preluat conducerea celui mai mare constructor de automobile local, înlocuindu-l pe Francois Fourmont, care a coordonat activitatea Dacia de la lansarea Logan.

Dușan Wilms METRO CASH & CARRY ROMÂNIA // 48 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: INGINER

CA 2008 1,63 mld. euro CA 2009 1,39 mld. euro* DE UNDE VINE A absolvit

Institutul Politehnic Traian Vuia din Timișoara. Înainte de a intra în grupul Metro, Wilms a lucrat în Germania pentru Deutsche Telekom, în cadrul diviziei de telefonie mobilă T-Mobile. Primul mandat ca director al Metro România a fost în intervalul 1999-2005, iar al doilea mandat a început în iunie 2009, când l-a înlocuit pe François Oliver. * ESTIMARE A ZIARULUI FINANCIAR

* ESTIMARE A BUSINESS MAGAZIN

14 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

DE UNDE VINE

Anterior venirii în România, Le Gall a fost director al ArcelorMittal Méditerranée. A absolvit École Centrale din Lyon, Franţa. Thierry Le Gall a venit în România o dată cu transformarea platformei Sidex în centrul regiunii pentru divizia Flat Carbon Europe. Le Gall a venit la Galaţi în anul crizei, când afacerile companiei s-au prăbușit la mai puţin de jumătate, estimările pentru 2010 fiind puţin mai optimiste. * ESTIMARE A BUSINESS MAGAZIN (ARCELORMITTAL NU A PUBLICAT CIFRA DE AFACERI PENTRU 2009, DAR A ESTIMAT SCĂDEREA PRODUCŢIEI CU 65-70% ANUL TRECUT).

LUKOIL ROMÂNIA // 61 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: ECONOMIST

CA 2008 2,5 mld. euro* CA 2009 2,3 mld. euro** DE UNDE VINE A absolvit Institutul Politehnic din Chișinău, Facultatea de Inginerie Economică, și a lucrat în cadrul guvernului Republicii Moldova până în 1990, când a preluat funcţia de ministru și viceprimministru de economie și finanţe. A venit în România în 2005 și conduce afacerile locale ale Lukoil: rafinăria Petrotel Lukoil și Lukoil România – care administrează reţeaua de benzinării și depozitele. * CIFRA CUMULEAZĂ AFACERILE RAFINĂRIEI PETROTEL LUKOIL ȘI ALE LUKOIL ROMÂNIA; ** ESTIMARE A BUSINESS MAGAZIN.


Frank Hajdinjak E.ON ROMÂNIA // 46 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: COMERCIANT

CA 2008 1,02 mld. euro* CA 2009 >1 mld. euro DE UNDE VINE Hajdinjak a absolvit Facultatea de Administrare a Afacerilor de la Universitatea din Duisburg, respectiv Münster, Germania, în 1988. Hajdinjak a devenit directorul general al E.ON România odată cu unificarea afacerilor din gaze și energie. Între 2005 și 2007, Hajdinjak a fost director general adjunct al E.ON Gaz România, iar din 2008 a preluat funcţia de director general al E.ON Gaz România Holding. * ESTE VORBA DESPRE CIFRA DE AFACERI CUMULATĂ E.ON ENERGIE ROMÂNIA, CARE CUPRINDE DISTRIGAZ NORD, PRECUM ȘI AFACERILE DE DISTRIBUŢIE ȘI FURNIZARE DE ENERGIE ELECTRICĂ A ELECTRICA MOLDOVA.

Thierry Millet ORANGE ROMÂNIA // 43 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: INGINER

CA 2008 1,27 mld. euro CA 2009 1,05 mld. euro DE UNDE VINE Absolvent

al École Polytechnique și apoi al École Nationale Des Télécommunications în 1988, Thierry Millet a devenit în 1997 director pentru metode de vânzări și distribuţie în cadrul diviziei mass market a France Télécom. Din 2001, a ocupat poziţii de management în cadrul France Télécom și a operatorului telecom Intelig din Brazilia. Conduce Orange România din 2009.

Patrice Lespagnol

David Yvonnick

CARREFOUR ROMÂNIA // 51 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: ECONOMIST

GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA // 54 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: INGINER

CA 2008 1,01 mld. euro; CA 2009 N/A

CA 2008 1,03 mld. euro CA 2009 > 1 mld. euro

DE UNDE VINE Lucrează în cadrul GDF din 1981, după ce a absolvit Şcoala Universitară de Ingineri din LILLE și a obţinut diploma de Auditor ISA (HEC) al Institutului de Înalte Studii al Apărării Naţionale. Este director general al GDF SUEZ Energy România din aprilie 2009. Anterior, a lucrat în cadrul Distrigaz Sud Reţele, iar înainte de a veni în România a fost director al Regionalei Reţele de Gaz Pays de la Loire, Poitou Charentes.

DE UNDE VINE Lespagnol

conduce operaţiunile celei mai mari reţele de hipermarketuri din retailul românesc de un an (din aprilie 2008), când a venit pentru prima oară în România. A absolvit Facultatea de Tehnici Comerciale, Universitatea Créteil, Franţa.

Brent Valmar PORSCHE ROMÂNIA // 50 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: INGINER

CA 2008 1,2 mld. euro CA 2009 > 1 mld. euro DE UNDE VINE Valmar

a absolvit Facultatea de Instalaţii și Construcţii, Universitatea Tehnică de Construcţii București. A intrat în afacerile auto în anii ‘90, iar din 1997 a înfiinţat și condus Porsche România, care a devenit cel mai mare importator de pe piaţa locală.

Petru Văduva ŢIRIAC HOLDING // 48 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: INGINER

CA 2008 cca. 1,7 mld. euro CA 2009 cca. 1,7 mld. euro DE UNDE VINE Petru Văduva a plecat în 1982 din România și a studiat la Columbia University, făcând apoi un doctorat în biochimie, iar ulterior un MBA la Universitatea Yale. Primul job din Statele Unite a fost la JP Morgan, apoi a fost analist financiar, în special pentru America Latină. La sfârșitul anilor ‘90, a acceptat o ofertă din Rusia, iar în anii 2000 a lucrat ca director de fonduri de investiţii. Conduce din 2009 afacerile lui Ion Ţiriac.

David Waterfield BRITISH AMERICAN TOBACCO ROMÂNIA // 37 DE ANI PROFESIA DE BAZĂ: ECONOMIST

CA 2008 1,1 mld. euro CA 2009 > 1 mld. euro DE UNDE VINE Înainte de a veni în România, Waterfield a lucrat tot în cadrul BAT, ocupând funcţii de conducere în cadrul diviziilor din Ungaria și din regiunea America Pacific. A preluat în 2009 conducerea liderului local al pieţei de ţigarete. Din noua funcţie, Waterfield coordonează și pieţele BAT din Bulgaria, Serbia, Kosovo, Albania și Muntenegru.

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 15


cover story la Cluj (“pentru c= se intra u[or, nu era mult de \nv=]at [i aveam timp s= joc tenis”), apoi un doctorat \n fizic= (“pentru c= sim]eam nevoia s= \mi completez studiile”), apoi a plecat \n Germania (“pentru c= mi s-a f=cut fric= de ce mi s-ar putea \nt`mpla \n Rom`nia”), iar apoi a f=cut un MBA (“aveam un background tehnic, dar mi-am dat seama c= exist= o alt= lume, lumea economic=, pe care m-am hot=r`t s= o descop=r”). Toate au fost decizii simple, spune acum Liliana Solomon, [i toate avut aceea[i motiva]ie: “Tot timpul am f=cut ce am vrut [i ce mi-a pl=cut”. Cariera managerului Vodafone s-a conturat \nc= de la \nceput \n lumea tehnologiei, dar \n special \n zona financiar=: “C`nd am absolvit INSEAD, \n 1995, tocmai \ncepea liberalizarea industriei telecom din Europa; era o schimbare important= [i m-am hot=r`t s= intru \n industrie, de[i aveam oferte de business consultant, pentru c= am v=zut [ansa de a intra \ntr-o industrie care urma s= se transforme \n totalitate [i puteam s= joc un rol \n aceast= schimbare, a[a c= din 1985 am r=mas \n aceast= industrie pe care o iubesc”. Experien]ele din IBM, apoi din Deutsche Telekom [i Cable & Wireless au culminat, dup= cum spune Liliana Solomon, cu oferta de la Vodafone: “Vodafone a fost mereu pentru mine Compania, locul \n care \mi doream s= lucrez, a[a c= am intrat acolo f=r= a-mi fi clar ce pozi]ie voi avea; Vodafone tocmai cump=rase companii \n Rom`nia, Olanda, Cehia [i practic m-au pus s= aleg

care pozi]ie o doresc; m-am g`ndit c=, p`n= la urm=, Rom`nia e o ]ar= unde nu am lucrat niciodat=, de[i mi-am f=cut aici studiile, [i am considerat c= ar fi o alegere interesant=”. |n alegerea f=cut=, Liliana Solomon a luat \n considerare faptul c= Olanda era deja o pia]= matur=, ca Germania sau Anglia, pe c`nd Rom`nia era o pia]= emergent= [i i-ar putea aduce mai multe satisfac]ii. At`t Liliana Solomon, c`t [i Mariana Gheorghe au venit \n Rom`nia nu at`t pentru a se \ntoarce acas=, c`t pentru a avea ocazia de a lucra \ntr-o pia]= emergent=. “E vorba de provoc=rile pe care le cau]i \n carier=”, spune Liliana Solomon, care consider= c= \n pie]ele emergente e mai mult= adrenalin=. Mariana Gheorghe consider= c= “riscurile sunt mai mari, dar [i satisfac]iile sunt la fel”. Liliana Solomon [i Mariana Gheorghe, doi manageri forma]i \n str=in=tate, sunt printre pu]inii rom`ni care conduc afaceri de top 10, cu cifre de afaceri de peste un miliard de euro. Al]i rom`ni care mai conduc afaceri de dimensiuni similare sunt Du[an Wilms, directorul Metro (care a lucrat anterior \n cadrul Deutsche Telekom, \n cadrul T-Mobile) sau Petru V=duva, care conduce de anul trecut }iriac Holdings [i care a fost recrutat pentru revenirea \n Rom`nia dup= o experien]= de peste 20 de ani ca analist financiar [i director de fonduri de investi]ii \n SUA [i la Londra. |n rest, cele mai mari afaceri din Rom`nia sunt conduse de expa]i. “Atitudinea fa]= de

RADU FURNICĂ LDS

„Un CEO conduce o echip= de executivi, e un om de magnitudine, trebuie s= se \nconjoare de oameni mai de[tep]i sau mai buni ca el [i s= se asigure c= le ofer= ce le trebuie pentru ca ei s= aib= succes”

Mariana Gheorghe [i Liliana Solomon au fost primele invitate ale evenimentului “MEET THE CEO”, organizat lunar de BUSINESS Magazin. “MEET THE CEO” reprezint= un eveniment \n cadru restr`ns, care faciliteaz= participan]ilor dialogul cu cei mai importan]i manageri de pe pia]a rom`neasc=. Pentru a afla cine sunt invita]ii edi]iei din luna aprilie [i pentru mai multe detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesa]i sec]iunea evenimente de pe site-ul www.businessmagazin.ro sau suna]i la num=rul de telefon 0318.256.293.

16 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010


munc= [i organiza]ie r=m`ne criteriul cel mai important de diferen]iere \ntre managerii rom`ni [i expa]i”, consider= Radu Furnic=, pre[edintele Leadership Development Solutions. Furnic= apreciaz= c= expa]ii au o atitudine impecabil= fa]= de munc=, fa]= de compania care a investit \n ei, fa]= de rolul [i de responsabilit=]ile pe care le au. “{i la rom`ni reg=sim aceste calit=]i, \ns= numai la aceia care au avut un contact cu modul de lucru din str=in=tate - fie au lucrat afar=, fie au condus o companie multina]ional= \n Rom`nia. Adic= cei care au reu[it s= fac= un pas mental, o trecere \nspre stilul occidental”. Furnic= mai consider= \ns= c= cei mai buni executivi din Rom`nia nu sunt neap=rat cei care conduc companiile cu cele mai mari cifre de afaceri, ci cei care conduc cele mai dificile afaceri: “Sigur \ns= c= managerii primelor zece companii din Rom`nia sunt ni[te oameni foarte importan]i pentru economie - fiecare are crucea lui de dus.” Pe de alt= parte, prezen]a \n Rom`nia a managerilor expa]i sau rom`ni care au lucrat \n str=in=tate poate realiza un transfer de know-how care va preg=ti urm=toarele genera]ii de manageri rom`ni, consider= Liliana Solomon. “Nu este corect s= spunem c= cei care au r=mas \n Rom`nia sunt mai slabi dec`t cei care au plecat. Este adev=rat c= cei care ies din ]ar= reu[esc s= ard= ni[te etape, asimileaz= mai repede ni[te concepte, dar se poate [i \n Rom`nia, chiar dac= aici este un capitalism primitiv [i empiric, tinerii care au \nv=]at [i [i-au dorit performan]= au putut-o face foarte bine [i aici”, crede [i Mariana Gheorghe. Managerul OMV Petrom crede c= rolul celor care s-au \ntors este ca acest lucru s= se \nt`mple c`t mai repede, iar c`nd board-urile de executivi vor fi formate din rom`ni preg=ti]i \n Rom`nia, va \nsemna c= transferul de know-how s-a realizat. Deocamdat=, \n board-urile Vodafone Rom`nia sau OMV Petrom expa]ii domin=. Liliana Solomon spune c=, atunci c`nd apare un job \n board, aplic= la el oameni din toat= re]eaua Vodafone, Rom`nia f=c`nd astfel parte dintr-o pia]= a muncii deschis= [i mai ales foarte competitiv=: “Globalizarea s-a \nt`mplat, iar dac= ne uit=m la c`t de repede se mi[c= banii, care nu mai au grani]e, vedem c= [i mobilitatea uman= este mult mai mare fa]= de acum zece ani. E vorba de deschiderea mental= a grani]elor [i de competitivitate, pe care trebuie cumva s= [i-o \nsu[easc= [i genera]iile care vin”. |n acest sens, Liliana Solomon d= ca exemplu o discu]ie cu un prieten care are copilul la {coala American=: “Are o mare problem=: copilul e ok la [coal=, face doar ce-i place, dar el va merge pe pia]a

10 REGULI DE CEO Mariana Gheorghe și Liliana Solomon spun că și-au trasat cariera după reguli simple, care au avut la bază educaţia primită acasă și faptul că au mers în carieră după principiul: „trebuie să fac ce-mi place“. Decalogul Lilianei Solomon

Decalogul Marianei Gheorghe 1

Fii responsabil. Din poziţia de CEO răspunzi de strategie, de cultura organizaţională, de comunicare. Orice acţiune a ta e importantă.

Fii atent când trece trenul prin gara ta. Acceptă oportunităţile, dar doar dacă simţi că le poţi face faţă.

2

Trebuie să știi ce vrei. Eu vreau să conduc mii de oameni și să îi ajut să se dezvolte.

3

Fii receptiv la diversitate și schimbare, dar nu trece niciodată de la alb la negru.

3

Ne petrecem jumătate de viaţă la birou. Trebuie să facem doar ce ne place.

4

Fii atent la relaţia cu acţionarii și cu sindicatele. Sunt esenţiale.

4

5

Încearcă să lași ceva în urma ta. Încearcă să fii cel care face diferenţa.

Nu contează ce ai studiat. Contează aplicabilitatea a ceea ce știi și ce înţelegi.

5

Succesul e 1% talent și inspiraţie și 99% transpiraţie. Nimic nu se realizează fără a munci din greu.

6

Încearcă să faci parte din schimbare. Pune bazele a ceva. Acceptă provocări. Construiește.

7

Dacă pleci din România, e bine să lucrezi în cât mai multe pieţe.

8

Fii un luptător. Banii nu mai au graniţe, oamenii nu mai au graniţe, concurăm cu oameni determinaţi și trebuie să facem faţă.

9

Fii deschis la experienţe și la a face efort: un job foarte interesant, dar foarte extenuant e dificil, dar e o experienţă pe care nu ţi-o ia nimeni.

10

Când te scoli dimineaţa și când te culci seara să fii foarte încântat de ce ai de făcut, respectiv de ce ai făcut. Asta e tot.

1

Trebuie să faci ceea ce îţi place. Astfel, munca nu ţi se va părea o povară.

2

6

Fă toate lucrurile cu maximă seriozitate.

7

Goana după bani strică pasiunea și dedicaţia de a face business. Alege și definește de la început ce vrei.

8

Viitorul nu e al celor inteligenţi, ci al celor adaptabili. Lumea se schimbă în fiecare zi, folosește-ţi inteligenţa ca să te adaptezi.

9 10

Rezultatele se construiesc. Încearcă să înţelegi unde duce fiecare acţiune a ta. Învaţă să temperezi și să controlezi emoţiile. Din poziţia de CEO, iei decizii emoţionale, dar duritatea e cea mai importantă.

muncii [i va concura cu indienii [i cu chinezii care \l vor m`nca de viu. El se \ntreab= acum cum s= \i dea el copilului dorin]a aceea s= lupte, s= nu fie a fat cat (o pisic= lene[= - n.r.), deoarece e vorba de milioane de oameni determina]i care s= \i ia locul”. P`n= la urm=, deschiderea pie]ei muncii [i a grani]elor au f=cut ca [i Liliana Solomon sau Mariana Gheorghe s= preia pozi]ii de CEO \n Rom`nia. C`t despre ce i-ar motiva \n continuare pe cei doi CEO, ar fi o rela]ie mai str`ns= cu factorul decizional al statului. “Din locul unde sunt eu, oamenii care produc valoare \n economia rom`neasc= nu sunt asculta]i. Eu cred c= statul trebuie s= observe pe cei care vin \napoi \n Rom`nia [i sunt pricepu]i \n ce

fac [i s= \i atrag= c=tre luarea deciziilor cele mai importante”, consider= Radu Furnic=, explic`nd prin faptul c=, \n str=in=tate, leg=tura dintre stat [i privat este mult mai str`ns=. “A]i citit c= noi contribuim cu 12% la bugetul na]ional”, spune Mariana Gheorghe, povestind c=, \n cursul a diverse \nt`lniri cu oficialit=]i, [i-a exprimat frustrarea c= nu [tie ce se va \nt`mpla cu acei bani; “d=m totu[i ni[te miliarde, a[a c= am ridicat o problem= legitim=: m= tot \ntreba]i de ce cresc pre]urile la benzin=, dar niciodat= nu m-a]i chemat s= \mi spune]i sau s= ne sf=tuim despre cum se vor cheltui banii pe care noi \i d=m la buget. Poate c= experien]a de ani de zile de c`nd administr=m miliarde ar ajuta”. n

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 17


REPORTAJ

|N LIGA MARE |n micu]ul ora[ fran]uzesc Annecy, aďŹ&#x201A;at pe malul celui mai pur lac din Europa, la grani]a cu Elve]ia, absolut nimic nu \]i aduce aminte de Rom`nia. S=pt=m`na trecut= \ns=, \n cel mai luxos hotel din ora[ nu se vorbea franceza, ci mai mult rom`na. Aproape jum=tate dintre cele 100 de camere ale hotelului erau ocupate de ziari[tii adu[i de Dacia pentru a vedea pe viu cea mai important= lansare din istoria sa â&#x20AC;&#x201C; prima ma[in= de teren. de IONU} BONOIU, GENEVA

18 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

FOTO: IONU} BONOIU


LA MODĂ DUPĂ CE ÎN URMĂ CU DOI ANI DACIA PREZENTA SANDERO LA SOLONUL DE LA GENEVA, ÎN 2010, A FOST RÂNDUL SUV-ULUI DUSTER SĂ FIE EXPUS ÎN PREMIERĂ ÎN ELVEŢIA.

parcului auto prin prime de casare (cunoscut popular ca programul Rabla). “Nu am niciun dubiu c= \n condi]iile [i la pre]ul de care se vorbe[te [i ma[ina asta nou= de la Dacia o s= fie un succes. Chiar dac= o s= ia o parte dintre clien]ii Sandero. Dar mai vorbim m`ine despre asta, ne vedem la Dacia la stand, vine [i T=riceanu”, \mi spune Valmar [i le face semn amicilor s=i c= \i prinde din urm=. A doua zi, la standul Dacia, cu o or= \nainte de \nceperea conferin]ei de pres=, patru b=rba]i pe la 50 de ani p=reau u[or obosi]i. A[eza]i pe marginea postamentului dedicat camerelor video, cei patru discut= despre Duster [i despre so]iile lor, care par c= nu se mai hot=r=sc dac= vor sau nu pulover, dac= vor sau nu s= plece din salon. “{tii ce? Hai s= mergem [i vedem acolo ce [i cum”, spune c=tre ceilal]i trei avocatul Ernest Popovici, [eful APIA. Apoi se \ntoarce c=tre mine [i \mi spune c= nu crede c= pia]a auto are [anse s= \[i revin= anul acesta. “Poate doar s= \[i stopeze cre[terea. Bine m=car c= nu e ca \n imobiliare, c= acolo v=d posibil= o nou= sc=dere cu 20%”, adaug= avocatul. Popovici pare c= i-a luat locul lui Brent Valmar \n grupul celor patru, a[a cum o ndeva la jum=tatea avionului, c`teva mii de ma[ini noi v`ndute [i afaceri f=cuse [i acum doi ani [i ceva c`nd preluase de c`teva milioane de euro. Erau \n pia]= [i func]ia de pre[edinte al APIA de la acela[i pe scaunele dinspre coridor \n anul 2007, c`nd v`nz=rile de ma[ini noi Valmar. Al=turi de Valmar [i Popovici, ale r`ndurilor 22-23, patru treceau de 350.000 de buc=]i, dar au tr=it [i Dan Mihoc, Cristian Helvig [i Paul Badea b=rba]i pe la 50 de ani se deziluzia pr=bu[irii la mai pu]in de 150.000 sunt printre primii membri ai Asocia]iei veselesc nevoie mare. anul trecut [i, foarte probabil, [i mai pu]in Produc=torilor [i Importatorilor de “Aici e zona directorilor”, spune cel mai Automobile (APIA), fiind responsabili pentru \n v`rst= dintre ei, \n timp ce \i salut= pe unii anul acesta. “S= vedem ce o s= se mai \nt`mple [i anul intrarea pe pia]= sau dezvoltarea \n Rom`nia dintre ziari[tii care \ncearc= s= \[i g=seasc= ale opera]iunilor pentru nume mari din =sta, a]i v=zut c= a \nceput bine programul un loc pentru bagajul de m`n= \n avionul Rabla.” Afirma]ia f=cut= cu jum=tate de gur= lumea auto precum British Petroleum (Dan supra\nc=rcat. de Brent Valmar, [eful celui mare importator, Mihoc), Iveco (Cristian Helvig) sau Nissan Dan Mihoc, Brent Valmar, Cristian (Paul Badea). Helvig [i Paul Badea glumesc permanent pe Porsche Rom`nia, \n timp ce a[tepta al=turi Fiecare dintre ei lucra \n industria auto de amicii s=i bagajele la banda num=rul trei a parcursul celor 40 de minute, c`t dureaz= aeroportului din Geneva, vizeaz= cele 10.000 c`nd Dacia era doar o fabric= aflat= aproape zborul Zürich-Geneva. Nici nu ar fi greu \n faliment, care producea ma[ini ieftine pe de ma[ini deja casate de rom`ni \n prima s= fie a[a, pentru c= cei patru se cunosc stoc, dar care era faimoas= pentru c= nu u s=pt=m`n= a programului de stimulare a \nc= din anii ‘90, c`nd pia]a auto \nsemna

U

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 19


reportaj 1968 Se semneaz= contractul de licen]= cu Renault [i este produs primul model Dacia – 1100, produs sub licen]=. Dacia 1100 era, de fapt, o copie a modelului Renault8.

