Business Magazin Nr. 276

IMOBILIARE: NICI CONSULTANŢII NU MAI SUNT CE-AU FOST (PAG. 12)

Nr. 276 (14/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 18 aprilie 2010

NEW YORK TIMES

NE-AM MUTAT ÎNTR-UN NOU SEDIU, PE STR. AUREL VLAICU NR. 62-64, Sector 1, BUCUREȘTI.

Politica externă a statului Google (pag. 50)

CREDITE

Cu ochii pe IMM-uri (pag. 22) MEDIA

Chioșcul de cartele SIM (pag. 36)

AUTO

Piese de schimb de un miliard de euro (pag. 16)

IT&C

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

Afacerea

Din România, pentru iPad (pag. 42)

șaorma E IEFTINĂ, PARE SĂNĂTOASĂ ȘI FOARTE COMOD DE MÂNCAT, ÎN PAUZA DE MASĂ SAU CHIAR PE DRUM. ÎN PLINĂ CRIZĂ, AFACERILE CU ȘAORMA ÎNFLORESC ȘI AU TRECUT DE 200 DE MILIOANE DE EURO ANUAL. (PAG. 26)

CUPRINS

Afacerea şaorma E IEFTINĂ, PARE SĂNĂTOASĂ ȘI FOARTE COMOD DE MÂNCAT, ÎN PAUZA DE MASĂ SAU CHIAR PE DRUM. ÎN PLINĂ CRIZĂ, AFACERILE CU ȘAORMA ÎNFLORESC ȘI AU TRECUT DE 200 DE MILIOANE DE EURO ANUAL. DE IONUŢ BONOIU

26

n

ACTUALITATE

10 SHOWBIZ: Evenimentul anului din K1 are loc \n Rom`nia 12 IMOBILIARE: Criza a schimbat top 5-ul companiilor de consultan]= imobiliar= 16 AUTO: Dac= v`nz=rile de ma[ini sufer=, pia]a pieselor de schimb merge bine 22 FINAN}ARE: B=ncile se lupt= s= atrag= IMM-urile 37 COMER}: Chio[curile pentru plata facturilor \ncep s= se \nmul]easc=

n

BUSINESS HI-TECH

42 SOFTWARE: Rom`nii [i iPad 44 WEBOSCOP: C`te unul, s= ajung= la to]i

n

SPECIAL NEW YORK TIMES

46 SUA: Angaja]ii supercalifica]i accept= aproape orice job. {i sunt ferici]i 56

50 INTERNET: Politica extern= a statului Google

n

ART+ {I SOCIETATE

46

56 LIFESTYLE: V`nz=rile online pentru marile branduri de lux au ajuns o necesitate

n

ULTIMUL CUV~NT

66 THOMAS L. FRIEDMAN: Puntea spre secolul XXI

12

A: AD Auto Total (16), Apple (40), Augsburg Interna]ional (16), Autoitalia (16), Autonet (16); B: Bank Leumi Rom`nia (22); C: Cardinal Motors (16), Cartwright (46), CBRE Rom`nia (12), CEC Bank (22), City Grill (26), Coldwell Banker Affiliates (12), Colliers International (12), Cosmote (36), Cushman & Wakefield (12); D: Dristor Kebab (26), DTZ Echinox (12); F: Facebook (45); G: Google (44); K: Kiwi Finance (22); M: Milllennium Bank (22); N: Neogen (45); O: Orange (36), OTP Bank (22); P: PayPoint (36), PayUp (36), Payzone (36), Porsche Rom`nia (16); R: Regatta (12), Renault (16), Retail Group (12), Richemont (56); T: Tech Team Rom`nia (36), The Advisers Knight Frank (12); U: UniCredit }iriac Bank (22); V: Vodafone (36), Volkswagen (16); W: Walt Disney (40), Work in Progress (40); Z: ZebraPay (36).

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n PARLAMENT S=pt=m`na [i mo]iunea. A patra mo]iune \mpotriva membrilor actualului guvern de la \nceputul actualei sesiuni legislative urma s= fie dezb=tut= la \nceputul acestei s=pt=m`ni \n Senat.

Mo]iunea PSD cu titlul “Transporturile din Rom`nia, trase pe dreapta de guvernarea cu aceea[i orientare” nu avea nici ea mari [anse s= fie adoptat=, mai ales \n urma recentelor dezert=ri \n tab=ra puterii ale unor senatori PNL. P`n= acum, opozi]ia a mai \naintat alte trei mo]iuni simple - primele dou= la Camera Deputa]ilor, a treia la Senat - \ndreptate \mpotriva ministrului muncii, a celui al s=n=t=]ii [i \mpotriva reformei propuse \n educa]ie, toate respinse.

n CNSAS Tot pe Dinescu l-ar vrea. Liderii

AREST+RILE DE JOI Costel C=[uneanu (st`nga) [i Florin Costiniu (centru), proasp=t sco[i din sediul DNA

Bun, [i-acum ce urmeaz=?

P

rocurorii Direc]iei Na]ionale Anticorup]ie au avut probabil cea mai spectaculoas= s=pt=m`n= din \ntreaga lor activitate, dup= ce au trimis dup= gratii un senator (C=t=lin Voicu, PSD), un judec=tor de la Curtea Suprem= (Florin Costiniu) [i doi oameni de afaceri (Costel C=[uneanu, supranumit “regele asfaltului” [i Marius Locic).

Dac= \n plan politic [i al mediului de afaceri urm=rile sunt mai mult dec`t modeste, justi]ia pare s= dea \n aceste zile un test de rezisten]= la schimbare, dup= ce mai mul]i procurori [i judec=tori \n frunte cu ministrul justi]iei au cerut Consiliului Superior al Magistraturii rediscutarea criteriilor morale pentru accesul \n func]ie al magistra]ilor. |n perioada urm=toare, care se suprapune cu maximul de vizibilitate al cazului Costiniu [i al dosarului senatorului C=t=lin Voicu, adun=rile magistra]ilor ar trebui s= vin= cu propuneri \n acest sens. Sunt vizate \n special modalit=]ile de desemnare a candida]ilor pentru func]iile de conducere \n justi]ie, pornind de la cei pentru CSM [i

4 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

|nalta Curte [i p`n= la nivelul instan]elor din teritoriu. Ofensiva mediatic= de reformare a justi]iei mai are [i o alt= \nc=rc=tur= emo]ional=, fiindc= \n acest an urmeaz= s= fie ale[i al]i membri ai CSM, dup= expirarea actualelor mandate. Prin urmare, peti]ionarii caut= s= minimalizeze [i posibilitatea ca actualii membri s= se promoveze reciproc \n posturi de conducere din sistem pentru a se pune la ad=post de expirarea mandatelor. |n rest, dosarul Voicu se anun]= un serial mediatic aflat \nc= la \nceput: potrivit zvonurilor din pia]=, ar urma s= \nceap= acum o nou= etap=, cea a ramifica]iilor politice, care l-ar putea viza chiar pe al doilea om \n stat, Mircea Geoan=, despre care s-a spus c= va fi chemat \n calitate de martor \n dosar pentru a fi audiat de c=tre procurorii anticorup]ie. Prejudiciile de imagine ar fi evidente, pentru c=, de[i o declara]ie de martor nu este incriminatoare, o citare la DNA este pentru orice om politic un am=nunt biografic pe care cu pl=cere l-ar ocoli. n

liberali au anun]at c= ar dori s=-l sus]in= tot pe Mircea Dinescu pentru un loc \n Colegiul Consiliului Na]ional de Studiere a Arhivelor Securit=]ii (CNSAS) dac= mandatul acestuia va fi invalidat \n urma unei solicit=ri a Agen]iei Na]ionale de Integritate (ANI). Decizia privind invalidarea lui Dinescu va fi luat= de plenul Parlamentului, dup= ce Comisia juridic= a Senatului \l va audia [i va \ntocmi un raport. ANI a comunicat c= inspectorii de integritate au descoperit c= Mircea Dinescu se afl=, din anul 2006, \n stare de incompatibilitate, \ntruc`t de]ine simultan at`t calitatea de membru al Colegiului CNSAS, c`t [i func]ia de administrator al unor societ=]i comerciale. Printre posibilii \nlocuitori ai lui Dinescu se num=r= istoricii Marius Oprea, Stej=rel Olaru [i seniorul liberal Dan Zamfirescu.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Articolul principal al ediţiei precedente a BUSINESS Magazin, dar și două materiale exclusiv online despre lansarea iPad în SUA și a primului televizor 3D pe piaţa locală au avut cele mai multe afișări pe www.businessmagazin.ro* 1. Mai scad preţurile locuinţelor?

2. Cum arată și cât costă primul televizor 3D disponibil în România (EXCLUSIV ONLINE) 3. Care sunt statele UE cu cei mai puţini șomeri (EXCLUSIV ONLINE) 4. 300.000 de iPad-uri vândute în prima zi (EXCLUSIV ONLINE) 5. Top BM: Cele mai scumpe frigidere la vânzare în România (EXCLUSIV ONLINE) * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n AFGANISTAN Lini[te, sau dezertez!

n DIPLOMA}IE Nou tratat START. Pre[edintele

Pre[edintele Afganistanului a produs nelini[te \n r`ndul alia]ilor occidentali prin declara]ii viz`nd un posibil pact cu talibanii dac= acuza]iile de corup]ie la adresa guvernului s=u nu contenesc. Hamid Karzai a mai declarat c= astfel o r=scoal= s-ar putea transforma \ntr-o rezisten]=. |n prezent, din perspectiva comunit=]ii interna]ionale, lupta \mpotriva talibanilor alunga]i de la putere \n 2001 de c=tre SUA [i alia]ii s=i este o r=scoal= \mpotriva unui guvern cu legitimitate democratic=.

Dac= Hamid Karzai s-ar al=tura talibanilor, \ntreaga situa]ie ar deveni, potrivit declara]iilor pre[edintelui, o rezisten]= \mpotriva trupelor str=ine de ocupa]ie.

Declara]iile lui Karzai au fost f=cute dup= o serie de lupte grele din nordul ]=rii [i \naintea unei ofensive majore din sudul Afganistanului, programat= \n Kandahar pentru luna iunie. Fostul adjunct al [efului de misiune ONU la Kabul, diplomatul american Peter Galbraith, a sugerat c= r=bufnirile \mpotriva SUA ale pre[edintelui afgan ar fi cauzate de instabilitatea lui psihic= din cauza consumului de droguri, posibilitate negat= de pre[edin]ia afgan=.

american, Barack Obama [i cel rus, Dmitri Medvedev, au semnat la Praga noul Tratat START de reducere a armelor nucleare, document care prevede ca fiecare parte s= de]in= c`te 1.550 de ogive nucleare [i interzice amplasarea armamentului strategic ofensiv \n afara teritoriilor na]ionale ale celor dou= state. Semnarea tratatului START a survenit cu o s=pt=m`n= \naintea summit-ului de la Washington (12-13 aprilie), la care Barack Obama a invitat 40 de [efi de stat pentru a discuta despre securitate [i neproliferarea armamentului nuclear.

n MAREA BRITANIE Brown cere testul urnelor. Premierul Gordon Brown a cerut reginei Elisabeta a II-a dizolvarea Camerei Comunelor, camera inferioar= a Parlamentului britanic, [i convocarea alegerilor parlamentare pentru data de 6 mai. Pentru prima dat= \n ultimii 13 ani, Partidul Laburist - aflat la guvernare risc= foarte serios s= piard= puterea. Dup= 13 ani la putere, dintre care zece sub Tony Blair [i ultimii trei sub Gordon Brown, Partidul Laburist este dep=[it \n sondaje de Partidul

Conservator, condus de David Cameron. De[i avansul conservatorilor este de p`n= la zece procente, scrutinul majoritar uninominal [i decupajul circumscrip]iilor \i favorizeaz= pe laburi[ti, astfel c= pierderile lor ar putea fi limitate, dat fiind [i absenteismul considerabil anticipat de studiile sociologice.

Un rol important \n ecua]ia parlamentar= l-ar putea dob`ndi Partidul Liberal Democrat, apropiat de actuala putere, care ar putea asigura perpetuarea la guvernare a lui Gordon Brown.

PUBLICITATE

prim-plan n ZONA EURO Grecia, ca Irakul. Lucrurile \ncepuser= bine s=pt=m`na trecut=: Grecia a anun]at c= va lansa \n aprilie o emisiune de obliga]iuni pe pia]a american=, \n valoare de 5-10 miliarde de dolari, ca s=-[i poat= pl=ti datoriile de 10 miliarde care ajung la scaden]= \n mai, iar presa elen= scria mar]i c= o delega]ie a FMI era a[teptat= miercuri la Atena, ca s= pun= la punct un plan de reducere a deficitului bugetar. |n aceea[i zi \ns=, Market News International lansa o [tire “pe surse” cum c= Grecia ar vrea s= scape de FMI, fiindc= nu i-ar conveni condi]iile restrictive impuse de Fond, de natur= s= afecteze stabilitatea social=. A fost punctul de declan[are pentru toate problemele ce au urmat: investitorii au \nceput s= for]eze o cre[tere a randamentelor la obliga]iunile grece[ti, care \n dou= zile s-au majorat cu 0,8%, la nivelul neimaginabil de 7,4%, cu 4,25% peste nivelul cerut pentru obliga]iunile germane [i comparabil ca grad de risc implicat numai cu costurile cerute la \mprumuturile Irakului. Era limpede c= pia]a testeaz= c`t de mult rezist= Grecia \nainte de a face urm=torul pas - ori s= apeleze explicit la pachetul de sprijin FMI-UE convenit de liderii europeni, ori s= ajung= la incapacitate de plat=, a[a cum au recomandat [i prezis o mul]ime de articole din presa american=. |n cele din urm=, guvernatorul B=ncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a intervenit, spun`nd c= Grecia nu va fi l=sat= s= ajung= la incapacitate de plat=.

PRINTRE GHILIMELE

“ACUM NU MAI ESTE POLITICIAN F+R+ BLOG, A{A CUM NU EXIST+ T~N+R F+R+ COMPUTER (...)

DAC+ |NCEP, VOI |NCEPE CU TOATE TREI ODAT+, {I CU BLOG, {I CU TWITTER, {I CU FACEBOOK” premierul Emil Boc

“(Emil Boc - n.r.) e un maimu]oi b=gat acolo \n fa]=, de fapt to]i ceilal]i care fur= banii, care fac toate [mecheriile, mini[trii [i to]i ceilal]i care de fapt distrug Rom`nia vor ie[i \n fa]= [i vor spune <nu noi, domnule, nu noi le-am f=cut, prostul =sta de Boc le-a f=cut pe toate>” liderul PSD Victor Ponta

n FUZIUNE |mpreun= contra crizei. British Airways [i compania aviatic= spaniol= Iberia au semnat un acord de fuziune care va duce la crearea unuia din cele mai mari grupuri aeriene din lume. Fuziunea, ini]iat= \n noiembrie anul trecut, este a[teptat= s= se materializeze p`n= la sf`r[itul anului curent, scrie BBC, [i s= duc= la o economie de costuri de 400 de milioane de euro anual pentru cele dou= companii. Noul grup se va numi International Airlines Group [i va avea sediul la Londra, ac]ionarii British Airways urm`nd s= de]in= 55% din ac]iuni. |n total, noul grup va opera 419 avioane pe mai mult de 200 de destina]ii [i va transporta \n total 62 de milioane de pasageri pe an. Implicarea BA la Iberia dateaz= din 1998, c`nd compania britanic= a cump=rat o participa]ie la cea spaniol=, pentru ca \n 2007 s= conduc= un consor]iu care a \ncercat s= preia Iberia. |n 2010, [i BA, [i Iberia sunt a[teptate s= raporteze pierderi masive.

6 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

“Mi-e foame” premierul bulgar Boiko Borisov, \ntrebat de ziari[ti ce a[teapt= de la dineul de lucru de la Praga cu pre[edintele SUA [i al]i lideri din Europa de Est

“Se asist= la transformarea unui num=r semnificativ de parlamentari \n porumbei voiajori sau c`ini de pripas care sar gardul dup= o buc=]ic= \nmuiat= \n sos” Crin Antonescu, liderul PNL, \nfier`nd traseismul politic

“A[ fi acceptat s= r=m`n dac= Antonescu ar fi putut fi clonat \n 29 de exemplare” deputatul Mihai Banu, explic`nd c= pleac= din PNL fiindc= \l nemul]ume[te calitatea uman= a colegilor din organiza]ia de Bac=u a partidului

“Domnul Vanghelie era chiar decis, \n cazul unei victorii a protejatului s=u [i al domnului Voicu, s= m= arunce \n pu[c=rie” Elena Udrea, ministrul dezvolt=rii, referindu-se la campaniile contra ei din lunile dinaintea alegerilor preziden]iale

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

editorial Marin Sorescu avea umor; cred c= \ntr-una din piesele sale de teatru define[te orizontul: “Locul unde cerul se \nt`lne[te cu p=m`ntul se cheam= r`p= [i acolo este orizontul nostru larg”. Cred c= l-am mai citat odat= cu fraza aceasta, dar \n contextul rom`nesc poate ar trebui scris= zilnic, de avioane, pe cer. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

Orizontul, a[a cum se vede din fundul r`pei

P

erspectiva unui nou credit de la FMI pentru Rom`nia este c`t se poate de real=; o valoare a noului acord de circa 10 miliarde de euro fiind, iar=[i, c`t se poate de posibil=. |n func]ie de evolu]ia economiei, Fondul ar putea s= accepte din nou ideea folosirii banilor nu numai pentru sus]inerea rezervei valutare, ci [i pentru finan]=ri; dac= nu \n mod direct, banii de la FMI ar putea deveni o [ans=, poate ultima, pentru proiecte reale de dezvoltare economic= a Rom`niei.

Sunt, cred, s=n=tos la cap, chiar dac= nu par a[a vorbind cu o oarecare naivitate despre proiecte pe termen lung \ntr-o Rom`nie unde banii se topesc chiar mai repede [i mai f=r= urm= dec`t ghe]urile polare cu ocazia \nc=lzirii globale. Dar dac= rom`nii nu vor investi, ast=zi, \n afaceri viabile, taxate cu bun-sim] [i dac= Guvernul acestei ]=ri nu va \n]elege c= trebuie s= sprijine afacerile viabile, ne vom scufunda \ntr-o r`p= de unde nu ne vor scoate to]i banii FMI-ului. O parantez=: www.businessmagazin.ro a scris s=pt=m`na trecut= c= Rom`nia a devenit, cu 9,32 miliarde euro, cel mai mare datornic la FMI dup= valoarea sumelor datorate, \naintea Ungariei (8,61 mld. euro) sau Ucrainei (7,9 mld. euro).

S= a[ez=m toat= povestea cu banii FMI [i cu risipa rom`nilor \ntr-un context. Pe termen scurt [i pe termen lung.

Pe termen scurt este de a[teptat o cre[tere a pre]urilor la petrol [i pentru commodities - metale sau produse alimentare; de fapt men]inerea sau accentuarea tendin]elor.

Privi]i evolu]ia pre]ului barilului - dup= v`rful din 2008, \ntre 130 [i 140 de dolari, barilul s-a pr=bu[it la \nceputul lui 2009 \n zona 40 - 50 de dolari de unde a crescut \n mod constant \n 2009 [i 2010. Zah=rul sau produsele oleaginoase se afl= [i ele pe

8 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

un trend cresc=tor [i singure cerealele par a sc=dea, asta p`n= c`nd investitorii vor “scutura” mai zdrav=n pia]a bioetanolului. |n plus, pe pia]= se mi[c= acum sume importate din zona obliga]iunilor de stat, acum cu randamente ceva mai pu]in atractive spre bursele de m=rfuri, o mi[care asem=n=toare sau, mai bine spus, un ciclu, pe termen scurt, asem=n=tor celui de dinaintea crizei (v= aminti]i de criza petrolului, urmat= imediat de cea a produselor alimentare, din 2007 - 2008) care se repet=. Cred c= [i b=ncile, care la un moment dat p=reau destul de [ifonate, ies de fapt din criz= mai puternice [i mai c=lite, mai ales c=, nu [tiu dac= inten]ionat sau nu, au reu[it o abil= mi[care de imagine public=. Este vorba de sentimentele negative ale mul]imii, care au translatat, \n timp [i pe nesim]ite, din zona “bancherii cei lacomi” c=tre “guvernele mincinoase [i corupte, eventual din zona PIIGS”.

A[a c= posibilitatea unui pre] al petrolului undeva peste 100 de dolari, dar sub 150 de dolari barilul, \n a doua parte a anului, este real=, alimentat= de sporirea num=rului de ma[ini noi v`ndute \n India, China [i alte zone emergente, de cre[terea cererii chineze cu cel pu]in 5% \n fiecare an [i de dublarea exporturilor de ]i]ei saudit c=tre India.

O necunoscut= este dac= investitorii au \nv=]at ceva din cei doi ani de criz= [i se vor dovedi mai pondera]i \n ac]iuni sau dac= vor \[i vor p=stra spiritul de turm=.

Pe termen lung, sf`r[itul crizei marcheaz= \nceputul unui nou ciclu de schimbare tehnologic= [i de cre[tere economic=. Mark Stahlman, investitor, bancher [i analist, vorbe[te de acest ciclu de cre[tere, bazat pe servicii digitale, energie verde [i tehnologii prietenoase cu mediul, perioad= care va marca [i intrarea \n

r`ndurile clasei de mijloc a unui miliard de cet=]eni din statele emergente.

Ideile lui Stahlman nu sunt noi, cum nici teoria ciclurilor lungi nu este o noutate: \n ultimii 300 de ani omenirea a traversat cinci cicluri economice - primul bazat pe puterea morilor de ap=, al doilea pe abur, al treilea pe o]el [i inginerie, al patrulea - secolul XX - bazat pe automobil, petrol [i televiziune. Al cincilea ciclu este, logic, al siliciului [i al internetului, iar criza “dot com” [i cea financiar= de acum \i marcheaz= finalul. Acesta este de astfel modelul, o perioad= fast= care se termin= cu o c=dere economic= masiv=.

Rom`nii au avut de f=cut altceva cam de fiecare dat= c`nd omenirea s-a mi[cat astfel [i au ratat mai mult sau mai pu]in cam fiecare mi[care tehnologic= major=.

Cre[terile de alt=dat= se bazau, \n general, [i pe bog=]ii naturale sau capital; noua epoc= tehnologic= care \ncepe acum se bazeaz= mai mult pe creativitate, inteligen]= [i viziune. Dac= na]ia rom`n= chiar este creativ= [i inteligent=, a[a cum \i place s= cread= [i s= spun=, ar putea avea un viitor.

Mai trebuie doar ca autorit=]ile rom`ne s= \n]eleag= [i s= sprijine: 1. pe termen scurt agricultura [i industria alimentar=, pentru a contracara, eventual beneficia de pe urma ciclului scurt, adic= de cre[terile de pre]uri la m=rfuri [i 2. \nv=]=m`ntul [i dezvoltarea tehnologic= (unde este programul “un laptop pentru un copil”?, v= aminti]i ce vocalize, ce dezbateri [i ce risip= de idei).

Am recitit textul [i \nclin s= cred c= sunt naiv: nu, nu vom beneficia, ba vom pl=ti mult mai mult pe merele [i gr`ul [i petrolul din import [i nu, nu vom putea specula av`ntul tehnologic pe termen lung, pentru c= noi, \n fundul r`pei, avem totdeauna altceva de f=cut. n

SHOWBIZ

|N LIGA MARE |n limbaj fotbalistic, am putea spune c= asist=m la o semifinal= de Liga Campionilor \n care se \nfrunt= legende precum Figo, Zidane sau Ronaldo. De fapt, ne referim la K1, iar noutatea este c=, dup= ani de \ncerc=ri cu evenimente de mic= amploare, fanii, dar mai ales organizatorii, au dat \n sf`r[it de miere. de R+ZVAN MURE{AN

l [i vezi pe Moro[anu c= se bate cu Igna[ov! Dac= se \nt`mpl= a[a o s= [i-o ia de nu o s= [tie ce-i cu el”, scrie entuziast un cititor al forumului K1 dup= aflarea ve[tii. Ce-i drept numele mari precum Ray Sefo, Ruslan Karaev, Alexey Igna[ov, Carter Williams, Zabit Samedov, Valentijn Overeem nu vor lipsi de la gala organizat= pe 21 mai la Romexpo de promotorul Eduard Irimia.