1966 |ncepe construc]ia Uzinei de Autoturisme Mioveni din apropierea ora[ului Pite[ti.

1987 Este lansat modelul Dacia 1320, ma[ini supranumite CN-uri, dup= ini]ialele lui Nicolae Ceau[escu, cel care a solicitat modificarea Daciei 1310. Dacia 1320 a fost un e[ec comercial, la fel ca [i predecesorul s=u lansat \n 1991, 1325 Liberta.

1969 Dacia preia licen]a pentru modelul Renault 12 [i \ncepe produc]ia Dacia 1300, care va deveni cel mai longeviv model al s=u, men]in`ndu-se \n produc]ie p`n= \n 2004, \n diferite variante.

1975 Este lansat Dacia 1302 Pick-Up.

O poveste fără sfârșit

1966

În timp ce unele dintre cele mai avansate branduri auto își pun problema falimentului, Dacia este într-o poziţie privilegiată în următorii ani.. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna așa.

1968

1969

1975

1987

1973

1978

1992

1973 Apare Dacia 1300 Break.

1978 Contractul de licen]= pentru Renault 12 \nceteaz=, iar inginerii reproiecteaz= modelul Dacia 1300 [i a[a apare un an mai t`rziu Dacia 1310.

reu[ea s= realizeze dou= ma[ini la fel. |n unele intra ap=, la altele nu se \nchideau toate u[ile, iar dac= aveai mare noroc, puteai nimeri una aproape perfect=, dar care ruginea foarte u[or. La 15 ani distan]= de vremurile c`nd cei cinci puneau bazele industriei auto la \nt`lnirile APIA, Dacia a devenit o marc= interna]ional= de succes, iar dup= lansarea Logan \n 2004 a v`ndut 1,25 milioane de ma[ini. Numai anul trecut a avut afaceri de circa 2,5 miliarde de euro [i a v`ndut peste 80.000 de ma[ini \n Germania [i alte 66.000 \n Fran]a, semn c= nu mai are un portofoliu dedicat exclusiv ]=rilor s=race din Europa de Est sau America de Sud. Iar acum, odat= cu apari]ia primului SUV din istoria m=rcii - Duster - Dacia are [ansa s= devin= ceea ce visa Louis Schweitzer, pre[edintele grupului francez la \nceputul anilor ‘90 - o marc= pentru cei 80% dintre locuitorii planetei (din afara ]=rilor dezvoltate) care nu au \nc= acces la o ma[in=. Prezentarea oficial= s=pt=m`na trecut= a modelului Duster p=rea de departe cel mai important eveniment pentru Dacia \n acest an.

20 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

De la Jerôme Olive, [eful fabricii, [i p`n= la oamenii de marketing precum Rafael Treguer sau Mihai Bordeanu sau cei de la comunicare, toat= lumea recunoa[te c= Duster este principalul element al strategiei de comunicare din acest an. “Iar dac= aceasta \nseamn= un c`[tig de imagine [i pentru celelalte modele din gam=, atunci cu at`t mai bine”, spune cu sinceritate Mihai Bordeanu, cel care va deveni din vara acestui an director de marketing al Renault [i Dacia \n Rom`nia, dup= ce timp de mai mul]i ani a ocupat o pozi]ie similar= \n cadrul importatorului Toyota. “M= pun \nc= la punct cu toate detaliile, dar e sigur c= acum, odat= cu apari]ia SUV-ului, e pentru prima dat= c`nd Dacia reprezint= o adev=rat= alternativ= la ma[inile second-hand cu pre]uri \n jurul a 10.000 de euro”, sus]ine Bordeanu. |ntr-adev=r, pre]ul de pornire pe care \l are Dacia Duster este cu doar pu]in peste 10.000 de euro, \n cazul variantei cu trac]iune pe ro]ile din fa]= [i 12.300 de euro pentru cea care are trac]iune pe toate cele patru ro]i. “Pre]ul \mi place cel mai mult la ma[ina u

1992 Sunt lansate dou= modele de utilitare pe baza variantei Pick-up – Dacia 1307 [i 1309 Dubla Cabina.

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre Dacia Duster [i despre ma[inile prezentate la Salonul Auto de la Geneva dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro


1995 Apare Dacia Nova, primul model conceput [i realizat integral \n Rom`nia de c=tre inginerii de la Dacia.

2006 Este prezentat Logan MCV (varianta break a Logan), marele pariu al Renault, a c=rui comercializare \ncepe din 2007. |nceteaz= produc]ia Dacia Pick-Up.

2002 Primul motor diesel din istoria Dacia (un motor Renault, de fapt) a fost montat pe gama de vehicule utilitare. 2000 Apare primul vehicul din era Renault Dacia SuperNova - o variant= modificat= a Nova, dotat= cu un motor Renault.

2004 Este lansat Logan. Ies din produc]ie \n schimb modelele Berlina [i Break, care ajunseser= la o produc]ie de aproape dou= milioane de unit=]i din anul 1968.

1995

2000

2002

2004

2006

2009

1998

1999

2003

2005

2007

2008

1998 La 40 de ani de la prima ma[in= produs= Dacia scoate de pe liniile de fabrica]ie ma[ina cu num=rul 2.000.000.

2003 {ef al Dacia este numit François Fourmont. Este lansat= Dacia Solenza, considerat= un model de test pentru muncitorii de la Dacia p`n= la intrarea \n produc]ie a marelui pariu al Dacia, ma[ina de 5.000 de euro, iar Renault ajunge la 99% din ac]iunile Dacia.

2007 Se lanseaz= Logan Van, Logan Pickup, o variant= de motorizare GPL, iar produc]ia total= de ma[ini pe platforma X90 (numele de cod al proiectului Logan) trece de 500.000 de unit=]i \ncep`nd din anul 2004.

2008 Se lanseaz= Dacia Sandero la Salonul Auto de la Geneva [i o variant= facelift a Logan Sedan [i Logan MCV. 1999 Renault cump=r= 51% din ac]iunile Dacia pentru 50 de milioane de dolari [i \[i asum= investi]ii de alte c`teva sute de milioane de dolari. Directorul general de p`n= atunci al Dacia, Constantin Stroe, r=m`ne \n func]ie pentru o perioad=, pentru a asigura trecerea la noua conducere executiv= francez=, \n frunte cu Christian Estève.

2010

2010 François Fourmont este \nlocuit \n func]ia de director general de Jerôme Olive, fost [ef al fabricii Renault de la Douai. Este prezentat Dacia Duster, primul SUV din istoria m=rcii.

2009 Nu sunt lans=ri noi de modele, dar produc]ia atinge cel mai ridicat nivel din istoria Dacia – circa 300.000 de ma[ini v`ndute \n special \n Germania [i Fran]a, care devin primele dou= pie]e ca importan]=, \naintea Rom`niei.

Ce urmează?

2005 Sunt produse peste 170.000 de ma[ini, record absolut pentru Dacia [i este deschis Centrul de Export CKD, destinat componentelor auto ce urmeaz= a fi asamblate \n fabricile din alte ]=ri.

Vor apărea până la 10 modele pe baza platformei Logan (până acum au apărut șase, incluzând aici SUV-ul Duster). Intrarea mărcii Dacia pe piaţa britanică din 2012, prin Duster. Peste zece fabrici vor produce mașini Logan la nivel mondial, producţia anuală urmând să depășească un milion de unităţi.

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 21


reportaj asta”, spune Constantin Stroe, iar z`mbetul larg care urmeaz= \mi aduce aminte de z`mbetul pe care l-am v=zut acum aproape [ase ani, c`nd era prezentat oficial Logan Sedan, “ma[ina de 5.000 de euro”. “Acum e altceva (fa]= de lansarea Logan Sedan – n. red.). Dar vezi c= este cum \]i spuneam eu c`nd m= \ntrebai de pierderi [i \]i povesteam de planurile mari pe care le [tiam pentru Dacia?” Nu a[teapt= r=spunsul meu [i m= trage de m`n= l`ng= o ma[in=, chiar sub un balon pe care scria cu litere gigantice: “HANG ON. Be back at 14:45”. Este deja trecut de ora anun]at= [i nimic nu se \nt`mpl=. “O s= mai \nt`rziem pu]in din cauza lui Justin Timberlake.” Replica Monic=i Ioni]=, responsabil= \n cadrul Dacia pentru presa central=, este c`t se poate de adev=rat=, oric`t de amuzant= ar p=rea. C`nt=re]ul american, imaginea brandului Audi, [i-a prelungit mini-concertul de la standul Audi, capt`nd aten]ia ziar[tilor mai mult dec`t cel mai ieftin SUV. |n tot acest r=stimp, Constantin Stroe pare nelini[tit, dar nu din cauza \nt`rzierii conferin]ei de pres=. Se vede \n ochii lui c= \i lipsesc ziari[tii care \l luau cu asalt de fiecare dat= c`nd ap=rea la o conferin]= de pres= sau un eveniment. Pare c= \i lipsesc chiar [i momentele c`nd scr`[nea din din]i [i era nevoit s= justifice pierderi tot mai mari sau cele c`nd \ncerca s= \l conving= pe Carlos Ghosn c= fabrica de la Craiova ar putea

reprezenta o ocazie pentru Nissan. P`n= la urm= nu a ie[it a[a cum a vrut el, Ford a venit la Craiova, Nissan a f=cut fabric= \n Rusia, dar fabrica Dacia a ajuns \n zece ani un reper de eficien]= [i productivitate \n cadrul Renault, cu un profit cumulat de 300 de milioane de euro din momentul lans=rii Logan \n 2004 [i, mai important, o marj= opera]ional= cu mult peste media pe care a avut-o grupul francez. “Cred c= e posibil s= vedem [i \n urm=torii ani o marj= opera]ional= comparabil= cu cea din 2008 (c`nd [eful Renault, Carlos Ghosn, a anun]at c= Logan, de[i era o ma[in= foarte ieftin=, genera o profitabilitate de 6%, de dou= ori mai mare dec`t media produselor Renault – n.red.)”, completeaz= Jerôme Olive, cel care a preluat din acest an func]ia de director general al Dacia. Fost [ef al fabricii din Douai, una dintre cele mai performante [i tehnologizate ale Renault, Oliver se declar= u[or surprins de standardul de produc]ie de la Dacia. “Avem o situa]ie aproape ideal= \n Rom`nia, cu toate activit=]ile necesare func]ion=rii unui produc=tor auto localizate foarte aproape – de la mecanic= [i p`n= la design ”, afirm= francezul, \n timp ce \[i sterge u[or broboanele care \i apar pe frunte din cauza c=ldurii reflectoarelor din standul Dacia. Este prima lui ie[ire public= de anvergur=, a vorbit deja cu mai mult de 10-15 jurnali[ti [i mai are de f=cut [i o [edin]= foto pentru

EXCLUSIV ONLINE

Întrebat de BUSINESS Magazin care este scenariul optimist și pesimist privind evoluţia Dacia pe termen mediu, Patrick Pelata, directorul operaţional al grupului Renault, susţine că marca românească își va crește vânzările cu cel puţin 50% în următoarea perioadă. „În scenariul optimist, fabrica de la Pitești va lucra la capacitate maximă. În scenariul pesimist, tot la capacitate maximă. Nu știm încă acum ce înseamnă capacitate maximă.“ Aflaţi mai multe despre planurile Renault pentru Dacia și ce alte modele urmează să apară în familia Logan dintr-un material exclusiv online pe www.businessmagazin.ro

22 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

Reţetă de criză Strategia de comunicare pentru modelul Duster a arătat că oamenii de marketing ai Renault în frunte cu vicepreședintele grupului responsabil pentru marketing Stephen Norman au luat pentru prima dată foarte în serios marca românească. Dacia Duster a beneficiat de o campanie care a inclus teasere, “sc=parea accidental=” \n pres= a unor fotografii spion sau \nscrierea unei variante modificate a ma[inii \ntr-o competi]ie foarte cunoscut= \n Fran]a - trofeul Andros, unde ma[ina condus= de fostul multiplu campion de Formula 1 Alain Prost a ocupat \n final pozi]ia a doua. Una dintre cele mai interesante decizii ale departamentului de comunicare de la Renault a fost anun]area pre]urilor pentru Rom`nia exact \n diminea]a zilei \n care trebuia s= aib= loc conferin]a de pres=. Explica]ia e simpl=: dac= anun]ul privind pre]urile ar fi fost f=cut la ora conferin]ei de pres=, o bun= parte dintre publica]ii [i chiar [i jurnalele de [tiri ale televiziunilor nu ar mai fi prins informa]ia. De aceea, cei 35 de ziari[ti rom`ni adu[i de Dacia la salonul de la Geneva au primit la micul dejun pe l`ng= cafea [i croissante, un e-mail [i un dosar tip=rit cu pre]uri, astfel \nc`t p`n= \n pr`nz site-urile celor mai importante publica]ii, posturile de radio [i televiziunile preluaser= deja informa]ia.


coperta edi]iei de Rom`nia a revistei Forbes. Olive refuz= \ns= politicos s= ofere orice fel de informa]ii legate de planuri de dezvoltare, v`nz=ri sau produc]ie, mul]umindu-se s= r=spund= prudent. “Evolu]ia Dacia \n acest an e ca un pahar care e pe jum=tate plin sau gol, depinde cum prive[ti. Suntem afecta]i de faptul c= unele dintre ]=rile \n care s-au v`ndut foarte bine ma[inile noastre, precum Germania, au finalizat programele de sus]inere a parcului auto prin prime de casare. Pe de alt= parte, avem a[tept=ri mari de la produsele noi, precum Duster.” SUV-ul ar putea ajunge, potrivit unor estim=ri anterioare ale oficialilor Dacia, la un volum de produc]ie de 60.000 de unit=]i \n acest an, cele mai multe ma[ini fiind de a[teptat s= fie v`ndute \n Europa de Vest. “Ne lupt=m cu celelalte ]=ri pentru a avea cote c`t mai mari, s= facem rost de ma[ini. Duster va fi \ns= foarte bine v`ndut \n Germania [i Fran]a, care vor dep=[i ca volum Rom`nia”, spune Rafael Treguer, director de marketing al Renault [i Dacia \n Rom`nia. El se arat= \ns= mul]umit c= \n Rom`nia cota de pia]= a Duster va fi mai ridicat= dec`t \n

Europa de Vest, av`nd \n vedere dimensiunea mai redus= a pie]ei. |n aceste condi]ii, Duster se va instala f=r= probleme pe primul loc \n topul celor mai v`ndute SUV-uri din Rom`nia, clasament dominat p`n= acum de m=rci precum Hyundai [i Volkswagen. Ascensiunea Duster se va baza, a[a cum era de a[teptat, pe pre], \n condi]iile \n care cele mai ieftine SUV-uri de import, Fiat Sedici [i Suzuki SX4, produse \n Ungaria, au un pre] de pornire de 12.000-14.000 de euro, iar Hyundai Tucson, cel mai bine v`ndut SUV din ]ar=, cost= peste 17.000 de euro. Dar adev=rata miz= a Duster nu este Rom`nia, ci Europa de Vest [i \n general clien]ii cu venituri mai mari, cei care p`n= acum nu erau interesa]i de o marc= precum

Dacia [i o ma[in= precum Logan sau Sandero. {i, de ce nu, o alt= miz= important= ar putea fi America. Cum ar fi ca la 15 ani dup= ce a ie[it oficial din SUA, Renault s= se \ntoarc=. Nu de alta, dar o ma[in= ieftin= este exact ceea ce ar avea nevoie un poten]ial client american care nu a mai v=zut o m=rire de salariu de vreo doi-trei ani. V= \nchipui]i cum ar fi ca primul Renault care se va vinde \n SUA s= fie, de fapt, o Dacie? Patrick Pelata, num=rul doi \n cadrul grupului Renault, dup= Carlos Ghosn, z`mbe[te la o astfel de \ntrebare. “Da, ar fi fost o situa]ie ideal= s= intr=m cu Duster. Dar ar fi trebuit s= investim mul]i bani pentru asta, iar acum trebuie s= fim aten]i \n ce b=g=m banii. Poate mergem mai degrab= \n China.” n

„VEZI C+ ESTE CUM |}I SPUNEAM EU C~ND M+ |NTREBAI DE PIERDERI {I |}I POVESTEAM DE PLANURILE MARI PE CARE LE {TIAM PENTRU DACIA?” CONSTANTIN STROE, DACIA

PUBLICITATE


MEDIA

UN NUME MAI BUN Anul trecut a fost surprinz=tor de dinamic din punctul de vedere al campaniilor de rebranding - c`nd nimeni nu se mai a[tepta, companiile au investit \n schimbarea imaginii [i a numelui. Anul acesta, tendin]a continu=. |n mai pu]in de trei luni au fost anun]ate trei astfel de schimb=ri. de ANA R+DU}+

D

e mai bine de o lun=, \n fiecare pauz= publicitar= de la televizor, apare scurt vocea grav= a unui domn care spune “Alico. The American Life Insurance Company”. Este vorba despre fosta companie de asigur=ri AIG Life, despre a c=rei schimbare de identitate se vorbe[te de aproape un an. C`nd Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life Rom`nia, a anun]at c= numele companiei s-a schimbat \n Alico Rom`nia, n-a mai fost o surpriz= pentru nimeni. Anul trecut au avut loc alte trei campanii similare, pentru care au fost alocate milioane de euro. Eureko a investit aproximativ dou= milioane de euro \n campania de rebranding, \n timp ce Groupama a alocat o investi]ie impresionant= pentru pia]= - la 20 de milioane de euro s-au ridicat cheltuielile legate de fuziune [i de promovarea brandului Groupama. Din aceast= sum= au fost deja cheltuite 12 milioane de euro, restul de opt urm`nd s= fie investite

24 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

anul acesta. {i Unita, care anul trecut a devenit Uniqa, a avut o campanie care s-a ridicat la aproximativ un milion de euro. Reprezentan]ii Alico, \n schimb, spun c= au mers pe un buget de economie, iar \ntregul cost al campaniei nu va dep=[i c`teva sute de mii de euro. Dac= transformarea AIG Life \n Alico era a[teptat= \nc= de anul trecut, schimbarea numelui companiei InBev Rom`nia, unul dintre cei mai importan]i produc=tori de bere de la noi, a fost destul de surprinz=toare. Din luna martie, compania s-a asociat direct cu imaginea celui mai popular brand din portofoliu - Bergenbier. “Am ales s= ne numim Bergenbier SA ca semn firesc al recunoa[terii unui renume pe care compania [i l-a creat \n ultimii 15 ani. Oricare a fost numele entit=]ii juridice, suntem cunoscu]i prin Bergenbier, brandul creat \n mai 1995. |n urm=torii ani, sub numele de Bergenbier SA, vom continua s= investim \n branduri [i \n oameni”, spune Mihai Ghyka,

Botez sau cununie În ultimul an, mai multe companii au ales să-și schimbe numele, fie în urma unei preluări, a unei strategii de marketing sau a trecerii sub o altă identitate juridică. NUME VECHI

NUME NOU

FOTO: SHUTTERSTOCK


pre[edintele Bergenbier SA. Decizia schimb=rii numelui companiei a fost luat= \n contextul \n care, \n decembrie 2009, aceasta a ie[it din grupul AnheuserBusch InBev, odat= cu v`nzarea tuturor opera]iunilor sale din nou= ]=ri ale Europei Centrale [i de Est (Rom`nia, Bulgaria, Croa]ia, Cehia, Ungaria, Muntenegru, Serbia, Bosnia [i Slovacia) c=tre CVC Capital Partners, unul dintre principalele fonduri de investi]ii private [i consultan]= \n investi]ii la nivel mondial. Bergenbier, brandul principal al companiei, este prima marc= din portofoliu lansat= pe pia]a rom`neasc= [i totodat= motorul afacerii, reprezent`nd anual aproximativ jum=tate din volumul [i valoarea v`nz=rilor firmei. O alt= schimbare de acest gen a avut loc [i pe pia]a agen]iilor de rela]ii publice. Astfel, la sf`r[itul lunii ianuarie, agen]ia MMD Rom`nia a luat denumirea de Grayling Rom`nia, \n urma lans=rii Grayling, compania global= de consultan]= \n rela]ii publice. Compania s-a format \n urma unei fuziuni \ntre Grayling, Trimedia [i MMD. Acest

segment ar putea furniza [i alte mi[c=ri similare \n viitorul apropiat, \n condi]iile \n care mai multe agen]ii de rela]ii publice trec printr-o perioad= foarte dificil=, devenind mult mai vulnerabile la eventuale prelu=ri sau fuziuni. C`t de cur`nd ar trebui s= mai apar= semnale de rebranding din zona retailului, odat= ce se va finaliza v`nzarea lan]ului de supermarketuri Ethos, noul proprietar urm`nd, cel mai probabil, s= creeze o nou= imagine sau un nou nume acestora. {i Ioan {oloman, cel care a de]inut DOSAR p`n= anul acesta cea mai mare re]ea de supermarketuri independente de la noi, a f=cut anul trecut investi]ii \n schimbarea logoului firmei [i a imaginii magazinelor. |n timp ce unii manageri cred c= schimbarea numelui sau a imaginii nu reprezint= dec`t un moft pe timp de criz=, speciali[tii \n comunicare au alt= p=rere - consider= c= tocmai acum este momentul pentru o schimbare, iar apari]ia cu un nou nume este cea mai bun= metod= pentru companii de a redeveni vizibile pe pia]=. n

Mihai Ghyka, pre[dintele Bergenbier afrm= c= indiferent de numele entit=]ii juridice, produc=torul de bere InBev era cunoscut \n Rom`nia prin Bergenbier, brandul creat \n mai 1995 Afla]i mai multe despre schimbarea denumirii juridice a companiei, despre cele mai importante rebrandinguri din Rom`nia [i impactul lor asupra pie]ei de publicitate dintr-o serie de articole pe www.businessmagazin.ro PUBLICITATE


PENSII PRIVATE

DIN PIATR+ SEAC+ Un angajat \nseamn= un participant la sistemul de pensii. Mai mul]i angaja]i \nseamn= mai mul]i participan]i - deci afaceri mai mari pentru fonduri. Totu[i, pe m=sur= ce a sc=zut num=rul de angaja]i, num=rul de participan]i la sistem a crescut. de ANA R+DU}+

L

a sf`r[itul anului 2008, fondurile de pensii private obligatorii aveau pu]in peste patru milioane de participan]i. La acela[i moment, \n Rom`nia erau aproximativ 400.000 de [omeri. Dup= un an, cre[teri [i de o parte [i de cealalt=: 4,5 milioane de persoane care contribuiau la sistemul de pensii private obligatorii [i peste 700.000 de oameni r=ma[i f=r= un loc de munc=. Datele sunt evident contradictorii, at`t timp c`t, pe m=sur= ce au ap=rut oameni care ie[eau de pe pia]a muncii, angajatorii au sistat \n mod firesc pl=]ile \n conturile de pensii private ale fo[tilor angaja]i, iar fondurile au r=mas cu mai pu]ini participan]i activi. Cum se explic= atunci fenomenul? “O parte dintre nou-intra]ii participan]i sunt, probabil, absolven]i de facultate care au apucat s= se angajeze \n ciuda faptului c= \n multe companii au avut loc concedieri”, a spus Mircea Oancea, pre[edintele Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP), \n cadrul seminarului organizat de Mediafax, “Mediafax Talks About Private Pensions”. |n afar= de absolven]ii care, \ntr-o form= sau alta, au intrat pe pia]a muncii \n ultimul an, mai trebuie ad=uga]i [i cei ale c=ror contribu]ii au fost reluate odat= ce s-au reangajat, pentru c= \n timp ce un num=r semnificativ de companii din pia]= au renun]at la o parte din angaja]i, altele au continuat sau chiar au \nceput recrutarea. Cifrele arat= \ns= c=

26 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

num=rul celor angaja]i \n ultimul an nu a fost mai mare dec`t al celor concedia]i, motiv pentru care \nc= r=m`ne surprinz=toare evolu]ia num=rului de participan]i. De[i nu vorbim de cre[teri exponen]iale, num=rul participan]ilor la pilonul al doilea de contribu]ii s-a majorat anul trecut cu mai mult de 10.000 pe lun=. Implicit, a crescut [i valoarea activelor nete administrate - de la 832 de milioane de lei la sf`r[itul anului 2008 la 2,3 miliarde de lei un an mai t`rziu. Cre[teri - de[i mai mici - s-au observat [i la fondurile care administreaz= pensii private facultative (pilonul al treilea al sistemului), segment ce \ns= nu a luat suficient av`nt, de[i a fost lansat \naintea celui obligatoriu. De la sf`r[itul anului 2008 [i p`n= la finele lui 2009, circa 36.000 de participan]i au \ncheiat o pensie facultativ=, iar aproximativ 200.000 de persoane de]in acum un astfel de produs. Criza a avut o influen]= vizibil=, av`nd \n vedere c= mul]i dintre contributori aveau trecut \n pachetul extrasalarial un astfel de beneficiu, pl=tit de angajator. Odat= cu reg`ndirea pachetelor salariale, au fost eliminate o serie de beneficii, printre care [i pensiile facultative. De[i aveau posibilitatea de a prelua pl=]ile lunare \n locul angajatorului, mul]i dintre beneficiari au decis s= opreasc= pl=]ile, care vor fi reluate, cel mai probabil, odat= cu calmarea apelor \n economie. Dac= num=rul de participan]i la al doilea pilon (pensii private obligatorii) a

Au rămas în picioare În ciuda faptului că numărul de şomeri a crescut de la lună la lună în ultimul an, numărul de participanţi la sistemul de pensii private obligatorii a fost mai mare în fiecare lună. 1,2 Variaţie lunară a nr. de participanţi la sistem (%)

1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0

Variaţie lunară a nr. efectiv de salariaţi (%)

-0,2 -0,4 -0,6 -0,8 -1,0

MARTIE 2009

IUNIE 2009

SEPTEMBRIE 2009

DECEMBRIE 2009 SURSA: CNPAS

FOTO: ADRIAN STOICOVICIU


EMILIA BUNEA „DECIZIA DE A NU CREȘTE CONTRIBUŢIILE LA 2,5%, AȘA CUM ERA STABILIT ÎN CALEDARUL INIŢIAL, VA DUCE LA PIERDERI DE 800 DE MILIOANE DE LEI, PENTRU INTERVALUL 2009-2010“

administratorii se mai pl`ng [i c= sunt nevoi]i s= practice o politic= investi]ional= marcat= de pruden]=, \n condi]iile \n care pia]a de capital nu este suficient de ofertant=, \n acest moment. “To]i participan]ii no[tri au sub 47 de ani, iar majoritatea au cu mult sub aceast= v`rst=. Totu[i, pentru portofoliile lor, alocarea \n ac]iuni se aseam=n= mai degrab= cu cea din portofoliile participan]ilor de 55-60 de ani, din alte sisteme”, a mai spus Bunea, referindu-se la diferen]ele de apetit pentru risc ale diverselor categorii de v`rst=. |n momentul de fa]=, titlurile de stat reprezint= instrumentul predilect de plasament pentru fondurile de pensii, ocup`nd mai bine de jum=tate din structura investi]ional= a unui portofoliu. Potrivit lui Bogdan Dr=goi, secretar de stat \n Ministerul de Finan]e, anul trecut, fondurile de pensii aveau plasate aproximativ 20 de milioane de euro \n titluri de stat, cifr= care ar urma s= ajung= anul MILIARDE LEI acesta p`n= la 30 de valoarea activelor milioane de euro. nete administrate Dincolo de asta, de fondurile de administratorii se pensii private confrunt= cu un obligatorii la fenomen foarte grav, sf`r[itul anului at`t pentru sistem, c`t [i pentru participan]i trecut - apari]ia conturilor goale [i refuzul unor angajatori de a pl=ti lunar contribu]iile angaja]ilor. “|n luna ianuarie, din 90.000 de firme din Bucure[ti, 10.000 nu au pl=tit contribu]iile la pensii pentru angaja]i”, spune Doina P`rc=labu, pre[edintele Casei Na]ionale de Pensii [i alte Asigur=ri Sociale. Iar \n ]ar= situa]ia este cu at`t mai grav= cu c`t num=rul angajatorilor care nu pl=tesc lunar contribu]iile pentru angaja]i este mult mai mare. Din luna mai a anului 2008, c`nd a fost introdus sistemul, [i p`n= acum, administratorii fondurilor de pensii private obligatorii au achitat aproximativ 380.000 de lei c=tre persoanele \nscrise \n sistem [i care s-au pensionat, majoritatea \nainte de termen. Prima plat= a fost f=cut= acum un an, dar suma transferat= beneficiarului nu a fost foarte mare - circa 400 de lei. n

2,3

dep=[it a[tept=rile pe care le-a creat contextul din pia]=, plafonarea contribu]iei la 2% a dat peste cap planurile administratorilor. “Decizia de a nu cre[te contribu]iile la 2,5%, a[a cum era stabilit \n calendarul ini]ial, va duce la pierderi de 800 de milioane de lei pentru intervalul 2009-2010. Este vorba despre pierderi pe care le vor resim]i participan]ii atunci c`nd va veni momentul s= \ncaseze banii”, sus]ine Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii. Calculele administratorilor arat= c=, dac= s-ar fi respectat calendarul ini]ial, activele nete ale fondurilor, pentru pilonul al doilea, ar fi putut ajunge la 2,7 miliarde de lei \n 2009 [i la 5,4 miliarde de lei \n 2010. De asemenea, dac= nu s-ar fi \nghe]at contribu]ia \n 2009, sumele virate fondurilor de pensii private obligatorii ar fi fost de 1,6 miliarde de lei, fa]= de 1,3 miliarde de lei colecta]i \n cele

din urm=. Reprezentan]ii administratorilor dau [i exemplul altor state \nvecinate, unde contribu]iile sunt cu mult mai mari dec`t la noi - Polonia are un nivel de contribu]ii de 7,3%, Ungaria de 8%, Slovacia de 9%, iar Bulgaria [i Croa]ia de 5%. Lansarea pensiilor private \n aceste ]=ri a avut loc \ns= \nainte de lansarea din Rom`nia. Potrivit Emiliei Bunea, dac= s-ar fi respectat calendarul ini]ial de m=rire progresiv= a contribu]iei, o persoan= cu un salariu mediu [i care a \nceput s= contribuie la 35 de ani ar fi avut la pensionare cu 6.800 de lei mai mult \n contul personal la pensie. Cu alte cuvinte, decizia autorit=]ilor - justificat= de situa]ia bugetului - de a \nghe]a contribu]ia ar \nsemna c= pensia anual= a participan]ilor a fost redus= cu 386 de lei. Aceasta nu este \ns= singura problem= a valorii [i a structurii conturilor:

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 27


COMER}

DE CE SE VA SCUMPI

ZAH+RUL

28 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

FOTO: REUTERS


MINUS PENTRU AGRICULTUR+ Produc]ia de zah=r la hectar \n Rom`nia este de 24-25 de tone, \n timp ce \n Germania se apropie de 60 de tone.

Pre]ul zah=rului brut la bursele interna]ionale a ajuns la un maxim istoric, iar costurile de rafinare ale fabricilor rom`ne[ti cresc galopant. Ce [anse mai au fabricile rom`ne[ti s= supravie]uiasc=, asediate de importuri mai ieftine? de ANDREEA CIUC+, IOANA MIHAI

L

a prima vedere, titlul [i primul paragraf s-ar putea contrazice: unul se refer= la cre[teri de pre], iar cel=lalt la concuren]a unor produse mai ieftine. Nu e nicio gre[eal=. Pre]ul la zah=r are toate [ansele s= creasc=, pentru c= pre]ul de burs= al zah=rului nerafinat este mare, sus]ine Ioan Armenean, director general al fabricii Zah=rul Ludu[. Un pre] mai mare al materiei prime - melasa sau zah=rul brut - ce se prelucreaz= \n fabricile din ]ar= se va transfera la raft, \n pre]ul final. Pe de alt= parte \ns=, fabricile europene pot invada pia]a cu produse mai ieftine dec`t zah=rul produs local, astfel \nc`t fabricile autohtone sunt prinse de cele dou= constr`ngeri de pre] ca \ntr-o menghin=. “|ncep`nd din acest an nu mai avem nicio facilitate pentru a cump=ra zah=r brut din Brazilia, rafin=riile fiind nevoite s= cumpere la pre]ul pie]ei zah=r din ]=rile APC (Africa, Pacific, Caraibe)”, declar= directorul general al Zah=rul Ludu[, companie ce [i-a dublat cifra de afaceri \n prima jum=tate a anului trecut, fa]= de perioada corespunz=toare a anului 2008, ajung`nd la 9,7 milioane de euro [i un profit de 800.000 de euro. De ce s-a produs aceast= schimbare? |n urma ultimelor decizii ale Uniunii Europene, procesatorii trebuie s= negocieze \n nume propriu contractele, iar rafinatorii rom`ni nu au rela]ii comerciale de durat= stabilite cu marii produc=tori de zah=r. }=rile din zona ACP sunt \n majoritate foste colonii u

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 29


comer] britanice, cu firme ce de]in de zeci sau chiar sute de ani culturi. |n fa]a lor, reprezentan]ii procesatorilor rom`ni au pu]ine [anse de negociere. “|n urma acestei schimb=ri, rafinatorii rom`ni au contractat licen]e doar pentru 100.000 de tone zah=r brut, fa]= de 330.000 de tone, c`t negociaser= anul trecut”, a declarat Emilian Dobrescu, reprezentantul Agrana \n Rom`nia, cea mai mare companie de profil de pe pia]a local=, cu o cifr= de afaceri de 163 de milioane de euro \n 2008. Rezultatul faptului c= au fost contractate volume mai mici e clar: cele [ase fabrici de zah=r din Rom`nia vor avea mai pu]in de lucru. Motivul pentru care procesatorii autohtoni au contractat pentru 2010 licen]e pentru o cantitate de trei ori mai mic= dec`t anul trecut este pre]ul mare al tonei de zah=r brut pe pia]a mondial=, care a ajuns chiar [i la 600 de euro pe ton=. “Pre]ul zah=rului a ajuns la un maxim istoric, dar este un fenomen ciclic, influen]at de mai mul]i factori”, explic= Drago[ Dima, consultant \n domeniul agriculturii. Conteaz= c`t de performante au fost culturile - dac= recolta e slab=, pre]urile urc=. E important [i de c`t de mult zah=r are nevoie pentru consumul intern ]ara produc=toare, care vinde doar ce \i prisose[te, dar un rol important \l joac= [i speculatorii - care pot fi interesa]i s= fac= stocuri mari \n speran]a unor c`[tiguri ulterioare. Licen]ele sunt angajamente ale rafinatorilor prin care ace[tia se oblig= s= importe, \n decurs de un an, cantitatea de zah=r brut precizat= \n contract. Dac= pre]urile materiei prime scad, fabricile c`[tig=; altminteri pierd. Pentru aceste licen]e, procesatorii au depus o garan]ie de 20 de euro pe ton=, care se pierde dac= viitorul cump=r=tor nu \[i respect= angajamentele. “Acum, eu n-a[ importa nimic; sper ca \n prim=var=-var= s= mai scad= pre]urile”, spune Dobrescu. Totu[i, garan]ia de 20 de euro pe ton= este de peste 20 de ori mai mic= dec`t amenda \n cazul nerespect=rii cotelor: 500 de euro pe ton=. Fiecare stat al Uniunii Europene are dreptul s= produc= o anumit= cantitate de zah=r, iar fabricile din fiecare ]ar= au repartizat= c`te o cot= clar definit=. Dac= nu rafineaz= suficient, fabrica prime[te amenda de 500 de euro pentru fiecare ton= \n minus, iar dac= Rom`nia, spre exemplu, nu respect= plafonul stabilit, risc= s= piard= din cot=. Volumele pe care are dreptul s= le produc= scad, iar implica]iile urmeaz=: mai pu]in de lucru \n fabrici, importuri mai mari. Totu[i, conglomeratele interna]ionale din domeniu au stocuri de materie prim= cump=rate la pre]uri mai bune dec`t cele tranzac]ionate acum la burs=. “Multina]ionalele au un stoc

30 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

BURSA FACE JOCUL 100 de oameni ]in \n m`ini pia]a mondial= a zah=rului [i \n func]ie de deciziile lor pre]ul pentru zah=rul brut [i rafinat poate s= creasc= sau s= scad=. EVOLU}IA PRE}ULUI PE TONA DE ZAH+R 650 euro/ton= 600

550 500 450 zah=r alb zah=r brut*

400 350

300

2001

2006-2007

2007-2008

* DIN }+RILE APC - AFRICA, PACIFIC, CARAIBE; SURSA: DANISCO

2008-2009

2009-2010


pe care \l aduc \n Rom`nia \n general la un pre] mai mic dec`t cel local [i deranjeaz= fabricile de zah=r din sfecl= [i rafin=riile cu zah=r brut ACP”, spune Armenean. Pe de alt= parte, fa]= de al]i ani, procesatorii locali sunt mai pu]in tenta]i s= rafineze zah=r de import din pricina pre]ului mare; mai profitabil= este acum procesarea sfeclei de zah=r. “Chiar dac= aducem zah=r brut \n condi]ii preferen]iale de import, orice francez poate s= vin= cu produsul s=u ob]inut din sfecl= pe pia]a din Rom`nia la un pre] mai mic”, spune Dobrescu. Pentru c= \n ]=rile din vestul Europei se produce mult= sfecl=, marii procesatori dep=[esc adesea cotele stabilite [i caut= debu[ee pe pie]ele din Uniune cu deficit de produc]ie pentru a-[i vinde zah=rul, de obicei la pre]uri mai mici dec`t cele locale. “Rom`nia va pierde cota de zah=r brut, pentru c= nu este \n interesul Uniunii Europene [i al politicilor ei agrare s= subven]ioneze importurile, \n loc s= dea banii cultivatorilor de sfecl=”, sus]ine Drago[ Dima. Procesatorii mai au totu[i o speran]=: “Cerem la Bruxelles ca o parte din cota de zah=r brut (cam 330.000 de tone) s= se transforme \n cot= de zah=r din sfecl=”, spune Ioan Armenean. Exist= deja o prim= victim=: produc=torul Lemarco a anun]at recent c= \nchide una din cele dou= fabrici [i d= afar= 400 de angaja]i. Fabrica din Lie[ti nu mai produce de la sf`r[itul lunii ianuarie [i a r=mas \n prezent doar cu activitatea de ambalare. “|ntreaga produc]ie va fi realizat= \ncep`nd cu sf`r[itul lunii martie la unitatea din Urziceni pe care am achizi]ionat-o anul trecut”, a declarat Dan Popovici, directorul de v`nz=ri al Lemarco, companie cu afaceri de peste 60 de milioane de euro la nivelul anului 2007. Astfel, num=rul de fabrici r=mase \n joc s-a redus la [apte, dup= ce la \nceputul anilor 1990 func]ionau nu mai pu]in de 33 de unit=]i, care asigurau aproape \n totalitate consumul intern. Aceste fabrici au fost construite, \n timpul regimului comunist, f=r= o corelare a capacit=]ilor de produc]ie cu zonele favorabile pentru cultivarea sfeclei, care au nevoie de mult= ap=. Spre deosebire de sfecl=, alte culturi, cum sunt cele de porumb, sunt mai pu]in preten]ioase. Nici la capitolul performan]elor pentru culturile de sfecl=, agricultorii rom`nii nu stau foarte bine, cantit=]ile recoltate la hectar fiind de cel pu]in dou= ori mai mici dec`t \n alte ]=ri. “Produc]ia la noi e de 24-25 de tone la hectar, \n timp ce austriecii recolteaz= 49-50 tone/ha, iar nem]ii 55-60 tone/ha”, afirm= Dima. “Singurul avantaj pentru agricultori este desfacerea asigurat= pentru sfecla de zah=r”,

adaug= reprezentantul Agrana. Consumul anual ajunge la un volum de 550.000 de tone, cu o valoare de circa 330 de milioane de euro. Cota alocat= Rom`niei de c=tre Uniunea European= pentru produc]ia de zah=r din sfecl= se ridic= la 105.000 de tone \n acest an, adic= 20% din necesarul de consum intern, restul fiind acoperit prin procesarea zah=rului brut importat (circa 60%), dar [i de importurile de zah=r deja prelucrat (20%). Doar patru din cele opt fabrici din Rom`nia beneficiaz= de cele 105.000 de tone de zah=r ob]inut din sfecl= dintr-un total de opt produc=tori. Cota de zah=r din sfecl= a fost \mp=r]it= \n acest an \ntre patru mari produc=tori: Zah=rul Ludu[,

ambele companii fiind mari consumatoare de zah=r, sunt doar c`teva exemple. “Clien]ii industriali au [i ei probleme legate de consum. Dac= \nainte contractau, de exemplu, 10.000 de tone [i [tiam c= at`t o s= cumpere, acum iau cam 8.000”, explic= Dobrescu. {i frecven]a negocierii pre]ului a crescut: acum se negociaz= din trei \n trei luni cu clien]ii mari [i chiar lunar cu cei mici. O consecin]= fireasc=, \n aceste condi]ii, este transferarea consumului dinspre zona industrial= spre comer]. Accentul se pune mai ap=sat de la o vreme pe v`nz=rile din magazine, iar strategiile marilor produc=tori sunt o dovad= clar=. Agrana a fost primul produc=tor care a dezvoltat o marc= (M=rg=ritar) pe o pia]= \n care dup= revolu]ie se g=seau la raft doar pungi de “zah=r” generic. Ulterior a intrat pe pia]a PATRU PENTRU COT+ consumatorilor finali (unde vinde 60% din Conform cotelor repartizate de UE, produc]ie) [i cu Coroni]a. Zah=rul Ludu[, la Rom`nia are dreptul s= proceseze \n anul ce a \nceput la 1 octombrie 2009 r`ndul s=u, are deja 40% din portofoliu axat aproape 105.000 de tone de zah=r pe retail. Modificarea comportamentului de din sfecl=. Cantitatea se \mparte \ntre consum din ultimul an accentueaz= aceast= patru din cele [apte fabrici care mai tendin]=, pentru c= v`nz=rile mai mici din func]ioneaz= \n prezent. HoReCa, \n cazul cafelei, de exemplu, se compenseaz= printr-un consum mai mare off PONDERE DIN TOTAL (%) premise (acas= sau la serviciu), pentru care Zah=rul Ludu[ clien]ii cump=r= zah=rul din magazin. “Scade 31,9% \ns= consumul proprietarilor de cafenele”, remarc= Dobrescu. Fabrica de Toate acestea, corelate cu situa]ia incert= zah=r Bod pe pia]a mondial=, ar putea s= duc= la 17,58% cre[terea pre]urilor la consumatorul final Agrana \n vara acestui an. “C`nd vom fi nevoi]i s= 23,15% Zah=rul aducem acele 100.000 de tone pe care le-am Oradea 27,37% contractat, pre]urile s-ar putea s= fie foarte sus din cauza condi]iilor pie]ei mondiale [i s= ne oblige s= major=m pre]urile pentru a acoperi costurile”, a explicat Dobrescu, f=r= a SURSA: MADR estima un procent de scumpire. Impact poate avea [i fluctua]ia de curs valutar, deoarece deprecierea monedei na]ionale \n raport cu euro este nefavorabil= Zah=rul Oradea, Agrana [i Fabrica de zah=r pentru importuri. |n prezent, kilogramul Bod. Cu doar [apte fabrici [i sub presiunea de zah=r la raft \n Rom`nia cost= 0,8 euro, \n concuren]ei europene, industria se va timp ce \n statele UE media este de 1 euro. restr`nge [i mai mult. “Vor exista muta]ii \n Potrivit reprezentan]ilor industriei, aceasta r`ndul produc=torilor [i cred c= vor r=m`ne este direc]ia \n care se va \ndrepta [i pre]ul numai Agrana [i Zah=rul Oradea pe pia]=, zah=rului autohton. Totu[i, trebuie spus fiecare cu c`te dou= fabrici, iar ceilal]i se c= pre]ul zah=rului \n UE este de aproape vor axa pe comer]”, este de p=rere Dima. dou= ori mai mare dec`t media mondial=, Potrivit consultantului, Agrana va controla care se plaseaz= la 0,5 euro pe kg. Industria distribu]ia \n partea de sud [i est a ]=rii, \n timp ce Zah=rul Oradea se va ocupa de nordul european= a zah=rului, cu o valoare anual= de circa 7 mld. euro la o suprafa]= cultivat= de [i vestul ]=rii. 16,7 milioane de ha de sfecl= de zah=r, a ridicat Procesatorii se confrunt= \ns= [i cu multe semne de \ntrebare. Investiga]iile au o alt= problem=: cantit=]ile de zah=r descoperit fraude de anvergur=, \n condi]iile v`ndute clien]ilor industriali scad. Mutarea opera]iunilor Kraft din Rom`nia \n Bulgaria \n care valoarea subven]iilor a ajuns la 475 mil. euro \n 2008. n [i a fabricii Coca-Cola de la Ia[i la Chi[in=u,