Poate cel mai cunoscut eveniment sportiv de asemenea propor]ii, denumit Seara Campionilor, a avut loc \n prim=vara lui 2008 [i a fost transmis \n 18 ]=ri. Atunci, echipa de fotbal a “Stelelor Lumii” condus= de Luis Figo a \nvins o selec]ionat= a Rom`niei, condus= de Gic= Popescu, scor 5-3, \ntr-un meci caritabil disputat pe stadionul Steaua.

Aproape jum=tate de milion de euro au fost str`n[i la licita]ia tricourilor participan]ilor la meciul respectiv. Cam despre acelea[i sume vorbim [i dac= ne uit=m \nspre turneul din 21 mai de la Bucure[ti. “700.000 de euro vor fi cheltui]i pentru organizarea evenimentului K1, iar prin acoperirea mediatic= asigurat= de televiziunile ce de]in drepturile de transmisie se va asigura o expunere la peste 200 de milioane de telespectatori”, spune organizatorul galei, promotorul Eduard Irimia.

“

SLIDESHOW Eduard Irimia, promotorul Galei K1, sus]ine c= 200 de milioane de telespectatori din \ntreaga lume vor urm=ri evenimentul organizat la Bucure[ti.

Afla]i mai multe despre preg=tirile [i strategiile de promovare ale Galei dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

10 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

|

FOTO: RED DOT

|n Rom`nia, gala va fi transmis= \n direct pe PRO TV, iar la nivel interna]ional, pe l`ng= sta]iile locale din diverse ]=ri, va fi preluat= de posturi continentale cum ar fi Eurosport \n Europa [i Africa, dar [i de televiziuni din Asia, America de Nord, America de Sud [i Australia. “Aceast= super gal= este cu adev=rat o promovare pe plan interna]ional. |n loc s= arunc=m milioane de euro pe bannere [i studii f=r= efect, cred c= ar fi cazul s= organiz=m mai des astfel de evenimente”, remarc= Marius, pe forumul pasiona]ilor de confrunt=ri K1. {i nu observ= deloc r=u, dac= ne g`ndim c= \nfruntarea final= de la Tokio, din decembrie 2009, a adus numai \n Japonia \n fa]a televizoarelor 35 de milioane de oameni, ceea ce \nseamn= c= \n \ntreaga lume evenimentul a fost urm=rit de

700.000 DE EURO

bugetul disponibil pentru organizarea Galei K1 de la Bucure[ti sute de milioane de telespectatori.

Aceasta s-ar traduce prin \ncas=ri de ordinul sutelor de milioane de euro. Pe l`ng= televizare, promovarea anumitor companii \n cadrul galei aduce al]i bani organizatorilor. “150.000 de euro va costa pachetul cel mai scump, cel care asigur= reclama pe suprafa]a ringului”, spune Eduard Irimia, ad=ug`nd c= veniturile din biletele pentru public nu vor fi nicidecum semnificative \n acest an. Pre]urile celor 5.500 de locuri oferite fanilor sportului sunt cuprinse \ntre 60 [i 200 de lei, \n func]ie de apropierea fa]= de ring. Trebuie spus c= biletele la acest eveniment vor fi v`ndute [i \n str=in=tate, asigur`ndu-se prin partenerii evenimentului pachete turistice de dou= zile \n care cei ce viziteaz= Rom`nia vor beneficia de cazare la hoteluri de patru stele [i vor vizita [i Bucure[tiul. Potrivit estim=rilor oficialilor K1, circa 2.000 de turi[ti str=ini sunt a[tepta]i s= ia parte la gala de la Bucure[ti. n

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 11

UN AN LA

FEL DE GREU

IMOBILIARE

Afacerile firmelor de consultan]= imobiliar= au sc=zut drastic anul trecut, iar singurul nume nou care [i-a f=cut loc \n top 5 m=rturise[te c= a reu[it s= creasc= “fur`nd din cota agen]iilor de cartier”. Pentru unii, anul 2010 nu pare a fi mai bun dec`t precedentul, al]ii se \nc=p=]`neaz= s= identifice c`teva semne bune. de C+T+LIN {TEFANCU

C

`nd lucrurile mergeau bine [i aveam cre[teri mari, nu era o a[a mare problem= c= ne comunicam rezultatele financiare \nainte de a deveni date publice”, reflecteaz= Bogdan Georgescu, managing director al Colliers International, liderul pie]ei de consultan]= imobiliar= potrivit ultimelor informa]ii publice - cele din 2008. |n vremurile bune ale pie]ei, compania \[i comunica rezultatele la \nceputul prim=verii [i acela[i lucru era valabil [i pentru celelalte filiale ale marilor nume interna]ionale din segmentul de profil.

Dup= cum era de a[teptat, 2009 s-a tradus \n vremuri grele pentru companiile de consultan]= imobiliar=: majoritatea au redus mult din personal, iar unele s-au confruntat cu plecarea unor consultan]i cu experien]=. “2009 a fost mai r=u dec`t ne g`ndeam, dar cred c= a trecut cu bine”, declar= Oana Iliescu, co-managing director al

“

12 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

DTZ Echinox. Compania este singura din top 5 care [i-a comunicat rezultatele \nregistrate anul trecut, respectiv reducerea cifrei de afaceri de la 5,6 mil. euro la trei milioane.

Dintre cei ce nu erau \n top, singura companie care [i-a comunicat rezultatele este Regatta, cu o reducere de la cinci milioane de euro la 2 milioane. “2009 a fost un an foarte prost pentru toat= lumea. Mult mai slab dec`t 2007 [i 2008”, comenteaz= directorul Colliers, companie care a trecut [i printr-o serie important= de plec=ri: Hora]iu Florescu, Monica Barbu [i ulterior Gabriel Chimi[liu, directorii departamentelor de birouri, retail [i industrial, au p=r=sit firma [i au acum o nou= companie, The Advisers Knight Frank. “Eu sunt mul]umit cu ce am f=cut anul trecut. Nu am plecat cu clien]ii dup= noi [i mult mai important, la sf`r[itul anului nu a trebuit s= aduc bani de acas=”, afirm= Hora]iu Florescu, pre[edinte [i CEO al nou-formatei companii. Anul trecut n-a

adus rezultate mai slabe pentru toate firmele de profil. De[i segmentul reziden]ial a fost cel mai lovit de criz=, cu companii care [i-au \nchis sau [i-au redus drastic echipele departamentelor de reziden]ial, au existat cre[teri chiar [i aici. “Ne-am dus acolo unde erau banii, am furat din cota agen]iilor de cartier [i a celor care s-au retras”, spune Valentin Ilie, CEO [i ac]ionar al Coldwell Banker Affiliates of Rom`nia.

Potrivit lui Ilie, compania a \nregistrat anul trecut afaceri de 3,6 milioane de euro, cea mai mare parte venind din activitatea de brokeraj, \n special \n segmentul reziden]ial.

“Avem 6.000 de vizion=ri de propriet=]i pe lun= [i am \ncheiat anul trecut cu aproape 1.000 de tranzac]ii. Prin Prima Cas= au fost aproximativ 70 de contracte din c`teva mii \n Capital=. E pia]= pentru noi”, explic= reprezentan]ii Coldwell Banker inten]iile de dezvoltare pe segmentul reziden]ial.

O cre[tere care a apropiat-o de plutonul

imobiliare primilor cinci a avut [i Retail Group, un nume relativ nou, devenit mai cunoscut dup= ce a intermediat \nchirierea fostului Media Galaxy din Unirea Shopping Center Bucure[ti c=tre retailerul spaniol Inditex, care a deschis aici primul magazin stradal Zara din Rom`nia. “Am avut afaceri de 2,36 milioane de euro, \n special din contracte mai vechi \ncasate anul trecut, precum Jupiter City din Pite[ti sau contractul cu Cocor”, explic= Ilan Laufer, general manager [i ac]ionar majoritar al companiei.

Managerii principalelor companii de consultan]= nu anticipeaz= un an foarte diferit fa]= de 2009. “Sunt foarte \ncrez=tor c= a trecut deja ce a fost mai greu. Totu[i, nu sunt convins c= 2010 va fi un an extraordinar”, afirm= Troy Javaher, managing director al biroului local al Jones Lang LaSalle (JLL). El consider= c= eventuala redresare a pie]ei va fi de mic= amploare, anul \n curs urm`nd s= aduc= mai degrab= o stabilizare.

R=zvan Gheorghe, director general al Cushman & Wakefield Rom`nia, spune c= primele trei luni din an au fost mai bune, “dar nu [tiu c`t din aceast= cre[tere de interes se va transforma [i \ntr-o cre[tere real= de activitate. Am o impresie c= interesul este doar pentru a vedea de unde se mai pot face ni[te reduceri de costuri”. Managerul spune c= anul trecut a fost “slab profitabil”, iar pentru 2010 are bugetat= o reducere a cifrei de afaceri, av`nd \n vedere sc=derea activit=]ii de administrare a centrelor comerciale [i diferen]a fa]= de un 2009 care a adus venituri din \nchirierea AFI Palace Mega Fun din Capital=. Alte companii, precum Regatta, [i-au bugetat acela[i nivel de afaceri ca [i \n 2009, dup= cum afirm= Alexandru Ni]escu, directorul departamentului de investi]ii din cadrul companiei.

De un \nceput de an mai greu vorbe[te Ilan Laufer, care consider= c= “primele trei luni au fost mai tragice dec`t cele similare din 2009. Al]i consultan]i afirm= \ns= c= segmentul comercial este cel care \nregistreaz= rezultate mai bune \n acest \nceput de an. Bogdan Georgescu afirm=

Ilan Laufer, general manager [i ac]ionar majoritar al Retail Group afirm= c= primele trei luni ale acestui an au fost mai tragice ca aceeia[i perioad= a anului trecut. Afla]i mai multe despre Ilan Laufer [i despre al]i tineri executivi de top din Rom`nia din a cincea edi]ie a Catalogului 100 Tineri Manageri de Top, care va ap=rea pe pia]= \n luna mai.

c= este un volum mare de lucru, ceea ce \l surprinde. “Retailul este cel mai aglomerat, chiar angaj=m oameni, unul-doi \n fiecare lun=.” {i Oana Iliescu de la DTZ Echinox spune c= este mai mult= activitate \n aceast= perioad=, \n special \n discu]ii [i planific=ri, “dar p`n= s= ajungem s= culegem rezultatele va mai dura”. Angaj=rile ar putea fi un semn de stabilizare a pie]ei, dac= nu de u[oar= cre[tere, dup= ce anul trecut a \nsemnat [i reduceri semnificative de personal pentru unele companii. {i JLL a f=cut c`teva angaj=ri, \n timp ce Coldwell Banker a ajuns la aproximativ 90 de brokeri, ca urmare a deschiderilor de noi agen]ii.

Dincolo de rezultate financiare sau noi direc]ii de dezvoltare pentru companiile de consultan]= imobiliar=, criza ar putea aduce o schimbare a rela]iilor dintre acestea [i dezvoltatori [i investitori. Pe de o parte, mai mul]i actori ai pie]ei imobiliare sus]in c= proiectele viitoare se vor dezvolta pe baze mai temeinice, iar pe de alt= parte, \n ultimele luni, unii dezvoltatori au f=cut afirma]ii prin care repro[au consultan]ilor e[ecul, par]ial sau total, al unor proiecte deja dezvoltate.

Cei cinci dinainte de criză Filialele locale ale jucătorilor internaţionali au dominat piaţa de consultanţă imobiliară. Criza ar putea aduce însă nume noi în top 5.

Companie Cifră de afaceri (mil. euro) 2005 2006 2007 2008 2009 Colliers International 5,2 11,9 21,2 17,65 N/A CBRE România 2,68 5,75 14,4 N/A N/A Jones Lang LaSalle 4,6 N/A N/A DTZ Echinox 0,52 2,19 4,25 5,6 3 Cushman & Wakefield România 0,75 2,9 4,55 5,4 N/A SURSA: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE; PENTRU 2009, DATE OFERITE DE COMPANII

14 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

“Cred c= sunt dezvoltatori dezam=gi]i de cum a mers pia]a \n ultimul an, dar nu consider c= e at`t vina agentului, c`t faptul c= pia]a a fost foarte slab=”, spune directorul Colliers International.

Vor mai exista exclusivit=]i pentru \nchirierea de centre comerciale sau cl=diri de birouri? Bogdan Georgescu consider= c= da, \n timp ce R=zvan Gheorghe afirm= c= modelul exclusivit=]ii este potrivit doar pentru un proiect cu o pozi]ie dominant= \n zona unde este dezvoltat, \n timp ce pentru celelalte ar fi de preferat s= se lucreze cu mai mul]i agen]i.

Consultan]ii imobiliari vorbesc despre o migrare a interesului dinspre activitatea de “brokeraj pur”, dup= cum \l nume[te Troy Javaher de la JLL Rom`nia, \nspre serviciile de consultan]=. “Cred c= criza a remodelat industria \n bine, chiar dac= sun= a discurs corporatist. Exist= un spa]iu determinat pentru brokeraj, dar ar trebui s= fim sinceri despre ceea ce este de fapt acest serviciu: punerea la aceea[i mas= a dou= p=r]i [i l=sarea echipelor de avoca]i [i taxe s= \ncheie tranzac]ia. Asta e o rela]ie bazat= pe rela]ii”, comenteaz= Javaher, care spune c= acum exist= un interes mai mare din partea dezvoltatorilor [i a investitorilor pentru servicii care presupun cuno[tin]e solide din punct de vedere financiar sau judiciar.

2010 ar putea aduce noi schimb=ri \n topul celor mai importante companii de consultan]= imobiliar=. R=m`ne de v=zut cine va reu[i s= creasc= \ntr-o pia]= care, \n tot cazul, nu va fi semnificativ mai bun= fa]= de anul trecut - o previziune asupra c=reia cad de acord to]i consultan]ii imobiliari. n

AUTO

16 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

FOTO: REUTERS

PROFITURI ASCUNSE Ecua]ia profitului pare simpl=: un milion de ma[ini noi v`ndute \n ultimii cinci ani se adaug= altor trei milioane cu o vechime mai mare de cinci ani.

Toate au nevoie de consumabile [i piese de schimb.

Rezult= o afacere de peste un miliard de euro anual. de ALEXANDRU ANGHEL

C

`teva zeci de oameni scandau de zor luna trecut= \n fa]a Parlamentului. Nu erau bugetari [i nici nu prea aveau de-a face cu statul. Ba, mai mult, cei mai mul]i erau patroni [i lucrau \ntr-unul dintre cele mai profitabile sectoare economice – service-urile auto.

Chiar [i a[a, unul din [apte service-uri a intrat \n faliment \n ultimul an din cauza \nt`rzierilor de plat= ale companiilor de asigur=ri, iar mitingul organizat de patronii de service-uri viza interven]ia Parlamentului \n aceast= disput= cu asigur=torii.

La nici trei kilometri distan]= de g=l=gia din fa]a Palatului Parlamentului, la sediul central al Autonet, cel mai mare importator de piese de schimb din ]ar=, Zoltan Andrasy, [eful companiei, pare c= are motive s= fie lini[tit, chiar dac= unul din [apte poten]iali clien]i ai s=i a dat faliment. „Pia]a de componente auto a crescut vertiginos p`n= \n 2009 [i to]i juc=torii aveau cre[teri de dou= cifre”, spune Andrasy. El nu pare deranjat de faptul c= anul trecut afacerile companiei, estimate la 102 milioane de euro, s-au men]inut la un nivel comparabil cu cel din 2008. „Noi acum \ncepem s= profit=m de v`nz=rile din 2006-2007.”

Cu alte cuvinte, Andrasy se a[teapt= ca aceia care [i-au cump=rat ma[ini \n

ultimii trei-patru ani s= se reorienteze, pe m=sur= ce li se termin= perioada de garan]ie, c=tre service-uri din afara re]elei care le-a v`ndut ma[ina. De altfel, potrivit dealerilor, proprietarii de ma[ini noi fac reviziile [i repara]iile curente \n service-urile m=rcii de unde [i-au cump=rat ma[ina doar pentru o perioad= medie de 2-3 ani, fiind condi]iona]i \n cele mai multe cazuri de p=strarea garan]iei. Dup= acest interval, o mare parte migreaz= c=tre service-uri generaliste, care dispun de know-how [i echipament necesar repara]iei, dar care au tarife mai mici cu p`n= la 40%. |n acest fel, costul unei revizii periodice poate fi redus de la o medie de 800 de lei la 600 de lei sau chiar mai pu]in, pentru o ma[in= de clas= medie.

Iar piesele de schimb pe care aceste service-uri generaliste le folosesc provin de cele mai multe ori de la importatori independen]i de re]elele produc=torilor auto precum Autonet, Augsburg Interna]ional, AD AutoTotal, Meteor [i Elit Rom`nia, pentru a-i numi pe cei mai importan]i cinci,

1 MILIARD EURO

valoarea pie]ei pieselor de schimb \n 2009

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 17

auto

VÂNZĂRI. PIESELE DE SCHIMB VÂNDUTE ÎN 2009 AU FOST MAI MULTE DECÂT ÎN 2008, DAR MAI IEFTINE.

care au rulat anul trecut afaceri cumulate de un sfert de miliard de euro.

Adic= o cot= de pia]= de peste 25%, dac= ar fi s= lu=m \n calcul valoarea pie]ei de aproape un miliard de euro, a[a cum o estimeaz= Gina Iordache, [efa Augsburg. „Nu exist= cifre absolute, dar putem estima c= valoarea pie]ei de componente auto aftermarket a fost anul trecut de circa 350 de milioane de euro”, sus]ine [efa companiei cu afaceri de 64 de milioane de euro.

Segmentul aftermarket de care vorbe[te Gina Iordache e reprezentat de componentele auto v`ndute sub marca firmei care le produce (precum Mahle, Bosch sau Mann), spre deosebire de cazul pieselor de origine pe care produc=torul automobilului (Renault, Volkswagen etc.) le vinde sub brandul propriu, \n general pentru service-urile de marc=.

Dac= [efa Augsburg vorbe[te de un sector aftermarket de 350 de milioane de euro

18 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

anual, al]i manageri, precum Andrasy de la Autonet, sunt [i mai optimi[ti. „E adev=rat c= nu avem o statistic= oficial=, dar, potrivit calculelor noastre, valoarea pie]ei aftermaket este de 480-500 de milioane de euro. Excludem v`nz=rile de anvelope, baterii, lubrifian]i.” Andrasy confirm= pragul de un miliard de euro de care vorbea Gina Iordache c`nd se referea la \ntreaga pia]= de piese de schimb, nivel care s-a men]inut \n 2009 [i 2008.

Pentru compara]ie, valoarea v`nz=rilor de ma[ini noi a fost anul trecut de circa dou= miliarde de euro (un volum de 130.000 de automobile cu un pre] mediu de 15.000 de euro), de la aproape 5 miliarde de euro \n 2008 (v`nz=ri de 270.000 de automobile la un pre] mediu de 18.000 de euro). „Anul trecut au fost volume mai mari (pe segmentul de piese de schimb – n. red.), dar pre]ul a cobor`t. Cump=r=torul final s-a reorientat c=tre produse din gama medie

DOSAR

Afla]i mai multe despre strategiile v`nz=torilor de piese de schimb pentru ma[inile rulate, dar [i despre evolu]ia v`nz=rilor de ma[ini noi [i secondhand dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

auto [i ieftin=; segmentul premium a pierdut”, explic= Andrasy.

Nu este de mirare astfel c= activitatea de service a devenit crucial= pentru supravie]uirea dealerilor auto, chiar [i dealerii de marc= solicit`nd Registrului Auto Rom`n (RAR) extinderea autoriza]iei de repara]ii [i la alte m=rci dec`t cele pe care le livreaz= pe pia]=.

Potrivit informa]iilor din pia]=, v`nz=rile [i profitul generat de serviciile postv`nzare (service, consumabile, rev`nzarea ma[inilor primite \n sistem buy-back etc.) ar trebui s= acopere costurile principale ale unui dealer, astfel \nc`t compania s= fie protejat= \n cazul \n care tranzac]iile cu ma[ini noi se pr=bu[esc, a[a cum s-a \nt`mplat anul trecut, c`nd cea mai mare parte dintre dealerii de automobile noi nu au reu[it s= v`nd= nici m=car jum=tate comparativ cu anul 2008.

Pe lista dealerilor interesa]i de extinderea autoriza]iilor dincolo de m=rcile pe care le v`nd se afl= nume importante din pia]=, precum Porsche Rom`nia, Autoitalia, R=d=cini sau }iriac Holdings, potrivit oficialilor RAR, cita]i de Mediafax.

Iar principala modalitate prin care service-urile de marc= pot atrage din clien]ii celor de cartier este sc=derea pre]urilor.

Acum, costul unei ore de manoper= \ntr-un service al unei re]ele de marc= variaz= \ntre 18 [i 25 de euro, pentru brandurile de volum, \n timp ce serviceurile independente, care repar= modelele mai multor branduri auto, tarifeaz= ora de manoper= cu mai pu]in de 15 euro.

„NOI ACUM |NCEPEM S+ PROFIT+M DE V~NZ+RILE DE MA{INI DIN 2006-2007.”

ZOLTAN ANDRASY, AUTONET

„S-a produs o schimbare de mentalitate, o schimbare major= a comportamentului de consum. Dac= p`n= \n 2009 clien]ii no[tri puneau mare accent pe calitatea produselor [i serviciilor, acum pun mare accent pe pre].

Astfel c= ne-am schimbat strategia devenind un service de marc= accesibil, p=str`nd serviciile la acela[i nivel”, afirm= Anca Precup, vicepre[edinte al Cardinal Motors, unul dintre cei mai importan]i dealeri Audi [i Volkswagen din ]ar=. Conform anali[tilor, aceast= tendin]= este similar= cu procesul prin care a trecut Ungaria cu 4-5 ani \n urm= [i pie]ele vestice precum Germania \n urm= cu 8-10 ani, c`nd ritmul de cre[tere al v`nz=rilor s-a diminuat p`n= la niveluri de doar c`teva procente anual.

P`n= la urm=, schimbarea unui parbriz sau efectuarea unei revizii la o ma[in= Honda de acum zece ani poate aduce profit [i pentru un dealer Ford, de exemplu, dac=, a[a cum spune [eful Autonet, „a \n]eles c= trebuie s= repare [i alte m=rci. Service-urile locale sunt inteligente [i au tehnologie foarte nou= [i bun=. Se ocup= [i de instruirea mecanicilor, cu traininguri la companiile mam=”.

Indiferent cine va c`[tiga \n r=zboiul dintre service-urile dealerilor de marc= [i cei independen]i, importatorii de piese de

O piaţă împărţită Cei mai mari cinci distribuitori de piese auto ocupă un sfert din piaţă. Importurile directe făcute de reprezentanţele mărcilor auto reprezintă peste jumătate din piaţă.

− Autonet − Augsburg International − AD AutoTotal − Meteor_Trost Auto Service Technik − Elit România

Evoluţia afacerilor celor mai mari cinci distribuitori de componente auto (mil. euro) 120 mil. euro 100 80 25%

60 40

75%

20 0

2005

2006

2007

2008

2009*

* AUTONET ŞI AUGSBURG AU FURNIZAT CIFRA DE AFACERI, PENTRU RESTUL A FOST ESTIMATĂ VALOAREA ÎN FUNCŢIE DE RITMUL PIEŢEI; PENTRU AD AUTO TOTAL ŞI AUTONET VALORILE DIN 2008 ŞI, RESPECTIV, 2005 AU FOST ESTIMATE PE BAZA RITMULUI PIEŢEI; SURSA: MINISTERUL DE FINANŢE, ESTIMĂRI BM PE BAZA DATELOR DIN PIAŢĂ

20 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

schimb afirm= c= nu \[i fac probleme pe termen lung. Consumul este de a[teptat s= creasc=, av`nd \n vedere cele aproape 1,2 milioane de ma[ini noi \nmatriculate \n ultimii cinci ani, care vor asigura o cerere ridicat= de piese de schimb \n urm=torii ani [i mai ales cele peste jum=tate de milion de ma[ini second-hand intrate \n ]ar= \n ultimii doi ani, care au deja nevoie de astfel de produse. Acum, parcul auto na]ional include peste 4,2 milioane de autoturisme [i mai mult de 600.000 de utilitare [i camioane, cea mai mare parte fiind reprezentat= de vehiculele Dacia [i cele cu o vechime mai mare de 12 ani.