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 31


TELECOM

Pentru a descrie direc]ia \n care se \ndreapt= industria de cablu, executivii de top folosesc un singur cuv`nt: digital. Noua min= de aur a operatorilor de cablu, televiziunea digital=, a cucerit teritoriul televiziunii analogice. B=t=lia este \ns= departe de Rom`nia. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU, BRUXELLES

IAR AU UMBLAT LA CABLU

P

entru serviciile tripleplay, urm=torii doi ani sunt o perioad= extrem de important=”, apreciaz= \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin Mike Fries, directorul executiv al Liberty Global, care furnizeaz= \n Rom`nia servicii de telefonie fix=, internet [i televiziune prin operatorul UPC. “Este cel mai bun moment pentru operatori s= redefineasc= serviciile [i strategia de abordare a pie]ei, miz`nd pe servicii broadband [i digitale, \n \ncercarea de a-[i cre[te cota de pia]= [i venitul mediu per utilizator.” Opinia lui Fries este \ndrept=]it= \n primul r`nd prin faptul c= serviciile de televiziune prin cablu migreaz= deja \n mod evident de la analogic la digital, iar operatorii fac investi]ii consistente \n tehnologie pentru a-[i diversifica ofertele. Pe pia]a european=,

32 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

televiziunea digital= a dep=[it pentru prima dat= anul trecut serviciile analogice din punctul de vedere al veniturilor, conform unor statistici publicate de compania de cercetare Screen Digest, \n cadrul conferin]ei Cable Congress, desf=[urat= s=pt=m`na trecut= la Bruxelles. Astfel, din \ntreaga pia]= european= de aproape 18 miliarde de euro, peste 4,7 miliarde de euro au \nsemnat \n 2009 veniturile operatorilor din televiziune digital=, \n cre[tere cu 20% fa]= de anul precedent, \n condi]iile \n care cei 21,5 milioane de utilizatori reprezint= doar aproximativ o treime din num=rul total al consumatorilor de servicii de televiziune din Europa. “Pentru industria serviciilor de internet [i televiziune prin cablu, 2009 a fost un an bun \n ciuda situa]iei economice dificile”, observ= Martin Weiss, managing director \n cadrul companiei de consultan]=

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre evolu]ia pie]ei de telecomunica]ii din Rom`nia \n acest an dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro


respectiv [apte procente, p`n= la 4,8 miliarde de euro \n ce prive[te pia]a broadband [i 3 miliarde de euro \n ce prive[te telefonia, conform datelor Screen Digest. “Evolu]ia pie]ei ar fi fost [i mai bun= dac= n-ar fi fost problema deprecierii unor monede na]ionale \n raport cu euro. |n 2010, cre[terea va dep=[i 3%, c`t a fost anul trecut”, estimeaz= Manuel Kohnstamm, pre[edintele Cable Europe. |n acest context, operatorii nu fac dec`t s=-[i creasc= investi]iile \n infrastructur= [i \n servicii, la nivel european vorbindu-se deja de viteze la internet broadband de 200 Mbps. Ce se \nt`mpl= la noi? “Infrastructura din Rom`nia nu este cu mult \n urma celor din Vest, cel pu]in \n ce prive[te re]eaua UPC, iar investi]iile sunt f=cute constant”, afirm= Mike Fries. Compania are \n plan pentru acest an o investi]ie de aproximativ 30 mil. euro, orientat= \n special \n extinderea [i dezvoltarea re]elei, a[a \nc`t s= creasc= acoperirea televiziunii digitale [i s= preg=teasc= lansarea serviciilor de internet de mare vitez=. “|n mod normal, investi]iile Liberty Global \n fiecare ]ar= reprezint= \n jur de 20-25% din cifra de afaceri, dar \n Rom`nia

s= ajung= \n 2014 la 28 de euro pe lun= \n Europa, de la circa 15 euro \n prezent. Dar pentru a ajunge la acest nivel, \n situa]ia \n care \n telefonia fix=, spre exemplu, loc de cre[tere \n ce prive[te num=rul consumatorilor nu mai este mult, operatorii trebuie s= se concentreze pe serviciile mai scumpe, de genul televiziunii digitale sau de \nalt= defini]ie, care asigur= men]inerea veniturilor chiar [i \n cazul unei sc=deri a num=rului de utilizatori, apreciaz= Severina Pascu, directorul financiar al UPC Rom`nia. “Baza de clien]i [i investi]iile se vor stabiliza la un moment dat, dar dac= operatorii reu[esc s= \i fac= pe consumatori s= cheltuiasc= mai mult pentru serviciile triple-play, modelul de business r=m`ne sustenabil”, completeaz= directorul executiv la Liberty Global. Pornind de la aceast= premis=, Fries consider= c= \n condi]iile unei competi]ii dure, cu operatori agresivi \n strategie, b=t=lia pre]urilor \n Rom`nia nu este un model sustenabil pe termen lung, mai ales c= sensibilitatea consumatorilor la factorul pre] are o limit=. “Competi]ia \n Rom`nia este \nc= destul de ira]ional= din

“COMPETI}IA |N ROM~NIA ESTE DESTUL DE IRA}IONAL+, B+T+LIA PRE}URILOR NEFIIND O STRATEGIE SUSTENABIL+ PE TERMEN LUNG.” MIKE FRIES, LIBERTY GLOBAL

Solon Management Consulting. Cre[terea poate fi explicat=, \n opinia lui, prin investi]iile pe care le fac operatorii din toat= Europa \n infrastructur= [i \n serviciile de internet \n band= larg= [i televiziune digital=. |n Rom`nia \ns=, pia]a este la \nceput; UPC num=ra la finalul anului trecut 231.000 de abona]i petru televiziunea digital=; Digital Cable Systems (DCS), al treilea cel mai mare operator de cablu, de-abia tatoneaz= terenul; RCS&RDS ofer= deja televiziune digital=, dar nu la scar= larg=, [i testeaz= \n prezent o solu]ie de televiziune HD, iar Romtelecom a lansat tot \n teste un serviciu IPTV HD la finele anului trecut. “Tendin]a este totu[i pozitiv=. Serviciile analogice pierd teren, dar cele digitale c`[tig=, \n unele cazuri, cum ar fi televiziunea HD, o parte dintre abona]i fiind clien]i noi sau clien]i care revin special pentru a folosi serviciul”, spune Severina Pascu, directorul financiar al UPC Rom`nia. Operatorii europeni de servicii tripleplay au avut de c`[tigat \n 2009 [i pe terenul internetului broadband [i al serviciilor de telefonie fix=. Veniturile au urcat cu trei,

propor]ia ajunge la 30%, pia]a av`nd \nc= nevoie de investi]ii mai consistente”, spune Fries, cu men]iunea c= \n Ungaria eforturile sunt poate chiar mai mari, dat fiind c= pia]a este la nivelul celei rom`ne[ti de acum trei ani, c`nd b=t=lia pre]urilor era singura strategie de cre[tere. Investi]iile sunt f=cute pe termen lung, sus]ine [eful Liberty Global, argument`nd c= operatorul investe[te \n tehnologii [i servicii comparabile cu cele din Europa de Vest, de[i veniturile pe aceste pie]e reprezint= o frac]iune din c`t ar trebui s= fie, prin analogie cu \ncas=rile din acele ]=ri. Acum, companiile furnizoare de servicii triple-play se confrunt= nu numai cu problema men]inerii [i a cre[terii num=rului de utilizatori pentru fiecare dintre cele trei servicii, dar \ncearc= s= creasc= [i venitul mediu per utilizator (ARPU - average return per user), un indicator important \n industria telecom care, cel pu]in \n ce prive[te serviciile de telefonie mobil=, este de c`]iva ani \n sc=dere. Perspective de cre[tere exist=, dup= cum sus]ine Guy Bisson, director de cercetare \n cadrul Screen Digest, ARPU urm`nd

acest punct de vedere”, continu= managerul, planul s=u fiind transferarea b=t=liei pre]urilor \n teritoriul serviciilor [i al noilor tehnologii. Pentru c=, de[i Europa Central= [i de Est a traversat o perioad= destul de dificil= \n ultimul an [i jum=tate, regiunea este una dintre cele mai competitive din punctul de vedere al serviciilor triple-play, iar ]=rile din regiune sunt de a[teptat s= se alinieze destul de rapid tendin]elor interna]ionale. “|ns= este greu de crezut c= Rom`nia s-a aliniat [i tendin]ei europene de cre[tere a veniturilor”, apreciaz= Pascu. Mai ales c= \ntreaga pia]= telecom, reprezentat= \n cea mai mare parte de serviciile de telefonie mobil=, a sc=zut anul trecut cu aproximativ 20%. n

17,9 MLD. EURO

pia]a european= a serviciilor prin cablu \n 2009

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 33


IMOBILIARE

PRIMELE SEMNE BUNE Cu c`teva contracte de \nchiriere semnate, \nceputul de an a fost bun pentru tranzac]iile cu spa]ii industriale, logistice [i de birouri. Vremurile bune din 2007 [i 2008 sunt \nc= departe, dar nici nu se mai poate spune c= pia]a e \n letargie. de C+T+LIN {TEFANCU

|

nceputul de an a adus semnarea a dou= contracte semnificative de \nchiriere a unor spa]ii de birouri din Capital=, dup= o perioad= de secet= \n 2009: Raiffeisen Bank [i-a prelungit [ederea \n Charles de Gaulle Plaza din Bucure[ti, iar Rompetrol [i-a adunat to]i angaja]ii \n proasp=tul inaugurat City Gate. Cele dou= tranzac]ii i-au f=cut pe mul]i consultan]i s= afirme c= 2010 va fi mai bun pentru segmentul de birouri, dar [i pentru segmentul de spa]ii logistice [i industriale. O tranzac]ie semnat= chiar \nainte de Anul Nou - \nchirierea a 10.000 de metri p=tra]i \n Bucharest West de c=tre Antalis, o companie specializat= \n distribu]ia de h`rtie tipografic= - [i una \n luna ianuarie Saint Gobain, din industria sticlei, a \nchiriat 3.200 de metri p=tra]i \n acela[i proiect - au fost interpretate ca semne bune pentru pia]=, fie [i m=car pentru faptul c= “2009 a fost un an foarte slab [i 2010 nu are cum s= fie la fel”, dup= cum sus]ine Gabriel Chimi[liu, vicepre[edinte al The Advisers Knight Frank [i cel mai experimentat broker din segmentul logistic. Cu toate c= tranzac]iile cu spa]ii de produc]ie [i depozitare nu au fost la fel de afectate de criz= ca restul activit=]ii de pe pia]a imobiliar=, efecte s-au v=zut [i aici. Cel mai vizibil se refer= la stocul de spa]ii disponibile \n Bucure[ti, cel mai mare pol logistic din ]ar=. Gradul de disponibilitate a ajuns la sf`r[itul anului trecut la un record de 12%, dup= ce \n perioada de boom economic nu mai era de g=sit niciun spa]iu disponibil. Segmentul de spa]ii logistice [i industriale este, \n mod evident, \n str`ns=

34 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

leg=tur= cu mersul general al economiei. Un alt efect al crizei a fost dispari]ia aproape total= a cererii pentru spa]ii industriale. |nceputul lui 2010 a readus \ns= \n pia]= at`t produc=torii, c`t [i companiile care caut= noi depozite. “Sunt companii care se uit= acum \n pia]=, diferen]a major= fa]= de anul trecut fiind c= nu mai umbl= ca g=inile f=r= cap. {i-au dat seama unde se afl=, cu c`t le-au sc=zut afacerile, ce cheltuieli au, ce bugete [i-au \ntocmit [i ce \[i doresc”, spune Viorel Opai], managerul diviziei de spa]ii industriale din cadrul Colliers International, companie care a intermediat cele dou= tranzac]ii cu spa]ii din Bucharest West [i cel mai recent contract de \nchiriere a unor spa]ii logistice. Compania Golden Food, activ= \n segmentul produc]iei de snacksuri, a \nchiriat 6.000 de metri p=tra]i \n

Cel mai slab an Cel mai slab an din ultimii cinci pentru economice nu avea cum să nu aibă corespondent și pe segmentul spaţiilor logistice și industriale, probabil cel mai legat segment imobiliar de mersul economiei. rata de neocupare (%)

− total spaţii închiriate în București (mii mp) 180

14

160

12

140

10

120

8

100 80

6

60

4

40 2

20 0

S1 ‘05

S2 ‘05

S1 ‘06

S2 ‘06

S1 ‘07

SURSA: COLLIERS INTERNATIONAL

S2 ‘07

S1 S2 S1 S2 ‘08 ‘08 ‘09 ‘09

0


Millennium Logistic Park, \n sud-estul Capitalei, singurul proiect logistic din ]ar= care se construie[te f=r= a avea \ns= toat= suprafa]a \nchiriat=. Sc=derea suprafe]elor \nchiriate la aproape jum=tate fa]= de 2008, dar [i faptul c= aproape toate proiectele mari au spa]ii disponibile i-au determinat pe dezvoltatori s= nu mai construiasc= “speculativ”, adic= s= nu mai \nceap= dezvoltarea f=r= a avea \nchiriat= o propor]ie semnificativ= din spa]iu, dac= nu chiar \ntreg proiectul. Millenium Logistic Park este un jointventure \ntre MLP Group din Polonia [i Bluehouse din Grecia. “A[a a fost planul, a fost un business g`ndit dinainte de criz=, am ob]inut finan]area [i \n noiembrie am \nceput construc]ia”, spune Camelia Nem]eanu, director administrativ [i de marketing al dezvoltatorului. Tranzac]ia cu

Golden Food, semnat= acum aproximativ trei s=pt=m`ni, are ca obiect jum=tate din suprafa]a primei faze a proiectului, care va fi livrat= \n iunie. Acesta va fi [i singurul proiect logistic nou din Capital=, \n contextul \n care to]i dezvoltatorii mari, precum ProLogis sau Eyemaxx, [i-au stopat planurile de investi]ii. “Dezvoltatorii mari au deja spa]ii disponibile spre \nchiriere, iar \n al doilea r`nd, mul]i s-au extins agresiv [i unii au probleme \n a returna creditele contractate. |n plus, b=ncile nu mai finan]eaz= proiecte speculative, ci solicit= un grad minim de pre\nchiriere de 50%”, explic= Viorel Opai]. VIOREL OPAIŢ, COLLIERS INTERNATIONAL {anse pentru noi proiecte ar putea s= vin= \ns= \n urma extinderii lan]urilor mai multe proiecte \n zona Turda - Clujde retail. |n opinia lui Gabriel Chimi[liu, necesitatea dezvolt=rii unui al doilea mare Napoca - Deva. “Sunt acum destule cereri de spa]ii logistice, \n special din partea pol logistic \n ]ar= ar urma s= genereze comercian]ilor, a companiilor de bunuri PUBLICITATE de larg consum, dar [i a firmelor de logistic=”, spune Chimi[liu, care adaug= c= [i mai multe companii de produc]ie din str=in=tate au \nceput s=-[i manifeste interesul pentru g=sirea unor terenuri sau a unor spa]ii industriale, zonele preferate fiind cele din vest, Craiova, Ploie[ti, Bra[ov sau Bucure[ti. Deocamdat=, consultan]ii apreciaz= c= urm=toarele luni nu ar urma s= aduc= tranzac]ii majore, care s= vizeze suprafe]e de peste 10.000 de metri p=tra]i. “Dac= perioada de negociere era de dou=-trei luni \nainte de criz=, acum se ajunge la [ase luni, iar tranzac]iile mari pot dura [i doi ani de zile”, afirm= vicepre[edintele The Advisers Knight Frank. Inexisten]a unor suprafe]e disponibile de peste 10.000 de metri p=tra]i ar putea duce [i la o u[oar= cre[tere a chiriilor pentru aceste spa]ii, de[i pe Își așteaptă chiriașii ansamblul pie]ei pre]urile sunt estimate s= În aproape toate marile proiecte din București - cel mai mare centru r=m`n= stabile, spre deosebire de celelalte logistic din ţară - există spaţii libere, acestea nefiind însă mai mari de segmente imobiliare, unde ieftinirea 10.000 de metri pătraţi. r=m`ne cuv`ntul de ordine [i \n 2010. PROIECT DEZVOLTATOR PROPRIETAR AMPLASARE SUPRAFA}+ “Probleme erau [i \n trecut, iar proiectele DISPONIBIL+ (MP) sau dezvoltatorii au intrat cu ele \n perioada EUROPOLIS CEFIN REAL ESTATE EUROPOLIS KM. 14 A1 14.000 de criz=”, comenteaz= Viorel Opai], care LOGISTIC PARK sper=, ca [i al]i consultan]i imobiliari sau A1 BUSINESS PARK CEFIN REAL ESTATE VALAD KM. 14 A1 19.000 dezvoltatori, c= a doua jum=tate a anului BUCHAREST WEST PORTLAND TRUST APOLLO GROUP KM. 14 A1 3.000 va aduce totu[i mai multe tranzac]ii [i NORD EST EFG IMMOEAST CENTURA 8.000 proiecte noi. LOGISTIC PARK DE EST Deocamdat=, \nceputul de an a adus, pe EQUEST EQUEST EQUEST KM. 14 A1 15.000 l`ng= cele trei tranzac]ii, [i un contract de LOGISTIC CENTER mari dimensiuni \n segmentul industrial: APOLLO CENTER ELYCROM REALTY ELYCROM REALTY EST 4.000 gigantul EADS a semnat, la finele s=pt=m`nii & DEVELOPMENT & DEVELOPMENT trecute, un contract pentru construc]ia CHITILA MONTERO MONTERO CENTURA 5.600 unei fabrici de componente pentru avioane LOGISTICS PARK DE VEST Airbus pe platforma IAR Bra[ov. |ntr-adev=r un semn bun. n SURSA: THE ADVISERS KNIGHT FRANK

„SUNT COMPANII CARE SE UIT+ ACUM |N PIA}+, DIFEREN}A MAJOR+ FA}+ DE ANUL TRECUT FIIND C+ NU MAI UMBL+ CA G+INILE F+R+ CAP.”

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 35


weboscop Vi s-a \nt`mplat vreodat= s= citi]i comentariile cititorilor la un articol de ziar [i dup= primele dou= s= constata]i c= sunt [anse minime s= g=si]i vreunul interesant sau m=car la obiect? Partea \ntunecat= a noului web. de MIRCEA S~RBU

Spiritul turmei J

aron Lanier este unul dintre eroii mei \n lumea tehnologiei. Nu neap=rat pentru c= el a inventat termenul de „realitate virtual=”, precum [i c`teva dintre tehnologiile esen]iale care s-o fac= posibil=. Nici pentru c= este un mare muzician, m`nuind o mul]ime de instrumente vechi sau moderne al=turi de Ornette Coleman, Stanley Jordan [i al]ii de acela[i calibru. Nici pentru c= a devenit fabulos de bogat, iar apoi a pierdut tot. Nici pentru c= poart= p=rul p`n= la br`u [i nici m=car pentru c= suntem de aceea[i v`rst=. Ci pentru ideile lui – adesea critice – cu privire la implica]iile tehnologiei \n societate [i \n via]a noastr=. O parte dintre ele s-au adunat \ntr-o carte ap=rut= de cur`nd („You Are Not a Gadget: A Manifesto”), altele sunt r=sp`ndite \n numeroase eseuri, articole, interviuri sau \n conferin]e [i dezbateri. De[i foarte diverse, ideile lui Lanier au un numitor comun: singura inteligen]= acceptabil= este cea individual=. Nu \nt`mpl=tor, este un du[man declarat al no]iunii de „inteligen]= artificial=” (nu \ns= [i al tehnologiilor care se dezvolt= sub aceast= titulatur=). |n opinia lui Lanier, interfa]a dintre om [i computer care se pretinde inteligent= este alienant= pentru utilizator, deoarece acesta va tinde s= se coboare la nivelul impus de interfa]=, \n dauna propriei personalit=]i. De[i Lanier a argumentat mai \nt`i aceast= idee \ntr-un articol care se referea la un anume tip de interfa]= (agen]i autonomi), ea este apoi reluat= [i aplicat= asupra oric=rui raport dintre om [i ma[in=. |n cartea pe care am amintit-o, Lanier critic= [i ideea realiz=rii unor „filtre inteligente” care s= ne pun= la ad=post de abunden]a de informa]ie cu care suntem bombarda]i, select`nd pentru noi informa]ia cea mai bun=.

36 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

|n spiritul aceleia[i idei, Lanier respinge orice form= de „inteligen]= colectiv=” [i, \n consecin]=, este un critic al metodelor practicate de ceea ce se cheam= Web 2.0, iar eseul s=u pe aceast= tem= – “Maoismul digital” – a st`rnit numeroase controverse. Ideea central= este c= internetul devine antiintelectual, deoarece colectivismul indus de Web 2.0 ucide vocea individual=. Devine tot mai descurajant pentru cineva s= abordeze un subiect \n profunzime, deoarece oamenii tind s= citeasc= doar ceea ce le furnizeaz= motoarele de c=utare (rezultatele acestora se bazeaz= \n principal pe popularitate, deci tot pe „inteligen]= colectiv=”), iar acestea conduc tot mai adesea c=tre Wikipedia, care este efigia colectivismului digital. Oamenii

apoi se nasc partizanate ireconciliabile sau produc]ii mediocre care intr= \n mainstream, fiind sus]inute de mul]ime. Exist= vreo solu]ie? Lanier schi]eaz= c`teva \ntr-un interviu \n The Observer, dintre care una poate p=rea chiar extravagant=. Cel mai eficient filtru este banul, iar internetul a ajuns \n faza \n care se poate constitui \ntr-un sistem universal de micro-pl=]i: fiecare pl=te[te o sum= infim= („a half penny”) de fiecare dat= c`nd acceseaz= o informa]ie. |n schimb, cineva care contribuie cu un comentariu la un articol dintr-o publica]ie sau public= un articol \ntr-un blog sau posteaz= o poz= sau clip video poate s= capete o sum= mai consistent= (de pild= 50 de dolari). |n

INTERNETUL DEVINE ANTI-INTELECTUAL, DEOARECE COLECTIVISMUL INDUS DE WEB 2.0 UCIDE VOCEA INDIVIDUAL+ confer= \n mod eronat autoritate opiniilor sau informa]iilor care sunt \mp=rt=[ite de mul]ime, iar creativitatea individual= este afectat=. De altfel, Lanier este critic [i \n privin]a sistemului de operare Linux, o alt= oper= colectiv= de succes, dar care nu aduce nimic nou, ci doar reitereaz= o tehnologie a anilor ’70, \n spe]= sistemul Unix. Pe de alt= parte, pentru a ie[i \n eviden]= \n contextul dominat de colectivism al noului web, mul]i recurg la striden]e [i devin \n mod artificial caustici sau agresivi. Un efect imediat \l putem g=si \n comentariile la diferite articole (\n general de opinie) din multe ziare, \n care orice voce pertinent= se pierde \n mul]imea de abera]ii sau chiar insulte. |n opinia lui Lanier, o parte din vin= revine [i tehnologiei (\n particular software-ul), care st`rne[te, uneori involuntar, spiritul de turm=, de unde

felul acesta utilizatorul simte c= devine cet=]ean al web-ului, parte a unui contract social, [i \n consecin]= este probabil c= se va comporta altfel. Probabil c= [i discern=m`ntul individual ar fi \ncurajat astfel. Am gre[it c`nd \ntr-un articol mai vechi l-am considerat pe Jaron Lanier un pesimist. Se declar= un entuziast sus]in=tor al web-ului [i un tehno-optimist convins. Uneori \nclinat spre utopie, cred eu, dar \n orice caz lucid. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii


WEB WIZARD

NEW MEDIA

Gestul conteaz=

Rum\nski [i b=lgarski Dac= la frenezia Digg ad=uga]i o structur= dup= grupuri, interese [i persoane, conceput= s= \ncurajeze socializarea online, precum [i faptul c= o mul]ime de discu]ii sunt pe bulg=re[te [i pe grece[te, avem imaginea de ROXANA CRISTEA Favit.com.

I

deea lans=rii Favit.com s-a conturat \n jurul c`torva \ntreb=ri: Cum vom ob]ine informa]iile \n 5-10 ani? Cum vom administra con]inutul online [i cum va putea fi folosit acesta pentru a interac]iona? - afirm= Radu Panciuc, manager regional \n cadrul Favit.com, preciz`nd c= scopul site-ului este de a rezolva una dintre cele mai importante probleme cu care se \nt`lnesc utilizatorii de internet: supra\nc=rcarea cu informa]ii [i imposibilitatea de a aduna practic tot ce-i intereseaz= sub un singur acoperi[ virtual. “Platforma noastr= aspir= s= pun= toate sursele de con]inut ale utilizatorilor \ntr-un singur flux de informa]ii, u[or de urm=rit [i administrat”, adaug= Panciuc. Principiul este acela[i ca la agregatoarele gen Del.icio.us sau Digg, fiecare profil av`nd posibilitatea de a primi informa]ii \n func]ie de anumite criterii de interes [i de la anumite surse (inclusiv prietenii de pe Facebook sau Twitter), precum [i de a distribui la r`ndul s=u informa]ii \n re]ea sau \n cadrul anumitor grupuri [i de a le comenta cu membrii comunit=]ii.

Favit a \nceput cu versiuni \n englez=, rom`n=, greac=, rus=, turc= [i bulgar=; la ora actual=, grupul cu cei mai mul]i membri este “B=lgarski Internet”, cu 532 de membri care, se \n]elege, discut= despre internet \n bulg=re[te. Dup= criteriul surselor, \n schimb, exist= 106 feed-uri pentru tema “internetul rom`nesc” [i 23 de abona]i la ele. “Noi nu g`ndim \n termeni de ]ar=, ci \n termeni de limb=”, comenteaz= Panciuc. “Vrem s= acoperim primele 10 grupuri lingvistice p`n= \n 2011, iar apoi top 20 \n 2012.” Deocamdat=, cel mai important lucru este s= ajung= s= distribuie 5% din con]inutul din zona de est a Europei p`n= la finalul lui 2011, ceea ce nu-i deloc u[or. |n ce prive[te investi]ia ini]ial= \n dezvoltarea site-ului, Panciuc a estimat-o la 3.000 de euro - achizi]ionarea domeniului, urmat= de investi]ii \n personal, \n tehnologie [i marketing. |n prezent site-ul are \n jur de 75.000 de utilizatori. n www.favit.com

Telefonul sun=. |l cau]i \n buzunar, \l str`ngi \n m`n= [i f=r= a ap=sa pe buton r=spunzi. Iar dac= \nainte arunci o privire rapid= pe ecran pentru a verifica num=rul [i nu vrei s= vorbe[ti, nu e nevoie dec`t s= \l pui la loc [i aparatul va selecta automat profilul silen]ios, redirec]ion`nd \n acela[i timp apelul c=tre c=su]a vocal=. Aceast= nou= modalitate de a r=spunde la telefon are la baz= un cip creat de compania german= iDent Technology, cu scopul de a u[ura folosin]a. Suficient de sensibil \nc`t s= detecteze diferen]e fine, precum puterea cu care telefonul este str`ns \n m`n=, cipul func]ioneaz= pe baza unei tehnologii care m=soar= capacitatea cu care corpul uman poate influen]a un c`mp electric. “iDent va reprezenta un competitor de temut pentru al]i produc=tori de cipuri care au la baz= recunoa[terea gesturilor umane”, a spus Andreas Guete, directorul de v`nz=ri al companiei \n Asia, preciz`nd c= primele telefoane care vor utiliza aceast= tehnologie vor fi disponibile pe pia]= \ncep`nd cu cea de-a doua jum=tate a anului 2011. Cipurile iDent consum= mai pu]in= energie dec`t cele pentru camerele foto ale dispozitivelor care, potrivit lui Guete, proceseaz= mult prea multe date [i utilizeaz= mult prea mult= baterie. Cipul dezvoltat de compania german= nu este singura inova]ie care se bazeaz= pe recunoa[terea unor mi[c=ri ale corpului. NTT DoCoMo, cel mai mare operator de telefonie mobil= din Japonia, a dezvoltat o alt= tehnologie, ce transform= mi[c=rile ochiului \n comenzi pentru playerul de muzic=. Simplu exprimat, corneea ochiului emite electroni pozitivi, \n timp ce retina emite electroni negativi, iar atunci c`nd ne deplas=m privirea, diferen]ele de poten]ial sunt detectabile de tehnologia NTT. De pild=, pentru a selecta un c`ntec dintr-o list=, ochii trebuie s= se mi[te la st`nga sau la dreapta, iar pentru a m=ri volumul, mi[carea trebuie s= fie \n sensul acelor de ceasornic. Secretul const= \n senzorii \ncorpora]i \n c=[ti [i \n dispozitivele (playere de muzic=) capabile s= citeasc= electrooculograme. Deocamdat=, “recunoa[terea ocular=” r=m`ne \ns= doar la stadiul experimental. de ROXANA CRISTEA

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 37


BM ENGLISH n HR Goodbye Bonus, Hello Labour of Love Instead of paying the employees who are wrong for the job in order to bring them closer to the ”right” results, wouldn’t it be better to teach them about intrinsic motivation? Many managers complained two-three years ago that they didn’t know how to keep their employees anymore because they were no longer loyal or motivated enough. Back then the economy was booming, and it was an employee’s, not an employer’s market. People would go to whoever offered more, and quite a few did.

The raw sugar price on international markets has reached an all-time high and the refining costs of Romanian factories are going up fast. What chances do they stand of surviving the assault of cheaper imports?

Jiri Rizek, CEO of Flamingo, advised managers back in 2007 to make their operations more effective. He did not do it out of a fear of recession, but because, as he then told Ziarul Financiar, ”in an economy with very low unemployment – close to zero in developed areas, such as is the case of Bucharest – it has become very difficult to motivate employees.” Many things have changed in the meantime. Employees no longer leave, they are removed, but motivation remains an issue. In fact, it has become even more important considering that financial motivation is already nothing but a memory. Mircea Tudor is founder and president of MB Telecom. Last year, Tudor’s company and himself became examples of Romanians achieving international, and then local success. They won everything there was to win in invention competitions in 2009. Roboscan, their truck scanner that uses gamma rays won the Grand Prix at the International Exhibition of Inventions of Geneva (the most prestigious invention competition) and, two months later, received the only award granted annually by the World International Property Organisation to one single invention, irrespective of the field, budget, and country of origin, perhaps the most important award that an invention can win. How much did it count that it was a labour of love? Oliver Perkins, general manager of Brainovate, which specialises in leadership and coaching, says intrinsic motivation comes from the pleasure to do a particular thing or from an organic need to work. ”It is the direct motivation that satisfies the individual’s self-fulfilment needs,” says Perkins. by ANDREI N+STASE

BUSINESSMAGAZIN.RO For more English news, go to www.businessmagazin.ro

38 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

by ANDREEA CIUC+, IOANA MIHAI

Why the sugar price will rise A

t a first glance, the headline and the first paragraph might contradict each other: one is about price hikes, the other about the competition from cheaper products. There is no mistake, though. The sugar price is sure to go up, because the stock market price of raw sugar is high, says Ioan Armenean, general manager of Zah=rul Ludu[ factory. A higher price of the raw material – molasses or raw sugar, processed in the factories throughout the country will transfer into the final shelf price. On the other hand, the European factories can flood the market with cheaper products than the locally produced sugar, so that

the domestic factories are caught between a rock and hard place, because of the two price constraints. ”As of this year we no longer get any aid for buying raw sugar from Brazil, so that refineries have to buy sugar at market prices from the APC (Africa, Pacific, Caribbean region),” says the general manager of Zah=rul Ludu[, a company that doubled its turnover in the first half of last year, compared with the corresponding period of 2008, to 9.7 million euros and posted 800,000-euro profit. Why this change? Following the European Union’s latest decisions, processors have to negotiate their contracts on their own, and Romanian

FOTO: SHUTTERSTOCK TRADUCERE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU {I DANIELA STOICAN


Do talk to strangers! The advice given to children, ”don’t talk to strangers”, has become outdated in a world where experience is more valued than safety, and where those who forgot their parents’ warnings also found the way to profit. by CRISTINA MARINA The fact that Google returns over 25 million results for ”stranger” is perfectly normal considering that the unknown creates a romantic-dramatic fascination, tinged with a bit of horror. From the romantic image in ”Strangers in the Night”, where Frank Sinatra sings about strangers who fall in love ”exchanging glances”, to Deep Purple’s rock vision in ”Perfect Strangers” and to Hitchcock’s horror take in ”Strangers on a Train”, the concept of the „stranger” has always been luring. This could not be overlooked by entrepreneurs, who, over time, have managed to turn it to profit. Whilst in the past businesses relying on the lure of the unknown were not very inventive – various types of dating (speed dating, blind dating), now the notion has been put to more creative use.

refineries do not have any long-standing commercial relations with the major sugar producers. The APC area countries are mostly former British colonies, with companies that have had sugar plantations for decades or hundreds of years. Against them, the representatives of the Romanian processors stand few chances of negotiation. ”As a result of this change, the Romanian refineries only took out licenses for 100,000 tonnes of raw sugar, compared with 330,000 tonnes as negotiated last year,” said Emilian Dobrescu, representative of Agrana in Romania, the biggest company on the local market with 163 million-euro turnover in 2008. The result of the contracts for a lower volume is obvious: the six sugar factories in Romania will have less work to do. The reason why the Romanian processors took out licences for only one third of last year’s volume in 2010 is the high price per tonne of raw sugar worldwide, which may reach as much as 600 euros per tonne. n

The latest business idea centred on the idea of ”the stranger” is Chatroulette.com. The site, which seems like a more advanced version of mIRC, attracts visitors by bringing destiny (more likely the computer) into the equation. The interface is quite basic, but once you enter the Chatroulette world, it feels as if you are taking part in a speed-dating session with thousands of strangers, dressed or not, normal or not. The start page is simple, with two boxes – one called ”Stranger” and another,

n TRENDS What did you say your name was? Whereas some time ago there was hardly a home without someone named Ana, Gheorghe or Ion, now we are seeing the almost ubiquitous Alexandru or Andreea. This is natural: each age has its fashionable first names. Have these last few years brought radical changes to the preferences of the parents in Romania when they name their babies? The change in preferences for boysí names is more significant than for girlsí names, surveys of the Ministry of Interiorís Population Register Department reveal. The most frequent five names in the country are Gheorghe, Ioan, Constantin, Vasile and Alexandru, whereas the children born over

obviously called ”you”. Anyone using a webcam has access, and, when you press „Play”, the roulette is activated, and the network displays the message ”Looking for a random stranger”. After that comes a window in which you chat with the random stranger. If you want to chat to someone else, you press ”Next”. The one who came up with this seemingly simple idea is a 17 year-old Russian, Andrei Ternovski, and, only three months from the site’s launch, it was called the Internet phenomenon of the year by the international press (The New York Times, The New York Magazine).

the last three years are most often named Andrei, Alexandru, Gabriel, Ionu] and {tefan. As for girls, changes are not that significant. Parents have often chosen names like Maria, Elena and Ioana, which are among the overall top five, with only Andreea and Alexandra as new entries. It should be noted, though, that the number of girls named Maria (over 61,000) is more than double the number of girls named Andreea (over 24,000). Psychologist Aurora Liiceanu explains the main criteria for selection that mothers and fathers use, saying that there is not necessarily a general trend, but rather a matter of urban or rural specificity or of social class. First of all, one takes into account the ”romantic reason” of the mother (though not only mothers have such ideas).

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 39


bm english AUDIEN}E TV PRIME TIME 25 februarie - 3 martie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

Commedia della crisi Among the many colourful masks at this year’s Venice Carnival, there was one never seen before. The mask of recession attracted fewer tourists, but the magic of parades and the charm of gondoliers remained unaltered. by R+ZVAN MURE{AN, VENICE

n

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (28 feb.) 2. {tirile Pro TV 19 (1 mar.) 3. {tirile Pro TV 19 (2 mar.) 4. {tirile Pro TV 19 (27 feb.) 5. {tirile Pro TV 19 (25 feb.)

11,4% 10,2% 9,1% 8,9% 8,0%

n

TOP 5 FILME 1. Loch Ness: Confruntarea... (Pro TV, 1 mar.) 2. C=l=torie \n lumea... (Pro TV, 2 mar.) 3. Legea e lege (Pro TV, 26 feb.) 4. Specialistul (Pro TV, 27 feb.) 5. Pierdut= \n \ntuneric (Pro TV, 3 mar.)

10,3% 9,4% 8,1% 8,0% 7,1%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 67 (Pro TV, 1 mar.) 2. State de Rom`nia ep. 69 (Pro TV, 3 mar.) 3. State de Rom`nia ep. 66 (Pro TV, 25 feb.) 4. State de Rom`nia ep. 68 (Pro TV, 2 mar.) 5. Tr=sni]ii (Prima TV, 1 mar.)

6,4% 5,5% 5,0% 4,7% 4,3%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

40 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

F

ebruary is the month of parties in Venice. This becomes apparent as soon as you land on Marco Polo airport. Long queues form at security checks, thousands of travellers coming from Europe, Asia, and North America. The tourist harbour is five minutes’ walk away. Boats leave one by one to San Marco Piazza (Saint Mark’s Square), the place all tourists want to see even before going to the hotel. The 10-km trip takes around 45 minutes by boat, and costs 13 euros. ”Benvenuti” (Welcome), says captain Mariano, as we step into his boat. He is 29 and has been transporting tourists along the island’s canals for five years. ”We have two-three times more tourists coming in for the duration of the festival compared with the rest of the year,” says the young man, somewhat annoyed that the flow of visitors only boosts the owner’s revenues. Although he makes almost 2,000 euros a month, he says life in Venice is much too expensive, both for him and for the island’s 60,000 inhabitants. The Campanile, the church’s bell tower, which appears on the horizon, is a sign that

we are approaching Saint Mark’s Square. In the centre of the square, organisers set up a huge stage where the most beautiful costumes of the carnival are paraded. ”This piazza should not be so empty. Last year it was swarming with tourists, but now...,” sighs Don Raffaello, our guide. From the 6th to the 16th of February, people in Saint Mark’s Square were able to enjoy the diversity of carnival costumes. Masks are a symbol of the Venetian carnival, dating back to the 13th century. Back then, their role used to be to reduce differences between the rich and the poor for the duration of the Easter Fast. This year, competing for the first place were participants who came as frogs, cats, angels, and even a kitchen. The joy was however clouded by the economic crisis. The carnival’s budget was cut by 40% against last year, to one million euros, with the organisers resorting to sponsors to cover their expenses. The number of tourists accommodated in Venetian hotels is the same as last year, but, due to prices falling by at least 10%, hotels’ revenues have also slipped. n


EUROPA

A{A E LA NOI |N

UN DOMN BOIKO BORISOV, ACTUALUL PREMIER ȘI FOSTUL PRIMAR AL SOFIEI, SPUNE CĂ LE ARE DREPT MODELE PE MAMA SA ȘI PE CANCELARUL GERMAN ANGELA MERKEL.