Aceste ma[ini sunt principalele vizate de c=tre cel mai mare inamic al importatorilor de piese de schimb, comercian]ii de piese contraf=cute. „Sunt piese cu o rezisten]= foarte slab=.

Exist= mai mult de 10 cazuri de accidente foarte grave ce au avut loc \n Rom`nia din aceast= cauz=. Unul foarte grav a avut loc [i \n Fran]a, unde capota nu s-a comportat cum trebuia \n caz de accident [i a decapitat [oferul”, explica recent Jean François Martin, directorul de calitate [i servicii al Automobile Dacia [i Renault Rom`nia, \n cadrul unui eveniment menit s= dovedeasc= c`t de periculoase sunt aceste piese contraf=cute.

Numai anul trecut, Dacia a capturat circa 15.000 de seturi de pl=cu]e de fr`n= contraf=cute fabricate \n China, a c=ror utilizare schimb= parametrii de func]ionare a sistemului de fr`nare. De exemplu, dac= \n mod normal, cu pl=cu]e de fr`n= originale, fr`narea de la o vitez= de 130 km/h p`n= la oprire se realizeaz= \ntr-o distan]= de 80 de metri, cu pl=cu]ele contraf=cute, care con]in [i azbest, o substan]= cancerigen=, fr`narea se realizeaz= \n 110 metri. „Din calculele noastre piesele auto Dacia contraf=cute din pia]= sunt \n valoare de 5 milioane de euro anual. Dac= socotim [i celelalte m=rci, ar putea fi vorba de 20 de milioane de euro”, estimeaz= Martin.

Valoarea poate p=rea mic= - 2% - la un nivel total al pie]ei de un miliard de euro [i mai ales la perspectivele de cre[tere din urm=torii cinci ani. Dar pentru mai mult de jum=tate dintre service-urile care au intrat \n faliment anul trecut ar fi putut \nsemna salvarea. n

FINAN}ARE

L+SA}I-I PE CEI MICI S+ VIN+ LA MINE Segmentul \ntreprinderilor mici [i mijlocii a fost anul trecut unul dintre cele mai afectate de criza economic=. Multe au disp=rut, altele au reu[it numai cu greu s= se men]in= pe linia de plutire. Aparent paradoxal, tocmai IMM-urile au devenit \n 2010 foarte interesante pentru bancheri. de IOANA MIHAI

n timp ce reprezentan]ii mediului de afaceri se pl`ng ce greu e s= ia un credit, exist= voci \n mediul bancar ce \[i declar=, mai nou, interesul de a credita \ntreprinderile mici [i mijlocii. “Pentru anul \n curs, viz=m o cre[tere moderat= a credit=rii, de 5-7%, orient`ndu-ne \n special c=tre sectorul \ntreprinderilor mijlocii”, afirm= Lauren]iu Mitrache, pre[edinte executiv al Bank Leumi Rom`nia. Radu Gra]ian Ghe]ea, pre[edintele CEC Bank, spune c= \ntre priorit=]ile b=ncii pe care o conduce se afl= ”cre[terea num=rului [i volumului creditelor pentru cofinan]area proiectelor cu finan]are european=”. {i bancherii de la Millennium Bank, o alt= institu]ie financiar= de dimensiuni reduse, spun c= \n 2010 urm=resc dublarea portofoliului de credite acordate companiilor.

Un interes ceva mai rezervat - “pentru c= este \nc= prea devreme pentru previziuni optimiste” - manifest= reprezentan]ii UniCredit }iriac Bank, dar totu[i, adaug= ei, “sunt semnale de \mbun=t=]ire a situa]iei micilor companii [i de revenire la un trend mai echilibrat [i sigur de activitate”.

|

9,23 MILIARDE LEI

(2,25 mld. euro) restan]ele la b=nci ale firmelor [i ale popula]iei \n luna februarie, \n cre[tere cu 5,2% fa]= de ianuarie (BNR)

22 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

Cum se explic= revenirea \n prim-planul aten]iei finan]atorilor a acestui segment at`t de afectat de c=derea economic=? O prim= explica]ie ar putea ]ine de flexibilitatea mai ridicat= a companiilor mici [i mijlocii, “care s-au obi[nuit cu efectele crizei [i au g=sit solu]ii pentru a dep=[i aceast= situa]ie”, dup= cum spune Mitrache, dar [i de revenirea optimismului \n r`ndul mediului de afaceri la cote ceva mai bune. “{i ei sunt mai \ncrez=tori”, adaug= Mitrache. |n plus, oric`t de dificil= ar mai fi situa]ia, perspectivele s-au schimbat totu[i, \n condi]iile \n care este de a[teptat ca economia rom`neasc=, cel pu]in din a doua jum=tate a anului, s= reintre \ntr-o zon= pozitiv= de evolu]ie. |n primul trimestru din 2009, cea mai mare parte a cererilor de finan]are venea din nevoia de salvare a firmelor, spune Anca Bidian, vicepre[edinte al Kiwi Finance, liderul pie]ei de brokeraj bancar. Or, evitarea colapsului unei companii

anume sunt dispu[i bancherii s= finan]eze? |n mod teoretic, cel pu]in, ar fi de b=nuit o sc=dere a interesului pentru zonele de activitate care s-au dovedit “baloane de s=pun”, cresc`nd \n trecut agresiv pe credit [i suferind, pe m=sur=, cele mai mari mari c=deri atunci c`nd finan]=rile au \nghe]at.

“Pentru 2010, consider=m ca prioritare domenii precum serviciile, produc]ia de medicamente, comer]ul alimentar, utilit=]ile sau procesarea de[eurilor”, spune Roxana Hidan, director adjunct de management al produselor pentru IMM la OTP Bank. Totu[i, puncteaz= ea, o companie cu o situa]ie economic= stabil= este considerat= eligibil= chiar dac= provine dintr-un sector puternic afectat de criz=.

Conform unui studiu publicat de Coface, \n prima jum=tate a anului trecut cele mai multe falimente au fost \nregistrate \n comer] [i \n distribu]ie (41%), urmate

bun= chiar [i din domeniile foarte afectate de criz=, precum construc]ii sau real estate.

Dar [i pentru UniCredit }iriac exist= domenii care beneficiaz= de o aten]ie sporit= \n ultima perioad=, precum agricultura.

Ce vor companiile, de cealalt= parte?

Reprezentantul Leumi Bank spune c= \n prezent exist= o cerere mai mare de finan]=ri pe termen scurt, deoarece companiile au nevoie s=-[i acopere deficitul dintre \ncas=ri [i pl=]i. Banca are chiar o promo]ie pentru creditul de finan]are a activit=]ii curente, cu dob`nd= fix= de 8,9% la lei. Un produs similar a lansat recent [i OTP Bank - un credit \n lei pe termen scurt pentru care rata dob`nzii este fix= pe \ntreaga perioad= de creditare. Roxana Hidan precizeaz= c=, din portofoliul b=ncii, “diferite produse de creditare sunt asociate unor riscuri diferite”. |n cazul clien]ilor IMM, rata dob`nzii pentru creditele acordate este \n sc=dere, cu o marj= de 5-6%, “\ns= o companie PUBLICITATE

doar prin infuzie de capital, f=r= o strategie [i o calibrare a modelului de business \n acord cu condi]iile pie]ei, nu este solu]ia “[i nu face dec`t s= prelungeasc= agonia”, arat= Bidian. “{i nicio banc= nu va finan]a colacul de salvare \n mijlocul furtunii pentru cineva care nu [tie s= \noate.”

Mai apoi, oric`t de dificil ar fi contextul economic pentru acele \ntreprinderi care au reu[it s= supravie]uiasc= primului an de criz=, nevoia de finan]are devine deja imperativ=. “Societ=]ile care au stagnat sau au am`nat investi]iile caut= acum solu]ii pentru finan]are”, spune Mitrache [i, ca atare, \n prima parte a anului activitatea de creditare pe aceast= zon= s-a intensificat.

Dup= Anca Bidian, comparativ cu perioada similar= a anului trecut, situa]ia este acum cu mult mai bun= “at`t la capitolul ofertelor, c`t [i al cererilor de creditare”, \n condi]iile \n care anul trecut “nivelul dob`nzilor era nesustenabil pentru orice tip de afacere”. Ce

“NICIO BANC+ NU VA FINAN}A COLACUL DE SALVARE |N MIJLOCUL FURTUNII PENTRU CINEVA CARE NU {TIE S+ |NOATE.” ANCA BIDIAN, KIWI FINANCE

de construc]ii (13%), transporturi (6%) [i hoteluri [i restaurante (6%). La polul opus ca atractivitate pentru bancheri se afl= industria imobiliar=. Pentru al]i bancheri, important nu e neap=rat domeniul de activitate din care provine compania, ci doar situa]ia ei din punct de vedere financiar, precum [i perspectivele de business (neatractive sunt, de pild=, firmele foarte mici, cel mai puternic lovite de criz= [i care se confrunt= \n continuare cu probleme). “Aceast= orientare a devenit mai pronun]at= \n contextul crizei”, declar= reprezentan]ii UniCredit }iriac Bank.

Tot ei adaug= c= pot fi companii cu evolu]ie

bun=, care are garan]ii solide, se poate finan]a \n lei [i la o rat= anual= a dob`nzii mai mic= de 10%”, completeaz= Hidan. |n cazul CEC Bank, ultima ajustare a fost operat= \n prima zi a lunii aprilie, c`nd pentru creditele \n lei dob`nzile la persoanele juridice au ajuns la 9,9% pe an, “iar \n cazul creditelor \n euro dob`nda anual= de baz= pentru persoanele juridice s-a redus de la 7,25% la 6,9%”, declar= Radu Gra]ian Ghe]ea. Reducerea dob`nzii de politic= monetar= are impact [i \n acest domeniu, chiar dac=, adaug= Anca Bidian, sc=derile de dob`nzi pentru produsele dedicate \ntreprinderilor mici [i mijlocii

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 23

finan]are

LAURENŢIU MITRACHE Bank Leumi România

„Societ=]ile care au stagnat sau au am`nat investi]iile caut= acum solu]ii pentru finan]are”

RADU GRAŢIAN GHEŢEA CEC Bank

„CEC vizeaz= cre[terea num=rului [i volumului creditelor pentru cofinan]area proiectelor cu finan]are european=”

24 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

nu sunt la fel de agresive precum cele din zona de retail, “at`t valoric, c`t [i ca vitez= de ajustare la dob`nda de referin]=”. Alte categorii de produse pe care IMM le solicit= bancherilor sunt, potrivit reprezentan]ilor UniCredit }iriac Bank, liniile de capital de lucru, care ajut= la dezvoltarea activit=]ii, sau creditele pentru investi]ii. “Investi]iile se fac de multe ori cu finan]=ri din fonduri nerambursabile de la Uniunea European=, la care noi contribuim, \n func]ie de proiect, cu cealalt= parte de investi]ie”, sus]in ace[tia. {i la Millennium Bank, principalele solicit=ri primite din partea IMM sunt pentru refinan]are, creditele pentru capital de lucru, iar pe termen lung, creditele de investi]ii pentru cofinan]area proiectelor cu instrumente structurale ale UE. Fondurile structurale r=m`n un subiect fierbinte - at`t prin prisma sumelor mari de bani disponibili, dar [i pentru c= p`n= acum au fost atrase prea pu]ine credite nerambursabile. P`n= acum, Rom`nia a atras pu]in peste 3% din fondurile structurale [i circa 8% din cele destinate agriculturii \n perioada 20072013. Pl=]ile c=tre beneficiarii de fonduri structurale s-au ridicat la 690 de milioane de euro, respectiv peste 700 de milioane de euro pentru agricultur=. C`nd vine vorba de clien]i agricultori sau mici \ntreprinz=tori, b=ncile se dovedesc \ns= extrem de exigente. tragerea fondurilor europene este o miz= important= pentru autorit=]i - din moment ce reprezint= o surs= financiar= care poate stimula, pe termen mediu, \ntreaga economie -, dar [i pentru b=nci. O parte au deja un portofoliu important de proiecte [i “se vede o \mbun=t=]ire \n privin]a acces=rii de fonduri europene, chiar dac= lucrurile sunt departe de a fi func]ionale la parametri rezonabili”, dup= cum spune Anca Bidian. Pentru a da doar c`teva exemple, Banca Transilvania a finan]at p`n= \n prezent proiecte care beneficiaz= de fonduri europene \n valoare de 200 de milioane de lei (50 mil. euro), iar anul acesta estimeaz= o dublare a sumelor.

“Ne-am propus ca \n 2010 s= particip=m la investi]ii din programe europene \n valoare de cel pu]in 100 de milioane de euro”, declara Andrei Dudoiu, director executiv al B=ncii Transilvania, \n cadrul aceluia[i eveniment organizat de Ziarul Financiar. CEC Bank, pe de alt= parte, a acordat cofinan]=ri pentru 2.250 de dosare \n vederea ob]inerii de fonduri europene, valoarea total= ridic`nduse la peste 184 de milioane de euro.

Exist=, totu[i, [i nuan]e de gri \n acest tablou mai optimist pe care \l zugr=vesc bancherii: pe l`ng= faptul c= o mare parte a poten]ialilor clien]i au disp=rut, al]ii nu

se mai \ncadreaz= \n criteriile stricte de eligibilitate solicitate de b=nci [i, \n paralel, riscul de neperforman]= este \nc= ridicat. |n 2009 s-a \nregistrat o cre[tere galopant= a creditelor neperformante, at`t \n retail, c`t [i \n sectorul IMM, ceea ce a determinat cre[terea cheltuielilor cu provizioanele la nivelul \ntregului sistem bancar. “De[i \n ultima perioad= constat=m o sc=dere a presiunii creditelor neperformante, pericolul nu a trecut”, spune Lauren]iu Mitrache. {i reprezentanta OTP Bank spune c= \n ultimul trimestru a constatat o tendin]= de stabilizare \n r`ndul clien]ilor din segmentul IMM, “ceea ce ne d= speran]e de \mbun=t=]ire a acestei situa]ii \n viitor”.

Societ=]ile s-au confruntat \n ultima perioad= cu probleme de lichiditate, de fluxuri de capital, ceea ce a determinat cre[terea num=rului de restan]ieri, dar [i a volumului restan]elor. Prin urmare, cele mai multe b=nci au pus pe mas= solu]ii de restructurare [i rescaden]are a facilit=]ilor de credit. Reprezentan]ii UniCredit }iriac Bank adaug= \ns= c= “important este ca [i clientul s= fie de bun=-credin]= [i s= vin= cu un plan concret de redresare”. Op]iunile pe care le poate oferi banca pleac= de la rescaden]=ri, transformarea facilit=]ilor revolving \n credit cu rate lunare egale, oferirea unor perioade de gra]ie la principal cu sau f=r= modificarea ratei lunare, ree[alonari ale sumelor restante - “modalit=]i ce pot ajuta clientul s= ias= din impasul economic astfel \nc`t s= devin= posibil= rambursarea creditului”. Cu alte cuvinte, puncteaz= Anca Bidian, b=ncii sau oric=rui creditor trebuie “s=-i ar=]i cum vei ie[i din aceast= situa]ie cu argumente, strategii [i tactici, nu numai cu speran]a c= se va termina criza [i va cre[te cifra de afaceri”. n

Exemplul CEC Anul trecut, CEC Bank a acordat persoanelor juridice credite de 4,21 miliarde de lei, în creștere cu 44% faţă de 2008, din care cea mai mare parte le-a revenit IMM-urilor. n

autorit=]i locale

n

corpora]ii

n

IMM

4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0

Sold credite 31 dec. 2008 (mld. lei)

SURSA: CEC

Sold credite 31 dec. 2009 (mld. lei)

COVER STORY

Afacerea

MARKETING. SINGURA ȘAORMERIE CARE S-A TRANSFORMAT ÎN LANŢ DE ȘAORMERII ESTE DRISTOR KEBAB, CARE A AJUNS ATÂT ÎN ZONA TINERETULUI, CÂT ȘI ÎN ZONA BERCENI SAU VITAN, ÎN MALL-URI

26 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

şaorma VINERI, APROAPE DE ORA 12.00 NOAPTEA, ÎN ZONA GARA DE NORD. CINCI PUȘTI DISCUTĂ ZGOMOTOS LA O BERE. SAU MAI EXACT, LA PATRU BERI ȘI O COLA. „E CEA MAI BUNĂ. DEASTA AM VENIT DE LA PLOIEȘTI“, SPUNE ȘOFERUL GRUPULUI, CEL CARE BEA COLA ȘI ÎNFULECĂ DE ZOR DINTR-O ȘAORMA. DE IONUŢ BONOIU

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 27

cover story

L

ocul unde se petrec toate acestea se nume[te “La Haleal=” [i are una dintre cele mai c=utate [aorma din Capital=, potrivit celor aproape 600 de pagini de comentarii ale topicului de discu]ii “{aorma [i Pizza / Peregrin=ri prin Bucure[ti”, deschis \n urm= cu aproape opt ani pe forumul computergames.ro. Astfel de discu]ii sunt \ns= frecvente pe toate forumurile rom`ne[ti, \ncep`nd cu cele generaliste [i p`n= la cele dedicate tehnologiei, (xtrempc.ro sau softpedia.com), ma[inilor (daciaclub.ro) sau chiar nutri]iei (GetFit.ro).

De altfel, prin intermediul forumului l-am abordat [i pe R=zvan, administratorul firmei care de]ine [aormeria. “Prietenii mi-au zis c= sunt nebun, dar eu cred c= am o ni[=: o [aorma, dar nu ieftin=, ci a[a cum am v=zut eu \n Siria sau \n alte ]=ri arabe pe unde am mai fost. Sunt, cred, singurul care folose[te ketchup Heinz. {i ei s-au mirat c`nd le-am spus c= \l folosesc pentru [aorma. Ba, mai mult, pe l`ng= cele patru sosuri obi[nuite (ketchup dulce [i picant [i maionez= cu sau f=r= usturoi – n. red.), mai am \nc= nou= ale c=ror re]ete le-am adaptat eu”, spune R=zvan, care pare c= ar putea s= vorbeasc= ore \n [ir despre modul cum se prepar= o [aorma [i sosurile cu care trebuie combinat=.

Cu astfel de ingrediente, “La Haleal=” vinde cam 300-400 de [aorma pe zi, cu un v`rf vinerea seara. La un pre] de 14 lei, aceasta \nseamn= mai bine de 1.000 de euro pentru micu]ul spa]iu comercial de 60 de metri p=tra]i \n care lucreaz= patru oameni.

“Cel mai mult am v`ndut 700 de [aorma \ntr-o zi, dar suntem departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick.” Cele trei nume men]ionate de R=zvan - situate \n unele dintre cele mai dense zone din Capital= - sunt deschise \n urm= cu cel pu]in 10-15 ani, nu doi, precum micu]ul spa]iu de 60 de metri p=tra]i al lui R=zvan, [i sunt recunoscute de aproape to]i juc=torii din domeniu ca fiind printre cele mai prolifice [aormerii, av`nd clien]i chiar [i t`rziu \n noapte. De fapt, mai corect ar fi s= spunem c= au clien]i mai ales t`rziu \n noapte, c=ci, pentru acest model de business, intervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 \nseamn= un v`rf de clien]i.

“Sunt tineri care ies \n ora[, se \ntorc din cluburi [i li se face foame sau taximetri[ti [i al]i muncitori care ies sau intr= \n tur=. Iar [aormeriile le ofer= exact ceea ce \[i doresc:

28 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

un fel de m`ncare ieftin [i la \ndem`n=”, crede sociologul Mircea Kivu. |ntr-adev=r, comoditatea pare a fi principalul punct forte al [aormei, care a transformat acest fel de m`ncare oriental \ntr-o afacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin.

Orice [aorma include o lipie (p`ine libanez=), iar aceast= pia]= este controlat= \n propor]ie de 70%-80% de doi mari juc=tori, ambii cu ac]ionari libanezi. Cele dou= firme produc \mpreun= mai bine de 40 de milioane de lipii, astfel c= \mpreun= cu ceilal]i mici produc=tori/importatori regionali sau cu p`inile realizate direct de c=tre restaurante sau unele [aormerii, volumul anual de lipii v`ndute pentru [aorma \n Rom`nia ajunge la aproximativ 50-55 de milioane de unit=]i. La un pre] mediu de 10-13 lei pentru o [aorma (2,5–3 euro), aceasta \nseamn= c= [aorma v`ndut= la lipie aduce comercian]ilor peste circa 150 de milioane de euro anual.

Dar afacerea [aorma nu \nseamn= doar carnea la lipie, ci [i ceea ce mul]i dintre comercian]i denumesc kebab. Adic= buc=]ele de carne servite \ntr-o chifl=, segment care ajunge, potrivit comercian]ilor chestiona]i de BUSINESS Magazin, \ntre 10% [i 30% din v`nz=ri. Adic= alte aproape 50 de milioane de euro, care urc= valoarea pie]ei totale de [aorma la peste 200 mil. euro anual.

Motivul pentru care calculul BUSINESS Magazin a plecat de la num=rul de lipii v`ndute este simplu: spre deosebire de alte domenii, comer]ul cu [aorma este foarte pu]in fiscalizat.

“E adev=rat c= cei mai mul]i dintre [aormari fac evaziune fiscal=, dar exist= c`teva argumente c`t se poate de valabile pentru care se \nt`mpl= acest lucru”, sus]ine unul dintre furnizorii [aormeriilor, care a dorit \ns= s= r=m`n= anonim. “Pe de o parte, mul]i dintre turcii care \[i deschid o [aormerie abia dac= \n]eleg limba rom`n=.

Ei prefer= calea mai comod=, s= ocoleasc= legisla]ia, chiar dac= asta \nseamn= \n unele cazuri mit=.” Furnizorul afirm= c=, pe de alt= parte, chiar [i cei care au toate actele \n regul= sunt viza]i de controale [i se v=d nevoi]i s= dea mit= pentru ca activitatea lor s= nu fie blocat= de controale mult prea dese, p`n= la 18 sau 20 pe lun=, dup= cum spunea cu jum=tate de gur= unul dintre [aormarii care afirm= c= \ncearc= s= fac= “un business curat”.

Cu alte cuvinte, componenta nefiscalizat=

>1.000 DE ȘAORMERII

sunt \n prezent active \n Rom`nia, cu suprafe]e de v`nzare de la c`]iva metri p=tra]i p`n= la mai mult de 100 mp

RĂZVAN SOARE, SENIOR COPYWRITER LA PUBLICIS ROMÂNIA, spune c= ar promova conceptul de [aorma \ntr-un mod mai degrab= neconven]ional.

“V=d o campanie de reabilitare à la McDonald’s, care s= ne prezinte calit=]ile ei nutritive [i s= explice c`t de s=n=toas= este [aorma (consumat= cu modera]ie, fire[te); endorsat=, eventual, de c`]iva vegetarieni celebri care mu[c= cu poft= dintr-o [aorma veggie. Noua {aorma Veggie”.

Cum crede]i c= ar trebui s= se promoveze/pozi]ioneze produc=torii de [aorma?

A[tept=m comentariile voastre pe www.businessmagazin.ro, iar cel mai interesant comentariu va fi premiat cu o carte.

din “afacerea” [aorma, cum am denumit noi aceast= pia]= de peste 200 de milioane de euro, dep=[e[te, potrivit estim=rilor, 70%75%.