42 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE


BALCANI Premierul bulgar Boiko Borisov, un tip cu g`tul scurt, fost instructor de karate, bodyguard [i chiar pompier la un moment dat, ar putea p=rea cu greu un feminist. Dar politicianul dur a promovat \n ultimele luni o serie \ntreag= de femei, ilustr`nd ceea ce unii numesc o revolu]ie \n politica preponderent macho a acestei ]=ri balcanice. de DAN BILEFSKY

F

emeile sunt mai perseverente dec`t b=rba]ii, nu z=bovesc mult la pr`nzuri [i nici nu merg \n baruri”, insist= Boiko Borisov, actualul premier [i fostul primar al Sofiei, care spune c= le are drept modele pe mama sa [i pe cancelarul german Angela Merkel. “Femeile au caractere mai puternice dec`t b=rba]ii, pentru c= atunci c`nd spun nu \nseamn= nu, [i sunt mai pu]in coruptibile”, spunea el vara trecut=, c`nd a inaugurat organiza]ia de femei a partidului s=u de centru-dreapta. De[i unii critici v=d promovarea femeilor de c=tre Borisov ca o tentativ= mai degrab= cinic= de a crea pentru aceast= ]ar= s=rac= [i renumit= pentru corup]ie o imagine mai bun= \n exterior, sunt pu]ini cei care nu u

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 43


Europa recunosc c= promovarea femeilor \n via]a public= a Bulgariei cunoa[te noi culmi, chiar dac= b=rba]ii \nc= domin= clasa politic=. Femei aflate \n pozi]ii \nalte sunt ministrul justi]iei, primarul Sofiei, pre[edintele Parlamentului, candidatul Bulgariei pentru postul de comisar european [i [eful cancelariei primului-ministru. Irina Boskova, 57 de ani, diplomatul bulgar care [i-a \nvins recent contracandidatul egiptean la [efia UNESCO, este mam= [i expert \n controlul armamentului. La alegerile din 2009 pentru Parlamentul European, 60% dintre candida]ii promova]i de partidul lui Borisov erau femei. {i dup= alegerile generale din iulie, 34 din cele 116 locuri ale parlamentului erau ocupate de femei, ceea ce nu e un procentaj neobi[nuit pentru unele ]=ri, dar cu siguran]= e f=r= precedent pentru Bulgaria. C`t de rezistente sunt pozi]iile ocupate de femei \n v`rful ierarhiei publice e \nc= neclar. Dar cel pu]in oficialii bulgari, con[tien]i c= ]ara lor a fost prima care \n octombrie 2008 a c`[tigat dubiosul renume de a fi pierdut fondurile europene din cauza suspiciunilor de fraud= \n favoarea crimei organizate, sper= cu siguran]= c= o schimbare de imagine se va produce \n exterior. Borisov, poreclit \n unele medii Batman pentru invincibilitatea sa proclamat=, sus]ine c= femeile sunt arma sa secret= \n lupta \mpotriva corup]iei. Kamen Sildinski, procurorul general adjunct, observ= c= \n Bulgaria nu exist= femei acuzate \n justi]ie de corup]ie, iar candidatele la Parchetul General sunt constant mai bune la testul poligraf dec`t b=rba]ii. “E greu de recunoscut, dar femeile sunt mai pu]in coruptibile [i sunt mai curate, pentru c= sunt mai precaute \n a-[i asuma riscuri”, spune el. |n mediile intelectuale, mul]i prefer= s= pun= accent mai cur`nd pe egalitatea care vine odat= cu promovarea femeilor dec`t pe presupunerea referitoare la incoruptibilitatea pe care o aduc ele. Unii recunosc c= reprezentantele sexului frumos sunt educate s= fie mai cinstite dec`t b=rba]ii, \n timp ce al]ii sus]in c= ele sunt la fel de coruptibile, doar c= nu au avut at`tea [anse, afl`ndu-se de obicei \n afara re]elelor sociale [i politice

PIONIERA MEGLENA KUNEVA, FOST MINISTRU PENTRU AFACERI EUROPENE ȘI PRIMUL MEMBRU AL COMISIEI EUROPENE DIN PARTEA BULGARIEI (2006)

unde mi[un= corup]ia. Barometrul Global asupra Percep]iei Corup]iei al Transparency International a ar=tat c= \n ultimii ani femeile au fost mai pu]in predispuse s= ia mit= dec`t b=rba]ii. Un studiu din 1999 al B=ncii Mondiale a sus]inut c= femeile sunt mai de \ncredere [i mai devotate publicului dec`t b=rba]ii [i a demonstrat c= o prezen]= mai mare a lor \n parlamente, \ntr-un e[antion de 150 de ]=ri din Europa, Asia [i Africa, a dus la diminuarea corup]iei. Eiman Abulgasim Noor, un ecologist sudanez [i fost vicepre[edinte al Uniunii PanAfricane a Femeilor, crede c= intrarea femeilor \n politic= \n state africane tocmai ie[ite din conflicte, de la Ruanda la Sierra Leone, a ajutat la combaterea corup]iei, par]ial pentru c= “femeile sunt cele care au grij= de copii [i de cei \n v`rst= [i sunt mai pu]in dispuse la ac]iuni prin care s= ri[te siguran]a familiilor lor”. Robin Hodess, director de cercetare la Transparency

International, a ripostat c= \n vreme ce femei ca pre[edintele Ellen Johnson Sirleaf din Liberia [i fostul pre[edinte Michelle Bachelet din Chile au jucat roluri importante \n combaterea corup]iei, topurile globale ale liderilor corup]i includ [i nume ca Benazir Bhutto din Pakistan, fost= prim-ministru, de dou= ori \nl=turat= din func]ie din cauza suspiciunilor de fraud= [i ulterior asasinat= \n 2007. “E important s= aducem femeile \n politic=, nu ca un ciocan \mpotriva corup]iei, ci ca s= lupt=m \mpotriva inegalit=]ii sexelor”, afirm= Hodess. |n cazul Bulgariei, sociologii spun c= recenta ascensiune a femeilor \n politic=, ini]iat= de Simeon de Saxa-Coburg-Gotha - mentorul lui Borisov, fostul rege [i premier al Bulgariei - are de fapt r=d=cini \n perioada comunist=, c`nd ideologia socialist= le f=cea pe femei egalele b=rba]ilor. Tatiana Kmetova, director executiv al Centrului pentru Studii [i Politici de Gen,

EVGHENI DAINOV, ANALIST POLITIC, SPUNE C+ |N ACEAST+ }AR+ BALCANIC+ PATRIARHAL+, B+RBA}II BULGARI AU FOST |N MOD TRADI}IONAL COCOLO{I}I {I ASTA I-A F+CUT LENE{I {I INEFICIEN}I 44 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+


ANI VLADIMIROVA EXPERT ÎN PSIHOLOGIA FAMILIEI

“O Hillary Clinton sau o Margaret Thatcher n-ar fi fost posibile \n Bulgaria, pentru c= de la femei se a[teapt= s= fie slabe [i supuse b=rba]ilor”

PRIMARUL SOFIEI FANDAKOVA: „ÎN TIMPUL ALEGERILOR, OPOZANŢII M-AU NUMIT UNA DINTRE FETELE BUNE ALE LUI BORISOV”

spune c= sub regimul comunist femeile erau puse s= munceasc= la fel ca b=rba]ii, primind adesea acelea[i salarii. “N-am avut niciodat= o mi[care feminist= \n aceast= ]ar=”, adaug= ea, amintind c= la sf`r[itul anilor ‘70 Bulgaria avea cel mai mare procentaj de femei \n c`mpul muncii din \ntreaga lume. “|n timpul comunismului, femeile erau prezente \n Bulgaria \n toate zonele vie]ii publice, de la directori de fabric= la medici.” Rumiana Bachvarova, [efa de cabinet a lui Borisov [i sociolog, spune c= femeile au c=p=tat o influen]= aparte \n via]a public= bulgar= \n parte pentru c= - la fel ca peste tot \n fostul bloc sovietic - au dovedit adaptabilitate \n timpul tranzi]iei dificile de dup= c=derea comunismului. “|n vreme ce b=rba]ii au suferit pentru pierderea locurilor de munc= garantate de c=tre stat, ele au \mbr=]i[at noua libertate ca pe o oportunitate de a se reinventa, de a-[i \ncepe propriile afaceri [i multe au devenit sus]in=toarele financiare ale familiilor lor”, spune Bachvarova, mam= a doi copii, care a renun]at la func]ia de]inut= la radioul public [i [i-a \nfiin]at propria firm= de cercetare a pie]ei \nainte de a intra \n politic=. Evgheni Dainov, analist politic, spune c= \n aceast= ]ar= balcanic= patriarhal=, b=rba]ii au fost \n mod tradi]ional cocolo[i]i

[i asta i-a f=cut lene[i [i ineficien]i. “B=rba]ii bulgari au fost r=sf=]a]i de mamele lor, pentru c= b=ie]ii sunt vedetele familiilor [i c`nd cresc n-au suficient aplomb ca s= stea pe propriile picioare”, apreciaz= el. “|n schimb, \n timpul comunismului, femeile trebuiau s= munceasc= toat= ziua la serviciu [i apoi s= vin= acas= [i s= fac= curat [i s= aib= grij= de b=rba]ii cei lene[i. Asta le-a f=cut de dou= ori mai puternice.” Unii critici sus]in c= anturajul feminin al lui Borisov este doar un pic mai mult dec`t un ornament, \ntr-o societate care \nc= devalorizeaz= femeile. Ani Vladimirova, 42 de ani, expert \n psihologia familiei, spune c= recenta avansare a femeilor reflect= de fapt atitudini sexiste, de vreme ce multe dintre doamnele promovate au fost \nv=]ate s= fie birocra]i obedien]i \n timpul erei comuniste [i acum au primit pozi]ii \nalte deoarece nu amenin]= func]ia nim=nui [i sunt loiale. “O Hillary Clinton sau o Margaret Thatcher n-ar fi fost posibile \n Bulgaria, pentru c= de la femei se a[teapt= s= fie slabe [i supuse b=rba]ilor”, spune ea. Borisov [tie c= aceste femei “nu vor mi[ca \n front pentru c= \i datoreaz= lui pozi]iile pe care le-au ob]inut”. “El a numit toate acele femei tocmai pentru c= publicul a[teapt= mai pu]in de la ele”, adaug= Vladimirova.

Totu[i, schimbarea are un efect subtil asupra discursului politic bulg=resc, sus]ine Marta Vachkova, gazda unui show de televiziune intitulat “Femeile”. “C`nd o femeie st= \ntre doi b=rba]i, ea e un mediator [i un neutralizator al adrenalinei acestora [i rezultatul e c= deciziile luate sunt mai echilibrate”, sus]ine Vachkova \ntr-un interviu. Unele doamne din politic= spun c= a fi privite ca prea influen]abile se poate dovedi de asemenea o sl=biciune \n Bulgaria. Iordanka Fandakova, prima femeie aleas= primar al Sofiei, mam=, bunic= [i fost= directoare de [coal=, m=rturise[te c= s-a confruntat cu discriminarea \n timpul campaniei pentru prim=rie, c`nd opozan]ii o persiflau c= ar fi un lacheu al lui Borisov. |n ajunul alegerilor, cel mai mare institut de sondare a opiniei publice a publicat un sondaj cu calit=]ile pe care locuitorii Sofiei le cereau de la viitorul primar. “S= fie b=rbat” era \n capul listei. Fandakova a c`[tigat la limit= \n noiembrie - o victorie atribuit= de mul]i anali[ti sprijinului pe care i l-a oferit Borisov. “Media au \ncercat s=-mi creeze imaginea de om slab. Dar eu personal nu acord prea mult timp diferen]ierii \ntre femei [i b=rba]i. Rezultatele sunt rezultate.” n

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 45


IT

PAZA BUN+ DIGITAL+ Sunte]i un c=l=tor cump=tat. V= pune]i \n bagaje lo]iune de plaj=, sisteme de siguran]= pentru bagaje [i o borset= \n care s= v= ]ine]i banii. Dar ce precau]ii digitale v= lua]i? de RIVA RICHMOND

46 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

FOTO: REUTERS Š 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE


8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 47


it

E

destul de greu, chiar c`nd sunte]i acas= sau la serviciu, s= v= asigura]i c= informa]iile pe care le trimite]i [i pe care le primi]i sunt sigure. Dar c=l=toria vine cu o serie de noi pericole: de la computerele care pot fi accesate din locuri publice [i re]elele wireless neprotejate [i p`n= la aglomeratele aeroporturi, pline de ho]i de buzunare. Din fericire, s= previi o t`lh=rie digital= atunci c`nd e[ti pe drumuri este rezonabil de u[or [i ieftin. Iat= c`teva dintre cele mai importante m=suri prin care v= pute]i proteja informa]iile c`nd hoin=ri]i prin lume.

n CALCULATOARELE PUBLICE Calculatoarele din cafenele [i hoteluri sunt renumite pentru programele malware pe care le con]in, inclusiv programe “keylogger” care \nregistreaz= tastele folosite de utilizatori [i folosesc capturi de ecran ca s= colec]ioneze parolele. Multe computere personale nu au importante pachete de securitate pentru software sau antiviru[i cu actualiz=rile f=cute la timp. Sau chiar pot avea montate mascat la spate dispozitive fizice de memorare a tastelor folosite. |nainte de a folosi computerele publice, \ntreba]i ce m=suri de securitate sunt folosite pentru acele dispozitive. Hotelurile [i cafenelele mai bune au grij= de calculatoarele lor [i le reseteaz= dup= fiecare utilizator, astfel \nc`t programele neautorizate s= fie \nl=turate. (Chiar [i a[a, e \ntotdeauna o idee bun= s= v= asigura]i c= browserul pe care \l folosi]i nu v= ]ine minte parolele [i c= v= deloga]i de pe fiecare site pe care l-a]i folosit \nainte de a v= ridica de la calculator.) Dac= cel \ntrebat v= r=spunde cu o privire goal=, c=uta]i simbolul unui program de securitate \n josul ecranului [i da]i clic pe el pentru a vedea dac= este actualizat. Dac= nu g=si]i nicio dovad= c= calculatorul pe care \ncerca]i s=-l folosi]i este sigur, atunci \ncerca]i s= v= conecta]i la internet din alt= parte. Dac= nu pute]i a[tepta un dispozitiv mai bine securizat, evita]i s= face]i tranzac]ii bancare sau s= introduce]i num=rul c=r]ii de credit. De asemenea, ave]i grij= s= v= acoperi]i urmele. C`t despre folosirea e-mailului, “dac= e musai, atunci folosi]i-l. Dar c`nd ajunge]i acas= schimba]i-v= parola”, spune Maxim Weinstein, director executiv la StopBadware,

48 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

o organiza]ie non-profit pentru protejarea consumatorilor. n RE}ELELE WIRELESS PUBLICE E mai sigur s= v= folosi]i propriul calculator [i s= v= conecta]i la internet folosind conexiunile din aeroport, hotel, cafenea sau parc. Dar ave]i grij=, pentru c= [i aici exist= riscuri, \n special c`nd folosi]i re]elele publice. Prin “amu[inarea” undelor, un r=uf=c=tor aflat \n apropiere poate citi informa]iile pe care le trimite]i \n re]ea. E u[or - softul pentru captarea, vizualizarea [i analizarea traficului wireless este foarte accesibil - de[i e \nc= neclar c`t de prezent e acest tip de activitate. Un hacker ar putea de asemenea s= fac= astfel \nc`t computerul lui s= v= apar= ca un hot spot wireless. Ca s= v= proteja]i, folosi]i un firewall - sunt incluse \n cele mai recente versiuni ale sistemelor de operare Windows [i Mac - [i asigura]i-v= c= informa]iile importante pe care le trimite]i sunt criptate. Ca s=

I 12.000 NUM+RUL DE LAPTOPURI PIERDUTE |N FIECARE S+PT+M~N+ PE AEROPORTURI (STUDIU DIN 2008 EFECTUAT PE 106 AEROPORTURI DIN SUA) vede]i dac= o re]ea Wi-Fi folose[te criptarea, citi]i documentul privind politica de confiden]ialitate de pe site-ul s=u. Dac= ave]i acces la o re]ea VPN (re]ea virtual= privat=), de la angajatorul dumneavoastr=, spre exemplu, folosi]i-o pe aceea. V= pute]i de asemenea conecta la internet prin intermediul unei card de telefon sau prin intermediul telefonului mobil, de[i tarifele \n acest caz sunt mai mari. Dac= lucra]i frecvent cu informa]ii confiden]iale \n locuri publice, lua]i \n calcul achizi]ia unui ecran de protec]ie deta[abil pentru calculatorul dumneavoastr=, ca s= face]i mai dificil pentru vecini s= trag= cu ochiul. n LAPTOPUL DUMNEAVOASTR+ Pe l`ng= datele pe care le con]ine, mai e [i laptopul \n sine. Pe l`ng= faptul c= trebuie s=

trebuie s= v= feri]i de malware folosind soft de securitate actualizat, trebuie s= v= proteja]i [i s= v= asigura]i informa]iile \n caz c= v= dispare computerul, mai ales dac= ave]i acolo documente confiden]iale personale sau de serviciu. Se \nt`mpl= foarte des ca laptopurile s= fie furate sau chiar uitate \n aeroporturi. Un studiu din 2008 al Institutului Ponemon (companie de cercetare care se ocup= de securitatea [i confiden]ialitatea informa]iilor), care a cuprins 106 aeroporturi din Statele Unite, a descoperit c= peste 12.000 de laptopuri sunt pierdute \n fiecare s=pt=m`n= - [i aici e vorba doar despre cele descoperite de angaja]ii aeroportului. “Oamenii nu se g`ndesc la siguran]a laptopului at`t de mult pe c`t ar trebui”, consider= Marian Merritt, consilier pentru siguran]a internetului la produc=torul de

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+


NEPOFTI}II SE POT FOLOSI DE CAPACIT+}ILE BLUETOOTH CA S+ V+ CITEASC+ AGENDA TELEFONIC+, MESAJELE {I ALTE INFORMA}II STOCATE PE MOBIL

software Symantec. “Am \nt`lnit o mul]ime de gre[eli din acest punct de vedere.” Nu v= \ncredin]a]i niciodat= laptopul unei persoane necunoscute; e mai bine s=-l lua]i cu voi la baie, spune ea. Nu pune]i electronice \n bagajul de cal=. {i cump=ra]i-v= o \ncuietoare pentru geanta laptopului dac= vi-l l=sa]i \n camera de hotel. Folosirea unei parole ca s= v= bloca]i calculatorul ofer= doar o protec]ie minimal=; un avansat o poate sparge \n c`teva minute. {i dac= permite]i browserului s= v= stocheze parolele, hackerii pot ajunge \n conturile voastre \ntr-o clipit=. E mult mai eficient s= folosi]i un manager de parole care s= v= p=streze [i cripteze parolele. Dac= v= pierde]i laptopul, un program ca LoJack for Laptops v= poate ajuta s=-l g=si]i sau chiar s= [terge]i toate informa]iile de pe el de la distan]=. O idee [i mai bun= ar fi s= folosi]i o criptare total= a hard discului. Pute]i g=si software de calitate gratuit (BitLocker pentru Windows Vista [i 7 [i aplica]ia open-source TruCrypt pentru Windows, Mac [i Linux). Folosirea acestuia e mai u[oar= dec`t s= stai s= decizi care documente sau fi[iere trebuie criptate, spune Bruce Schneider, autorul unei c=r]i despre securitate informatic= [i director pentru probleme de siguran]= la BT Group.

“Dac= v= pierde]i calculatorul, deodat= n-o s= v= mai pese de informa]iile de pe el”, spune el. “O s= v= g`ndi]i doar <Mi-am f=cut un backup bun> [i <Oare asigurarea \mi va returna banii?>”

vam= o alt= cartel= SIM [i un alt card de date pe care s= le \nlocui]i cu cele reale dup= ce a]i trecut de vame[i, sugereaz= Greg Hoglund, [ef de securitate la HBGary. S-ar putea s= ave]i [i o salvare dac= v= pierde]i telefonul sau v= este furat. Spre exemplu, utilizatorii de iPhone care cump=r= serviciul MobileMe pot folosi caracteristica “Caut= iPhone-ul meu” ca s=-[i g=seasc= telefonul, s= \l paroleze de la distan]=, s= afi[eze un mesaj pe ecran, s= fac= telefonul s= sune tare chiar dac= soneria e oprit= [i s= [tearg= de la distan]= toate informa]iile de pe el. {i cei care au telefoane care opereaz= pe Windows Mobile pot face asta, pl=tind 5 dolari pentru fiecare func]ie. n

n TELEFONUL INTELIGENT O alternativ= bun= la calculatoarele publice [i la laptopuri este, din ce \n ce mai mult, telefonul mobil “smartphone”. Telefoanele inteligente sunt de fapt minicalculatoare [i de obicei transfer= informa]ii folosind re]ele criptate. Dar c`nd se conecteaz= la hotspot-urile wireless, problemele de securitate sunt acelea[i, a[a c= uita]i-v= dac= site-urile [i aplica]iile pe care le folosi]i ca s= transfera]i informa]ii confiden]iale folosesc criptarea. De asemenea, nepofti]ii se pot folosi de capacit=]ile SLIDESHOW Bluetooth ca s= v= citeasc= agenda telefonic=, mesajele [i alte informa]ii stocate pe mobil, a[a c= e mai bine s= dezactiva]i op]iunea at`ta timp c`t nu o folosi]i. Dac= sunte]i, s= zicem, un suporter al lui Afl= mai multe despre Dalai Lama [i vizita]i China, trebuie s= ave]i modalit=]ile prin care v= pute]i grij= la informa]iile pe care le ave]i stocate pe proteja informa]iile dintr-o telefon, pentru c= guvernul de aici ar putea galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro decide s= le copieze. Sau a]i putea folosi la

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 49


AFACERI |N EST

|NC+ UN ALIAT Jadranka Kosor [i Vladimir Putin la Moscova

Dac= v= mi[ca]i repede Croa]ia este cea mai nou intrat= \n clubul ]=rilor participante la South Stream, proiectul conductei prin care Rusia vrea s= transporte gaze spre Vest, ocolind Ucraina. |n acela[i timp, pentru prima oar=, un oficial de la Bruxelles afirm= deschiderea UE fa]= de proiectul rusesc.

M

ai trebuie discutate detalii, dar gra]ie South Stream, Croa]ia va fi aprovizionat= cu gaz, iar asta e cel mai important”, a declarat premierul croat Jadranka Kosor, care a semnat s=pt=m`na trecut= la Moscova actul de constituire a societ=]ii mixte croato-ruse ce se va ocupa de construc]ia conductei pe teritoriul Croa]iei. “Proiectul se bucur= de sprijin interna]ional - p`n= acum s-au implicat Bulgaria, Ungaria, Grecia, Serbia [i Slovenia. Avantajele sunt evidente pentru to]i partenerii”, a ad=ugat premierul rus Vladimir Putin. }ara ex-iugoslav= consum= anual 3,2 miliarde mc de gaz, din care 60% din

50 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

resurse proprii [i 40% din importuri ruse[ti. Conducta South Stream, ce va fi construit= de Gazprom [i grupul italian ENI, c=rora li se va ad=uga Electricite de France, va costa 10 miliarde de euro [i va transporta gaz rusesc din portul Novorossiisk spre Austria [i Italia, trec`nd pe sub Marea Neagr=, \ncep`nd din 2015. Capacitatea conductei este estimat= s= ating= 31 de miliarde mc de gaz anual. S=pt=m`na trecut= a marcat [i o premier= \n rela]ia UE cu Rusia - comisarul pentru energie Gunther Oettinger a declarat c= South Stream ar putea fi sus]inut de Uniunea European=, cu condi]ia ca proiectul s= \ndeplineasc=

toate criteriile tehnice de securitate. Oettinger a l=udat proiectul rusesc, spun`nd c= el va cre[te capacitatea de import de gaz \n Europa [i va genera o nou= infrastructur= (aluzie la faptul c= gazoductul va ocoli Ucraina [i implicit problemele de aprovizionare legate de tranzitul pe teritoriul ucrainean). P`n= acum, Comisia European= nu [i-a declarat nici sus]inerea, nici opozi]ia fa]= de South Stream, de[i se cunoa[te c= proiectul rusesc este v=zut ca un competitor al Nabucco, gazoductul european menit s= aduc= gaz caspic \n Europa [i la care particip= oficial cinci ]=ri - Turcia, Bulgaria, Rom`nia, Ungaria [i Austria. Nabucco, planificat s= intre \n folosin]= \n 2014, \nt`rzie \n continuare s= se materializeze din cauza lipsei sprijinului politic, a ne\n]elegerilor privind condi]iile de tranzit prin Turcia [i a disputelor privind pre]ul gazului livrat de Azerbaidjan. Lipsa sprijinului politic s-a v=zut [i din felul indecis cum e promovat Nabucco, prin intermediul companiilor de utilit=]i [i al fostului ministru de externe german Joshka Fischer, noteaz= EUObserver, \n timp ce South Stream este promovat energic de \nsu[i premierul Putin, neobosit \n eforturile de a atrage de partea sa liderii din Vest [i din Est deopotriv=. P`n= acum, cele mai preocupate de securitatea energetic= (obiectivul declarat al Nabucco) s-au dovedit ]=rile grupului de la Vi[egrad - Ungaria, Polonia, Slovacia [i Cehia - care nu mai departe de sf`r[itul lunii trecute au propus un “triunghi al aprovizion=rii cu gaze” destinat s= reduc= dependen]a de gazul rusesc pompat prin Ucraina. Propunerea include construirea unui terminal de LPG pe coasta polonez= a Balticii, a \nc= unuia pe insula croat= Krk [i accelerarea proiectului Nabucco, incluz`nd [i diversificarea surselor de gaz (de pild=, cu gaz livrat de Iran). La reuniunea de la Budapesta unde s-a discutat “triunghiul” au participat [i premierii din Bulgaria, Croa]ia, Rom`nia [i Serbia. Evident r=m`ne, deocamdat=, pragmatismul est-europenilor, care ]in s=-[i p=streze toate op]iunile deschise, a[a cum spune premierul ungar Gordon Bajnai: “South Stream, Nabucco materializarea acestor proiecte depinde de anumite surse de gaz, de gradul lor de fezabilitate [i de randamentul investi]iilor. Trebuie s= le lu=m \n considerare pe toate”, a spus Bajnai. n

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE


CONTOR

56% cu at`t au sc=zut \nmatricul=rile de autovehicule \n Ungaria \n februarie 2010 fa]= de februarie 2009, cu un total de 3.043 de ma[ini \nmatriculate \n luna februarie

12,7% [omajul din Polonia \n luna ianuarie 2010, ceea ce \nseamn= c= peste 2,05 mil. oameni erau oficial f=r= un loc de munc=, din care 31.000 s-au \nregistrat \n cursul lui ianuarie, cu 25% mai mul]i dec`t \n decembrie

3.026 num=rul locuin]elor nou construite \n Estonia \n 2009, cu 2.274 mai pu]ine dec`t \n anul precedent; suprafa]a medie construit= a crescut \ns= de la 87 la 101 mp

620 € salariul mediu brut lunar \n Letonia \n trim. IV 2009, cu 3,5% mai mic dec`t \n al treilea trimestru [i cu 12,1% mai mic dec`t \n trim. IV 2008; \n sectorul public, salariile au sc=zut cu 23,7% fa]= de trim. IV 2008, \n timp ce \n sectorul privat s-au redus cu 5%

255 mil. € deficitul bugetar al Bulgariei \n luna ianuarie, comparativ cu 254 mil. euro \n tot anul 2009; FMI estimeaz= pentru 2010 un deficit de 1,8% din PIB, respectiv 613 mil. euro

14.000 num=rul locurilor de munc= desfiin]ate \n industria auto ceh= \n 2009, rezult`nd un total de 115.450 de angaja]i, \n timp ce salariul mediu lunar a crescut \n industrie cu 0,7%, la 984 de euro

16,5% cu at`t a sc=zut num=rul c=l=toriilor f=cute de bulgari \n str=in=tate \n ianuarie 2010 comparativ cu anul trecut; \n acela[i timp, num=rul vizitelor f=cute de str=ini \n Bulgaria a crescut cu 15% \n acela[i interval

57% cu at`t s-a majorat num=rul companiilor cehe intrate \n insolven]= anul trecut, la 4.570, raportat la o cre[tere de 40% \n toat= regiunea Europei Centrale [i de Est, respectiv de 22% \n Europa de Vest

S-A RUPT Z+GAZUL Comisia European= a cerut autorit=]ilor din Macedonia, Serbia, Kosovo [i Muntenegru s= ia m=suri de limitare a fluxului de imigran]i spre Belgia, scrie Novinite. Belgia a cerut ajutorul CE, dup= ce de la 1 ianuarie s-a renun]at la regimul vizelor pentru cet=]enii din ]=rile ex-iugoslave ce c=l=toresc \n cele 27 de ]=ri ale Uniunii. De la \nceputul anului, num=rul macedonenilor care au cerut azil \n Belgia a crescut de dou= ori, dep=[ind num=rul afganilor care cer azil. Zilnic, autobuze pline cu familii \ntregi, majoritar albanezi [i romi din Macedonia, pleac= de la Skopje spre Belgia, Germania [i Elve]ia.

n UNGARIA OTP la cump=r=turi. Banca ungar= OTP estimeaz= c= anul acesta, \mprumuturile acordate \n Europa Central= [i de Est vor cre[te cu circa 5%, iar depozitele atrase vor cre[te probabil cu ceva mai pu]in de 5%. OTP, care are subsidiare \n opt ]=ri din zon=, inten]ioneaz= s= fac= noi achizi]ii \n Rom`nia, Serbia, Croa]ia [i Slovacia, beneficiind de rezervele de lichiditate de 6 miliarde de euro acumulate, a declarat Sandor Csanyi, pre[edinte [i CEO al b=ncii, ad=ug`nd c= “dac= vor avea loc consolid=ri \n sectorul bancar din regiune, vrem s= fim parte a acestora”. |n privin]a v`nz=rii de active bancare, au circulat zvonuri privind o posibil= v`nzare a OTP Slovakia, grevat= de rezultate foarte slabe, \ns= conducerea b=ncii nu le-a confirmat. OTP a fost afectat= de necesitatea de a cre[te provizioanele pentru credite neperformante, \n total la aproape 80 de miliarde de forin]i \n ultimul trimestru al anului trecut (aproape 300 de milioane de euro), dar a reu[it totu[i s= \ncheie trimestrul cu un profit consolidat, dup= plata taxelor, de 20,4 miliarde de forin]i (circa 76 de milioane de euro), comparativ cu o pierdere de 60,7 miliarde cu un an \n urm=, scrie Portfolio. hu. Pentru \ntregul an 2009, profitul net a b=ncii a sc=zut cu 37%, la 151,5 miliarde de forin]i (565 de milioane de euro), u[or peste previziuni, iar pentru acest an nu a formulat estim=ri, invoc`nd contextul de incertitudine din economia zonei. Csanyi a

ad=ugat c= OTP este una din cele mai bine capitalizate b=nci din Europa, cu o rat= de adecvare a capitalului de 17,5% la sf`r[itul lui 2009. |n Ungaria, OTP de]ine o cot= de 24,2% din pia]a depozitelor [i 17,8% din cea a \mprumuturilor. Banca estimeaz= c= economia ungar= va cre[te anul acesta cu 0,2%, dup= o sc=dere de 6,3% anul trecut.

DUP+ UN AN DE CRIZ+ OTP GROUP

Ungaria Bulgaria Ucraina Rusia Rom`nia Slovacia Croa]ia Muntenegru Serbia Merkantil (leasing) SUBSIDIARE OTP

Ucraina Bulgaria Rusia Croa]ia Muntenegru Rom`nia Serbia Slovacia

|MPRUMUTURI BRUTE (MLD. FORIN}I) Trim. IV 2008 Trim. IV 2009 3.349 1.015 764 383 317 314 310 255 95 323

3.397 1.028 673 370 293 273 318 181 90 313

REZULTAT BRUT (MIL. FORIN}I) Trim. IV 2008 Trim. IV 2009 7.898 9.422 4.757 1.688 503 409 200 -405

-15.509 8.225 2.619 884 -837 422 -7.954 -5.705

SURSA: OTP 1 EURO = 280 DE FORIN}I (CURS MEDIU 2009)

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 51


ART+ {I SOCIETATE

52 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

FOTO: RED DOT


LOTERIA STR+INILOR Sfatul primit \n copil=rie, “nu vorbi cu str=inii”, s-a perimat \ntr-o lume \n care acumularea de experien]e conteaz= mai mult dec`t sentimentul de siguran]=, iar cei ce au uitat de avertismentul p=rin]ilor au descoperit [i calea spre profit. de CRISTINA MARINA

F

UN ÎNCEPUT AUTOSTOPUL, DISPONIBIL ȘI ÎN VARIANTĂ ONLINE

aptul c= Google d= peste 25 de milioane de rezultate pentru “stranger” (str=in) este perfect normal, av`nd \n vedere fascina]ia ambivalent= pe care o st`rne[te ideea de necunoscut. De la imaginea romantic= din “Strangers in the Night”, unde Frank Sinatra c`nt= despre str=inii \ndr=gosti]i care fac schimb de priviri languroase, la viziunea rock a lui Deep Purple din “Perfect Strangers” [i p`n= la interpretarea horror a lui Hitchock din “Strangers on a Train”, conceptul de str=in a atras \ntotdeauna. Antreprenorii, la r`ndul lor, au c=utat [i uneori au g=sit rima perfect= \ntre str=in [i profit. Dac= pe vremuri afacerile ce mizau pe adrenalina specific= necunoscutului nu erau prea inventive - mai multe variante diferite de \nt`lniri \ntre persoane de sex opus (speed dating, blind dating), \n ultima vreme au g=sit [i interpret=ri mai creative. Cea mai nou= idee de afaceri care are \n centru ideea de punere \n rela]ie a unor str=ini este Chatroulette.com. Site-ul, un fel de mIRC mai evoluat, \[i atrage utilizatorii datorit= faptului c= soarta (de fapt calculatorul) intervine \n ecua]ie. Interfa]a este destul de primar=, dar o dat= ce intri \n lumea Chatroulette este ca [i cum ai participa la o sesiune de speed dating cu mii de str=ini, \mbr=ca]i sau dezbr=ca]i, normali sau nu. Pagina de \nceput este simpl=, cu dou= casete - una denumit= “stranger” [i alta, evident, “you”. Oricine are \n dotare o camer= web are acces, iar c`nd ape[i

butonul Play, ruleta este activat= [i \ncepe s= caute la \nt`mplare un alt membru, dup= care apare o fereastr= prin care po]i conversa cu c`te un necunoscut; dac= vrei s= vorbe[ti cu altcineva, ape[i “next” [i \]i \ncerci norocul cu altcineva. Ideea \i apar]ine unui rus de 17 ani, Andrei Ternovski, [i \n numai trei luni de la lansare a fost denumit= de presa interna]ional= (The New York Times, The New Yorker) fenomenul momentului pe internet. “Ruleta ruseasc=” (la propriu) \i duce pe utilizatori \ntr-o lume unde sunt conecta]i, la \nt`mplare, prin camerele web cu al]i str=ini din tot globul. Camerele web exist= la ambele capete ale conexiunii, iar adrenalina dat= de necunoscut este prezent= permanent. C`nd a fost lansat, site-ul avea 5.000 de utilizatori, iar acum, dup= trei luni, u

DOSAR

Afl= mai multe despre re]ele sociale [i internet pe www.businessmagazin.ro

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 53


art= [i societate [ansele sunt mai mari. “Este o metod= incredibil= s= \nt`lne[ti oameni [i s= prime[ti culturi diferite \n propria cas=. Am g=zduit dou= fete din Fran]a care c=l=toresc \n jurul lumii, un cuplu din America Central= care ne-a vorbit despre o parte a lumii necunoscut= pentru noi, un cuplu de japonezi care ne-a g=tit dup= re]ete japoneze [i o t`n=r= din Germania dornic= s= cunoasc= totul despre Australia”, poveste[te Maureen Payne din Australia. Fenomentul este popular \n \ntreaga lume, iar \n re]eaua Couchsurfing.com exist= 1,6 milioane de oameni din 234 de ]=ri [i aproape 50.000 de ora[e. “Dep=[e[te toate grani]ele dintre na]iuni [i este o dovad= perfect= c= suntem cet=]eni ai lumii. Am cunoscut at`t de mul]i oameni minuna]i [i am \mp=r]it pove[ti, idei, g`nduri, limbi str=ine sau glume”, spune Nikilina din Bosnia-Her]egovina. Secretul e s= ui]i c= acas= ai fost C~ND A FOST \nv=]at s= nu vorbe[ti cu str=inii, cum este cazul olandezului Ramon Stoppelenburg, LANSAT, care a pornit \n descoperirea lumii pe CHATROULETTE cont propriu [i [i-a propus ca \n fiecare c=l=torie s= se cazeze timp de c`te o noapte AVEA 5.000 DE \n casele localnicilor. A \nfiin]at site-ul UTILIZATORI, LetmeStayforaDay.com [i, baz`ndu-se exclusiv pe ajutor din afar=, a vizitat IAR ACUM, \ntreaga lume. Pe deasupra, a devenit DUP+ TREI LUNI, [i celebru dup= ce presa interna]ional= a relatat aventura sa. Normal, totul s-a NUM+RUL LOR terminat cu o carte [i olandezul a devenit A AJUNS LA model, actor, turoperator, life coach, conferen]iar pl=tit [i nu \n ultimul r`nd 50.000 specialist \n marketing pe internet. |n alte cazuri, fascina]ia pentru necunoscut inspir= [i arti[tii. De exemplu, Proiectul a fost g`ndit ca un club soart= va depinde [i viitorul site-ului, despre care unii spun c= \[i va da ob[tescul online, unde cei care doresc cazare proiectul 100 Strangers, un fel de album se \nt`lnesc cu cei dispu[i s= pun= la sf`r[it cur`nd, \n timp ce al]ii \l v=d online cu necunoscu]i, care \i \mbie pe dispozi]ia musafirilor, total necunoscu]i, pe t`n=rul Andrei ca un nou geniu al fotografi, amatori sau profesioni[ti, s= un loc de dormit. Pentru mai mult= internetului. pozeze str=inii pe strad=, dup= care s= le siguran]=, fiecare c=l=tor are un profil pe Important de observat \ns= este c= posteze fotografiile, al=turi de o scurt= site, care poate fi verificat de gazd=. Acela[i descriere, pe grupul de pe Flickr. Proiectul traficul mare de pe site arat= dorin]a de lucru este valabil [i pentru poten]ialele p=strare a anonimatului online, idee [i-a propus s= \mbun=t=]easc= modul \n gazde, ce pot fi verificate de turi[ti, iar cei care fotografii rela]ioneaz= cu persoanele care s-a pierdut odat= cu dezvoltarea ce \ncalc= regulamentul [i regulile de bun- necunoscute [i reu[esc s= \i fac= s= se re]elelor sociale tip Facebook, Twitter sim] sunt exclu[i din circuit. sau LinkedIn. “Odat= cu avalan[a de simt= confortabil c`nd sunt prinse \n Totul \ncepe de la o simpl= c=utare, \n poz=. |n prezent, grupul are peste 4.000 re]ele sociale online, via]a privat= func]ie de criteriile dorite, [i dup= g=sirea de membri [i 12.741 de portrete postate. a devenit tot mai pu]in pre]uit=. |n persoanei potrivite, \ncep discu]iile prin schimb, Chatroulette permite navigarea De fapt, ideea este oarecum asem=n=toare e-mail. Practic nu este o c=l=torie total= \n cu cea de la care a plecat Scott Schuman, oarecum incognito a utilizatorilor. Nu necunoscut, pentru c= afli c`teva detalii exist= \nregistrare, nu ]i se cere numele creatorul blogului The Sartorialist. \nainte de plecare. Acceptarea caz=rii [i prenumele, e total diferit de Facebook Schuman colind= str=zile marilor ora[e depinde de mai mul]i factori - de la profil sau Twitter”, comenta Sarita Yardi, care \n c=utare de str=ini “la mod=”, a editat o [i referin]e p`n= la disponibilitatea \[i preg=te[te doctoratul la Georgia antologie a celor mai reu[ite fotografii [i a Institute of Technology, pentru New York locuin]ei. |ns= odat= ce ai intrat \n circuit lucrat de-a lungul timpului ca fotograf sau [i ai g=zduit pe cineva sau ai fost cazat, Times. Statisticile arat= c= 90% dintre consultant pentru Gant sau DKNY. n num=rul lor a ajuns la 50.000. Aparent, experien]a este similar= site-urilor de chat, dar depinde cum o prive[ti. Am testat website-ul [i n-am reu[it s= petrec mai mult de c`teva secunde \nainte de fiecare “next”. Poate \ns= servi din c`nd \n c`nd ca experien]= comic=, pentru c= personajele sunt cel pu]in inedite - travesti]i, adolescen]i emo, exhibi]ioni[ti, \ntr-un cuv`nt foarte pu]ini oameni obi[nui]i. Nu am avut norocul reporterului The New Yorker, care spune c= a petrecut o jum=tate de or= vorbind cu un cuplu din Australia despre vinuri, dar cu siguran]= totul este chestiune de soart=. Tot de

54 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

cei ce utilizeaz= site-ul caut= conversa]ii noi [i nea[teptate cu oameni complet necunoscu]i. Iar fascina]ia pentru necunoscut se poate dovedi eficient= \n multe moduri, ca idee de afacere, \n vreme de criz=. |n lumea globetrotterilor s-a conturat un nou concept - couch surfing - care presupune s= locuie[ti \n casele str=inilor, o economie ce poate fi man= cereasc= \n actualele condi]ii. Ideea de c=l=tor g=zduit de localnici nu este nimic nou, dar odat= cu lansarea www.couchsurfing.com, care se dorea o platform= pentru c=l=torii cu spirit de aventur=, tendin]a a luat propor]ii.


film

Una dintre cele mai a[teptate ecraniz=ri ale anului trecut, „The Lovely Bones” este primul lungmetraj regizat de Peter Jackson de la “King Kong” \ncoace. L=udat= pentru interpret=ri [i criticat= pentru dozajul dezechilibrat \ntre dram= [i efecte speciale, aceast= adaptare dup= romanul omonim al lui Alice Sebold merit= dou= ore din timpul oric=rui cinefil. de {TEFAN DOBROIU

RAIUL LUI SUSIE 56 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010


8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 57


film

TRAGEDIE MARK WAHLBERG ȘI SAOIRSE RONAN, TATĂ ȘI FIICĂ

V

enit de nic=ieri \n 2002, romanul lui Alice Sebold a r=mas pe lista bestsellerelor din New York Times timp de mai bine de un an, ajung`nd s= fie studiat \n licee [i discutat \n grupuri de lectur= din \ntreaga lume. Subiectul dur [i neconven]ional, precum [i melanjul perfect \ntre dram= [i policier au transformat-o pe Sebold dintr-o necunoscut= \ntr-unul din cele mai des rostite nume din lumea literar= american=, ceea ce a adus la achizi]ionarea drepturilor romanului de c=tre Peter Jackson f=r= ca acesta s= aib= \n spate vreun studio important de produc]ie. De-abia dup= scrierea scenariului, proiectul a fost cump=rat de DreamWorks pentru 70 de milioane de dolari. „The Lovely Bones” ne-o arat= pe Susie Salmon (excelenta Saoirse Ronan, aleas= \nainte de a primi o nominalizare la Oscar pentru „Atonement”), o fat= de 14 ani a c=rei via]= lipsit= de orice griji \ntr-o suburbie american= se sf`r[e[te brusc c`nd vecinul ei, George Harvey (Stanley Tucci, nominalizare la Oscar), o ademene[te \ntr-o ascunz=toare s=pat= \n p=m`nt [i o ucide. Sf`r[itul violent o face pe Susan s= z=boveasc= \ntre cer [i p=m`nt, \ntr-un rai personal (de unde [i traducerea rom`neasc= a titlului, diferit= de cea a c=r]ii publicate de Polirom, „Minunatele oase”). De aici Susie prive[te durerea \ntregii sale familii, dar \[i urm=re[te [i asasinul, pe care \ncearc=, aproape neputincioas= \n spa]iul ei cu totul separat de realitatea noastr=, s=-l deconspire. Combina]ie rar= \n nesf`r[ita serie de premiere de pe marile noastre ecrane, „The Lovely Bones” este \n acela[i timp o dram= (Mark Wahlberg [i Rachel Weisz sunt Jack [i Abigail, p=rin]ii lui Susan, a c=ror via]= devine aproape imposibil= dup= tragicul eveniment), un thriller ([tim cine este uciga[ul, dar nu avem idee dac= [i cum va fi prins) [i un fantasy spectaculos,

58 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

c=ci raiul lui Susie este o lume \n continu= schimbare, sincronizat= inspirat cu descoperirile pu[toaicei despre propria via]= [i reac]iile ei la hopurile din via]a familiei l=sate \n urm=. Chiar dac= „The Lovely Bones” \]i taie r=suflarea cu imaginea lui Andrew Lesnie [i efectele vizuale realizate de Weta Digital, compania r=spunz=toare [i pentru trilogia „St=p`nul inelelor”, noul lungmetraj al lui Peter Jackson ar fi avut un efect mult mai r=scolitor dac= regizorul n-ar fi ap=sat at`t de puternic pedala efectelor. Uneori ai impresia c= vezi dou= filme diferite - o dram= extrem de intens= [i de bine jucat=, care se retrage uneori brusc pentru a l=sa locul unor excese vizuale absolut inutile \n chimia dramatic= a filmului. Ecranate de acest slalom printre realit=]i [i de c`teva inconsecven]e de ton, emo]ionantele tribula]ii ale personajelor \[i pierd din anvergur=, l=s`ndu-]i impresia unor elanuri sugrumate brusc de interven]iile prea dese ale tehnologiei. Ce pierde la capitolul dramatic Jackson compenseaz= \n schimb la capitolul

tensiune: componenta de policier a lui „The Lovely Bones” te ]ine cu sufletul la gur=, iar soarta odiosului George Harvey te implic= at`t de mult, \nc`t regizorul a trebuit s= ]in= seama de p=rerea primilor spectatori ai filmului, care au insistat s= se exagereze o anumit= scen=, ajung`ndu-se astfel la o alt= incoeren]= cu spiritul excelentului roman al lui Alice Sebold. Dac= nu l-ai citit, cite[te-l \nainte de a vedea versiunea cinematografic= [i vei avea mai mari [anse s= p=trunzi \n atmosfera imaginat= de Jackson, at`t de bine sprijinit= de interpret=rile unor Saoirse Ronan, Rachel Weisz, Mark Wahlberg sau Susan Sarandon, \n rolul voluntarei bunici a lui Susan. n

„THE LOVELY BONES”/ ”DIN RAIUL MEU” R: PETER JACKSON D: SAOIRSE RONAN, RACHEL WEISZ, MARK WAHLBERG, STANLEY TUCCI, SUSAN SARANDON, MICHAEL IMPERIOLI, REECE RITCHIE, ROSE MCIVER. DIN 12 MARTIE


COMBINA}IE RAR+ |N NESF~R{ITA SERIE DE PREMIERE DE PE MARILE NOASTRE ECRANE, „THE LOVELY BONES” ESTE |N ACELA{I TIMP O DRAM+, UN THRILLER {I UN FANTASY SPECTACULOS SCHIMBARE DE REGISTRU SUSAN SARANDON APARE ÎN ROL DE BUNICĂ

Va urma...