Pentru a nu p=r=si zona calculelor, trebuie spus c= dispersia pre]urilor pentru [aorma este foarte mare: de la 14 sau 16 lei [i p`n= la 6 sau chiar 4 lei \n cazul ofertelor promo]ionale sau dumpingului f=cut de unii [aormari \n momentul \n care deschid o loca]ie nou= sau \ncearc= s= \[i “omoare” concuren]a. “Un astfel de pre] e imposibil [i nu se sus]ine, trebuie s= fie ceva \n neregul= \n aceste situa]ii”, afirm= unul dintre reprezentan]ii celei mai cunoscute [aormerii din Rom`nia, cea de la Dristor.

Cei mai mul]i dintre comercian]i indic= un cost al ingredientelor dintr-o [aorma care variaz= de la 2-3 lei p`n= la 7-8 lei. Practic, o lipie \nseamn= 0,5-0,8 lei, cele 100 de grame de carne cresc costurile cu \nc= 1,5-2 lei, iar sosurile, legumele [i cartofii pr=ji]i cost= cel pu]in 1-1,5 lei.

“Eu folosesc ingrediente mai scumpe, dar chiar [i a[a \mi r=m`ne un profit de 20%. |ns= din asta trebuie s= pl=tesc angaja]ii [i rata pentru spa]iul comercial”, recunoa[te administratorul La Haleal=. Cu un singur spa]iu de v`nzare, [aormeria lui R=zvan este doar unul dintre cei peste 200-300 (sau chiar 500 dup= unele estim=ri) de juc=tori activi pe una dintre cele mai fragmentate pie]e din Capital=, alte c`teva sute de [aormerii fiind active \n ora[ele mai mari din ]ar=, potrivit furnizorilor de carne.

Cel mai cunoscut nume este de departe Dristor Kebab, a c=rui poveste \ncepe \n anul 1999. “Rom`nii [i turcii au o istorie comun=. Rom`nilor le place m`ncarea turceasc=, iar [aorma este un produs care s-a pliat foarte u[or pe nevoi”, explic= unul dintre reprezentan]ii Dristor Kebab. El \[i aduce aminte cu nostalgie de vremurile c`nd se c`[tiga mult mai bine \n acest domeniu.

“Rom`nia nu era membr= a UE, nu existau at`tea taxe [i impozite [i tot felul de restric]ii [i reglement=ri, care \nseamn= p`n= la urm= costuri mai mari”. Chiar [i a[a, Dristor Kebab a investit \n ultimul an c`teva sute de mii de euro \n deschiderea a \nc= trei [aormerii, \n afara celei situate \n cartierul Dristor din Capital=. “Criza ne-a f=cut s= ne d=m seama c= oamenii sunt mai aten]i la costuri, la c`t pl=tesc pe m`ncare [i la c`t pl=tesc pe benzin=. {aorma e un produs bun pentru criz=, dar trebuia s= mergem spre ei cu produsul nostru. A[a am ajuns \n mall-uri.

Era amuzant s= \i vezi pe cei de la McDonald’s sau KFC cum st=teau \n fa]a spa]iului nostru [i \[i notau \n carne]ele diverse lucruri”.

„Avem în medie încasări de 3.000 de euro pe zi la șaormeria din Centrul Istoric și cam 8.000 de euro pe weekend.“ DANIEL MISCHIE, TROTTER PRIM

u

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 29

cover story “Disputa” dintre [aormeria de la Dristor [i McDonald’s nu reprezenta \ns= o noutate, un restaurant al companiei americane fiind amplasat \n cartierul Dristor, exact peste drum de cea mai prolific= [aormerie din ]ar=.

A[a c= p`n= la confruntarea celor dou= tipuri de restaurante \n mall a mai fost doar un pas.

“Decizia de a introduce o [aormerie \n mall a fost simpl=. Studiile ar=tau c= vizitatorii cereau un astfel de produs. De aici \ncolo, lucrurile au mers de la sine [i am g=sit spa]iu”, motiveaz= Radu T=n=sescu, [eful opera]ional al Anchor Grup, companie care de]ine centrele comerciale Bucure[ti Mall [i Plaza Rom`nia.

Cu patru puncte de v`nzare, Dristor Kebab este acum cel mai mare lan] de [aorma din ]ar=, \ntr-un domeniu \n care aproape niciun juc=tor nu a reu[it s= treac= de o singur= [aormerie. De ce? Explica]ia este simpl=, spun cei de la Dristor Kebab, \n timp ce arat= spre cele dou= ecrane LCD cu diagonal= mare pe care sunt transmise live imagini de la peste 15 camere de supraveghere.

“Controlul este foarte greu de f=cut la mai multe loca]ii. Trebuie s= te dezvol]i doar dac= po]i s= controlezi aceast= dezvoltare”.

Oficialii celei mai cunoscute [aormerii nu au dorit s= fac= vreun comentariu legat de \ncas=ri sau v`nz=ri, men]ion`nd \ns= c= cea mai bun= zi de v`nz=ri a fost “c`nd s-a aprins bradul acela mare la Pia]a Unirii, iar oamenii au plecat pe jos, spre casele lor (1 decembrie 2007, c`nd Pia]a Unirii a fost blocat= de c`teva sute de mii de oameni veni]i chiar [i din provincie pentru a asista la aprinderea de c=tre Millennium Bank a luminilor unui brad imens – n.red.)”.

Potrivit datelor de la Registrul Comer]ului, familia Pakcan controleaz= mai multe companii cu activit=]i \n domeniul restaurantelor – Gullu Baba Srl, Dristor Kebab Srl, Kebab Shop Srl [i Palmet Foods Srl, precum [i \n domeniul cre[terii p=s=rilor - Avicola Manasia Srl [i Ferma Manasia Srl. |n anul 2008, c`nd era activ= doar [aormeria din Dristor, companiile din cadrul grupului care au activit=]i \n domeniul restaurantelor au avut, potrivit site-ului Ministerului Finan]elor, afaceri cumulate de peste 1,5 milioane de euro [i o marj= a profitului net de aproape 10%. Asta \nseamn= \ncas=ri de peste 4.100 de euro pe zi sau peste 1.500 de [aorma v`ndute pe zi la un pre] mediu de 10-12 lei (2,5-3 euro).

Chiar dac= nu comenteaz= aceste valori, oficialii Dristor Kebab afirm= c= unit=]ile din mall-uri merg mai bine iarna, iar celelalte

30 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

O afacere gigantică De când imigranţii turci au început să vândă kebab în Berlin la începutul anilor ’70, acest produs alimentar a ajuns atât de popular încât se estimează că în Berlin există cu peste 1.000 de spaţii comerciale unde se vinde șaorma (sau doner kebab, cum este denumit în Germania) mai mult ca în Istanbul.

La un preţ care variază între 2,5 euro și 4 euro, industria șaorma din Germania înseamnă în fiecare an vânzări de circa 2,5 miliarde de euro.

TOTAL PIAŢĂ ȘAORMA ÎN GERMANIA

2,5 mld. euro Număr de șaormerii

15.000 TOTAL PIAŢĂ ȘAORMA ÎN ROMÂNIA

200 mil. euro Număr de șaormerii

1.000

„Acum doi ani foloseam două

tone și jumătate de făină pe zi. Am trecut apoi la trei tone, apoi la 3,5, iar acum am ajuns să producem zilnic pâine din peste patru tone de făină.“ ALAA NASSAR, MIROTEX

putea genera [aormeria Bundetot deschis= \n urm= cu cinci luni pe locul fostului magazin Apartamentul din Capital=. Al=turi de [aormeria Bundetot, cei doi asocia]i au deschis la intrarea \n Centrul Vechi [i un sport bar, Cantina, cu 100 de locuri, investi]ia \n cele dou= spa]ii fiind de 250.000 de euro.

“Ne a[teptam ca \n [ase luni s= ajungem la breakeven, dar acum suntem cu circa 15% deasupra”, afirm= Mischie, care aminte[te [i de prima experien]= cu brandul Bundetot, care a presupus deschiderea unui fast-food \n centrul comercial Iris Shopping Center din zona Titan, \nchis \ns= dup= trei luni.

“Nici acum nu [tiu dac= de vin= a fost conceptul sau centrul comercial. Am \nv=]at \ns= din experien]a aceea [i acum am combinat [aormeria cu un sport bar, Cantina”, adaug= Mischie.

Dac= [aormeria aduce, a[a cum afirma Mischie mai sus, peste 3.000 de euro pe zi, barul \nseamn= alte c`teva mii de euro pe zi, recordul de p`n= acum fiind de circa 9.000 de euro \n trei zile numai din bere. “Au fost zilele de dup= meciul Unirea Urziceni – Liverpool,

FRAU KEBAB. CANCELARUL GERMAN, ANGELA MERKEL, UN FAN AL ȘAORMEI

30-40% MARJA BRUTĂ DE PROFIT

a unei [aormerii, f=r= a include costurile cu chiriile, utilit=]ile [i angaja]ii

prim=vara, toamna sau vara, c`nd vremea este mai bun=. Ba, mai mult, recunosc c= rulajele mari au determinat [i o modificare a strategiei. “Nivelul afacerilor noastre ne-a determinat s= facem import direct de cartofi din Olanda, iar carnea de pui vine \n cea mai mare parte de la ferma noastr= din Manasia (jud. Ialomi]a - n. red.)”.

Nu este de mirare astfel c= Dristor Kebab a devenit un model pentru cei care vor s= intre \n afaceri cu restaurante, mai ales c=, a[a cum spune un investitor turc, \n acest domeniu func]ioneaz= foarte bine principiul mimetismului. “Sunt c`te unii care vin la noi, ne \ntreab= cum se face o afacere cu [aorma, dar cei mai mul]i, c`nd le ar=t=m utilajele [i instala]iile [i le spunem c`]i bani trebuie s= investeasc=, se r=zg`ndesc”.

Dristor Kebab este astfel singura [aormerie care s-a transformat \n lan] de [aormerii [i a dus numele cartierului Dristor [i \n alte zone ale ora[ului. “E un pic ciudat s= spui c= mergi la o [aorma la Dristor

Budapesta sau Dristor Berceni”, spune vizibil amuzat Daniel Mischie, [eful opera]iunilor grupului City Grill, unul dintre cei mai mari operatori rom`ni de restaurante [i singurul juc=tor care ar putea amenin]a suprema]ia Dristor Kebab pe pia]=.

A[ezat la ultima mas= de pe terasa restaurantului Buongiorno din zona Pie]ei Victoriei, de unde are cea mai bun= vizibilitate, Mischie recunoa[te cu sinceritate c= nu se a[tepta ca [aorma s= \nsemne o component= at`t de important= \n afacerile grupului Trotter Prim, care ar putea ajunge, \n varianta optimist=, la 15 milioane de euro \n acest an, adic= o valoare apropiat= de cea din anul 2008, anul dinaintea crizei economice \n Rom`nia.

“Avem \n medie \ncas=ri de 3.000 de euro pe zi la [aormeria din Centrul Istoric, [i cam 8.000 de euro pe weekend”, spune Mischie.

Valorile reprezint= cu aproape o treime mai mult dec`t anticipau Mischie [i Drago[ Petrescu, cei doi asocia]i ai City Grill, c= ar

c`nd fanii britanici au stat aproape non-stop [i au b=ut bere cum nu am crezut c= se poate vreodat=. Managerul barului a devenit atunci prietenul lor [i a primit [i un tricou original, iar Cantina a devenit a doua loca]ie ca v`nz=ri de bere pentru Tuborg dup= Caru’ cu bere (operat tot de grupul City Grill – n. red.)”, adaug= amuzat Mischie. |n aceste condi]ii, nu trebuie s= mire inten]ia grupului de a mai deschide anul acesta \nc= trei [aormerii Bundetot, “cu sau f=r= sport-bar, \n func]ie de situa]ie”. Iar p`n= la detronarea Dristor Kebab din pozi]ia de lider nu va mai fi dec`t un pas, pentru c=, spre deosebire de [aormari, cei doi asocia]i ai City Grill [tiu ce \nseamn= s= opereze eficient [i s= controleze un lan] de 13 restaurante. |ntr-un poten]ial r=zboi Dristor – Bundetot pentru suprema]ia pe pia]a lan]urilor de [aormerii, c`[tig=torii siguri sunt furnizorii.

Pentru \nceput, produc=torii de lipii.

Mirotex [i Pain D’or sunt dou= companii u

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 31

cover story

VICTOR STROE Planning Director Leo Burnett

Povestea unui publicitar O lecţie frumoasă de marketing s-a petrecut în urmă cu 4-5 ani pe Calea Floreasca.

Chiar lângă consacratul Genin se deschide o nouă șaormerie: elegantă, proaspăt vopsită și cu o ofertă mult mai largă (șaorma, dar și derivate de pui). Oamenii încearcă noul produs. Genin intră în panică, și dă preţul cu 1 leu în jos.

La fel și competiţia. Genin coboară din nou, la fel și competiţia. Apar oferte combinate (cola sau airan gratis). Produsele se diversifică: șaormele speciale Genin ediţie limitată în trecut (berbecuţ sau vită) devin semipermanente.

Scandalul ajunge în stradă: nu parchezi decât în faţa șaormeriei de la care cumperi! Amatorii de șaorma implicaţi în fenomen asistă cu sufletul la gură.

Deznodământul avea să se afle în câteva săptămâni când Genin ridică preţurile mult peste competiţie. De ce? Gustul Genin s-a dovedit dependent de bun, ireplicabil de către competiţie. În ziua de azi Genin s-a hiperextins.

Din munţii de șaorme vândute și-a făcut restaurante cu pretenţii mari.

Organizează nunţi și revelioane cu muzică live. Dar extinderea și concentrarea resurselor în altă zonă de producţie are și un dark side (o parte întunecată): mulţi spun că șaorma (core equity - activitatea de bază a Genin) e departe de ceea ce era în trecut.

32 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

de]inute de familii libaneze, care controleaz= \mpreun= aproape toat= pia]a de p`ine libanez= din Rom`nia.

Dup= cum spune operatorul uneia dintre cele mai mari [aormerii, cele dou= firme \[i \mpart pia]a [i “nu se calc= pe picioare”. “Dac= lucrezi cu una dintre companii [i vrei s= treci la cealalt=, nu o po]i face \nainte de a trece o perioad= de [ase luni \n care \]i cumperi lipiile din supermarket.” Sau, a[a cum spune alt [aormar, “dac= nu \]i plac produsele unuia dintre cei doi [i vrei s= treci la cel=lalt, trebuie mai \nt`i s= explici motivele pentru care faci acest lucru [i s= fii acceptat”.

Activitatea produc=torilor de lipii a crescut crescut an de an, cot la cot cu consumul de [aorma, iar afacerile cumulate ale celor dou= companii au dep=[it 10 milioane de lei (peste 3 milioane de euro) \n 2008, conform datelor de la Ministerul Finan]elor. “Acum doi ani foloseam dou= tone [i jum=tate de f=in= pe zi. Am trecut apoi la trei tone, apoi la 3,5, iar acum am ajuns s= producem zilnic p`ine (lipii [i chifle – n. red.) din peste patru tone de f=in=”, spune Alaa Nassar, director de v`nz=ri la Mirotex.

Firma cu sediul \n cartierul Giule[ti de]ine o fabric= despre care Nassar afirm= c= a necesitat o investi]ie de peste un milion de euro p`n= acum [i unde se produc zilnic peste 6.000 de pachete cu c`te 10 lipii. Sau, cu alte cuvinte, circa 20 mil. lipii pe an, din care peste dou= treimi merg \n provincie.

“Avem peste 200 de clien]i ([aormerii – n. red.) pe care \i deservim doar \n Capital= [i cel pu]in la fel de mul]i [i \n provincie”, adaug= Nassar, care precizeaz= c= \n fiecare s=pt=m`n= pe list= apar nume noi, \ns= \n acela[i timp exist= [aormerii care se \nchid. Cum este de a[teptat ca [i cel=lalt mare juc=tor s= aib= un num=r cel pu]in comparabil de clien]i, un volum de peste 500 de [aormerii \n Capital= [i alte 500 \n ]ar=, a[a cum estimeaz= Daniel Mischie de la City Grill, nu pare deloc deplasat.

Dincolo de num=rul mare de [aormerii [i cele c`teva zeci de restaurante libaneze din ]ar=, produc=torii de lipie mai au un as \n m`nec=. “Sunt tot mai mul]i rom`ni care folosesc acas= lipia libanez= \n loc de p`ine.

Pentru noi, acest segment ar putea reprezenta principalul motor de cre[tere \n urm=toarea perioad=”, adaug= Alaa Nassar. |ntr-adev=r, aproape fiecare hipermarket sau chiar [i magazin de cartier are acum \n portofoliu [i p`ine libanez= sub brandurile produc=torilor libanezi sau, a[a cum se \nt`mpl= \n Mega Image sau Plus, sub brandul propriu, \ns= produs \n realitate tot de firmele cu ac]ionari libanezi.

>1.000 DE ȘAORMA PE ZI

v`nd cel mai bine pozi]ionate [aormerii din Capital=

Cre[terea interesului pentru [aorma reprezint= un motiv de bucurie [i pentru produc=torii, \n special turci, care prelucreaz= carnea. Contacta]i de BUSINESS Magazin, principalii furnizori de carne pentru [aormerii nu au dorit s= comenteze, limit`ndu-se s= afirme \ns= c= afacerile le merg bine, \nregistreaz= cre[teri, singurele neajunsuri fiind presiunea mai mare pe pre]uri din partea [aormeriilor, care la r`ndul lor sunt presate s= reduc= costurile.

“Un lucru e sigur: urm=toarea etap= va fi cre[terea afacerilor cu carne halal (preparat= conform ritualului musulman – n. red.). Sunt 300.000 de musulmani \n Rom`nia, o pia]= foarte mare. Ve]i vedea”, afirm= unul dintre procesatorii de carne. |n prezent, un singur produc=tor din Rom`nia are certificat pentru produc]ia de carne halal, \n Europa fiind doar c`teva organisme care ofer= astfel de acredit=ri.

P`n= la poten]ialele modific=ri \n compozi]ia [aormei, apare \n mod evident o \ntrebare: de ce a explodat fenomenul [aorma abia \n ultimii doi-trei ani, \n condi]iile \n care primele astfel de produse au ap=rut imediat dup= Revolu]ie?

Kivu spune c= de vin= este modificarea recent= a comportamentului social: “Oamenii nu mai au timp sau au impresia c= nu mai

Unii dintre anali[ti sunt \ns= sceptici c`nd vine vorba de viitorul afacerilor cu [aorma \n Rom`nia. “Cred c= [aorma \[i tr=ie[te momentele sale de glorie. Este vorba de o mod=, iar ca orice mod=, la un moment dat va trece”, sus]ine sociologul Kivu. Dac= privim \ns= altfel [i compar=m pia]a rom`neasc= din domeniu cu cea din Germania, ]ar= unde tr=iesc foarte mul]i turci, vom vedea c=, dimpotriv=, ar mai fi loc de cre[tere: \n Germania, afacerile cu [aorma trec de dou= miliarde [i jum=tate de euro anual, chiar [i cancelarul german Angela Merkel fiind unul dintre fanii acestui produs.

Kivu mizeaz= \ns= \n p=rerea sa pe faptul c= efectul pe care [aorma \l are \n r`ndul tinerilor \ntre 15 [i 35 de ani, principalii clien]i al=turi de taximetri[ti, nu este acela[i \n r`ndul celor foarte tineri: “Fiecare genera]ie \[i caut= factorul cool, dar cred c= \n cazul tinerilor din ziua de ast=zi sau chiar de m`ine, [aorma nu poate avea factorul cool”. Chiar [i a[a, Daniel Mischie de la City Grill afirm= c= nu are de ce s= se team=: “Rom`nii \nc= nu au descoperit ceea ce \nseamn= s= ie[i \n ora[ la un restaurant, a[a cum se \nt`mpl= \n Vest.

Probabil c= va mai dura ceva vreme. Iar fastfood-urile [i \n special [aormeriile reprezint= produsul ideal pentru a face trecerea de la m`ncatul acas= la m`ncatul la restaurant”. n

au timp s= m=n`nce”. Mai este \ns= \nc= un argument c`t se poate de practic [i anume criza. {aorma pare unul dintre c`[tig=torii crizei, v`nz=rile de astfel de produse cresc`nd chiar [i \n condi]iile \n care marile re]ele de fast-food se confrunt= cu plafon=ri sau chiar sc=deri ale consumului. Operatorul francizei KFC, spre exemplu, al doilea mare juc=tor de pe pia]a fast-food din Rom`nia, estima pentru anul trecut afaceri de circa 146 de milioane de lei (35 milioane de euro), \n stagnare fa]= de anul precedent, chiar dac= fuseser= deschise mai multe restaurante. Cu 37 de restaurante, abia din acest an oficialii KFC estimeaz= c= vor reveni pe cre[tere.

Cel mai mare juc=tor de pe pia]=, McDonald’s, care opereaz= 50 de restaurante \n Rom`nia, a avut \n 2008, potrivit datelor de la Ministerul Finan]elor, afaceri de peste 100 de milioane de euro. Sau dou= milioane de euro \n medie pe restaurant, fa]= de 1,5 milioane de euro, c`t a avut \n acela[i an [aormeria de la Dristor, potrivit aceluia[i site al Ministerului Finan]elor.

Compara]ia dintre [aormerii [i lan]urile fast-food se opre[te \ns= aici, pentru c=, la nivel na]ional, afacerile re]elelor de fast-food dep=[esc, potrivit estim=rilor, 1,5-2 mld. euro, de aproape zece ori mai mult ca acelea ale [aormeriilor.

LA ACEST ARTICOL A CONTRIBUIT ANA RĂDUŢĂ

Pe mâna multinaţionalelor De la intrarea pe piaţă a McDonald’s, la jumătatea anilor ‘90, grupul american a dominat autoritar piaţa românească de fast-food, fiind de departe cel mai mare jucător din domeniu. Primele cinci lanţuri de fast-food cumulează o cotă de 20% din piaţa românească și au împreună afaceri la fel de mari ca ale celor circa 1.000 de șaormerii care se estimează că există în prezent în ţară.

„Sunt tineri care ies în oraș, se întorc din cluburi și li se face foame sau taximetriști și alţi muncitori care ies sau intră în tură.

Iar șaormeriile le oferă exact

MIL. EURO Top 5 reţele de restaurante fast-food

109,5 MIL. EURO

MIL. EURO Total piaţă șaorma

McDonald’s

39,8

ceea ce își doresc: un fel de

MIL. EURO

KFC

Pizza Hut City Grill Spring Time MLD. EURO Total piaţă fast-food

23,6 MIL. EURO

mâncare ieftin și la îndemână.“

MIL. EURO

MIRCEA KIVU, SOCIOLOG

MIL. EURO

15,2 14,8

PRECIZARE: DATE VALABILE PENTRU ANUL 2008.

SURSA DATELOR: MINISTERUL DE FINANŢE, ESTIMĂRI BM PE BAZA DATELOR DIN PIAŢĂ.

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 33

COMER}

RADU CIORBEA

“Principala mas= de \ncas=ri a ZebraPay va fi re\nc=rcarea cartelelor prepl=tite.”

36 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

CA S+ NU ST+M LA COAD+ La intrarea \ntr-o cl=dire de birouri se afl= un automat de cafea. Al=turi e un alt tip de automat, unde se pot pl=ti facturi sau re\nc=rca o cartel= telefonic=. |n competi]ia pentru cele c`teva sute de milioane de euro, c`t se cheltuie anual \n Rom`nia pentru credit pe telefon, \ncep acum s= intre [i chio[curile pentru pl=]i electronice. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

S

t=team \ntr-o dup=-amiaz=, acum aproape un an, la o cafea cu un amic discut`nd despre o afacere foarte profitabil= din Rusia, care a luat amploare \n ultimii ani. Atunci mi-a \ncol]it pentru prima dat= ideea unui asemenea business”, poveste[te Radu Ciorbea, un finan]ist \n v`rst= de 32 de ani. Businessul e ZebraPay, o companie ce opereaz= un soi de chio[curi electronice de unde se poate cump=ra cu prec=dere credit pentru cartelele prepl=tite de telefonie mobil= ale principalilor operatori Orange, Vodafone [i Cosmote, dar se pot pl=ti [i diverse facturi, amenzi sau bilete. |ntr-un an, prin cele aproape 200.000 de terminale electronice plasate \n centre comerciale [i pe strad=, c`te num=r= o asemenea re]ea din Rusia, trec \n jur de 15 miliarde de euro. “Mai mult dec`t at`t, prin astfel de chio[curi sunt procesate acolo mai mult de jum=tate dintre tranzac]iile de re\nc=rcare electronic= a cartelelor prepl=tite”, adaug= Ciorbea.

Pe vremea c`nd studia la un MBA \n Marea Britanie, \n urm= cu [apte ani, antreprenorul cump=ra frecvent bilete de tren [i credit pentru cartela de telefonie mobil= de la astfel de automate, \ns= pentru ]=rile est-europene era \nc= prea devreme pentru asemenea sisteme de plat=. Acum, premisele s-au schimbat. Pe de-o parte,

“

de[i chio[curile sunt \nc= destul de rare \n compara]ie cu alte pie]e din Europa, oamenii sunt deja obi[nui]i cu pl=]i de acest fel, dar prin intermediul terminalelor de tip POS instalate \n magazine. Diferen]a ar fi c=, \n cazul chio[curilor, trebuie s= fac= singuri pl=]ile, f=r= interven]ia comercian]ilor, oric`nd e nevoie, dat fiind c= acestea sunt func]ionale 24 de ore din 24. Iar pe de alt= parte, pia]a continu= s= fie definit= de tranzac]ii cu bani lichizi, \n propor]ie mai mare de 70%, crede Radu Ciorbea, ceea ce \nseamn= c=, \ntre plata cu cardul a facturilor [i plata cu numerar la ghi[eele furnizorilor, la b=nci sau la asemenea chio[curi, rom`nii \nclin= c=tre varianta din urm=. “Cu men]iunea c= la terminalele plasate \n general \n zone cu trafic mare n-ar trebui s= mai stea nici la coad=”, spune fondatorul [i directorul general al ZebraPay. Compania al c=rei nume este inspirat de imaginea unui cod de bare a \nceput activitatea \n iulie 2009, dar deocamdat= au fost instalate doar 10 chio[curi, \ntruc`t a fost \nt`i nevoie de negocierea contractelor cu operatorii de telefonie, cablu [i internet, cu furnizorii de utilit=]i, dar [i cu b=nci, a[a \nc`t s= fie acceptate [i plata ratelor bancare sau a asigur=rilor auto. Sunt \n desf=[urare [i discu]ii cu companii de transport aerian, terminalele urm`nd s= poat= emite inclusiv

DOSAR

Afl= mai multe despre poten]ialul afacerilor cu pl=]i electronice [i al chio[curilor electronice dintr-o serie de articole de pe www.businessmagazin.ro

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 37

comer]

575 MILIARDE EURO

sumele tranzac]ionate anul trecut la nivel mondial prin chio[curile electronice de plat= a facturilor [i re\nc=rcare a cartelelor prepl=tite

bilete de avion, spre exemplu, sau chiar bilete de tren, autobuz sau metrou.

Radu Ciorbea a c=l=torit o s=pt=m`n= \n China ca s= g=seasc= un produc=tor de terminale, o firm= numit= KMY, pentru care a devenit acum unic importator [i distribuitor \n Rom`nia. Apoi a fost nevoie de o platform= software pentru chio[curi.

“Proiectul a \nceput la jum=tatea anului trecut, iar prima versiune func]ional= a fost gata \n decembrie”, spune Mihai-Daniel Popa, business development manager \n cadrul firmei de soft specializate \n solu]ii software la cheie TechTeam Rom`nia, responsabil= de dezvoltarea platformei. |n total, investi]ia ini]ial= a ZebraPay va ajunge la un milion de euro p`n= la jum=tatea acestui an, realizat= de Ciorbea, care de]ine majoritatea ac]iunilor din companie, \mpreun= cu al]i doi parteneri, \n mare parte \n software, restul fiind cheltuiala cu chio[curile electronice [i garan]iile oferite furnizorilor de servicii. Chio[curile nu vor fi \ns= proprietatea companiei, care se ocup= doar de contracte [i \ntre]inere.

“Practic, re]eaua va fi format= din agen]i, mici antreprenori, care cump=r= terminalele de la noi [i c`[tig= o parte din comisionul aplicat la serviciile v`ndute prin intermediul acestora”, sus]ine Ciorbea. Costul unui terminal ajunge la c`teva mii de euro, cifr= care scade pe m=sur= ce se cump=r= un num=r mai mare de unit=]i, dar trebuie luate \n calcul [i costurile cu chiria pentru spa]iu [i o asigurare.

Investi]ia ar trebui s= fie amortizat= \n cel mult un an, \n func]ie de pozi]ionare.

P`n= la finele lui 2010, re]eaua ZebraPay ar putea ajunge la 1.000 de chio[curi electronice, urm`nd ca, \n urm=torii 3-5 ani, cifra s= fie de zece ori mai mare. |n total, anul acesta ar putea trece prin terminalele companiei \n jur de 20 de milioane de euro, cu poten]ial s= ajung= la 500 de milioane de euro \n cinci ani, apreciaz= directorul general

38 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

STRATEGIE. CRISTINA CONSTANTINESCU CREDE CĂ PLATA FACTURILOR VA RĂMÂNE CEL MAI PROFITABIL SEGMENT AL PAYZONE

al companiei. “Poate fi considerat= cifr= de afaceri, pentru c=, \n afar= de facturi, noi cump=r=m serviciile [i biletele respective, pe care le revindem cu un profit.” Mai mult de 70% din \ncas=ri vor proveni din pl=]i cu bani lichizi, o sum= destul de mare \n condi]iile \n care \n aparate \ncap doar 1.000 de bancnote de cel mult 50 de lei. Suma maxim= ce poate fi \ncasat= nu dep=[e[te cu mult 10.000 de euro, \ns=, cel mai probabil, media zilnic= de \ncasare va fi undeva \n jurul a 200 de euro, conform estim=rilor companiei. Evident, \n cazul pl=]ilor cu bani lichizi, sumele introduse trebuie s= fie c`t mai exacte, pentru c= aparatul poate da rest doar \n limita a zece lei, sub forma unui cod de bare ce poate fi scanat ulterior [i folosit pe acela[i tip de terminal pentru alte pl=]i.

“Principala surs= de \ncas=ri va fi totu[i re\nc=rcarea electronic= a cartelelor prepl=tite, motiv pentru care dezvolt=m o tehnologie prin care posesorii de telefoane mobile inteligente s= descarce un cod unic de bare, astfel \nc`t s= nu mai introduc=

num=rul de telefon la chio[c, ci doar s= scaneze codul”, spune Radu Ciorbea, \n condi]iile \n care, din \ntreaga pia]= de 2,8 de miliarde de euro a telefoniei mobile, cam 35% \nseamn= venituri din cartele prepl=tite. Pe acest segment, competi]ia este deja destul de str`ns=. Companii care permit pl=]i electronice prin terminale de tip POS \[i disput= deja de c`]iva ani o felie din pia]a de cartele prepl=tite, din care mai mult de jum=tate \nseamn= re\nc=rc=ri electronice, iar restul v`nzare de cartele r=zuibile.

Compania irlandez= Payzone, implicat= recent \ntr-o tranzac]ie prin care a v`ndut un pachet de 69% din ac]iuni fondului de investi]ii Duke Street din Marea Britanie, tranzac]ie evaluat= la 104 de milioane de euro, are \n Rom`nia cea mai extins= re]ea de puncte de plat= electronic=, \nsum`nd aproape 8.000 de terminale, din care mai mult de jum=tate \n zone rurale, unde furnizorii au acces mai restr`ns, conform Cristinei Constantin, directorul comercial al companiei. “|n aproximativ 15% dintre

Chioșcurile electronice unde pot fi plătite facturi și pot fi reîncărcate cartele SIM sunt o idee relativ nouă în România. Majoritatea serviciilor de acest gen funcţionează prin intermediul unui terminal asemănător unui POS, plasat în diverse magazine.

Re]eaua de terminale a companiei de origine irlandez= num=r= \n jur de 8.000 de puncte de plat=, dintre care mai mult de jum=tate sunt \n zone rurale.

Compania britanic= care permite re\nc=rcarea creditului pe telefonul mobil prin intermediul terminalelor plasate la comercian]i num=r= \n jur de 2.900 de unit=]i.

Tot prin terminale de tip POS accept= pl=]i [i compania portughez= PayUp, care mizeaz= c= p`n= la finalul acestui an va extinde re]eaua de terminale de la 2.000, c`te sunt \n prezent, la peste 4.500.

Cel mai nou competitor din pia]= se orienteaz= pe chio[curile prin care, pe l`ng= re\nc=rcarea cartelelor prepl=tite, vor putea fi pl=tite [i bilete, facturi [i chiar [i amenzi. P`n= la sf`r[itul anului vor fi instalate 1.000 de terminale.

Compania Ecco Group Development, care se afl= \n spatele brandului E-Pin, opereaz= \n prezent chio[curi \n 10 jude]e din ]ar=, \n plan fiind extinderea \n toate jude]ele \n urm=torii ani.

aceste puncte este \ns= posibil= [i plata facturilor, serviciu care va fi disponibil pe 2.500 de terminale p`n= la finalul acestui an”, precizeaz= ea. Pe l`ng= operatorii de telefonie, Payzone are contracte cu 16 furnizori de servicii.

Afacerile companiei s-au ridicat anul trecut la 46 de milioane de euro, \n sc=dere fa]= de 68 de milioane de euro din 2008. Cifra include valoarea re\nc=rc=rilor electronice, profitul companiei fiind echivalent cu comisionul primit de la operatori pentru distribu]ia acestor servicii. “O sc=dere era de a[teptat. Diminuarea consumului i-a determinat pe consumatori s=-[i re\ncarce mai rar [i cu sume mai mici cartelele prepl=tite, iar asta s-a v=zut \n afacerile tuturor companiilor din lan]ul de v`nzare”, explic= directorul comercial al Payzone, care estimeaz= c= cifra de afaceri va cre[te \n 2010 cu cel pu]in 10-15%, pe seama proces=rii lunare a circa 200.000 de tranzac]ii de plat= de facturi [i a peste 800.000 de tranzac]ii de v`nzare de servicii prepl=tite. Cu toate acestea, num=rul terminalelor se va men]ine relativ constant, cu o cre[tere nu mai mare de 1.000 de unit=]i, av`nd \n vedere c= firma este \n negocieri pentru introducerea serviciilor de plat= \ntr-un lan] de benzin=rii. “La acestea se vor ad=uga [i c`teva sute de comercian]i care folosesc platforma noastr= software pe un computer, f=r= a avea nevoie [i de terminalul propriu-zis”, spune Constantin.

Sumele tranzac]ionate prin intermediul terminalelor (pl=]i realizate cu bani lichizi \ntruc`t plata prin card bancar nu este acceptat= dec`t de acei comercian]i din re]eaua de puncte de plat= care de]in propriul POS) sunt \ns= mult mai mari. Dintre cele 20 de milioane de facturi emise lunar, \n condi]iile \n care \n Rom`nia sunt peste 4 milioane de gospod=rii, cu o medie de 5 facturi fiecare, o bun= parte sunt pl=tite prin asemenea sisteme electronice, a[a \nc`t sumele procesate \n total de terminale sunt cam de dou= ori mai mari dec`t cele cheltuite pentru re\nc=rc=rile cartelelor SIM. Un alt competitor, firma de origine britanic= PayPoint, este \n proces de extindere a re]elei, urm`nd s= \ncheie anul financiar curent, la 31 martie, cu 2.900 de terminale, potrivit lui Mugur Dogariu, managing director al diviziei locale a companiei.

PayPoint permite [i plata facturilor din vara lui 2008, av`nd contracte cu 29 de companii din telecomunica]ii, utilit=]i [i servicii financiare. “P`n= \n prezent, dezvoltarea re]elei a fost influen]at= [i de parteneriatele pentru colectarea de pl=]i pentru facturi, a[a \nc`t dezvoltarea cu prec=dere \n zonele

PUBLICITATE

Cu sau fără prăvălie

comer] AUDIEN}E TV PRIME TIME 1-7 aprilie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

urbane a fost fireasc=”, explic= Dogariu. Prin re]eaua PayPoint au fost procesate \n perioada martie-septembrie a anului trecut aproape dou= milioane de tranzac]ii. |n aceea[i perioad=, cifra de afaceri s-a ridicat la 14,5 de milioane de euro, aproape 15% din cele 107 milioane de euro \nregistrate \n aceea[i perioad= la nivelul \ntregului grup.

Pentru Luis Janeiro de la compania PayUp, plata facturilor de-abia acum intr= \n discu]ie, serviciile telecom fiind deocamdat= singurele disponibile pe cele 2.000 de terminale. Pare s= fie suficient \ns=; modelul portughez, pia]= unde a pus bazele afacerii PayUp, precum [i experien]a acumulat= \n Marea Britanie [i Africa de Sud, i-au ar=tat c= poate fi construit un business bun doar din re\nc=rcarea cartelelor prepl=tite. “Din aceast= pia]= cred c= de]inem \n jur de 4%, \n condi]iile \n care o bun= parte apar]ine direct operatorilor”, spunea recent Janeiro \ntr-o discu]ie cu BUSINESS Magazin. “P`n=

trebui s= ajung= la aproximativ 3% din cifra de afaceri, nivel similar cu cel din Portugalia. |n Rom`nia, investi]ia de p`n= acum dep=[e[te 3,5 milioane de euro, urm`nd ca \n 2010 s= ajung= la 5 milioane de euro [i la 7 milioane \n 2011.

De ceva timp, Luis Janeiro se uit= [i el spre modelul chio[curilor electronice, mai ales c= la nivel mondial trec anual prin astfel de terminale aproape 575 de miliarde de euro, conform estim=rilor. Pe de-o parte, ar avea astfel acces la zone foarte aglomerate, precum centrele comerciale, \n loc de a se rezuma la comercian]ii mici [i mijlocii drept puncte de plat=, ca acum. Iar pe de alt= parte ar avea avantajul c= terminalul e disponibil [i \n afara orelor de program al magazinelor.

“Poten]ial exist=, dar nu cred c= va ajunge o component= semnificativ= din pia]a pl=]ilor electronice de acest gen”, apreciaz= directorul executiv al PayUp. Justificarea ar fi faptul c= oamenii sunt mai reticen]i \n fa]a

„C~}IVA COMPETITORI PE ACEST SEGMENT DE PL+}I SUNT DESTUI PENTRU O PIA}+ DE DIMENSIUNEA ROM~NIEI, DAR PESTE DOI ANI PIA}A AR PUTEA FI DEJA AGLOMERAT+.”

LUIS JANEIRO, PAYUP HOLDING

n

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (5 apr.)

2. {tirile Pro TV 19 (6 apr.)

3. {tirile Pro TV 19 (3 apr.)

4. {tirile Pro TV 19 (1 apr.)

5. {tirile Pro TV 19 (4 apr.)

10,4% 7,7% 7,5% 7,4% 6,8%

n

TOP 5 FILME 1. Iron Man (Pro TV, 5 apr.)

2. Sunt spion (Pro TV, 1 apr.)

3. Joc \n doi (Pro TV, 7 apr.)

4. Ocolul p=m`ntului... (Antena 1, 6 apr.)

5. Vagabondul milionar (Pro TV, 3 apr.)

8,0% 6,8% 6,7% 6,1% 6,0%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 85 (Pro TV, 1 apr.)

2. State de Rom`nia ep. 88 (Pro TV, 7 apr.)

3. Aniela (Acasa, 6 apr.)

4. Tr=sni]ii (Prima TV, 7 apr.)

5. State de Rom`nia ep. 87 (Pro TV, 6 apr.)

3,9% 3,6% 3,2% 3,2% 2,9%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

40 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

la sf`r[itul anului vom extinde re]eaua la 4.500 de terminale [i vom introduce [i plata cu card bancar la terminale, plata facturilor [i, eventual, [i un serviciu de transfer interna]ional de bani.” Va fi lansat [i un sistem de plat= electronic= f=r= terminale, prin intermediul PC-urilor, asemenea modelului Payzone, num=rul acestor puncte de plat= urm`nd s= ajung= la 300.

Pia]a rom`neasc= este a doua, dup= cea din Polonia, unde s-a extins p`n= acum PayUp, iar spre sf`r[itul anului va fi deschis un nou birou \ntr-o alt= ]ar= european=.

Rom`nia \nseamn= \n jur de 18% din afacerile grupului, cifra de afaceri din 2009 a PayUp Rom`nia ajung`nd la 10 milioane de euro, cu plan de cre[tere p`n= la 25 de milioane de euro. Pragul de profitabilitate va fi atins de-abia \n ultimele luni din 2010, dup= ce a \nregistrat anul trecut pierderi de pu]in peste 700.000 de euro. Compania proceseaz= lunar aproape 1,5 milioane de tranzac]ii, num=r care cre[te \ns=, astfel c= marja brut= de profitabilitate a PayUp ar

pl=]ilor pe care trebuie s= le opereze singuri, motiv pentru care chio[curile sunt folosite \n cea mai mare de un public t`n=r. Exist= [i problema costurilor; \n timp ce pre]ul unui chio[c ajunge la 4.000 de euro, un terminal de tip POS cost= \n jur de 250 de euro sau chiar mai pu]in, \n func]ie de produc=tor, terminalele fabricate \n China fiind de la bun \nceput mai ieftine.

“Chio[curile electronice sunt un business foarte diferit”, apreciaz= Cristina Constantin de la Payzone, care admite c= modelul a fost luat deja \n calcul, dar \nc= nu s-a luat nicio decizie concret=. Unul dintre riscuri ar ]ine de securitatea chio[curilor, mai ales a celor amplasate stradal, expuse la furturi sau acte de vandalism. “Totu[i, un astfel de terminal are \n medie cam 1.000 de euro, \n timp ce un ATM ajunge s= stocheze sume de ordinul zecilor sau chiar al sutelor de mii de euro”, nuan]eaz= Radu Ciorbea, suger`nd c= spargerea unui chio[c nu ar fi din cale-afar= de rentabil=. Operarea chio[cului e \ns= cu totul alt= poveste. n

BUSINESS HI-TECH

DIN ROM~NIA, PENTRU

iPAD

Lansarea tabletei iPad a Apple a dus la o adev=rat= revolu]ie printre creatorii de aplica]ii. Iar printre cele c`teva mii de dezvoltatori se afl= [i o echip= din Rom`nia, care a creat o aplica]ie pentru noul gadget. de ROXANA CRISTEA

B

azele Work in Progress s-au pus \n 2004, c`nd doi liceeni de clasa a zecea din Cluj s-au g`ndit <Ce ar fi dac=?>”, \[i aminte[te Alex Bejan, project manager \n cadrul WiP, preciz`nd c=, ulterior, proiectului lor i s-au mai al=turat doi prieteni. {ase ani mai t`rziu, cei patru tineri au reu[it s= dezvolte o aplica]ie unic= \n AppStore, magazinul de aplica]ii al Apple, creat= special pentru ultimul gadget al companiei, iPad. “Aplica]ia noastr=, numit= ChirpFrame, este un mod nou [i inovativ de a folosi iPad-ul; reu[im practic s=-l transform=m \ntr-o ram= simpl= [i elegant= prin intermediul c=reia utilizatorii pot urm=ri ce spun prietenii lor pe Twitter”, m=rturise[te m`ndru Bejan, ad=ug`nd c= este ca [i cum ar urm=ri Twitterul “hands-free”.

Destinat= \n primul r`nd celor care folosesc platforma de microblogging [i care [i-au achizi]ionat [i un iPad, ChirpFrame este f=cut= pentru ca ace[tia s= poat= citi mai u[or tweet-urile \n timp ce se uit= la televizor sau ascult= muzic=. |n plus, \n timp ce arat= [i actualiz=rile f=cute de prieteni, aplica]ia permite celor care o folosesc s= posteze noi tweet-uri, cu toate c= este creat= mai degrab= pentru a urm=ri discu]iile din cadrul Twitter, nu pentru a te implica \n ele, potrivit TechCrunch, unul dintre cele mai importante bloguri tehnologice din lume.

“Fiind disponibile trei teme grafice, aplica]ia se va potrivi sigur cu orice birou, mas= de cafea sau noptier=”, completeaz=

“

42 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

Bejan, specific`nd c=, momentan, pre]ul aplica]iei este de 99 de cen]i, \ns= \n urm=toarele s=pt=m`ni va cre[te - “probabil \n momentul lans=rii primei \mbun=t=]iri a aplica]iei”, adaug= creatorul ei. “|n plus, la urm=toarele actualiz=ri ale aplica]iei vom realiza \mbun=t=]iri prin care o s= ne putem adresa [i publicului larg care vrea s= urm=reasc= pe iPad discu]ii pe teme de interes ce au loc pe Twitter la nivel global.”

Unul dintre dezavantajele ChirpFrame este \ns= lipsa posibilit=]ii de a c=uta pe Twitter, care ar fi foarte folositoare pentru a urm=ri un anumit subiect. “|n ce prive[te v`nz=rile, nu ne-am propus o ]int= anume”, spune Bejan. “Nu ne-am propus s= ne \mbog=]im din asta, am avut o idee [i din pur= pasiune am reu[it s= dezvolt=m o aplica]ie unic= \n AppStore.” Investi]ia ChirpFrame a fost de 160 de dolari, bani care s-au dus pe c`teva bannere publicitare. Cei patru tineri nu vor s= extind= aplica]ia [i pentru iPhone, din simplul motiv ca iPhone are ecranul mult prea mic pentru a[a ceva.

WiP s-a mai ocupat \n ultima perioad= [i de proiecte legate de re]elele sociale online, precum Mudjo.com (statusuri pentru programele de mesagerie) sau Twip.me (citire [i actualizare a contului de Twitter prin programe de mesagerie). “|n urm=toarea perioad= vom deschide mai multe birouri \n Cluj-Napoca. Acum lucr=m [i ne coordon=m proiectele prin internet”, afirm= Alex Bejan.

La fel ca [i cei patru tineri clujeni, mii de oameni din \ntreaga lume au \nceput

IDEI NOI PENTRU IPAD. MII DE OAMENI DIN ÎNTREAGA LUME AU ÎNCEPUT SĂ DEZVOLTE APLICAŢII PENTRU IPAD ÎNCĂ DE LA LANSAREA TABLETEI

FOTO: REUTERS

s= dezvolte aplica]ii pentru iPad \nc= de la prezentarea tabletei de c=tre [eful Apple, Steve Jobs, de la \nceputul anului. “Apple a reu[it s= creeze a[a de mult= zarv=, \nc`t produsul a devenit extrem de dorit. iPad va schimba modul \n care o s= comunic=m, o s= lucr=m [i o s= ne distr=m, iar noi vrem s= particip=m la aceast= revolu]ie”, a mai ad=ugat Bejan, dezam=git doar de faptul c= a ratat startul \n pia]a de iPhone. |ntradev=r, miza este uria[=. |n cazul iPhone, dezvoltatorii mici au putut \ncasa [i sute de mii de dolari dintr-o aplica]ie software dedicat= telefonului, pia]a aplica]iilor pentru iPhone [i iPod Touch dep=[ind v`nz=ri anuale de un miliard de dolari. Acum, iPad \nseamn= poten]iale venituri cel pu]in similare. Spre exemplu, fra]ii Igor [i Marko Pusenjak, creatorii popularului joc pentru iPhone numit “Doodle Jump”, au v=zut [i \n iPad o oportunitate de c`[tiguri frumoase.