Premierele săptămânii „Din raiul meu” se luptă pentru atenţia amatorilor de cinema cu nu mai puţin de cinci alte premiere, cât se poate de diferite. „Tooth Fairy“/„Zâna măseluţă“ ni-l arată pe fostul wrestler Dwayne Johnson preluând atribuţiile celebrei zâne, în timp ce SF-ul de acţiune „Daybreakers“ reimaginează mitologia vampirilor pornind de la premisa că aceștia au năpădit lumea întreagă și nu mai au cu ce se hrăni din cauza numărului tot mai mic de oameni. „Legion“ spune povestea apocalipsei și-a unui grup de oameni strâns în jurul unui înger neiertător (cu aspectul blondului Paul Bettany), iar recent premiatul César „Un prophète“ ne poartă în dura lume a închisorilor franceze. În „Remember Me“, Robert Pattinson încearcă să scape de povara „Twilight“, în rolul unui tânăr care trebuie să meargă mai departe în urma unei tragedii..

Peter Jackson este implicat în prezent în realizarea celor două filme „The Hobbit“, prequelul la trilogia „Stăpânul inelelor“. Cu maestrul monștrilor, Guillermo del Toro, la cârmă, „The Hobbit“ va descrie aventura lui Bilbo Baggins, unchiul lui Frodo, aflat în căutarea comorii din măruntaiele Muntelui Singuratic, și modul cum acesta a pus mâna pe fatidicul inel al puterii. Peter Jackson mai plănuiește să regizeze „Temeraire“, unde va reinventa războaiele napoleoniene din perspectiva unui ofiţer britanic ce descoperă un ou de dragon. Implicat și în trilogia „Tintin“, ce va duce tehnologia „motion capture“ un pas (sau mai mulţi) înainte, Jackson și-a anunţat intenţia de a ecraniza și seria „Mortal Engines“, un SF distopic despre un orfan în vârstă de 15 ani care schimbă regulile jocului într-o lume postapocaliptică.

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 59


carte CUM S+ MAI TR+IE{TI O DAT+ Simplu - scrii un volum de memorii, secret pe care l-a descoperit [i Silviu {uteu, un om care a tr=it o via]= plin= [i a sim]it nevoia s= o rememoreze [i s= o retr=iasc= prin paginile unei c=r]i de amintiri. 17 povestiri, independente, fiecare cu \nceputul [i sf`r[itul s=u, despre anii de liceu, dramele de dup= r=zboi, problemele cu noul regim, studen]ia, zbuciumul sentimental [i profesional, America [i, \n cele din urm=, “delirul de pensionar”. Chiar dac= nu face parte din sfera vie]ii publice a Rom`niei, Silviu {uteu se contureaz= ca o personalitate interesant=, aventuroas=, cultivat=, curioas=, cu un umor sec ce transpare prin fiecare r`nd. SILVIU {UTEU “AMINTIRI PENTRU A MAI TR+I O DAT+”, EDITURA ANIMA, BUCURE{TI, 2009

TEORIA CONSPIRA}IEI David Baldacci s-a remarcat prin thrillerele alerte, cu multe r=sturn=ri de situa]ie, care au succes mai ales peste Ocean. |n general, titlurile vorbesc de la sine: “Puterea absolut=”, “Ultima secund=”, “Ultimul supravie]uitor” etc. - iar dac= va ajunge la fel de iubit la Hollywood precum John Grisham, de pild=, probabil c= eroii s=i vor fi interpreta]i de [abloane ambulante precum Tommy Lee Jones sau Mel Gibson. |n “Clubul Camel”, Baldacci scrie despre cinci membri excentrici ai unui club din Washington care studiaz= teorii ale conspira]iei, una mai abracadabrant= dec`t cealalt=. DAVID BALDACCI “CLUBUL CAMEL”, EDITURA RAO, BUCURE{TI, 2010

60 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

GUILLERMO ARRIAGA

Cartea cu 187 de autori Experien]a celor mai recente lans=ri a dovedit clar c= edi]iile speciale, mai ales dac= sunt manufacturate, se v`nd ca p`inea cald=. De la ceasuri [i bijuterii la haine sau albume de art=, apetitul pentru produse \n serie limitat= nu a fost afectat nici m=car de criz=.

E

ditura Vellant a g`ndit o strategie ingenioas= pentru lansarea “Retorno 201” a scriitorului mexican Guillermo Arriaga - o edi]ie special=, \n care autorul este sus]inut de 186 de cititori, care contribuie \n tot at`tea moduri la editarea c=r]ii. Avem deci o colec]ie de 14 povestiri scrise de autorul scenariilor “Babel”, “21 de grame” sau “Amores perros”, \nso]ite de reflec]iile coautorilor - 186 de persoane, at`t personalit=]i publice (Ada Milea, Alexandru Andrie[), c`t [i oameni obi[nui]i (cea mai t`n=r= coautoare are doi ani [i jum=tate), c=rora li s-a dat o pagin= unde au fost liberi s= creeze. Proiectul s-a desf=[urat timp de trei luni pe pagina de Facebook a editurii, unde cei care au fost atra[i de ini]iativa editurii au primit o pagin= din cartea surpriz= pe care au \nsemnat-o.

Prima pagin= (75) s-a \ntors la nici 24 de ore de la trimitere. |nsu[i scriitorul mexican a intrat \n joc [i a desenat pe una dintre paginile volumului o schi]= a str=zii Retorno 201, \n care apar toate casele personajelor celor 14 povestiri din volum. Unii au scris poezii, au f=cut \nsemn=ri, al]ii au desenat sau preluat citate din scriitori celebri, \ns= aproape au reu[it s= pun= \n umbr= scrierile lui Arriaga. Asta dac= vorbim despre edi]ia special=, pentru c= \n cartea normal=, Arriaga [ocheaz= prin pove[tile copil=riei petrecute pe aceast= strad= dintr-un cartier r=u famat din Mexico City, marcate de violen]e, orori, dar [i tandre]e pe alocuri. n GUILLERMO ARRIAGA “RETORNO 201”, EDITURA VELLANT, BUCURE{TI, 2010

RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA


panorama DVD

Cel mai bun t=tic din lume

LE FOODING O combina]ie de gastronomie [i cultur= a str=zii

Slow food cu muzic= Un curent gastronomic care a cucerit deja Parisul [i New Yorkul \[i s=rb=tore[te anul acesta cea de-a zecea aniversare.

C

urentul, denumit Le Fooding, este crea]ia unui fost critic de restaurante, Alexandre Cammas, aflat \n c=utarea unei alternative la un sistem considerat de el “\nchistat”. Inspirat de atmosfera unui restaurant londonez, a \nceput prin a organiza a[a-zise picnicuri cu buc=tari tineri [i necunoscu]i. Ace[tia \[i preparau bucatele, \n timp ce DJ-ii se ocupau de muzic=. Caracterizat drept “slow food cu ceva ritmuri muzicale” sau, a[a cum \l descrie Cammas, drept o combina]ie de gastronomie [i cultur= a str=zii, Le Fooding [i-a c`[tigat \n timp adep]i la Paris [i la New York, ajung`nd s= publice chiar un ghid care clasific= restaurantele dup= alte criterii dec`t ghidul Michelin. Sunt apreciate bistrourile “cool” [i \n pas cu vremurile, autorii ghidului fiind mai pu]ini impresiona]i de luxul afi[at

62 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

\n materie de decora]iuni sau accesorii ca [erve]ele sau fe]e de mas=. Urm=torul ghid anual al Le Fooding urmeaz= s= apar= \n noiembrie 2011 [i, de[i considerat ca fiind anti-Michelin prin criteriile sale de apreciere, Alexandre Cammas sus]ine c= ambele ghiduri pot coexista f=r= probleme pe pia]=. Cum \n decembrie se vor \mplini zece ani de la apari]ia Le Fooding, aniversarea va fi marcat= din timp printr-o serie de evenimente \ncep`nd cu luna aprilie, c`nd picnicurile caracteristice mi[c=rii se vor ]ine la Val d’Isere, Nisa [i Paris. Alte evenimente vor fi organizate la Milano [i la Paris, unde un restaurant improvizat va sta deschis vreme de [aptezeci [i dou= de ore, iar buc=tarii vor \nc`nta publicul cu arta lor, \n schimburi de c`teva ore. O parte din veniturile ob]inute vor fi donate \n scopuri caritabile. n

|n filmul recomandat de PRO Video \n aceast= s=pt=m`n=, “Cel mai bun t=tic din lume” (“World’s Greatest Dad”), Lance Clayton (Robin Williams) viseaz= s= devin= un scriitor bogat [i celebru, \ns= p`n= atunci se dedic= meseriei sale de profesor de literatur= la un liceu din Seattle. Divor]at, \[i cre[te singur b=iatul, un adolescent rebel [i ostil, pasionat de lumea virtual= [i de jocurile pe calculator. Moartea subit= a acestuia \l determin= pe Lance s= scrie un bilet de r=mas bun emo]ionant, \n numele fiului s=u. F=r= consim]=m`ntul profesorului, biletul este publicat \n ziarul liceului. Reac]ia pozitiv= a celor din jurul s=u \l determin= pe Lance s= redacteze un jurnal semnat \n numele fiului decedat, g=sind acum calea de a deveni celebru. “Cel mai bun t=tic din lume” este o comedie neagr=, care ne va ar=ta c=, de cele mai multe ori, lucrurile pe care ni le dorim foarte tare nu sunt neap=rat [i cele care ne vor face ferici]i. CEL MAI BUN T+TIC DIN LUME ACTORI PRINCIPALI: ROBIN WILLIAMS

GASTRONOMIE

M`ndria satului Un singur maestru buc=tar din Fran]a a reu[it s= aduc= \n acest an cea de-a treia stea \n palmaresul localului unde[i desf=[oar= activitatea, conform ultimei edi]ii a prestigiosului ghid culinar Michelin. Unicul c`[tig=tor al celei de-a treia stele din Fran]a, Gilles Goujon, care [i-a \mplinit astfel visul de o via]=, nu este \ns= vedeta vreunui mare restaurant din capitala ]=rii, ci trude[te \n buc=t=ria restaurantului “L’Auberge du Vieux Puits” din satul Fontjoncouse. Distinc]ia este foarte important=, deoarece Michelin este cel mai popular ghid de restaurante din lume, \nregistr`nd v`nz=ri de 1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i ca atare, dup= ce ating nivelul de trei stele, restaurantele premiate cunosc \n medie o cre[tere de 30% a cifrei de afaceri pe an. Pe de alt= parte, printre cei recompensa]i cu prima stea de c=tre ghidul Michelin, ajuns la cea de-a 101-a edi]ie, se num=r= un restaurant deschis \n urm= cu un an la Paris, “Yam’tcha”. Maestrul buc=tar este o femeie, Adeline Grattard, care se axeaz= pe preparate de inspira]ie chinezeasc= stropite cu ceai [i servite la nu mai mult de dou=zeci de clien]i o dat=.

PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU


cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada B=r=]iei nr. 31, sector 3, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Volumul afacerilor din comer]ul cu am=nuntul ajustat \n func]ie de num=rul de zile lucr=toare [i de sezonalitate a crescut cu 1% fa]= de luna decembrie, \ns= s-a diminuat cu 10,3% comparativ cu aceea[i lun= din 2009. Afacerile din comer] au dat semne de redresare [i \n primele luni din anul precedent, \ns= au continuat s= scad= pe parcursul lui 2009. Cel mai mare avans s-a constatat \n r`ndul m=rfurilor nealimentare, care au urcat \n serie ajustat= fa]= de decembrie cu 7,5%. V`nz=rile de m=rfuri alimentare au crescut cu 2,9% \n aceea[i perioad=, \n timp ce comer]ul cu carburan]i a urcat cu 0,7%.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt. 3,1% 6,0% 4,0% 3,5% 7,3% 4,5% -2,0%

Varia]ie \n 2010 -0,2% 0,5% 0,4% -5,2% 1,8% -2,9% -3,8%

Valoare 21.579,9 1.147,0 39.885,4 2.418,3 424,9 51.440,7

1 s=pt. 4,39% 0,96% 4,06% -1,68% -0,30% 6,25%

4 s=pt. 3,7% 1,0% 2,9% -1,9% -3,7% -3,8%

Varia]ie \n 2010 1,7% 2,7% -0,3% -3,1% -0,5% -0,4%

Valoare 536,2 5.488,6 2.317,2

1 s=pt. 1,17% 3,22% 3,01%

4 s=pt. 3,3% 8,8% 3,8%

Varia]ie \n 2010 16,1% 17,0% 3,5%

Valoare 10.412,1 2.280,9 1.119,7 2.811,3 5.512,9 5.783,1 10.145,7

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

4 martie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt. 0,37% 2,01% 1,31% 3,80% 4,01% 3,64% 0,43%

INTERNA}IONALI

4 martie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

4 martie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Bursa de Valori Bucure[ti a \nregistrat s=pt=m`na trecut= avansuri u[oare ale indicilor pe fondul unor tranzac]ii reduse \n ton cu evolu]ia extern=.

n EXTERN PIB al celor 27 de state europene a urcat \n ultimele trei luni din 2009 pentru a doua oar= consecutiv, cu 0,1%, dup= un avans de 0,3% \n trimestrul anterior. Cre[terea economiei zonei euro a fost de 0,1% \n trimestrul al patrulea [i de 0,4% \n cele trei luni anterioare. Pe ansamblul anului \ns=, sc=derea PIB la nivel european s-a redus cu 4,2% [i cu 4,1% la nivelul zonei euro. Rom`nia a consemnat \n ultimul trimestru al anului trecut a patra contrac]ie anual= la nivelul PIB dintre statele membre ale UE, care s-a cifrat la 6,9%, \n timp ce PIB al blocului comunitar s-a contractat cu 2,3%, potrivit datelor Eurostat.

PIA}A MONETAR+

4 martie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

SC PubliMedia International SA este o companie a MediaPRO © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

1 s=pt. -3,71% -3,44%

Valoare 4,1 3,0 109,4 3,4 4,5

1 s=pt. -0,79% -2,11% 1,90% -1,07% -3,46%

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -4,7% -38,6% -4,4% -36,8%

ROM~NIA

4 martie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

4 s=pt. -0,7% 0,6% 3,6% 3,1% -4,3%

Varia]ie \n 2010 -3,2% 1,9% 5,0% 6,5% -4,7%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Valoare 6,23 6,73

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+0,6 -1,8 -3,4 -3,2 -5,2 -1,5 -2,3 -2,4 -2,8 -0,4 -3,2 -2,2 -3,1 -5,0 +0,1 -2,1

(trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. II) (trim. III) (trim. III) (trim. III) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. III) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. II) -4,6 (dec.) -4,0 (nov.) -9,0 (nov.) -19,2 (dec.) -6,7 (trim. III) -2,3 (dec.) -6,7 (dec.) -5,6 (dec.) -5,3 (dec.) -3,6 (dec.) +0,8 (dec.) -1,5 (dec.) -5,8 (dec.) +0,9 (ian.) -5,0 (dec.)

Rata [omajului (%) +5,3 (ian.) +5,5 (nov.) +12,1 (dec.) +8,5 (dec.) +4,3 (dec.) +4,1 (ian.) +10,0 (nov.) +8,2 (ian.) +7,8 (trim. III) +5,1 (dec.) +7,8 (dec.) +5,6 (ian.) +19,5 (dec.) +9,4 (ian.) +9,7 (ian.) +10,0 (dec.)

8-14 martie 2010 I BUSINESSmagazin 65


ultimul cuv`nt Situa]ia st= cam a[a: am trecut prin a doua cea mai grav= criz= financiar= din istorie [i abia am \nceput s= ne revenim; 29 de milioane de americani ori nu-[i pot g=si locuri de munc=, ori nu-[i g=sesc slujbe cu norm= \ntreag=. de PAUL KRUGMAN

Halal reform= financiar=

{

i cu toate acestea, am pierdut [ansa unei reforme serioase a sistemului bancar. |ntrebarea pare s= fie acum dac= o s= avem o nou= lege bancar=, mult \mbl`nzit= \n raport cu proiectele de reform=, sau n-o s= avem niciuna. {i \mi pare r=u s-o spun, dar a doua op]iune \ncepe s= mi se par= mai de dorit. Problema, nu prea surprinz=tor, e \n Senat [i \n mare parte, de[i nu \n totalitate, \n tab=ra republican=. Camera Reprezentan]ilor a adoptat deja un proiect de lege serios, mai mult sau mai pu]in \n linia propunerilor venite de la administra]ia Obama, iar Senatul ar putea face probabil la fel dac= ar fi func]ionat pe principiul deciziei majorit=]ii. Dar nu func]ioneaz= a[a, [i c`nd combini opozi]ia republican= fa]= de orice reforme serioase cu ezit=rile unor democra]i, perspectivele nu-s deloc luminoase. Cum am ajuns aici? {i ar trebui ca pionierii reformei s= accepte compromisurile, numai s= se adopte o form= oarecare a legii? Mul]i opozan]i ai versiunii de reform= a sistemului bancar adoptat= de Camer= \[i prezint= pozi]ia drept una de principiu. Republicanii din Camer=, prezent`ndu-[i propunerea alternativ=, au sus]inut c= vor pune cap=t exceselor bancare introduc`nd “disciplina pie]ei” - de fapt, promi]`nd s= nu mai salveze b=ncile \n viitor. Dar asta e o himer=. Pe de o parte, guvernele ajung \ntotdeauna s= salveze institu]iile financiare aflate \n criz=. {i, mai mult, s= te bazezi pe magia pie]ei ca s= p=strezi b=ncile s=n=toase a fost \ntotdeauna cale sigur= spre dezastru. P`n= [i Adam Smith [tia asta: o fi fost el p=rintele economiei pie]ei libere, dar tot el a spus c= reglementarea activit=]ii b=ncilor era necesar= ca lista de m=suri \n caz de incendiu la cl=dirile din ora[e. El a cerut o

66 BUSINESSmagazin I 8-14 martie 2010

interdic]ie pentru \mprumuturile cu risc [i dob`nd= ridicate, versiunea de secol 18 a creditelor ipotecare “subprime”. Iar lec]ia a fost confirmat= din nou [i din nou, de la panica din 1873 [i p`n= la cazul Islandei de ast=zi. Eu cred c= p`n= [i republicanii \n]eleg, \n sinea lor, nevoia de reform= real=. Dar strategia lor de a se opune la orice propune administra]ia Obama [i sumele generoase atrase de la industria financiar= - \n decembrie, liderii republicani de frunte s-au unit cu lobbyi[tii b=ncilor ca s=-[i coordoneze campaniile \mpotriva reformei - au f=cut ca orice alte considera]ii s= fie l=sate balt=. Cu toate acestea, unii republicani ar putea fi teoretic convin[i s= aprobe o versiune mult diluat= a reformei - \n special una care elimin= un principiu cheie al propunerilor administra]iei Obama, crearea unei agen]ii independente [i puternice de protec]ie a consumatorilor. Ar trebui ca democra]ii s= accepte o reform= at`t de palid=? Eu zic c= nu. Sunt momente c`nd [i o reform= profund imperfect= este mai bun= dec`t nimic; a[a e \n cazul reformei sistemului asigur=rilor medicale. Dar reforma financiar= e diferit=. O lege imperfect= a sistemului asigur=rilor medicale poate fi revizuit= \n lumina experien]ei, [i dac= democra]ii vor reu[i s= treac= planul actual, va exista o presiune constant= pentru a-l \mbun=t=]i. O reform= financiar= imperfect= \ns= nu va putea fi testat= dec`t la urm=toarea mare criz=. Tot ce va face va fi s= creeze un fals sentiment de siguran]= [i un paravan pentru politicienii care se opun oric=rei ac]iuni serioase - [i apoi va e[ua. E mai bine, prin urmare, s= se ia pozi]ie [i s= fie pu[i \n lumina reflectoarelor

inamicii reformelor. {i \n orice caz trebuie s= punem \n eviden]= disputa cu privire la propunerea \nfiin]=rii unei Agen]ii de Protec]ie Financiar= a Consumatorilor. Nu e niciun dubiu, consumatorii au nevoie de mai mult= protec]ie. R=posatul Edward Gramlich, un oficial al Rezervei Federale care a \ncercat degeaba s=-l conving= pe Alan Greenspan s= ia atitudine \mpotriva \mprumuturilor riscante, a rezumat foarte bine situa]ia \n 2007. “De ce tocmai cele mai riscante produse de creditare sunt v`ndute celor mai pu]in sofistica]i dintre debitori? |ntrebarea \[i con]ine r=spunsul - cei mai pu]in sofistica]i debitori sunt probabil p=c=li]i s= ia aceste produse.” E important ca aceast= protec]ie s= fie oferit= de o agen]ie independent=? Trebuie s= fie, c=ci altfel n-ar milita at`ta lobbyi[tii \mpotriva cre=rii acestei agen]ii. {i nici nu e a[a de greu s= vezi de ce. Unii au spus c= protejarea consumatorilor poate fi [i ar trebui f=cut= ori de Rezerva Federal=, ori - ca \ntr-o propunere de compromis care acum pare improbabil - de o institu]ie \n cadrul Departamentului Trezoreriei. Dar ]ine]i minte, nu cu mult timp \n urm= pre[edinte al Rezervei Federale era Greenspan, iar John Snow era ministru de finan]e. {i cu asta am spus totul. Singura modalitate prin care consumatorii vor fi proteja]i sub viitoarele administra]ii antireglementare - [i crede]i-m=, dat= fiind puterea lobbyului financiar, or s= tot fie astfel de administra]ii - este s= existe o agen]ie a c=rei singur= ra]iune de a exista este s= amendeze abuzurile bancare. Pe scurt, deci, e timpul s= tragem linia. Nicio reform=, dar \n condi]iile unei campanii care s=-i numeasc= [i s=-i dema[te pe cei responsabili, e mai mult dec`t o reform= cosmetizat=, care doar acoper= lipsa de ac]iune. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+; © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE


Business Magazin Nr. 271  

MARIANA GHEORGHE SI LILIANA SOLOMON CONDUC ÎMPREUNĂ AFACERI DE PESTE 4 MLD. EURO. PENTRU PRIMA DATĂ, CELE DOUĂ PRIETENE EVOCĂ MOMENTELE CELE...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you