Jocul a fost v`ndut \n 3,5 de milioane de exemplare, la un pre] de 99 de cen]i, din care dezvoltatorilor le-a revenit cam 70%. |n cazul iPad, fra]ii Pusenjak sper= c= vor \nregistra acela[i succes. {i Walt Disney Co. a creat aplica]ii pentru iPad, care au fost dezv=luite

300.000 num=rul de aplica]ii v`ndute \n ziua lans=rii iPad

cu dou= zile \nainte ca tableta s= fie pus= \n v`nzare. Cele dou= aplica]ii originale pentru iPad, numite Toy Story, ofer= utilizatorilor posibilitatea de a face karaoke, de a \nregistra [i de a picta pe ecran cu degetul. Aplica]ia Toy Story este gratuit=, \n timp ce aplica]ia Toy Story 2 cost= 8,99 dolari. De asemenea, Disney Princess, Phineas & Ferb, Winnie the Pooh [i Toy Story 3 sunt alte aplica]ii dezvoltate de Disney pentru iPad. |nc= din momentul lans=rii tabletei Apple, produc=torii de jocuri au intrat \n competi]ie pentru a crea c`t mai multe aplica]ii pentru ea. “Tableta va avea un impact puternic pe pia]a consolelor de jocuri”, a spus Asbjoem Soendergaard, fondatorul Tactile Entertainment. “Suntem entuziasma]i de tablet= deoarece ne ofer= foarte multe posibilit=]i de a crea”, adaug= Bran Meehan, directorul de dezvoltare global= a produselor la Sourcebits, produc=tor de aplica]ii [i jocuri pentru console [i telefoane mobile. n

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 43

weboscop Ca s= folosesc o expresie drag= crainicilor de [tiri, cohortele de fani Apple ([i nu numai ei) „s-au c=lcat \n picioare” \n fa]a magazinelor companiei \n zorii zilei de 3 aprilie. Da, este irezistibil. de MIRCEA S~RBU

C`te unul, s= ajung= la to]i

D

eja scenariul este cunoscut. |n zorii zilei \n care a fost pus= \n v`nzare prima tran[= de iPad (varianta f=r= 3G), cozile erau deja formate \n fa]a magazinelor Apple. Deja aceste cozi fac parte ele \nsele din „hype”, fiind [tiri de prime time pe toate re]elele de televiziune. |ns= pentru anali[ti buluceala nu e relevant=, pentru c= pe ei \i intereseaz= cifrele. C`te buc=]i s-au v`ndut \n prima zi – aceasta e \ntrebarea care-i macin=. Apple a comunicat destul de sec c= s-au v`ndut circa 300.000, ceea ce a ridicat c`teva semne de \ntrebare, av`nd \n vedere c= pronosticurile se \nv`rteau undeva \n jurul a 700.000. Lucrurile se complic= dac= se socotesc [i pre-comenzile, care sunt livrate dup= ziua lans=rii, dar au fost pl=tite \nainte. Trebuie luate [i ele \n calcul?

Apple nu le-a luat, de[i ar fi putut astfel s= prezinte o cifr= [i mai impresionant=.

Nu cumva Apple tri[eaz= [i sub-evalueaz= inten]ionat v`nz=rile? Se pare c= nu, pentru c= firma Chitika – care dispune de o re]ea de publicitate care serve[te peste 80.000 de situri web – a pus la punct o metod= de a estima num=rul iPad-urilor (distincte) care s-au conectat la web. Ceea ce este semnificativ \n cifrele prezentate \n timp real de Chikita este c= v`nz=rile au p=strat un ritm sus]inut [i dup= ziua Z, dep=[ind 600.000 \n timpul week-end-ului [i continu= s= creasc=. Dac= adun=m [i pre-comenzile [i mai punem la socoteal= clien]ii preten]io[i, care a[teapt= varianta cu 3G spre sf`r[itul lunii (aprilie 2010), este foarte probabil ca milionul s= fie atins foarte cur`nd (iar un milion era estimarea pesimi[tilor pentru totalul general al v`nz=rilor p`n= la sf`r[itul vremurilor).

Pe mine \ns= m-au impresionat mai mult alte cifre: Apple afirm= c= \n prima zi a lans=rii s-au v`ndut mai mult de un

44 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

milion de aplica]ii [i circa 250.000 de c=r]i digitale, adic= fiecare cump=r=tor al aparatului a cump=rat \n medie trei aplica]ii [i o carte de cum a pornit „divaisul”. {i acum s= tragem linie [i s= compar=m. V`nz=rile primului model iPhone s-au cifrat la circa 270.000 \n prima zi (de fapt e vorba de primele 30 de ore, dar s= nu exager=m cu pedanteria), iar milionul a fost atins dup= 74 de zile. Dac= previziunile privind milionul de iPad-uri p`n= la sf`r[itul lui aprilie (adic= \n mai pu]in de 30 de zile) se confirm= [i adun=m aplica]iile, c=r]ile, muzica [i filmele (care vor aduce venituri relativ constante \n timp), mai punem la socoteal= [i zvonul c= Apple are deja „pe ]eav=” versiuni noi, care

al]ii. Nokia va lansa \n toamn= o tablet=, care se pare c= va fi echipat= cu MeeGo, versiunea de Linux mobil me[terit= \mpreun= cu Intel. Codul surs= [i kitul de dezvoltare au fost recent publicate, \n speran]a c= pasiona]ii vor genera un set de aplica]ii at`t pentru smartphones, c`t [i pentru viitoarea tablet=. HP Slate a fost deja prezentat la CES chiar de [eful Microsoft, Steve Ballmer, iar lansarea este a[teptat= \n luna iunie, la un pre] de circa 400 de euro (e specula]ie, HP nu a confirmat [i nici nu a infirmat). Mai multe aparate asem=n=toare, echipate \ns= cu Android, sunt a[teptate spre toamn=, probabil de la produc=tori asiatici. Dar semnul cel mai r=u este c= vreo c`teva schi]e de la Google au ap=rut pe

IPAD AR PUTEA DEVENI CEL MAI MARE SUCCES COMERCIAL AL APPLE |N |NTREAGA SA ISTORIE s= \nvioreze v`nz=rile (exact ca \n cazul iPhone), ajungem la concluzia c= iPad este cel mai mare succes comercial ob]inut de Apple \n \ntreaga sa istorie, dep=[ind Macintosh, iPod [i iPhone. R=m`ne \ns= de v=zut dac= va fi cu adev=rat un „game changer”, precum cele mai sus amintite.

S-ar p=rea c= da, dac= ]inem seama de busculada care se anun]= pe acest segment de pia]=. Concomitent cu iPad, Fusion Garage a lansat JooJoo, o alt= tablet=. Spre deosebire de iPad, aceasta este mai mare (12 ]oli), vine \n format 16:9, cost= 500 de dolari [i [tie Flash (cu ceva probleme, totu[i). |ns= afi[ajul este inferior (mai cu seam= \n ceea ce prive[te unghiul de vizualizare), greutatea de peste un kilogram \l face inutilizabil cu o singur= m`n= [i, \n plus, nu ofer= dec`t o func]ionalitate: browsing web. Dar vin [i

web, a[a c= nu este deloc exclus ca gigantul s=-[i exerseze Chrome OS pe o tablet=. Iar Google va miza pe deschidere [i, evident, va for]a pre]urile [i va bulversa [i mai mult pia]a, a[a cum procedeaz= cu Android [i Nexus One. |n zilele dinaintea lans=rii iPad, IGN. com a publicat o foarte interesant= istorie a tabletelor, care \ncepe cu proiectul Dynabook schi]at de Alan Kay \n 1968 [i trece prin toate e[ecurile r=sun=toare de p`n= acum. A venit [i vremea primului succes. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

WEB WIZARD

NEW MEDIA

Pe \n]elesul lor

Albinele lui Fusu Ca s=-[i procure anumite servicii sau produse la jum=tate de pre], un cump=r=tor are nevoie de ajutorul prietenilor [i de c`t mai multe comenzi adresate v`nz=torului. Acesta e principiul de func]ionare al Zumzi.ro, primul site de cump=r=turi de grup din Rom`nia. de ROXANA CRISTEA

Z

umzi.ro te duce cu g`ndul la un stup de albine care, ca [i clien]ii no[tri, sunt harnice [i str`ng=toare”, glume[te C=lin Fusu, directorul platformei de socializare Neogen [i investitor \n site-ul Zumzi.ro. Scopul lans=rii site-ului, completeaz= Fusu, este de a oferi produse [i servicii care s= poat= ajunge la cele mai mari reduceri din pia]=, dar [i de a acoperi un segment nou de comer] online: cump=r=turile de grup.

Zumzi.ro ofer= zilnic un produs sau un serviciu cu o reducere de 50-70% fa]= de pre]ul obi[nuit. Dac= oferta adun= num=rul minim de cump=r=tori agreat cu furnizorul, to]i cei interesa]i beneficiaz= de reducere. |n acest fel, furnizorii sunt interesa]i s= fac= reduceri maxime pentru a atrage un volum mare de clien]i, iar clien]ii sunt interesa]i s= comunice ofertele prietenilor lor, toat= lumea av`nd de c`[tigat. “A[adar, avantajul principal al site-ului \l constituie modelul de afaceri care stimuleaz= toate p=r]ile s= contribuie la succesul produsului”, spune Fusu, preciz`nd c= dezavantajul este dat de

“

noutatea conceptului de cump=r=turi de grup, care sunt la \nceput \n Rom`nia.

Fiind o platform= de social shopping, promovarea prin vorbe este cea mai eficient= - cei care v=d discounturile de pe site \[i \ndeamn= prietenii s= se \nscrie [i ei pentru a beneficia de oferte. De asemenea, Zumzi este prezent [i pe re]ele ca Facebook, Twitter sau Neogen. |n ce prive[te modelul de business, Zumzi.ro face bani din dou= surse: o tax= fix= pentru furnizorii care doresc s= introduc= oferta zilei [i un comision din volumul de v`nz=ri realizate. “Cu toate c= dup= modelul de business nu conteaz= num=rul de acces=ri, ci num=rul de comenzi, pe site \nregistr=m zilnic \n jur de 1.000 de acces=ri”, afirm= Constantin Teleman, fondatorul site-ului.

Disponibil \n prezent doar pentru bucure[teni, site-ul va fi lansat anul acesta [i \n principalele ora[e din Rom`nia, dar [i \n regiune. “Am luat deja domeniile .md [i .bg”, a ad=ugat Fusu. n www.zumzi.ro

Prin 2004, conducerea Google dezb=tea un mesaj primit de la un utilizator din Coreea de Sud. Sergey Brin, unul din fondatori, a trecut mesajul printr-un translator electronic [i, de[i \n con]inutul mesajului coreeanul afirma c= Google este motorul s=u de c=utare preferat [i \i felicita pe dezvoltatori, rezultatul traducerii era f=r= \n]eles: “Buc=]ile naturale pe[te pantofi \[i dore[te. Google ceap= verde lucru!”. De atunci, Google a tot lucrat la \mbun=t=]irea serviciului de traduceri, iar \n prezent, Google Translate ofer= traduceri \n 52 de limbi [i este folosit de sute de milioane de ori pe s=pt=m`n=.

De[i s-a lucrat enorm la dezvoltarea sa, sistemul automat de traduceri este pe departe a fi perfect, pentru c= este foarte greu pentru un computer s= despart= o propozi]ie \n mai multe unit=]i de sens, s= le traduc= separat [i mai apoi s= le asambleze din nou. Cu toate acestea, Google \ncearc= s= \mbun=t=]easc= sistemul, lans`nd noi aplica]ii. |n luna februarie, compania a lansat un serviciu care leag= traducerile de imagini, permi]`nd astfel unei persoane care face o poz= cu un telefon ce are meniu \n limba german= s= primeasc= instant traducere [i \n englez=. “Instrumentul de tradus este unul din cele mai bune exemple care arat= viziunea strategic= a Google”, a comentat Tim O’Reilly, fondatorul [i directorul companiei media O’Reilly Media.

De asemenea, Google a lansat la \nceputul lunii martie o aplica]ie legat= de traduceri [i pentru site-ul s=u de videosharing, Youtube. Videoclipurile postate pe site vor putea avea subtitrare \n englez=, iar \n urm=toarele luni vor beneficia de subtitr=ri [i \n alte limbi. Responsabilii site-ului de videosharing le-au cerut utilizatorilor s= integreze ei \n videoclipuri subtitr=rile proprii, pentru o mai bun= func]ionare a sistemului. “Aceast= tehnologie ajut= la \mbun=t=]irea comunic=rii \ntre utilizatori”, consider= Franz Och, analist principal \n cadrul Google, care conduce [i echipa ce se ocup= de instrumentele de tradus. “|n plus, \n timp ce utilizatorii fac traduceri, baza de date a Google se \mbun=t=]e[te”, a completat Och. de ROXANA CRISTEA

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 45

SUA

SE PUTEA {I MAI R+U Recesiunea a l=sat pe drumuri o mul]ime de angaja]i cu preg=tire superioar=, care sunt acum lua]i aproape gratis de companiile mici [i medii pentru posturi inferioare studiilor [i experien]ei lor. Dar cei mai mul]i sunt bucuro[i c= au totu[i de unde s= ia un salariu. de MICHAEL LUO

D

on Carroll, fost analist financiar cu un master \n administrarea afacerilor la o universitate de top, era evident supracalificat pentru postul de conduc=tor al departamentului de reclama]ii al Cartwright International, o mic= afacere de familie care se ocup= cu servicii de mut=ri \n Grandview, statul Missouri, la sud de Kansas City.

Dar Don era f=r= serviciu de [ase luni, iar departamentul \n cauz= avea nevoie urgent= de modernizare dup= c`teva decenii \n care fusese profund neglijat.

A fost o potrivire bun=. Dup= ce a fost angajat \n decembrie, Carroll (31 de ani), s-a pus repede pe treab= cu revigorarea departamentului, format din patru persoane, care gestioneaz= pl`ngerile legate de distrugerile cauzate la mut=ri.

S-a ocupat [i de crearea de modalit=]i prin care compania s=-[i poat= urm=ri mai bine cheltuielile. |n]elepciunea popular= spune c= e periculos s= angajezi candida]i supracalifica]i precum Carroll, care ajung rapid frustra]i de noile \ndatoriri. (|n

46 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

anun]ul pentru acest post se cerea “de preferat diplom= de bacalaureat, dar nu este obligatorie”.) Dar dup= patru luni de la angajare, treburile par s= mearg= bine pentru to]i cei implica]i.

Este o situa]ie care se repet= \n multe alte locuri, pe m=sur= ce aspira]iile multor angaja]i se recalibreaz= \n urma recesiunii, permi]`ndu-le unor companii s= fac= pe seama lor adev=rate chilipiruri.

“Se \ncearc= profesionalizarea real= a acestei companii”, sus]ine Carroll, singurul care aduce venituri familiei sale de patru persoane [i care tocmai [i-a pierdut casa din cauza ipotecii. “{i eu am avut [ansa s= joc un rol major \n asta.”

Rezultatul problemelor din economie este o nou= categorie de angaja]i pe posturi inferioare calific=rii lor, ce au \mp`nzit companiile americane, ocup`nd posturi cu c`teva trepte mai jos dec`t nivelul cu care erau obi[nui]i. {i acestea nu sunt cele mai rele exemple de fo[ti profesioni[ti din diverse domenii nevoi]i acum s= se \nghesuie \n “slujbe de supravie]uire”. Ve]i g=si fostul director financiar dintr-o companie

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 47

SUA lucr`nd acum ca inspector fiscal, fostul director de marketing care s-a \ntors la un post de analist, fostul manager care a ajuns din nou “contributor individual”.

Fenomenul este probabil inevitabil \ntr-o pia]= a muncii unde c=ut=torii de locuri de munc= sunt de cinci ori mai mul]i dec`t posturile disponibile.

Angajatorii au profitat de ocazie ca s= ia aproape pe gratis talente l=sate pe drumuri \n ciuda riscurilor evidente ca noii angaja]i s= devin= nesatisf=cu]i [i s= plece. |n unele cazuri, fire[te, noile angaj=ri e[ueaz=, for]`nd compania s= treac= prin procesul de angajare [i training al unui nou angajat.

Carroll este doar unul dintre cei mai recen]i angaja]i de la Cartwright ce ar putea fi considerat supracalificat; printre ceilal]i se num=r= un casier, la origine expert contabil autorizat, [i un director de resurse umane care odinioar= avea \n

\nalte, este c`t de des sunt respin[i pentru pozi]ii de nivel inferior pe care le doresc [i c=rora consider= c= le pot face fa]= chiar [i \n somn.

Cercet=rile academice cu privire la subiect confirm= c= angaja]ii care se percep drept supracalifica]i sunt mai nesatisf=cu]i de locurile de munc= [i au un grad mai mare de mobilitate.

Dar studiile indic= [i c= ei tind s= aib= performan]e mai bune. Mai mult, exist= dovezi c= multe dintre aspectele negative atrase de angajarea unor supracalifica]i pot fi compensate dac= acestora li se ofer= autonomie [i sunt f=cu]i s= se simt= valoriza]i [i respecta]i.

Noua variabil= \n toat= aceast= ecua]ie este climatul economic \n continu= fr=m`ntare. Ambi]iile multora au evoluat de la urcarea pe scara ierarhic= la simpla ocupare a unui post, indiferent de ce post este vorba. Mobilitatea pare de asemenea

CERCET+RILE ACADEMICE CONFIRM+ C+ ANGAJA}II CARE SE PERCEP DREPT SUPRACALIFICA}I SUNT MAI NESATISF+CU}I DE LOCURILE DE MUNC+ {I AU UN GRAD MAI MARE DE MOBILITATE grij= 5.000 de angaja]i, iar acum se ocup= doar de 65. Ei reprezint= noile achizi]ii ale Cartwright, o afacere de m=rime modest=, dar cu ambi]ii de expansiune. Compania beneficiaz= de un influx de talente pe care probabil nu le-ar fi atras niciodat= \ntr-un climat economic mai bun.

“Acum e plin= pia]a de candida]i f=r= alte obliga]ii”, spune Randy Woehl, directorul de resurse umane. “Mai plin= ca niciodat=.”

Num=rul exact al celor ce muncesc \n posturi unde experien]a sau educa]ia lor dep=[esc descrierea postului este greu de aflat, pe de o parte pentru c= situa]ia este greu de cuantificat [i interpretarea poate fi foarte subiectiv=. Dar economi[tii [i sociologii sunt de acord c= frecven]a fenomenului cre[te inevitabil \n perioadele de restri[te economic=.

Cu toate acestea, o pl`ngere tot mai frecvent= \n r`ndul c=ut=torilor de locuri de munc=, \n special al celor cu calific=ri

48 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

o grij= minor=, \n contextul estim=rilor c= vor mai trece ani buni p`n= c`nd [omajul se va \ntoarce la nivelurile dinainte de recesiune.

Jackie Swanson, 44 de ani, a acceptat s= \nceap= \n mai anul trecut un contract part-time ca director administrativ la Conservation Services Group, o firm= din Massachusetts care se ocup= de programe de eficien]= energetic= [i training \n domeniu \n \ntreaga ]ar=.

Ea a fost concediat= dup= 16 ani de la o alt= firm=, unde avea \n subordine peste 50 de birouri, \n postura de director administrativ. |nainte avea o func]ie mai mult de manager de proiect, pe c`nd acum are mai mult rolul de a men]ine \n bun= stare sediul central al companiei. Swanson a reu[it s= conving= echipa de recrutare a companiei c= era foarte interesat= de organiza]ie [i c= priorit=]ile ei la locul de munc= s-au schimbat.

“Am fost dispus= s= accept o sc=dere drastic= a veniturilor, doar ca s= am stabilitate”, spune ea.

De atunci, Swanson a fost promovat= la un contract cu norm= \ntreag= [i chiar dac= locul ei de munc= reprezint= un pas \napoi \n ce prive[te responsabilit=]ile, nu are de g`nd s= plece prea devreme. “Sunt fericit= aici”, sus]ine ea. “Chiar m= simt respectat=.”

La Cartwright, Carroll spune c= p`n= acum a g=sit resurse s= fie motivat pentru c= i s-a dat m`n= liber= \n conducerea departamentului. De asemenea, el s-a oferit s=-i ajute pe directorii financiar [i contabil ai companiei cu orice au nevoie.

Ori de c`te ori prime[te o solicitare de la cineva aflat deasupra sa pe scara ierarhic=, \ncearc= s= o \ndeplineasc= cu responsabilitate.

Cu toate acestea, exist= [i semne de nelini[te. E pl=tit de trei ori mai pu]in fa]= de c`t era obi[nuit \nainte. El [i so]ia sa [i-au dat seama c= multe dintre ]intele financiare propuse \nainte ar putea fi \nt`rziate cu mul]i ani. |nc= mai e atent la ce se \nt`mpl= \n pia]a de recrutare, dar nu \[i caut= activ un loc de munc=.

Colega de birou al lui Carroll, Mindy William, fost designer, mam= singur= [i fost= angajat= la Target \nainte de a \ncepe s= lucreze aici de cur`nd, pe un post de controlor al pl`ngerilor din partea clien]ilor, spune c= a observat c= Dan Carroll vorbe[te foarte mult despre fostul lui loc de munc=. “{tiu c= pentru el a fost ca o degradare. Totu[i, [i el, [i noi \ncerc=m s= supravie]uim [i suntem bucuro[i c= avem un loc de munc= pe recesiunea asta”, zice ea. La r`ndul lui, Carroll recunoa[te c= de multe ori s-a surprins \ncerc`nd s=-[i arate experien]a \n conversa]iile de la noul loc de munc=. “Evident c= asta vine dintr-un soi de jen= fa]= de nivelul la care m= aflu acum”, admite el. “Vreau ca oamenii s= [tie, cumva, c= nu sunt cel care sunt acum.” |l ajut= [i faptul c= majoritatea fo[tilor lui colegi de la [coala de afaceri nu stau nici ei mai pe roze: “Nu e ca [i cum vreunul ar fi cu c`teva capete deasupra noastr=”.

De[i e mul]umit cu situa]ia de fa]=, Carroll se \ngrijoreaz= cu privire la ce se va \nt`mpla dup= ce va fi terminat munca interesant= de reorganizare a departamentului. Se \ntreab= pentru c`t timp faptul \n sine de a fi angajat undeva \i va mai fi de ajuns. n

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

INTERNET

POLITICA EXTERN+ A

TOTUL SAU NIMIC. PARTEA ÎNTUNECATĂ A CIBERPOLITICII CHINEI A DEPĂȘIT ÎN CELE DIN URMĂ ATRACŢIA ECONOMICĂ A IMENSEI PIEŢE CHINEZE

50 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

A STATULUI GOOGLE Multina]ionalele puternice tind s= adopte un comportament de cvasi-state, inďŹ&#x201A;uen]`nd teritoriile \n care opereaz=, prin deciziile de a se conforma sau a se opune diverselor decizii luate de autorit=]ile de acolo. La fel face [i Google acum \n China. de MARK LANDLER

C

`nd Google a anun]at de cur`nd c= va \nchide \n China serviciul de c=utare deja cenzurat, a f=cut mai mult dec`t s= ia atitudine fa]= de ac]iunile unui guvern represiv; a ar=tat c=, \n timp ce Statele Unite \nc= se zbat s= dezvolte o politic= extern= pentru era digital=, companiile de internet trebuie s=-[i articuleze propriile strategii de politic= extern=.

Google nu e prima companie american= care iese din trena Departamentului de Stat.

Pentru companiile de internet, alegerea a fost complicat= de faptul c= re]eaua global= de calculatoare nu este doar o for]= \n slujba libert=]ii [i a diversit=]ii, dar [i un instrument de represiune. Guvernele folosesc aceast= re]ea ca s=-[i spioneze diziden]ii, activi[tii pentru drepturile omului [i alte elemente perturbatoare.

Aceast= schimbare s-a petrecut at`t de rapid, \nc`t a l=sat aparatul diplomatic \n urm=, str=duindu-se s= recupereze terenul pierdut. Totodat=, ea a expus [i profunda ambivalen]= a Washingtonului cu privire la tehnologia informa]iei: \n

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 51

internet lipse[te o politic= uniform= de a trata companiile americane care export= software utilizabil de c=tre guverne pentru a filtra internetul.

Problemele Google nu sunt doar cu regimurile represive. |n februarie, un tribunal italian i-a condamnat pe Drummond [i pe al]i doi colegi pentru violarea legilor privind intimitatea, dup= ce un fi[ier video \n care un b=iat care suferea de autism era batjocorit a fost postat pe re]eaua Google.

Decizia final= a Google privind rela]ia cu Beijingul, consider= anali[tii, a fost determinat= \n parte de teama de a nu avea astfel de procese [i \n China.

Google mai vrea ca Statele Unite s= trateze cenzura pe internet ca o barier= comercial= care influen]eaz= deciziile privind acordarea de ajutoare str=ine c=tre ]=rile unde se exercit= cenzura.

Nu toate companiile de tehnologie \mp=rt=[esc \ns= fervoarea Google.

Microsoft va r=m`ne \n China tot cu un motor de c=utare cenzurat de guvern.

Fondatorul s=u, Bill Gates, spunea \n ianuarie c= companiile trebuie s= se hot=rasc= dac= respect= regulile ]=rilor unde opereaz=, de[i Microsoft, la r`ndul s=u, e gata s= ia atitudine fa]= de acestea.

Shirky prive[te acest fapt ca pe o fractur= de tip genera]ional. “Nu e o Unite \n Ungaria, care a ini]iat sta]ii TV \nt`mplare c= Microsoft a fost fondat \n asupra guvernelor din republicile timpul R=zboiului Rece, iar Google a fost bananiere. Pentru Google, partea \ntunecat= independente \n Europa de Est. “Sunt fondat dup= R=zboiul Rece”, comenteaz= a ciberpoliticii Chinei a ajuns s= dep=[easc= cel pu]in 40 de ]=ri care restric]ioneaz= el. |n vreme ce Microsoft are mentalitatea \n cele din urm= atrac]ia economic= a pie]ei internetul”, spune el. “Departamentul de Stat [i Ministerul de Finan]e nu au o c= suveranitatea na]ional= primeaz= \n chineze [i presupusele beneficii ale oferirii abordare pentru aceast= situa]ie.” fa]a argumentelor etice, sus]ine Shirky, accesului la internet pentru un public tot Finan]ele au \nceput recent s= le Google \ncearc= s= echilibreze drepturile mai larg.

Dac= cei de la Google ar fi fost diploma]i, permit= firmelor s= exporte servicii online suverane cu propriul s=u set de valori \n continu= evolu]ie. n s-ar fi putut spune c= viziunea lor privitoare gratis, precum cele de mesagerie instant, chat [i distribu]ie de fotografii c=tre la internet a evoluat - de la no]iunea Iran, Sudan [i Cuba. Dup= ce au v=zut idealist= a lui Woodrow Wilson c= ]=rile amploarea pe care Twitter [i Facebook au independente tind spre democra]ie [i p`n= dat-o protestelor antiguvernamentale de la \n]elegerea pragmatic= a faptului c= interesele lor pur [i simplu difer= de cele ale la Teheran, administra]ia vrea s= profite unei anumite companii. Dar, privit= din alt c`t mai mult de pe urma lor. Dar serviciul unghi, decizia companiei de a opri cenzura o de internet furnizat prin satelit, dificil \ndep=rteaz= de neutralitatea moral= a celor de restric]ionat, la care viseaz= diziden]ii DOSAR de la United Fruit, ar=t`nd c= nu mai este de iranieni r=m`ne \nc= indisponibil din cauza sanc]iunilor menite s= \nt`rzie acord s= conlucreze cu un sistem represiv programul nuclear iranian. doar \n numele ob]inerii de profituri.

Departamentul de Stat \ncurajeaz= Alegerea nu a fost chiar u[oar=. De la dezvoltarea de tehnologii care s= le sf`r[itul lui 2006, c`nd a intrat pe pia]a permit= utilizatorilor s= ocoleasc= chinez=, Google a sus]inut c= un serviciu Afla]i mai multe despre istoria opera]iunilor Google restric]iile de pe internet. Dar sus]in=torii de c=utare cenzurat este mai bun dec`t \n China, dar [i despre unor start-up-uri spun c= guvernul nu a niciunul. Dar dup= ce a descoperit c= planurile de expansiune ale alocat suficiente fonduri [i nu a coagulat re]eaua sa a fost spart= din interiorul gigantului online dintr-o serie Chinei [i c= o serie de conturi de Gmail ale suficient sprijin pentru ini]iativele cele de articole disponibile pe mai promi]=toare. Iar Statelor Unite le unor activi[ti pentru drepturile omului www.businessmagazin.ro vreme ce promoveaz= fluxul liber de idei \n societ=]ile \nchise, precum Iranul, administra]ia american= se teme s= nu devin= o ]int= pentru atacuri cibernetice venite de la guverne ostile [i nu vrea s= exporte tehnologie care ar putea fi folosit= \n scopuri militare. Confuz= [i m=cinat= de conflicte, administra]ia american= poate oferi prea pu]ine celor din Silicon Valley \n materie de sprijin sau consiliere.

“Ceea ce oblig= Google s= aib= o politic= extern= este c= ei nu export= un produs sau un serviciu, ci o manifestare de libertate”, spune Clay Shirky, care pred= la Universitatea New York [i scrie despre efectele sociale ale internetului. “|ntrebarea este dac= ei vor fi urm=toarea United Fruit”, afirm= Shirky, referindu-se la comerciantul american de fructe tropicale devenit \n prima jum=tate a secolului trecut un simbol al influen]ei exercitate de multina]ionale

au fost violate, situa]ia nu a mai p=rut chiar at`t de suportabil=. Aceste fapte “trimit c=tre miezul unei dezbateri mult mai profunde [i globale despre libertatea de expresie”, a scris directorul juridic al Google, David Drummond, \ntr-un mesaj \n care explica viziunea companiei.

Ca [i cum ar fi a[teptat un astfel de semnal, administra]ia Obama a f=cut prima sa declara]ie major= cu privire la libertatea internetului. Secretarul de stat Hillary Clinton a afirmat c= internetul poate fi o for]= \n slujba binelui, dar [i a r=ului, [i a \ncurajat guvernele s= \l foloseasc= \n scopuri benefice, \n acela[i timp cer`nd companiilor americane s= nu se supun= cenzurii. Dar le-a l=sat acestora misiunea de a naviga printre restric]ii.

Iar aceast= navigare devine tot mai dificil= pe zi ce trece, spune Mark Palmer, fost ambasador al Statelor

CONFUZ+ {I M+CINAT+ DE CONFLICTE, ADMINISTRA}IA AMERICAN+ POATE OFERI PREA PU}INE CELOR DIN SILICON VALLEY |N MATERIE DE SPRIJIN SAU CONSILIERE

52 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

AFACERI |N EST

TREI MILIOANE La 17 martie, uzina Renault din Novo Mesto a ajuns s= produc= ma[ina cu num=rul 3.000.000

Ve[ti din Ljubljana Economia Sloveniei va cre[te \n 2010 cu 1,3% [i cu 1,8% \n 2011, sun= ultimele previziuni oficiale, lansate s=pt=m`na trecut= de banca central= de la Ljubljana. Estimarea pentru anul acesta este aceea[i cu cea formulat= de FMI pentru Rom`nia, dar bazele de plecare sunt diferite.

N

oul parteneriat strategic anun]at s=pt=m`na trecut= \ntre Daimler [i Renault-Nissan are \n vedere [i constituirea unei arhitecturi comune pentru urm=toarele versiuni ale modelului Mercedes Smart [i ale Renault Twingo, ma[ini care urmeaz= s= fie produse la Hambach, \n Fran]a, respectiv la uzina Renault din Novo Mesto, Slovenia.

Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio [i Wind, iar la 17 martie a marcat produc]ia vehiculului cu num=rul 3 milioane, un Twingo destinat pie]ei din Elve]ia.

Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator din ]ar=, cu 4,6% din totalul produc]iei livrate \n str=in=tate, iar pentru anul acesta, odat= cu redresarea cererii \n Europa de Vest, previziunile sunt

54 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

bune: de[i guvernatorul B=ncii Sloveniei, Marko Kranjec, spune c= pe pia]a intern= cererea de consum va stagna, pentru exporturi \ntrevede o cre[tere de 5,1%, iar pentru investi]ii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a dovedit mai moderat, declar`nd pentru Bloomberg c= sf`r[itul crizei n-a venit \nc= [i c= anul acesta se a[teapt= la v`nz=ri mai slabe pe principalele pie]e din Europa de Vest - Fran]a, Germania [i Italia. Anul trecut, mul]umit= programului Rabla din Vest, uzina de la Novo Mesto a realizat v`nz=ri de 1,29 miliarde de euro, \n special pe seama modelelor Twingo [i Clio II. Problema de fond pe care o vede Bratoz \n calea ie[irii din criz= ]ine \ns= nu at`t de ritmul de revenire \n pie]ele occidentale, c`t de un factor intern: “Slovenia este

printre ]=rile europene cu cele mai mari costuri de produc]ie, iar dac= ad=ug=m faptul c= major=rile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta afecteaz= competitivitatea companiilor noastre”. |n ianuarie, guvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucr=torii cel mai prost pl=ti]i, ceea ce, \n opinia oamenilor de afaceri [i a anali[tilor, va duce \n cele din urm= la ad`ncirea [omajului, a[teptat s= ajung= anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut, iar la anul s= urce \n continuare spre 11,6%. La majorarea de salariu din ianuarie se adaug= evolu]ia din 2009, c`nd salariile \n sectorul public au urcat cu 6,6% \n ciuda recesiunii, \n timp ce \n sectorul privat, majorarea nu a dep=[it 1,8%. “Evolu]ia salariilor e o problem=, pentru c= ele cresc mai repede dec`t productivitatea [i valoarea ad=ugat=, ceea ce are consecin]e negative pe termen lung”, a afirmat guvernatorul Kranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului s= reduc= salariile \n sectorul public.

Slovenia a fost, \nainte de criz=, una dintre ]=rile zonei euro cu cea mai rapid= cre[tere economic=, \ns= anul trecut a fost afectat= profund de recesiune, ajung`nd la o sc=dere a PIB cu 7,8%, \n special pe seama sc=derii cererii pe pia]a intern= [i a pr=bu[irii activit=]ii din construc]ii, Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din PIB, \n cre[tere fa]= de 5,5% \n 2009, [i o infla]ie de 1,6%, pentru ca \n 2010 infla]ia s= coboare u[or la 1,4%. Precedentele estim=ri privind evolu]ia PIB, venite de la institutul de prognoz= al guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibil= doar o cre[tere economic= de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste dec`t estimarea de 0,9% din septembrie trecut. Diferen]a fa]= de prognoza B=ncii Sloveniei, viz`nd o cre[tere economic= de 1,3%, a fost explicat= de guvernatorul Kranjec prin faptul c= banca n-a luat \n calcul [i poten]ialele pierderi de pe urma garan]iilor de stat. Unul dintre exper]ii b=ncii centrale a admis \ns= c= dac= tendin]a actual= a indicatorilor economici se p=streaz=, \n primul r`nd cea de sc=dere \n continuare a activit=]ii de construc]ii, remarcat= \n ultimele luni, atunci estimarea ar putea fi revizuit= la 0,5%.

Pia]a de construc]ii a sc=zut cu 21,6% \n 2009 din cauza cererii slabe at`t \n segmentul de locuin]e, c`t [i \n domeniul lucr=rilor publice, iar Camera de Comer] [i Industrie a anun]at \n martie c= se a[teapt= la o sc=dere de \nc= 15% \n acest an. n

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE CRENGU}A NICOLAE

CONTOR

193,9 mld. € datoria extern= a Poloniei la sf`r[itul anului trecut, cu 21,1 mld. euro mai mare dec`t cu un an \n urm=, reprezent`nd 59,4% din PIB. Datoria extern= public= era de 60,9 mld. euro

12,2% ponderea creditelor neperformante [i restructurate \n portofoliul de credite al b=ncilor din Bulgaria la sf`r[itul lunii februarie, ceea ce \nseamn= 11,9% din creditele pentru companii, 11,6% din creditele ipotecare [i 13,6% din creditele de consum, conform B=ncii Na]ionale a Bulgariei

20% ponderea polonezilor care au lucrat \n str=in=tate p`n= acum, \n timp ce 12% inten]ioneaz= s= lucreze \n str=in=tate \n viitor, conform unui sondaj TNS OBOP, ideea de a-[i c=uta un loc de munc= peste grani]= fiind cea mai r=sp`ndit= \n r`ndul adolescen]ilor (33%) [i al tinerilor de p`n= \n 30 de ani (25%)

AVEREA LUI AHMETOV Rinat Ahmetov, deputat al Partidului Regiunilor [i patronul clubului {ahtior Done]k, a declarat pentru anul trecut venituri de aproape 400 de milioane de euro, conform serviciului s=u de pres=, preluat de Ukranews. Veniturile lui Ahmetov includeau dob`nzi la depozite, cadouri, salariul de deputat de 19.000 de euro (donat \n scopuri de caritate), conturi la b=nci comerciale [i ac]iuni. Ahmetov de]ine dou= apartamente cu o suprafa]= total= de 1.242 mp, un garaj de 60,8 mp, la care se adaug= propriet=]ile imobiliare ale familiei (so]ia, mama [i fiii Damir [i Almir Ahmetov), \n suprafa]= total= de 435 mp, [i dou= automobile - un Daimler 240 [i o Honda CR-V.

859 $/mp

n SERBIA Aglomera]ie pe cer. Din 15 aprilie,

pre]ul mediu al unui apartament din Estonia \n primul trimestru al anului curent, cu 4% peste cel din trimestrul precedent, ceea ce \nseamn= a doua cre[tere consecutiv= dup= [ase trimestre de sc=dere

compania spaniol= Spanair va \ncepe zborurile directe Belgrad-Barcelona, a anun]at postul de radio B92. Spanair, ce va introduce [i o curs= Belgrad-Madrid la sf`r[itul lui mai, este numai una dintre companiile aeriene care [i-au anun]at de cur`nd intrarea pe pia]a s`rb=, al=turi de Air Baltic din Letonia, Wizz Air din Ungaria, Cimber Sterling din Danemarca, Atlas Jet din Turcia, Nouvel Air [i Coral Blue, ultimele trei urm`nd s= opereze zboruri charter c=tre nordul Africii \n timpul sezonului de var=, adic= p`n= la 30 octombrie.

7,8% cre[terea num=rului de turi[ti str=ini \n Bulgaria \n ianuarie [i februarie fa]= de aceea[i perioad= a anului trecut, cu 437.000 de vizitatori veni]i \n majoritate la sta]iunile de schi, 273.000 \n vizite private [i cca 85.000 \n c=l=torii de afaceri

8,2 mld. € at`t vor cheltui consumatorii polonezi pe televizoare, echipamente hi-fi [i computere \n acest an, cu 11,2% mai mult dec`t cu un an \n urm=, conform Euromonitor. V`nz=rile de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte ar urma s= creasc= [i ele la 40 mld. euro, cu 9%

18,7 mil. num=rul de pasageri care au folosit anul trecut aeroportul Domodedovo din Moscova, desemnat luna trecut= cel mai bun aeroport din Europa de Est \n 2009, conform sondajului anual Skytrax privind cele mai bune aeroporturi din lume

n BULGARIA Nu vre]i un credit? Pe str=zile din Sofia, locul panourilor cu reclame la dob`nzile bancare mari de anul trecut tinde tot mai mult s= fie luat de reclame la credite ipotecare, scrie Sofia Echo. Primele sc=deri de dob`nzi la creditele ipotecare au ap=rut spre sf`r[itul anului trecut, de[i doar \n c`teva cazuri, iar de la \nceputul lui 2010, tendin]a s-a consolidat. “Ultima oar= c`nd am mai v=zut o asemenea schimbare radical= a fost \n octombrie 2008, la \nceputul crizei. Din fericire, de data asta e vorba de schimb=ri \n bine”, a comentat site-ul de consultan]= Moitepari. bg \n ultima analiz= lunar= a sectorului bancar. |ntoarcerea promo]iilor la credite ipotecare pare s= fi dat deja rezultate, acolo unde clien]ii au v=zut c= nivelul dob`nzilor

e acela[i cu cel dinainte de criz= (de[i, \n majoritatea cazurilor, dob`nda c=reia i se face reclam= este valabil= doar pe primele [ase luni, iar ulterior devine variabil= \n func]ie de evolu]ia pie]ei). Piraeus Bank, de pild=, ofer= o dob`nd= de 4,35% la creditele ipotecare \n euro [i 4,75% la cele \n leva pentru primele [ase luni, dup= care dob`nda devine variabil= - la actualul nivel din pia]=, aceasta ar \nsemna 8,7% la euro [i 9,5% la leva. Emporiki ofer= o dob`nd= fix= de pornire de 7,9% la euro, iar Unicredit Bulbank ofer= celor ce iau pentru prima dat= credite ipotecare o dob`nd= fix= pentru primul an de 6,15% la euro.

n ESTONIA Prima listare \n trei ani. Premia Foods, cel mai mare produc=tor de \nghe]at=, pe[te [i alimente congelate din ]=rile baltice, [i-a anun]at planul de a se lista la bursa din Tallinn \n urm=toarele c`teva luni, ceea ce ar pune cap=t perioadei de secet= prelungit= de la bursa eston=, cu nicio listare nou= \n ultimii trei ani. Publica]ia Aripaev scrie c= dac= procesul de ob]inere a autoriza]iilor va decurge normal, cotarea la burs= va avea loc chiar \n aprilie-mai. Premia Foods, care a avut anul trecut venituri de aproape 64 de milioane de euro, \n sc=dere cu 11% fa]= de 2008, este de]inut de fonduri interna]ionale de investi]ii (Amber Trust, Firebird, Danske Capital). Circa 36% din v`nz=rile de anul trecut au provenit de pe pia]a din Finlanda, 33% din Estonia, 17% din Letonia [i 13% din Lituania.

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 55

ART+ {I SOCIETATE

LUXUL DE A VINDE PE INTERNET V`nzarea magazinului online Net-a-Porter c=tre grupul Richemont demonstreaz= c= luxul online nu numai c= nu mai e un tabu pentru marile branduri, dar a ajuns o necesitate. de CRISTINA MARINA

{

tirea c= fondatoarea Net-a-Porter, Natalie Massenet, [i-a v`ndut la \nceputul lunii aprilie ac]iunile la magazinul online pentru 50 de milioane de lire sterline a f=cut \nconjurul presei economice [i mondene.

Ulterior s-a aflat c= grupul elve]ian Richemont, care de]inea 33% din ac]iunile magazinului online britanic, a fost de acord s= pl=teasc= 225 de milioane de lire sterline (253 de milioane de euro) unui grup de ac]ionari ai Net-a-Porter pentru a ob]ine controlul asupra majorit=]ii ac]iunilor, ceea ce situeaz= valoarea afacerii lui Natalie Massenet la 350 mil. lire (394 mil. euro).

Evolu]ia jurnalistei de fashion devenite femeie de afaceri care mut= podiumul de prezentare pe internet este interesant= nu numai ca poveste de succes, ci [i pentru c= a confirmat o direc]ie spre care lumea luxului p=[e[te tot mai decis. Faptul c= gigantul elve]ian Compagnie Financiere Richemont (care de]ine, printre altele, m=rcile Cartier, Piaget, IWC sau Montblanc) decide s= devin= ac]ionar majoritar la un magazin online confirm= interesul industriei luxului pentru un domeniu considerat mult timp tabu [i, apreciaz= anali[tii, va deschide drumul [i pentru alte companii, p`n= acum mai degrab= reticente \n ceea ce prive[te v`nzarea prin internet din cauza grijii pentru imaginea brandurilor [i pentru calitatea experien]ei oferite clien]ilor de magazine. |ns= exact acest argument a adus succesul Net-a-Porter. Multe dintre femeile care se \ncadrau \n grupul]int= al m=rcilor de lux erau descurajate de

56 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

atmosfera prea exclusivist= [i de multe ori rigid= din boutique-uri sau de ridic=rile de spr`ncene ale v`nz=toarelor, lucruri cu care pe internet nu se mai \nt`lneau.

Natalie Massenet a pornit afacerea \n 2000 \mpreun= cu fiica unui industria[ din Venezuela, Carmen Busquets (care avea deja de c`]iva ani un boutique de lux \n Caracas), [i cu al]i investitori priva]i. Busquets participa frecvent la prezent=rile de mod= din Europa [i le trimitea e-mail-uri cu fotografii de acolo principalilor clien]i, care puteau face comenzi pe loc. Busquets [i-a folosit contactele pe care le avea la marile branduri pentru a sus]ine site-ul. Massenet a beneficiat [i de prietenia cu Tamara Mellon, unul dintre cofondatorii Jimmy Choo ([i ea tot fost jurnalist de mod=) [i cu Anya Hindmarch, designer de gen]i, iar acum site-ul vinde peste 300 de m=rci, de la Burberry [i Dolce & Gabbana la Herve Leger.

Sus]inut= [i de bancheri priva]i, Natalie Massenet a investit 1,4 mil. dolari \n site, care a fost \nt`mpinat \ns= cu scepticism, mai ales c= lansarea a coincis cu dezumflarea bulei online din 2000. Cu toate acestea, Massenet a devenit una dintre cele

253 MILIOANE EURO

suma pl=tit= de Richemont pentru cump=rarea Net-a-Porter

FOTO: REUTERS

Doamna Massenet Pasiunea pentru modă a moștenit-o de la mama sa Barbara, fost model pentru Chanel, iar apetitul pentru jurnalism i l-a inspirat tatăl său, Bob Rooney, fost jurnalist, care ulterior a lucrat în lumea filmului. Natalie Massenet a crescut la Paris până la 11 ani, când părinţii i-au divorţat, iar ea și-a urmat tatăl la Los Angeles. A studiat literatura la Universitatea din California și a lucrat ca asistent de regizor în filme independente. Într-o zi a primit un telefon de la fiica lui Yul Brynner, Victoria, care punea bazele unei redacţii pentru o revistă italiană de modă și avea nevoie de ajutorul ei.

A făcut styling pentru Milla Jovovich sau Kim Basinger înainte să se angajeze la Women’s Wear Daily în 1993.

Direcţia vieţii i s-a schimbat când l-a cunoscut pe viitorul soţ, care pe atunci lucra la Lehman Brothers. În câteva luni s-a mutat la Londra, cu 30 de cutii, dar fără nicio slujbă.

S-a angajat la Tatler ca editor de modă. În 1998, pe când aștepta primul copil, și-a dat seama că hainele pe care le folosea pentru ședinţele foto de modă nu erau disponibile în magazine, din motive de stoc sau din raţiuni geografice. „Femeile ne sunau spunându-ne că nu găsesc o anumită geantă sau pantofii din respectiva ediţie. Și atunci m-am gândit cum ar fi să fie disponibile online.“ Tocmai descoperea internetul, dar nu știa exact ce vrea. S-a gândit să vândă produse din India pe internet sau să deschidă un lanţ de cafenele. „Mi s-a spus că nu sunt bani suficienţi pentru asta - totul se întâmpla înainte de nebunia cu Starbucks.“ Natalie a avut o revelaţie pe când căuta o pereche de jeanși Chloe online și i-a venit în minte că serviciul cel mai bun pe care îl poate oferi un brand de lux este să le livreze clienţilor marfa la ușă. Iniţial voia să își numească firma „What’s New, Pussycat?“, dar a considerat că numele este prea riscant. Până la urmă a ajuns la numele actual, derivat din francezul „prêt-àporter“.

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 57

art= [i societate

CRITICII SUS}IN C+ V~NZAREA C+TRE RICHEMONT VA LUA DIN INDEPENDEN}A NET-A-PORTER, IAR UNII DINTRE COMERCIAN}I VOR FI RETICEN}I S+ |{I V~ND+ PRODUSELE PE SITE-UL UNUI RIVAL

58 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

c=s=torit= cu Arnaud Massenet, un manager francez de fonduri cu risc ridicat, locuie[te \n Notting Hill, are propriet=]i \n Somerset [i Paris [i \[i petrece vacan]ele la Ibiza. Cuplul are dou= fete, Isabella [i Ava. |ntr-o lume a modei care nu este \ntotdeauna lapte [i miere, Massenet [i-a \ndeplinit visul f=r= s= se supun= \n vreun fel intereselor care domin= industria. Arma ei secret= este farmecul.”

V`nzarea de mod= online a \nceput deja s= fie un teren tot mai disputat. eBay [i Amazon [i-au extins afacerile \n comer]ul de fashion, mai ales c= v`nz=rile de \mbr=c=minte [i accesorii reprezint= jum=tate din tranzac]iile desf=[urate pe eBay. Amazon a achizi]ionat deja magazinele Shopbop [i Zappos, iar eBay este \n discu]ii cu mai multe m=rci cu care s= \[i deschid= o platform= online. Principalii rivali ai Richemont, LVMH [i PPR, v`nd deja c`teva dintre m=rci pe Net-a-Porter, dar sunt [i nume care au refuzat platforma. Gucci livreaz= de pe propriul site \n zece ]=ri, iar Prada [i Louis Vuitton au spus nu variantei online. LVMH r=m`ne destul de reticent \n ceea ce prive[te internetul, mai ales dup= ce a \nchis eLuxury.com anul trecut. mai influente persoane din mod=, un fel de Lux sau nu, totul se reduce la succesul Anna Wintour din mediul virtual, oferinde cas=, iar Net-a-Porter a reu[it s= arate c= du-le amatorilor de mod= ceea ce \[i doreau exist= o cale prin care clien]ii sunt dispu[i s= - acces instantaneu la hainele [i accesoriile unor designeri celebri ca Jimmy Choo, Stella pl=teasc= peste 1.000 de euro pentru produse de lux luate de pe internet. Site-ul preg=te[te McCartney [i Chloe, livrate \n cutii negre acum extinderea \n Statele Unite, unde pia]a mari prinse cu panglici din m=tase. Un clic luxului online se \nc=lze[te. Compania taie dintr-odat= cele [ase luni de a[teptare opereaz= deja un depozit de 5.000 de metri impuse de ciclul clasic al modei. p=tra]i \n New York, care contribuie cu 30% Experien]a din jurnalismul de la opera]iuni. Conform lui Mark Sebba, CEO, specialitate [i-a spus cuv`ntul [i Natalie compania \[i va dubla capacitatea \n Statele Massenet a fost tot timpul con[tient= c=, pentru a inspira un client s= fac= achizi]ii, are Unite \n urm=torul an [i va deschide un nevoie de argumente solide. A organizat site- centru de distribu]ie \n Asia de Sud-Est. |n ultimul an fiscal, \ncheiat la 31 ul ca o revist= de mod=, care previzioneaz= tendin]e [i scoate \n eviden]= piesele cele mai ianuarie, afacerea a ajuns s= genereze v`nz=ri de 120 mil. lire sterline [i s= ajung= tari ale sezonului. Ambi]ia ei e ca o astfel de la al [aselea an \n care face profit, conform revist= s= \nlocuiasc= sfaturile v`nz=torilor The Wall Street Journal. Magazinul are 600 [i s= arate ce se poart=. Site-ul public= 52 de de angaja]i, livreaz= \n 170 de ]=ri din toat= materiale editoriale pe an, care fac trimitere lumea [i atrage trei milioane de vizitatori clar= la produsele din “vitrin=”. Massenet pe lun=. Criticii sus]in c= v`nzarea c=tre le spune femeilor ce este \n vog= acum [i le Richemont \i va lua din independen]=, iar d= indicii despre ce se va purta sezoanele unii dintre comercian]i vor fi reticen]i s= viitoare. {i, \n fine, are o ofert= interesant= \[i v`nd= produsele pe site-ul care apar]ine de f=cut clientelor: “Dai clic pe rochia [i unui rival. Dar Natalie Massenet, care va pantofii dori]i [i noi trimitem un e-mail so]ului spun`ndu-i c= [tim c= so]ia \[i dore[te r=m`ne pre[edinte executiv dup= ce noul aceste lucruri. A-i cump=ra so]iei acei pantofi ac]ionar majoritar va prelua controlul, spune c= Richemont le permite diviziilor s= Christian Louboutin la care viseaz= \]i va c`[tiga o apreciere imens=”, declara ea \ntr-un opereze independent, iar furnizorii site-ului nu au mai avut p`n= acum o problem= interviu. “Unii spun c= Massenet deja are totul”, scrie The Times \ntr-un articol dedicat cu faptul c= grupul din Geneva este unul dintre ac]ionari (Richemont a investit celei mai de succes antreprenoare online pentru prima oar= \n 2002). n din Marea Britanie. “Este [ic [i atr=g=toare,

carte NU ERAU |NTREGI LA MINTE Pentru amatorii de intrigi de culise sau pentru cei care nu au g=sit p`n= acum explica]ia pentru anumite decizii istorice, cartea “Bolnavi la putere” scris= de medicul [i politicianul britanic David Owen este lectura perfect=. Lordul britanic a adunat pove[ti interesante [i necunoscute marelui public despre bolile liderilor care au marcat lumea \n ultimul secol. Se pare c= [ase pre[edin]i SUA au fost bolnavi psihic \n timp ce erau \n func]ie, iar doi politicieni cu rol major au fost confirma]i oficial ca fiind cu adev=rat r=t=ci]i la minte - pre[edintele francez Paul Deschanel [i regele Talal al Iordaniei. Owen analizeaz= [i modul cum prea mult= putere te \mboln=ve[te. Cartea dens=, plin= de informa]ii istorice, dar scris= \ntr-un stil accesibil specific britanicilor nu este genul care se cite[te tol=nit pe fotoliu, ci ai nevoie mai degrab= de seriozitatea unui birou pentru a asimila toate informa]iile.

JOHN STEINBECK

DAVID OWEN “BOLNAVI LA PUTERE”, EDITURA CORINT, BUCURE{TI, 2009

Prospe]imea clasicilor

|N STIL VICTORIAN Ne-a pl=cut coperta - tabloul lui Constant Aime Marie, “Indiscre]ie”, reprezent`nd o doamn= victorian= \mbr=cat= \n ro[u, privit= curios pe geamul [aretei de un domn misterios.

Romanul “Pasiune”, scris de A.S. Byatt, unul dintre colaboratorii constan]i ai The Times, The Independent sau Sunday Times, a fost declarat unul dintre cele mai bune 100 de romane de limb= englez= din secolul XX de Time Magazine. Este o poveste de dragoste victorian=, dublat= de o anchet= poli]ist= din lumea academic= a secolului vitezei, [i \mbin= elemente de critic= literar=, \n care autoarea este specializat=, cu misterul unei pove[ti din alte vremuri.

A.S.BYATT “PASIUNE”, EDITURA NEMIRA, BUCURE{TI, 2009 PUBLICITATE

60 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

Doi scriitori americani - ambii n=scu]i \n California, ambii din familii de imigran]i, ambii onora]i de public [i de critic= prin v`nz=ri spectaculoase ale operelor lor [i, respectiv, prin premii r=sun=toare.

E

ditura RAO a publicat una dintre cele mai cunoscute scrieri ale lui William Saroyan - “Comedia uman=”, dar [i o poveste mai pu]in mediatizat= a lui John Steinbeck - “Perla”. Cele dou= c=r]i demonstreaz= cum a beneficiat literatura american= de influxul de imigran]i, care au insuflat de-a lungul vremii un spirit nou, reu[ind \n acela[i timp s= se integreze perfect \n canonul american.

Steinbeck, fascinat de via]a de zi cu zi din America anilor marii depresii, a conceput o alegorie despre un pescar s=rac care g=se[te cea mai mare [i mai frumoas= perl= din lume. |ns= de la planurile pentru o via]= mai bun= pentru el [i familia lui p`n= la conflictele n=scute de l=comia oamenilor e doar un pas, iar de la frumuse]ea de vis a perlei p`n= la co[marul realit=]ii ur`te nu e nevoie de multe pagini.

Saroyan nu a c`[tigat premiul Nobel pentru literatur=, precum Steinbeck, dar mult= lume \i prefer= scrierile pentru patosul nestingherit [i pentru talentul cu care surprinde via]a interioar= [i regulile

de func]ionare ale unei comunit=]i.

“Comedia uman=” se petrece \n California, \n timpul celui de-al Doilea R=zboi Mondial, c`nd Homer Macauley, un b=iat de 14 ani, se angajeaz= curier de noapte la un oficiu telegrafic. Are sarcina de a transmite mesaje de dragoste [i \ncurajare, dar [i telegrame care anun]= moartea sau r=nirea solda]ilor. De[i nu are sute de pagini, “Comedia uman=” e un Bildungsroman, care urm=re[te transformarea [i maturizarea rapid= a lui Homer. |n aceast= perioad= \n care toate libr=riile gem de c=r]i despre vampiri, despre terori[ti, despre asasini \n serie, copii la indigo ale lui Dan Brown sau tomuri groase de chick-lit, clasicii sunt adesea cea mai proasp=t= alternativ=. n JOHN STEINBECK “PERLA”, EDITURA RAO, BUCURE{TI, 2009

WILLIAM SAROYAN “COMEDIA UMAN+”, EDITURA RAO, BUCURE{TI, 2009

RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD MARIA CHRISTINA BUCCELLATI. O MEMBRĂ A FAMILIEI BUCCELLATI SE OCUPĂ DE COMUNICAREA BRANDULUI

Ce m=rci de lux prefera]i?

Graff, Asprey, Buccellati, Harry Winston, Piaget - acestea sunt cele mai apreciate m=rci de bijuterii \n r`ndul celor boga]i, arat= un studiu recent.

S

tudiul, aferent anului 2010, a fost \ntreprins de c=tre Luxury Institute, o firm= de cercetare axat= pe domeniul produselor de lux, care public= \n fiecare an un a[a-numit index ce reflect= statutul m=rcilor de lux din domeniul modei [i al bijuteriilor \n r`ndul consumatorilor lor, denumit Luxury Brand Status Index.

Participan]ii la studiu, ale[i dintr-un e[antion reprezentativ al popula]iei SUA cu v`rsta de peste 21 de ani, cu un venit net de cel pu]in 200.000 de dolari pe an [i o avere total= de minimum cinci milioane de dolari, au avut de clasificat 21 de m=rci \n func]ie de patru criterii, iar pe baza punctajelor acordate de ei s-a calculat indicele anual. Cele patru criterii luate \n considerare sunt calitatea, exclusivitatea, statutul social (produsele sunt cump=rate sau purtate de persoane

62 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

admirate sau respectate) [i contribu]ia la \nt=rirea imaginii pozitive despre sine.

Punctajele acordate au pus pe primul loc marca Graff, singura care a primit note aproximativ egale la toate categoriile, urmat= de Asprey, despre care responden]ii au considerat c=-[i merit= cel mai mult dintre toate pre]ul mare [i au declarat c= ar recomanda-o persoanelor apropiate. Pe locul al treilea s-a situat Buccellati, apreciat= pentru unicitatea [i caracterul s=u exclusivist.

Urm=toarele dou= m=rci au fost Harry Winston [i Piaget, clasate am`ndou= pe cea de-a patra pozi]ie.

Cea mai popular= marc= de bijuterii \n r`ndul participan]ilor la studiul Luxury Institute a fost \ns= Tiffany, 14 la sut= dintre subiec]i spun`nd c= au cump=rat produse ale m=rcii \n decursul ultimului an. n

Dispari]ie misterioas= |n “Cinci zile” (“Five Days”), recomandarea PRO Video din acest num=r, Leanne Wellings dispare \mpreun= cu doi dintre cei trei copii ai ei \n condi]ii suspecte. Miniseria de cinci episoade prezint= cele mai importante cinci zile din perioada de anchetare a cazului. Subiect incendiar pentru mass-media, caz care le d= mari b=t=i de cap poli]i[tilor, aceast= dispari]ie misterioas= va r=m`ne \n istorie. Cele cinci zile prezentate, esen]iale pentru rezolvarea misterului, relev= leg=turile de familie care sunt mai puternice ca oric`nd, mai ales \ntr-un cerc vicios unde to]i vor deveni suspec]i.

Un labirint al minciunilor, cu r=sturn=ri spectaculoase de situa]ie, “Cinci zile” este un thriller dramatic [i plin de suspans. DVD-ul con]ine [i elemente bonus, special create pentru a p=trunde dincolo de enigma unui caz celebru: “|n spatele misterului cu scenarista Gwyneth Hughes”.

CINCI ZILE ACTORI PRINCIPALI: HUGH BONNEVILLE, JANET MCTEER, DAVID OYELOWO

ART+

Fotografii pe ghea]= Un important fotograf islandez \mbie iubitorii de art= cu o expozi]ie \n afara spa]iului tradi]ional pentru asemenea evenimente, invit`ndu-i s=-i admire lucr=rile \n natur=. Fotograful Ragnar Sigurdsson a ales s=-[i instaleze expozi]ia la poalele unui ghe]ar, \n decor natural, unde vor fi prezentate imagini realizate pe parcursul a mai bine de dou=zeci [i cinci de ani. Fotografiile lui Sigurdsson sunt inspirate de spectaculoasele peisaje ale ]=rii, cu vulcani activi sau gheizere, Islanda fiind totodat= unul dintre pu]inele locuri din lume unde se poate admira aurora boreal=. Imaginile realizate de Sigurdsson sunt expuse pe st`lpi mari de beton amplasa]i pe malul lacului glaciar din Jokulsalron, situat la cap=tul de sud al ghe]arului Vatnajokull, unul dintre cei mai mari ai lumii. Fiecare dintre cele dou=zeci de fotografii alese pentru expozi]ie m=soar= circa doi metri p=tra]i, iar suprapunerea lor pe un peisaj natural grandios creeaz= un spectacol vizual deosebit.

FOTO: REUTERS PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, sector 1, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Afacerile din comer]ul cu am=nuntul, except`nd pe cele cu autovehicule [i motociclete, au \nregistrat \n februarie o cre[tere de 2,9% comparativ cu ianuarie. Ajustat= cu num=rul de zile lucr=toare [i sezonalitate, afacerile au sc=zut u[or \n aceea[i perioad=, cu 0,3%, potrivit datelor INS. Cre[teri s-au \nregistrat la produse alimentare, b=uturi [i tutun [i la v`nz=rile de produse nealimentare, acestea urc`nd cu 0,4% [i respectiv 1,1%. Comer]ul alimentar [i nealimentar a dat \n ultimele luni semne de revenire, \n timp ce v`nz=rile de carburan]i au continuat s= scad=.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manageri: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

3,2% 3,2% 3,3% 1,7% 1,7% 4,0% 4,7%

Varia]ie \n 2010 4,3% 6,8% 5,9% -0,8% 5,5% 3,5% 5,9%

Valoare 24.480,67 1.219,80 42.717,20 2.696,70 422,97 58.412,05

1 s=pt.

0,92% 1,32% 0,14% 2,51% 0,36% 1,83%

4 s=pt.

7,5% 3,3% 4,1% 7,1% 0,9% 11,4%

Varia]ie \n 2010 15,3% 9,2% 6,8% 8,1% -1,0% 13,1%

Valoare 599,47 6.017,38 2.531,49

1 s=pt.

0,46% 0,54% 0,18%

4 s=pt.

10,0% 8,4% 5,8%

Varia]ie \n 2010 29,8% 28,3% 13,0%

Valoare 10.876,36 2.424,55 1.180,60 2.942,05 5.710,18 6.163,52 11.168,20

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

8 aprilie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

-0,28% 0,57% 0,62% 0,08% 0,60% 0,19% 0,71%

INTERNA}IONALI

8 aprilie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

8 aprilie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Bursa de la Bucure[ti a consemnat aprecieri nesemnificative s=pt=m`na trecut=, pe fondul unor rulaje \n cre[tere determinate de marc=rile de profit ale investitorilor.

n EXTERN Pre]urile produc]iei industriale din ]=rile europene au continuat s= se majoreze \n luna februarie, cu 0,1%, consecutiv pentru a cincea oar=. Acela[i avans al pre]urilor industriale a fost \nregistrat [i la nivelul zonei euro. |n ianuarie, pre]urile au urcat cu 0,8% [i respectiv 0,7% la nivelul ]=rilor care \mpart moneda euro.

Comparativ cu anul precedent se \nregistreaz= o sc=dere u[oar=, de 0,4%, la nivelul pre]urilor din Europa, \n condi]iile \n care \n ultimele luni acestea au revenit destul de puternic. Cele mai mari avansuri au fost \nregistrate de Lituania (1,7%), Finlanda (1,6%) [i Suedia (1,4%).

PIA}A MONETAR+

8 aprilie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 4,72 5,22

1 s=pt.

-8,88% -8,10%

Valoare 4,1128 3,0897 114,0802 3,3255 4,7038

1 s=pt.

0,42% 1,56% 5,14% 2,05% 2,00%

ROM~NIA

8 aprilie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt.

0,3% 2,9% 6,9% 0,2% 4,2%

Varia]ie \n 2010 -2,7% 5,2% 9,5% 4,6% -0,7%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 -19,7% -53,5% -18,2% -51,0%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -3,1 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) -3,8 (trim. III) -4,5 (ian.)

-5,3 (dec.)

-5,0 (dec.)

-10,4 (ian.)

-1,1 (trim. IV) +3,5 (ian.) +2,1 (ian.) +0,1 (ian.) +31,3 (feb.)

-1,5 (ian.) +5,3 (ian.)

-4,6 (ian.)

-0,2 (ian.) +1,7 (feb.) +1,4 (ian.)

Rata infla]iei (%) +2,1 (trim. IV) +0,9 (feb.) +1,7 (mar.) +1,6 (feb.) +1,9 (feb.)

0,9 (feb.) +1,3 (feb.) +1,1 (mar.) +1,1 (feb.)

-1,1 (feb.) +3,0 (feb.) +0,8 (feb.) +0,8 (feb.) +1,6 (feb.) +2,1 (feb.) +0,9 (feb.)

12-18 aprilie 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt Nu sunt eu un expert \n politica american=, dar [tiu c`te ceva despre gropi. {i uit`ndu-m= la cum reac]ioneaz= Partidul Republican la adoptarea legii privind asigur=rile de s=n=tate, \mi pare c= ei violeaz= prima lege a gropii: “C`nd ai c=zut \ntr-una, opre[te-te din s=pat”. de THOMAS L. FRIEDMAN

Puntea spre secolul XXI

D

a, [tiu, sondajele arat= c= republicanii nu sunt afecta]i electoral de aceast= strategie “s=-spunem-doar-nu”. Dar nici nu se poate spune c= [i-ar fi atras astfel mul]imi de simpatizan]i. Republicanii trebuie s= vin= cu ceva mai mult dec`t cu conceptul “s=-spunem-nu-la-orice-\n-afar=de-diminuarea-impozitelor-[i-cre[tereaforajelor” pentru a fi \n stare s= impun= un candidat credibil pentru 2012. {i iat= de ce.

Dac= ve]i privi suficient de \n urm=, se poate spune c= George W. Bush a adus revolu]ia lui Reagan - cu accentul ei pe reduceri de impozite, dereglementare [i guvernul-e-problema-nu-solu]ia - la concluzia sa logic= [i chiar mai mult. Dar cu un deficit \n cre[tere [i o criz= bancar= cauzat= de un exces de dereglementare, reaganismul [i-a atins limita. |ntre timp, pre[edintele Barack Obama a reu[it s= treac= legea asigur=rilor de s=n=tate aduc`nd [i revolu]ia New Deal a lui Franklin Roosevelt la o concluzie logic=.

De aici nu mai sunt redute majore de cucerit pentru americani. Va avea grij= de asta pia]a bursier=.

Cu alte cuvinte, ambele partide mari [i-au \ncheiat acum misiunile principale r=mase din secolul XX, enun]ate \n premier= de liderii lor emblematici. |ntrebarea real= este care partid va construi pentru America o punte c=tre secolul XXI, una care s= ne consolideze capacitatea de a concura \n economia global=, concomitent cu practicarea unei discipline fiscale mai stricte.

M=car Obama \ncearc= s= impun= o agend= care s= urm=reasc= visul american \n aceste noi condi]ii. Nu sunt de acord cu fiecare m=sur= de-a sa - a[ vrea, bun=oar=, s= v=d mai mult accent pe inovare [i pe micile afaceri aflate la \nceput -, dar e evident c= \ncearc=. N-am aceea[i impresie despre republicani, [i \n special despre cei grupa]i \n jurul aripii dure.

66 BUSINESSmagazin I 12-18 aprilie 2010

Prezum]ia obamismului este c= ne afl=m acum \ntr-o economie global= hipercompetitiv=, unde c`[tig=torul va fi ]ara care va reu[i s=-i pun= pe cei mai educa]i, creativi [i diver[i angaja]i laolalt= cu cea mai bun= infrastructur= - l=rgime de band=, porturi, aeroporturi, trenuri de mare vitez= [i bun= guvernare. {i c= ne afl=m \ntr-o lume cu o clim= \n \nc=lzire, care va evolua de la 6,8 miliarde p`n= la 9,2 miliarde de oameni p`n= \n 2050, a[a \nc`t cererea de energie verde va cre[te p`n= dincolo de tavan. Prin urmare, ET - tehnologia energetic= - va fi urm=toarea noastr= industrie global=.

A[a c= guvernarea conteaz=. Ea trebuie s= stimuleze corpora]iile s=-[i construiasc= urm=toarea fabric= aici, \n America - \ntr-o perioad= c`nd celelalte state ofer= stimulente \ntr-o manier= proprie; trebuie s= recruteze imigran]i cu un \nalt grad de formare profesional=; trebuie s= fixeze cele mai \nalte standarde de educa]ie na]ional= [i de stimulare a cercet=rii; trebuie s= creeze setul corect de reglement=ri energetice pentru a stimula companiile cu o tehnologie mai curat=. {i - ceea ce nici democra]ii [i nici republicanii n-au \nceput \nc= s= fac= - trebuie s= pl=tim pentru toate acestea prin cre[terea simultan= a unor impozite, reducerea altora [i reducerea unora dintre serviciile oferite acum ca s= putem achita noile investi]ii \n infrastructur= [i educa]ie.

Nu mai putem merge \nainte cu un partid republican care vrea s= reduc= impozitele, dar nu spune la ce servicii vrea s= renun]e, sau cu un partid democrat ce vrea doar s= adauge c`t mai multe servicii publice, impozit`ndu-i doar pe cei foarte boga]i.

“Reforma asigur=rilor de s=n=tate a fost legea final= din pachetul New Deal”, arat= Edward Goldberg, profesor de

economie global= la Colegiul Baruch, care scrie o carte despre globalizare [i politica american=. “Secolul XXI va necesita un mix de reduceri de cheltuieli, investi]ii, inovare [i antreprenoriat dincolo de ce am visat noi p`n= acum”. S= spui pur [i simplu c= nu implicarea guvernului este r=spunsul, adaug= el, “c`nd noi de fapt purt=m patru r=zboaie: Irak, Afganistan, recesiunea [i remodelarea economiei americane” - este jenant. Un guvern de[tept trebuie s= fie liderul sau partenerul t=cut al tuturor acestor proiecte.

Un motiv pentru care Partidul Republican a e[uat \n conturarea unui program pentru secolul 21 este c= globalizarea a fragmentat partidul. Aripa sa de Wall Street/multina]ionale \n]elege c= avem nevoie de imigra]ie, comer] liber, tehnologie curat= [i sprijin guvernamental pentru o infrastructur= mai bun= [i pentru cercetarea [tiin]ific=, izvor al inov=rii. Cei din aripa dur= \ns= se opun practic la toate acestea. Singurul lucru ce une[te cele dou= aripi este dorin]a lor comun= de diminuare a impozitelor, punct.

Globalizarea a sl=bit [i baza de electorat democrat din r`ndul muncitorilor [i al sindicatelor, dar Partidul Democrat a absorbit o nou= categorie creat= de globalizare - pe care Goldberg o nume[te “noucra]ie” (Newocracy) - ce adun= laolalt= managerul de corpora]ie, antreprenorul din tehnologie, inginerul [i membrii meritocra]iei.

Ace[ti “noucra]i” ar fi \nclinat \n trecut spre republicani, dar acum mul]i sunt \n favoarea lui Obama. Ei nu sunt de acord cu tot ce propune el, dar simt c= el lucreaz= la acea punte spre secolul XXI, \n vreme ce republicanii [i aripa lor dur= sunt \n afara problemei. Azi nu avem un adev=rat partid de opozi]ie cu propria lui viziune despre secolul XXI. Avem doar opozi]ie. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+ © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE