Business Magazin Nr. 279

TOP BM: CELE MAI VIZITATE MALLURI (PAG. 39)

Nr. 279 (17/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 9 mai 2010

MANAGEMENT

Românul de la Nokia (pag. 32) SĂNĂTATE

Afacerea dieta (pag. 16)

AVIAŢIE

Toate drumurile duc la Frankfurt (pag. 12)

Fericiţi cei concediaţi NOUĂ DIN ZECE ANGAJAŢI CARE ÎȘI DAU ÎN JUDECATĂ ANGAJATORII PENTRU CĂ AU FOST CONCEDIAŢI AU CÂȘTIG DE CAUZĂ. NEREGULILE ÎN RELAŢIILE DINTRE ANGAJAŢI ȘI ANGAJATORI SUNT UNUL DINTRE MOTIVE. CARE SUNT CELELALTE? (PAG. 24)

LIFESTYLE

SPECIAL

Ziua în care s-au închis hipermarketurile (pag. 52)

NEW YORK TIMES: MAREA BRITANIE ȘI IMIGRANŢII (PAG. 44)

CUPRINS

Fericiţi cei

concediaţi

CONCEDIERILE MASIVE CARE S-AU FĂCUT ANUL TRECUT N-AU AVUT ÎN TOATE CAZURILE EFECTUL URMĂRIT - ACELA DE A REDUCE COSTURILE. MULTE COMPANII AU FOST NEVOITE SĂ PLĂTEASCĂ DIN GREU PENTRU ACEASTĂ DECIZIE, DUPĂ CE FOȘTII ANGAJAŢI ȘI-AU CERUT DREPTURILE ÎN INSTANŢĂ.

DE ANA RĂDUŢĂ

24

n

ACTUALITATE

n

ART+ {I SOCIETATE

12 AVIA}IE: Toate drumurile duc la Frankfurt

52 LIFESTYLE: Duminica f=r= hipermarket

16 S+N+TATE: Dietele, o afacere profitabil=.

Dar pentru cine?

56 FILM: Luna festivalurilor 60 CARTE: Despre brokeri [i religie

32 MANAGEMENT: Rom`nul de la Nokia 33 MEDIU: Drumul gunoiului colectat selectiv, de la tomberon la fabricile de prelucrare

n

n

ULTIMUL CUV~NT

66 THOMAS FRIEDMAN: E[ecul nu intr= \n calcul

BUSINESS HI-TECH

20 MEDIA: Nici online-ul nu mai e ce a fost 34 WEBOSCOP: Vrajbe [i amenin]=ri 32

36 TRANZAC}II: HPalm sau cum un gigant \nghite pe altul 36

n

SPECIAL

39 TOP BM: Cele mai vizitate mall-uri din Capital= 44 NEW YORK TIMES: Marea Britanie [i imigran]ii 52

48 NEW YORK TIMES: Cum faci bani mul]i de pe urma oamenilor s=raci

A: Alitalia (12), Anchor Grup (39), Apropo Media (20), ArcelorMittal (24); B: B=neasa Developments (39), Bechtel (24), British Airways (12); C: Carpatair (12), Carrefour (16), Coca-Cola (24); E: Equest Investments (39); H: HP (36); K: Kraft Foods (24); L: Lufthansa (12); M: MediaCom (20), MRM Worldwide Rom`nia (20); N: Neogen (20), Nokia (32); O: Orange (20); P: Palm (36), Petrom (24); R: Romtelecom (24); T: Tarom (12); U: Urban (33).

4 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

PRIM-PLAN n PARLAMENT Ne vedem la Curte! Legea lustra]iei a mai f=cut un pas spre concretizare, \n consens cu angajamentele asumate de pre[edintele Camerei Deputa]ilor Roberta Anastase \n fa]a organiza]iilor de revolu]ionari. Comisiile juridic= [i cea pentru drepturile omului din Camera Deputa]ilor au avizat favorabil proiectul de lege, urm`nd ca acesta s= mearg= \n votul plenului. Potrivit noii legi, cei care au avut func]ii retribuite \n fostul PCR [i \n fosta Securitate, dar [i func]ii de conducere \n justi]ie, fosta Mili]ie sau fo[ti [efi ai misiunilor diplomatice/consulare ale Rom`niei nu mai pot ocupa func]ii publice sau alese pentru cinci ani de la intrarea \n vigoare a legii. Dac= respectivii \ndeplinesc o func]ie public= \n care au fost ale[i, \[i pot termina mandatul, dup= care \ncepe s= curg= termenul lustr=rii. PSD a anun]at c= va ataca la Curtea Constitu]ional= legea.

n

C+T+LIN PREDOIU C`nd vine vorba de integritate, ministrul justi]iei trebuie s= mai a[tepte

Graba stric= ANI

T

ermenul de zece zile impus de pre[edintele Traian B=sescu pentru adoptarea noii legi de func]ionare a Agen]iei Na]ionale de Integritate este pe cale s= se termine, \ns= proiectul supus dezbaterii parlamentarilor pare a avea destule probleme datorate heirupismului cu care s-a lucrat la redactarea sa.

Ministrul justi]iei, C=t=lin Predoiu, a prezentat \n plenul Guvernului acest proiect f=r= a avea cuno[tin]= de motiva]ia Cur]ii Constitu]ionale cu privire la legea de func]ionare a ANI; prin urmare, unele sc=p=ri au fost inerente, \ns= ele par a fi \ndeajuns de mari \nc`t s= expun= [i viitoarea lege unei invalid=ri la Curtea Constitu]ional=. |n formula Guvernului, ANI r=m`ne un organism care va emite acte administrative ce r=m`n definitive dac= nu sunt atacate, ceea ce contravine deciziei Cur]ii, care a cerut ca ANI s= nu mai desf=[oare astfel de activit=]i de judecat=. De altfel, reprezentan]i ai societ=]ii civile - care au criticat [i decizia Cur]ii - s-au pronun]at ferm [i \mpotriva grabei cu care actuala putere

6 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

cere adoptarea noii legi, cre`nd condi]iile pentru un nou impas legislativ.

Iar acest impas este cu at`t mai probabil cu c`t PSD nu [i-a disimulat inten]ia de a \ngropa c`t de cur`nd posibil [i noua formul= a legii ANI, iritat probabil [i de tratamentul sfid=tor pe care pre[edintele Traian B=sescu i l-a aplicat liderului partidului, Victor Ponta, la consult=rile convocate de la Cotroceni exact pe aceast= tem=. (Din fericire pentru ei, liberalii au ales calea cea mai pu]in democratic=, aceea de a nu mai discuta cu pre[edintele, [i au sc=pat de mu[truluiala cazon= a lui Traian B=sescu, cu riscul de a ap=rea ca un partid inflexibil [i nedispus la compromisuri.)

Lipsa de concordie \n Parlament cu privire la soarta ANI a dus de altfel [i la situa]ia jenant= \n care pre[edinta Camerei Deputa]ilor a fost nevoit= s= cear= repetarea votului pentru acest proiect de lege, pentru ca acesta s= \ntruneasc= (cu largul concurs al chestorilor Camerei) num=rul necesar de voturi favorabile pentru a fi adoptat. n

POLITIC+

1 Mai breaz ca altul. Noua forma]iune de la st`nga PDL, Uniunea Na]ional= pentru Progresul Rom`niei (UNPR), urma s= fie lansat= chiar de 1 mai, zi \n care [i PSD a anun]at c= va renun]a la obi[nuitele sale petreceri pantagruelice \n aer liber \n favoarea unor manifesta]ii de protest la adresa Guvernului. UNPR a marcat deja, \nainte de lansarea oficial=, prima controvers= cu executivul din care face parte [i pe care \l sprijin= \n Parlament. Astfel, Gabriel Oprea, ministrul ap=r=rii [i viitor [ef al noului partid, a anun]at c= nu renun]= la amendamentul ca pensiile militarilor s= fie exceptate de la legea unic= a pensiilor.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Topul celor mai vândute mașini de import din primul trimestru, un material exclusiv online realizat pe baza datelor Asociaţiei Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a fost cea mai accesată știre pe site-ul www.businessmagazin.ro* săptămâna trecută, trei dintre cele mai accesate știri fiind materiale realizate exclusiv online.

1. Cele mai vândute mașini de import în primele trei luni (EXCLUSIV ONLINE) 2. Daţi drumul la CV-uri! Cine mai angajează 3. Cum ne-a schimbat criza viaţa 4. Cum arată cel mai subţire monitor LED din lume (EXCLUSIV ONLINE) 5. Un dezvoltator închiriază apartamentele nevândute pentru petreceri private (EXCLUSIV ONLINE) * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n BELGIA |n pragul dezastrului. Intrarea Belgiei \ntr-o nou= criz= politic= pune Uniunea European= \ntr-o situa]ie foarte sensibil=, Bruxellesul fiind nu doar simbolul institu]iilor europene, ci [i viitoarea capital= prin rota]ie a Uniunii Europene, \ncep`nd cu 1 iulie. Demisia de s=pt=m`na trecut= a celui de-al doilea guvern condus de Yves Leterme a deschis u[a mai multor scenarii posibile de criz=, inclusiv organizarea unor alegeri anticipate, de care partidele francofone se tem, \ntruc`t ele ar putea aduce o victorie a na]ionali[tilor flamanzi. Camera Deputa]ilor din parlamentul federal belgian se afl= sub presiunea partidelor flamande care cer scindarea circumscrip]iei Bruxelles-Halle Vilvoorde [i retragerea dreptului de vot pentru francofonii din aceste zone.

n MAREA BRITANIE At`t mai trebuia. Premierul britanic Gordon Brown p=rea s=-[i fi compromis [ansele unei evolu]ii onorabile la alegerile de pe 6 mai, dup= ce a fost \nregistrat \n timp ce o numea “intolerant=” pe o pensionar=, votant= a laburi[tilor, care tocmai \[i exprimase temerile cu privire la imigran]ii din Europa de Est. Presat de reac]ia presei, Brown

[i-a cerut personal scuze pensionarei, la domiciliul acesteia, \ns= comentatorii sus]in c= nu a reu[it s= se reabiliteze \n r`ndul unei p=r]i a electoratului care, pe l`ng= criza economic=, este m=cinat [i de problema tot mai stringent= a imigran]ilor.

n REPUBLICA MOLDOVA Constitu]ie pe din dou=. Republica Moldova se preg=te[te pentru o nou= perioad= de divergen]e politice, dup= ce Curtea Constitu]ional= a acceptat ca un proiect de revizuire a Constitu]iei propus de c=tre comuni[ti (PCRM) s= poat= intra \n

dezbaterea Parlamentului. Este de a[teptat ca o decizie similar= s= fie luat= \n aceast= s=pt=m`n= [i \n privin]a unui proiect al alian]ei de guvernare (AIE). Principala deosebire dintre cele dou= proiecte este c= PCRM propune trei tururi pentru alegerea [efului statului, \n al treilea nemaifiind nevoie dec`t de majoritatea simpl=, \n timp ce actuala putere ar vrea ca pre[edintele s= fie ales prin votul direct al cet=]enilor. Niciun proiect de revizuire a Constitu]iei nu poate trece f=r= sprijinul celeilalte p=r]i, pentru c= necesit= 68 de voturi favorabile. Alian]a pentru Integrare European= are 53 de deputa]i, iar comuni[tii 43.

PUBLICITATE

prim-plan n ECONOMIE Mai cre[te economia? {tirea s=pt=m`nii trecute a fost recunoa[terea, chiar pe c=i mai pu]in oficiale, a perspectivei c= economia ar putea s= nu creasc= deloc anul acesta. Dup= ce anul pornise cu estimarea comun= a Guvernului [i a FMI c= economia va cre[te cu 1,3%, \ntre timp prognoza Fondului s-a redus spre 0,8%, pentru ca acum s= tind= spre zero. F=r= leg=tur= cu situa]ia din Grecia, de[i aparent ca reac]ie la ceea ce s-a \nt`mplat pe pie]ele financiare, [eful misiunii Fondului la Bucure[ti, Jeffrey Franks, a recomandat Rom`niei “s= fie vigilent= \n \ndeplinirea angajamentelor asumate” (sensul declara]iei lui Franks ar trebui mai degrab= c=utat \n afirma]ia recent= a reprezentantului nostru la FMI, Mihai T=n=sescu, c= p`n= acum “nu s-a f=cut mai nimic \n primul trimestru” pentru cre[terea disciplinei fiscale).Deocamdat=, deficitul bugetar \n primul trimestru s-a \ncadrat \n ]inta stabilit= cu FMI - 8,22 miliarde de lei (1,53% din PIB) fa]= de ]inta de 8,25 miliarde de lei, \ns= ceea ce este \ngrijor=tor e c= ]inta s-a realizat \n principal, ca de fiecare dat= p`n= acum de la \ncheierea acordului cu Fondul, pe seama t=ierii investi]iilor - cheltuielile de capital au fost t=iate cu 36,5%, \n timp ce cheltuielile de personal au sc=zut cu numai 8,7%, de[i acestea din urm= erau a[teptate s= aduc= grosul economiilor. |n privin]a veniturilor, notabil e c= ele au sc=zut mai mult dec`t cheltuielile (cu 1,4% fa]= de aceea[i perioad= din 2009, fa]= de o sc=dere a cheltuielilor cu 0,5%), ceea ce tr=deaz= acelea[i probleme din trimestrele precedente - activitatea \n economie \nc= nu-[i revine, iar colectarea \ncas=rilor la buget r=m`ne insuficient=. |n aceste condi]ii, sunt normale declara]iile ministrului de finan]e Sebastian Vl=descu [i ale guvernatorului Mugur Is=rescu potrivit c=rora nu trebuie [i nu se are \n vedere o cre[tere a TVA, chiar dac= Guvernul [i FMI continu= s= discute despre alte posibile moduri de a l=rgi baza de impozitare. |n privin]a finan]=rilor, pentru luna mai Finan]ele inten]ioneaz= s= se \mprumute cu mai mult de un miliard de euro de pe pia]a intern=, prin obliga]iuni [i certificate de trezorerie, ceea ce \nseamn= o sum= dubl= fa]= de valoarea datoriei care va ajunge la scaden]=. Urm=toarea tran[= de \mprumut de la FMI, de 850 mil. euro, ar putea sosi la sf`r[itul lui iunie, \ns= ea este irelevant= pentru necesit=]ile de finan]are ale bugetului.

PRINTRE GHILIMELE

“E CORECT {I E MODERN. A{A E FRUMOS, CU BAR+, CA S+ {TIM CE MEMBRI AVEM” Victor Ponta, pre[edintele PSD, despre noile carduri de plastic care vor \nlocui carnetele de membri ai partidului s=u

“{i c`inii sunt suflete” Sorin Oprescu, primarul Capitalei, declar`ndu-se contra eutanasierii c`inilor vagabonzi, propus= de prefectul Bucure[tiului

“De multe ori, c`nd am v=zut ce moar= stricat= de vorbe este [i ce decizii ia, mi-am mu[cat limba. Dar nenorocitul acesta uit= c= [i bihorenii sunt pl=titori de taxe” Cornel Popa, liderul PNL Bihor, despre premierul Emil Boc, care a decis mutarea de la Oradea la Cluj a Inspectoratului Teritorial de Stat \n Construc]ii Nord-Vest

“O s= vede]i c= o s= invent=m alte formule, care o s= m= consacreze [i aceste formule” frunta[ul PSD Marian Vanghelie, \ntrebat cu ce a vrut s= \nlocuiasc= anul acesta serb=rile de 1 Mai cu mici [i bere

“Deci \n]eleg c= pot s= ]in secret c= am apartament din Mih=ileanu, s= nu [tie nimeni” pre[edintele Traian B=sescu, despre ideea ca demnitarii s= completeze dou= declara]ii de avere, una cu component= public=, una confiden]ial=

“A fost o decizie \n unanimitate a Biroului - suntem surmena]i to]i cei care conducem ast=zi PNL” pre[edintele PNL, Crin Antonescu, anun]`nd c= nu mai particip= la consult=ri la Cotroceni, dup= ce pre[edintele i-a acuzat pe unii politicieni de dezinteres fiindc= sunt “surmena]i” de mersul la TV

8 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n GRECIA A venit r`ndul b=ncilor. Pisica greceasc=

\ns=[i obliga]iuni emise de Grecia de pe pie]ele financiare. R=m`ne de v=zut \ns= c`t de dornice vor fi b=ncile s= se implice \n planul de sus]inere a Greciei, at`t timp c`t autorit=]ile de la Atena au \n continuare probleme cu protestele violente de strad= contra m=surilor de austeritate: joia trecut=, nici nu se terminaser= discu]iile cu sindicatele [i deja demonstran]ii erau \n strad=, \ncerc`nd s= asedieze cl=direa guvernului.

Pre[edintele Comisiei Europene, José Durão Barroso, a insistat c= nu se pune problema unei restructur=ri a datoriei Greciei [i c= \n general restructurarea datoriilor pentru un stat din zona euro nu poate fi o tem= de discu]ie, aluzia sa fiind la recenta retrogradare a ratingului de credit suveran pentru Portugalia [i Spania, tot din cauza \ngrijor=rilor privind perspectiva datoriei publice [i a deficitelor bugetare. Ewald Nowotny, membru al consiliului B=ncii Centrale Europene, a ]inut s= adauge, potrivit publica]iei elene Capital, c= nu se poate compara situa]ia macroeconomic= a Portugaliei cu cea a Greciei, de vreme ce statisticile BCE relev= c= \n timp ce Portugalia a pierdut 3% din competitivitate \n ultimii zece ani, Grecia a pierdut 8%. Ministrul economiei din Spania, Elena Salgado, a insistat [i ea c= ]ara sa nu va fi nevoit= s= cear= niciun ajutor financiar de la partenerii europeni [i a criticat deschis agen]ia de rating Standard & Poor’s pentru criteriile “mai pesimiste dec`t ale altor anali[ti”.

PUBLICITATE

tinde s= fie deja pasat= mai departe b=ncilor: dup= ce din discu]iile de joi ale premierului Papandreou cu sindicatele [i patronatele a reie[it destul de clar ce m=suri de austeritate va trebui s= ia Atena pentru a economisi 23-25 de miliarde de euro \n urm=torii trei ani, drept condi]ie spre a c=p=ta ajutorul financiar de la FMI [i UE, oficialii ]=rilor din zona euro \ncep s= vorbeasc= despre b=nci ca poten]iali participan]i la rezolvarea crizei grece[ti. Ministrul german de finan]e, Wolfgang Schaeuble, a declarat vineri c= va cere b=ncilor nem]e[ti s= cumpere obliga]iuni elene dup= ce va fi fost aprobat planul de salvare financiar= a Greciei de c=tre FMI [i UE. Aceasta ar \nsemna c= Schaeuble urmeaz= s= \ncerce s= conving= una c`te una b=ncile s= participe la salvarea Greciei, cump=r`nd obliga]iuni ca s= dea un semnal de \ncredere pentru pie]ele financiare [i s= limiteze specula]iile investitorilor contra Greciei. Solu]ia clasic= a “implic=rii sectorului privat”, adic= a b=ncilor, era oarecum de a[teptat, din moment ce Banca Central= European= nu poate, conform legisla]iei europene, s= cumpere ea

editorial Conceptul “the day after” - “ziua de dup=” ceva, adic= - nu este nou [i a fost folosit \n filme, de exemplu, despre lumea de dup= un r=zboi nuclear sau dup= o catastrof= ecologic= major=. Analiz`nd, \ncerc`nd s= anticipezi “ziua de dup=”, po]i \n]elege mai bine schimbarea [i te po]i preg=ti pentru viitor. de DORIN OANCEA, REDACTOR-{EF ADJUNCT

The Day After (I)

O

discu]ie despre lumea de dup= dispari]ia presei tip=rite ar fi folositoare, de exemplu, \ntr-un context marcat de reducerea tirajelor sau a \ncas=rilor din publicitate, de rezultatele \n sc=dere ale celor mai multe case de pres= din Rom`nia [i din lume, dar [i de apeten]a din ce \n ce mai sc=zut= a oamenilor pentru citit ziare. Exist= tot mai multe voci care c`nt= prohodul presei - in[i cu afaceri pe internet, speciali[ti \n comunicare, anali[ti sau simpli cet=]eni. Cli[eele sunt la \ndem`n=: internetul este noul mediu, jurnali[tii sunt stupizi, noile platforme vor \nlocui h`rtia, oamenii nu mai vor s= pl=teasc= pentru informa]ie, bla, bla, bla. |n mod ciudat, n-am v=zut niciunde o discu]ie complet= despre ce \nseamn= schimbarea din pres=.

Am intuit schimbarea \n urm= cu mul]i ani, \ncep`nd s= citesc un articol \ntr-o revist= american=; era scris \ntr-un mod direct [i despre un subiect de care nu m-a[ fi apropiat atunci nicicum: o poveste despre marketing [i b=uturi alcoolice care \ncepea cam a[a: “..crezi c= pl=te[ti mai mult pentru apa curat=, grija \n distilare [i cerealele de calitate? Ei bine nu, fraiere! E marketing....”, [i continua pe acela[i ton. Cum s= te adresezi \ntr-un mod a[a de necuviincios cititorului?, am g`ndit atunci. Dar succesul revistei m-a convins c= se poate [i c=, dac= argumentezi logic [i corect, iar stilul scriiturii este savuros, cititorul chiar va aprecia s= fie f=cut fraier.

Mul]i ani mai t`rziu revista aceea nu mai este, chiar dac= a fost bine scris= [i a revolu]ionat lumea mic= a presei; a fost m=turat= de valurile iscate de internet [i de new media. Reg=sesc \n schimb fr`nturi din spiritul jurnali[tilor de acolo [i recunosc c= am \mprumutat [i eu din acel spirit, cum m-am priceput.

Acel spirit m= face s= \ntreb ast=zi: fraierilor, chiar nu vede]i mai mult? De ce nu

10 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

pomene[te nimeni de afacerile conexe care ]in de media [i care ar putea fi afectate de c=derea presei, a[a cum o anticipeaz= cei mai mul]i?

The Day After: \ncep s= sufere fabricile de materiale [i tipografiile [i furnizorii de servicii, de la fotografii la distribu]ie.

Pe urm= companiile de rela]ii publice [i creativii din publicitate vor constata c= le-au disp=rut buc=]i consistente din business [i c= sumele pe care le m`nuiesc nu mai sunt acelea[i.

Golul se va amplifica, va cuprinde tot mai multe segmente, de la cet=]eanul de r`nd, care ast=zi are impresia c= [tirea, informa]ia, cre[te undeva \n copacul Google, singur=, f=r= contribu]ia cuiva [i p`n= la purt=torul de cuv`nt al unei companii care va descoperi c= pur [i simplu nu vorbe[te aceea[i limb= cu strada. |n timp copacul Google va deveni din ce \n ce mai sterp iar companiile vor constata c= nu mai comunic= deloc cu clien]ii.

Vor disp=rea voci publice, puternice, coerente, chiar partizane, dar competente [i echilibrate, dispun`nd chiar [i de o anumit= doz= de \n]elepciune.

The new media va descoperi c= o surs= bun= de trafic, conflictul adic=, acum la mod= [i folosit din plin, a disp=rut [i vor trebui s= caute noi ]inte [i noi modalit=]i de a se men]ine \n aten]ia publicului.

Politicienii [i administra]iile vor fi, probabil, cei mai ferici]i - cine s= mai critice cheltuielile nejustificate, cine s= mai \ntrebe “de ce, cum, c`nd, c`t?”.

Scenariul este o viziune simplist= [i dus= la extrem; \n realitate a[a ceva nu se va \nt`mpla. Modelele de business vor fi rescrise [i oamenii vor realiza c= Marshall McLuhan nu a avut \ntrutotul dreptate - mesajul nu este totdeauna mediul. Unele mesaje trebuie concepute, detaliate, puse \n context iar mediul - tip=ritur=, internet, semnale cu fum

sau grafitti-uri - conteaz= mai pu]in (teoria lui McLuhan se verific= \n alte zone, TV sau internet, dar asta e alt= discu]ie). Dar, repet, analiz`nd o poten]ial= “zi de dup=”, chiar pe un fond lipsit de realism, vom \n]elege mai bine unde gre[im acum.

Numere: \n s=pt=m`na 22 - 26 martie reforma sistemului medical promovat= de pre[edintele Barak Obama domina presa american=: 60% din informa]ia difuzat= de social media [i 45% din cea furnizat= de media tradi]ionale priveau reforma (pentru compara]ie, problema internetului \n China era, cu 15%, urm=torul subiect \n social media, \n timp ce criza economic=, cu 10%, era al doilea cel mai important subiect \n ziare [i reviste). Cu toat= aceast= desf=[urare de for]e, \n aceea[i perioad= trei sferturi dintre americani declarau c= habar n-au ce \nseamn= reforma sistemului sanitar.

Alte numere: \n ianuarie 2010, jum=tate dintre rom`ni spuneau, conform unui studiu al UPC, c= s-au s=turat s= vad= la TV emisiuni pe tema crizei economice, peste 44% considerau c= posturile TV sunt de vin= pentru \nr=ut=]irea situa]iei, 29,6% spuneau c= nu vor s= vad= [tiri despre oameni care \[i pierd locurile de munc= sau locuin]ele, iar 16,9% militau pentru interzicerea programelor care arat= efectele negative ale crizei. 50% dintre rom`ni se informeau \n leg=tur= cu criza economic= de la televizor, 44% de pe internet, 4% din ziare [i 1% de la radio. {i \ntrebare: \n aceste condi]ii, unde mai este rolul presei [i unde este fractura?

Ar trebui ca la emisiunile de [tiri crainicii s= stea \n cap, iar jurnali[tii s= foloseasc= toate vorbele acelea cu bip-uri pentru a capta aten]ia publicului? n dorin.oancea@businessmagazin.ro

AVIA}IE

Sau la München. Sau la Zürich. Sau la Viena [i la Londra. Toate achizi]iile [i dezvoltarea Lufthansa din ultimii doi ani au ca scop consolidarea pozi]iei de num=rul unu european. Iar managementul german vrea s= fie sigur c= acoper= a[a cum trebuie zonele cele mai fierbin]i ale continentului din urm=torii ani. Cu Rom`nia inclus=. de IULIANA ROIBU, FRANKFURT

TOATE ZBORURILE DUC LA

FRANKFURT nul acesta nu mai cump=r=m nimic.” Karsten Benz ron]=ie biscui]i dulci c`nd poveste[te repede, tipic nem]e[te, despre planurile echipei galbene de la Frankfurt. Directorul de v`nz=ri al Lufthansa pentru Europa are biroul \n headquarterul companiei de pe aeroportul din Frankfurt [i e \nc= relaxat.

Norul de cenu[= ce a urmat exploziei vulcanului din Islanda \nc= nu ajunsese deasupra Germaniei, iar despre interdic]ia de zbor european= \nc= nici nu era vorba.

Benz era mul]umit c= Lufthansa a \ncheiat

“

A

12 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

anul crizei cu profit opera]ional, explic`nd c= sc=derea adus= de criz= va putea fi recuperat= treptat, a[a cum [i-a revenit pia]a [i dup= 9/11. |n c`teva zile \ns=, lumea optimist= a lui Benz s-a transformat considerabil: pierderile companiilor aeriene din cauza norului de cenu[= au ajuns la 1,5 miliarde de euro, conform estim=rii IATA. Lufthansa nu estimase \nc=, p`n= la \nchiderea edi]iei, pierderile financiare aduse de \ntreruperea consecutiv= a zborurilor timp de trei zile (5.400 de zboruri) [i de limitarea zborurilor timp de aproape o s=pt=m`n=. Chiar dac= nu [tia ce va urma, Karsten Benz se

referea la crizele din pia]a de avia]ie ca la ni[te chestiuni pentru care are deja re]ete preg=tite: “Ar mai putea ap=rea probleme, ar mai putea fi ni[te sc=deri, am avut o criz= la 9/11, apoi a fost criz= economic=, dar dup= sc=dere se c`[tig= din nou altitudine”.

Benz lucreaz= \n Lufthansa de 20 de ani.

A intrat ca trainee \n companie \n 2000, la 25 de ani, imediat dup= terminarea facult=]ii [i a unui MBA, [i acum conduce v`nz=rile pentru Europa - adic= cel mai mare business unit al companiei. Are planurile bine f=cute pentru evolu]ia Lufthansa din urm=toarea perioad=: consolidarea achizi]iilor din ultimii

ÎN LOC DE ALITALIA. După câteva încercări nereușite de cumpărare a companiei italiene, Lufthansa a înfiinţat propriul brand pentru captarea traficului prin Milano.

Echipa galbenă de la Frankfurt În urma unei strategii agresive de marketing și achiziţii, Lufthansa a devenit cel mai mare operator aerian european în funcţie de numărul de pasageri transportaţi.

INTEGRARE. Lufthansa reune[te acum 5 companii: Lufthansa, SWISS, Austrian Airlines, bmi [i Brussels Airlines, ultimele patru fiind achizi]ionate \n ultimii trei ani.

ZBORURI. |n 2010, Lufthansa a ajuns s= opereze 1.800 zboruri pe zi c=tre 275 de destina]ii, prin hub-urile sale: Frankfurt, München, Viena, Zürich, Bruxelles, Londra [i Düsseldorf.

ani [i dezvoltarea zonelor din care compania a[teapt= cre[tere \n urm=toarea perioad=.

Pentru Benz [i colegii s=i, cuv`ntul consolidare nu este doar un termen corporatist de care se folosesc companiile atunci c`nd nu au alte nout=]i. Achizi]iile din ultimii ani - SWISS, Brussels Airline, bmi [i, cel mai nou, Austrian - trebuie integrate \n grup, at`t opera]ional, c`t [i financiar. Nu \ns= [i ca brand - nici Austrian, nici SWISS nu vor deveni Lufthansa, spune Karsten Benz: “Lufthansa avea nevoie de mai multe pie]e dec`t Germania [i de mai multe hub-uri \n regiune. Asta este singura motiva]ie pentru aceste achizi]ii [i am decis ca Austrian s= r=m`n= o companie independent=, cu logo-ul [i atitudinea ei antreprenorial=, la fel ca toate celelalte companii din grup”.

Achizi]ia Austrian este str`ns legat= de interesul Lufthansa de captare a traficului din centrul [i estul Europei: “Discut=m de ani [i ani de zile despre dezvoltarea traficului din zon= [i despre faptul c= este cea mai promi]=toare pia]= european=”, spune Benz,

care consider= c= modelul de dezvoltare a Austrian nu trebuie \ntrerupt. “Austria are o istorie de rela]ii cu Europa Central=, multe companii din regiune au headquaterul la Viena, mul]i pasageri de lung curier din estul Europei prefer= s= se opreasc= la Viena pentru c`teva \nt`lniri de business [i apoi s= mearg= mai departe pe zboruri transcontinentale”.

A[adar, dup= cum explic= directorul de v`nz=ri al Lufthansa, Viena face parte din strategia companiei de a servi CEE [i nu va fi hub-ul exclusiv pentru CEE. Deocamdat= \ns=, Viena va r=m`ne pentru Lufthansa cel mai estic hub, dat fiind c= inten]iile companiei nu vizeaz= noi achizi]ii \n perioada urm=toare. Nici Istanbulul, un hub regional cu o cre[tere foarte puternic= anul trecut, nu este deocamdat= \n lista de viitoare cuceriri ale Lufthansa - mai ales c= este acoperit local de SunExpress (un joint-venture \ntre liderul german [i liderul turcesc Turkish Airlines), companie care leag= ora[ul de ]=rile germane. |n ce prive[te alte pie]e din regiune, Benz u

PASAGERI. Grupul german a transportat \n 2009 peste 55 de milioane de pasageri, \n sc=dere cu 2,6% fa]= de 2008. |mpreun= cu bmi, SWISS [i Austrian, num=rul pasagerilor a atins 76 de milioane.

ROM~NIA. Anul trecut, Lufthansa a transportat 600.000 de pasageri, iar Austrian 300.000 de pasageri. |mpreun= cu pasagerii de pe zborurile SWISS, grupul german a transportat \n Rom`nia aproximativ 1 milion de pasageri.

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 13

avia]ie admite c= sunt multe flag carriers (companii na]ionale) interesante \n CEE, dar c= deocamdat= compania este interesat= de dezvoltarea brandului Lufthansa \n aceste pie]e [i nu neap=rat de achizi]ii.

Mai ales c=, dup= p=rerea lui Benz, cre[terea din regiune va fi, [i \n urm=torii ani, mai interesant= dec`t \n Europa de Vest: “CEE va cre[te [i va reveni la volumele de dinainte de criz= [i mai mult de at`t. Traficul aerian \n CEE nu a apucat s= ajung= la maturizare, a[adar, odat= cu revenirea cre[terii, va re\ncepe [i acoperirea complet= a pie]ei”. |n acest context, lui Benz i se pare natural ca acum compania s= se focalizeze pe a-[i face temele. Pia]a s-a schimbat [i consumatorul odat= cu ea, spune resemnat Benz: “Acum pia]a se reface dup= criz= [i trebuie s= ne repozi]ion=m; deja clien]ii au alte a[tept=ri, deoarece companiile low-cost au c`[tigat teren [i din cauza lor trebuie s= reg`ndim strategia de zbor european=”.

Cea mai important= strategie anti-criz= [i de lupt= cu low-costul a fost pre]ul unic adoptat de nou \nfiin]ata companie Lufthansa Italia pe zborurile dinspre Rom`nia (tariful de 100 de euro dus-\ntors a r=mas fix de la lansarea companiei \n iarna anului trecut), strategie care a asigurat companiei cot= de pia]= pe zborurile c=tre

„Polonia,

România și Rusia vor fi cele trei hot spot europene în ce privește piaţa de aviaţie în următorul an.“ KARSTEN BENZ, LUFTHANSA

14 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Italia, cea mai solicitat= destina]ie din Rom`nia. “Astfel de politici tarifare vor mai ap=rea pe Lufthansa”, admite Benz.

Num=rul de pasageri [i afacerile raportate de Lufthansa \n Rom`nia au crescut cu 6% \n 2009, \n special pe fondul introducerii de noi curse. Dincolo de num=rul mai mare de locuri scos la v`nzare, operatorul german a integrat \n 2009 [i zborurile Swiss din Rom`nia (\n urma achizi]iei companiei elve]iene \n 2008), dar a inaugurat [i zborurile Bucure[ti-Milano prin nou-\nfiin]ata companie Lufthansa Italia.

Astfel, Lufthansa a ajuns la 600.000 de pasageri transporta]i [i la o cot= de pia]= de 24% \n Rom`nia, imediat dup= TAROM. Benz nu consider= \ns= suficient= cota de pia]= din Rom`nia. Crede c= mai sunt multe variante de cre[tere, \n special prin conectarea mai multor ora[e cu hub-urile vest-europene. Mai ales c= Rom`nia face parte din top 3 european \n ceea ce prive[te cre[terea din urm=torii ani: “Polonia, Rom`nia [i Rusia sunt cele trei hot spot \n Europa, iar c`nd vine vorba de long haul, China [i India sunt cele mai importante”.

Concentrarea pasagerilor \n hub-urile germane este foarte important= pentru Benz.

Iar printre cei mai pre]io[i pasageri la care se uit= acum sunt italienii, adu[i de Lufthansa din Italia sau transporta]i prin toat= Europa de Lufthansa Italia. Operatorul german a f=cut multe eforturi pentru a cump=ra Alitalia [i a c`[tiga pia]a italian=, \n urm= cu c`]iva ani, \ns= ac]ionarii nu s-au \n]eles, iar operatorul italian a intrat \n SkyTeam, alian]= controlat= de Air France-KLM [i rivala Star Alliance, din care face parte Lufthansa. |nfiin]area Lufthansa Italia a venit a[adar ca o replic= nem]easc= la sf`r[itul lui 2008: “De obicei, mergem \ntr-o pia]=, facem un parteneriat cu flag carrierul sau cu o companie de acolo, eventual cump=r=m [i ac]iuni. Mai zilele trecute, eram interesa]i \n ac]iuni la Alitalia, dar nu mai a[tept=m \nc= un r=spuns \n acest sens”, spune Karsten Benz. Siguran]a directorului de v`nz=ri se bazeaz= pe Lufthansa Italia, care a transportat 1 milion de pasageri \n primul s=u an de operare. “Mul]i italieni consider= Lufthansa Italia o companie local= [i vom capitaliza c`t vom putea acest aspect.” Pentru c=, a[a cum consider= toat= lumea \n pia]a de avia]ie, produsul Lufthansa Italia (unde este tot timpul muzic= italian= [i se serve[te expresso la bord) este un exemplu destul de clar al tendin]ei cuceritoare a germanilor, care reu[esc \n diverse moduri s= \[i fac= loc \ntr-o pia]=. P`n= la urm=, cine nu se pred= poate pur [i simplu s= r=m`n= f=r= resurse. n

2009, trist pentru toată lumea Scăderea pieţei de aviaţie în 2009 a afectat atât companiile de linie, dar și companiile low-cost, însă cele mai mari scăderi au venit dinspre zborurile de lung-curier și dinspre business-class, altădată cele mai profitabile segmente pentru operatorii aerieni.

TAROM. Transportatorul na]ional a \ncheiat anul trecut cu venituri estimate la 1,1 miliarde de lei (260 de milioane de euro), mai pu]in cu 96 de milioane de euro fa]= de 2008. Dincolo de sc=derea afacerilor, mai grave au fost pierderile postate de companie, care au ajuns la 21 de milioane de euro, fa]= de 1,7 milioane de euro \n 2008.

Num=rul de pasageri transporta]i \n 2009 a fost \n sc=dere cu 13% fa]= de situa]ia din anul anterior, p`n= la 1,72 milioane de persoane.

BRITISH AIRWAYS. Afacerile transportatorului britanic au pierdut destul teren \n 2009, sc=derea valoric= a traficului pe curse scurte [i medii fiind de 25%. Din Rom`nia, BA a transportat cu 10% mai pu]ini pasageri dec`t \n 2008, dar din punct de vedere valoric sc=derea a fost mai mare din cauza promo]iilor [i a diverselor variante prin care compania a \ncercat s= p=streze constant num=rul de pasageri.

CARPATAIR. Afacerile operatorului cu hub la Timi[oara au sc=zut \n 2009 cu 30 de milioane de euro, ajung`nd la 63 de milioane de euro (valoare aproximativ egal= cu cifra de afaceri din 2006). Cursele cu grad slab de \nc=rcare, precum Kiev sau Salonic, au fost \nchise, iar num=rul de pasageri transporta]i a sc=zut de asemenea cu 25%, p`n= la pu]in peste 500.000 de pasageri.

SOCIETATE

MODA DIETELOR C= aspectul fizic e o parte important= a personalit=]ii noastre nu e ceva nou.

Pu]ini \[i dau seama c=, de[i cheltuiesc foarte mul]i bani pe regimuri, nicio diet= nu le poate aduce prin ea \ns=[i zvelte]ea sau s=n=tatea mult visate.

Totu[i, dietele r=m`n un subiect de interes c`t se poate de larg, iar afacerile cl=dite de pe urma lor continu= s= prospere. de R+ZVAN MURE{AN

N

u [tiu ce s= mai fac, m`ine sunt la ziua 29 din cura de sl=bire, care ar trebui s= fie de ap=, dar voi avea mult= activitate la serviciu [i sincer nu cred c= o voi putea ]ine, mai ales c= dup= ziua asta de fructe, am o foame de lup.

Nici cu banii nu stau prea bine, pentru c= m-a costat ceva p`n= acum”, scrie Diana pe unul din forumurile despre sl=bit de pe internet.

Problema \nf=]i[at= aici este frecvent= [i probabil [i unii dintre cititorii acestui articol rezoneaz= cu ea.

Nutri]ionistul Marius Preda porne[te de la un sondaj realizat de speciali[tii din domeniu potrivit c=ruia rom`nii au \nceput

“

16 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

s= con[tientizeze c= aspectul fizic conteaz= tot mai mult \n rela]iile sociale, \ns= efectul e c= ac]ioneaz= \n mod diferit. “Jum=tate dintre cei preocupa]i de acest aspect ]in diet= ca s= fie mai s=n=to[i, 40% vor s= fie la mod=, iar 10% au probleme reale cu greutatea.” Preda atrage aten]ia asupra faptului c= orice diet= este nes=n=toas= dac= nu este \nso]it= de activitate fizic=. “O diet= poate fi eficient= pe termen scurt. Po]i pierde c`teva kilograme, dar dac= regimul fizic nu se intensific=, \n timp, kilogramele se vor recupera, ba chiar se vor aduna mai multe”, spune nutri]ionistul, insist`nd c= e mult mai simplu s= avem un stil de via]= mai activ dec`t s= calcul=m \n fiecare clip= ce avem \n farfurie.

“Mai ales la femei, este o precupare cresc`nd= pentru modul cum arat=.

Deopotriv= \ns=, [i b=rba]ii con[tientizeaz= c= modul cum se hr=nesc este corelat cu aspectul fizic”, remarc= profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul [tiin]ific al Institutului de Cercet=ri Alimentare.

Cercet=torul insist= pe ideea c= mul]i nu \n]eleg c= secretul unei s=n=t=]i durabile nu ]ine de regimurile de sl=bit, cu care el nu este de acord, ci de un stil de via]= care trebuie respectat toat= via]a. “Felul cum m`nc=m nu este suficient dac= nu e \nglobat \ntr-un stil de via]= s=n=tos [i activ [i o g`ndire pozitiv=”, adaug= Mencinicopschi. {eful ICA sus]ine c= mul]i nu \n]eleg aceasta [i \[i pun \n pericol

FOTO: OCTAV GANEA

s=n=tatea prin tot felul de diete care le promit o sl=bire rapid=. “Fie c= e vorba de o restric]ie caloric= foarte sever=, fie c= e vorba despre monotonizarea dietelor, adic= s= m=n`nci acela[i produs s=pt=m`ni \ntregi, efectele pot fi grave asupra st=rii psihice, cu depresie, dar [i anorexie, bulimie sau anemie”, sus]ine Mencinicopschi.

Profesorul Vasile Ast=r=stoae, pre[edintele Colegiului Medicilor din Rom`nia, sus]ine c= moda dietelor este un rezultat al diferitelor campanii legate de aspectul fizic, un subiect intens mediatizat, care porne[te de la un fenomen obiectiv - cre[terea obezit=]ii pe plan interna]ional.

Totu[i, profesorul atrage aten]ia asupra faptului c= mul]i dintre cei care doresc o schimbare aleg calea cea mai comod=, protej`ndu-se prin diet=. “|n Rom`nia, nu se practic= schimbarea stilului de via]=, ci se trece direct la diet=”, spune Ast=r=stoae, observ`nd \ns= c= grija fa]= de propriul corp, de greutatea ideal= [i pentru un stil de via]= s=n=tos este \n cea mai mare parte apanajul persoanelor cu venituri mari.

Sociologul Alfred Bulai introduce \n ecua]ie apari]ia centrelor de fitness, care

\mbin= ideea de mi[care cu cea de timp liber, de relaxare. “E o pia]= care s-a format, inclusiv cu ajutorul reclamelor care accentueaz= foarte mult ideea de s=n=tate, frumuse]e, oameni care \ncep s= se intereseze de \nf=]i[are”, afirm= el. Pentru unii, a merge la un centru de fitness s= fac= mi[care sau a-[i cump=ra aparate de exersat acas= e complementar cu mi[carea \n natur= [i se \ncadreaz= \ntr-o viziune modern= asupra stilului de via]= s=n=tos. Pentru al]ii, demersul “se rezum= numai la imagine, la dorin]a de a merge acolo [i de a fi v=zu]i” sau e doar un efect de mimetism fa]= de un comportament v=zut la oameni din cercul de cuno[tin]e sau un efect al marketingului, al modei, ca [i adoptarea unei anumite diete.

Iar dac= nici dietele nu dau roade, unii recurg la medica]ia pentru sl=bire, “care nu doar c= nu aduce rezultatele dorite, dar are adesea efecte nocive asupra organismului”, adaug= Vasile Ast=r=stoae. “Apare un mare pericol atunci c`nd se apeleaz= la suplimentele pentru sl=bit, mai ales c= acestea nu sunt avizate de Agen]ia Na]ional= a Medicamentului [i trec de controlul autorit=]ilor doar cu aprobarea Ministerului

%

8

procentul b=rba]ilor rom`ni supraponderali, la jum=tate fa]= de cel al femeilor cu probleme de greutate (18%)

PUBLICITATE

societate

Obezitatea la nivel mondial Nauru, Federaţia Statelor din Micronezia, Insulele Cook, Niue și Tonga sunt primele cinci ţări din lume ca pondere de populaţie obeză**, mai bine de 90% dintre cetăţeni având o greutate cu mult peste cea normală, conform unui studiu al Studiu al World Life Expectancy. În acest clasament, SUA sunt pe locul al nouălea: trei sferturi dintre cei cu vârsta peste 15 ani sunt diagnosticaţi de către medici drept supraponderali. Ţara

Pondere obezi din total populaţie bărbaţi %

42 32 30 29 23 22 18 14 8 3

Locul în lume bărbaţi

7 16 17 25 44 45 60 89 119 145

Pondere obezi din total populaţie femei %

49 27

33 29 23 28 19

35 18 2

Locul în lume femei

16 77 51 68 89 72 117 41 119 176

** OBEZITATEA ESTE DEFINITĂ CA O CREȘTERE A GREUTĂŢII CORPORALE CU PESTE 20% PESTE CEA IDEALĂ. GREUTATEA IDEALĂ SE CALCULEAZĂ DUPĂ O FORMULĂ BAZATĂ PE RAPORTUL DINTRE ÎNĂLŢIME ȘI VÂRSTĂ.

GREUTATEA IDEALĂ PENTRU BARBAŢI = 50+0,75*(H-150)+(VÂRSTĂ-20)/4 GREUTATEA IDEALĂ PENTRU FEMEI = 50+0,75*(H-150)+(VÂRSTĂ-20)/4)*0,9.

H - ÎNĂLŢIMEA ÎN CENTIMETRI; SURSA: STUDIUL AL WORLD LIFE EXPECTANCY

18 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Mediului sau Agriculturii”, avertizeaz= [eful Colegiului Medicilor. Pe l`ng= pre]ul destul de ridicat [i importurile din surse uneori dubioase, pastilele pentru sl=bit au efecte asupra sistemelor endocrin [i nervos, asupra c=rora ac]ioneaz= pentru a t=ia senza]ia de foame. Dup= cel mai recent caz \n care a fost implicat fotbalistul Adrian Mutu, Ast=r=stoae atrage aten]ia asupra faptului c= substan]ele con]inute de unele suplimente alimentare pentru sl=bit nici nu apar pe prospect.

Medicul mai spune c= o diet= este \n fapt s=n=toas= dac= se adopt= treptat.

Cert este c= tendin]a de a fi mai aten]i cu ce ne hr=nim este tot mai marcat=, iar preocuparea pentru o hran= s=n=toas= se vede pe rafturile magazinelor. Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour Rom`nia, declar= c= v`nz=rile de produse bio din 2009 au fost de de 2-4 ori mai mari dec`t cele din 2008. De[i cre[terea masiv= a pie]ei de alimente biologice nu e at`t de relevant=, dat= fiind valoarea mic= a acesteia, tendin]a se p=streaz= [i \n anul de criz= 2010, c`nd, \n primele trei luni, v`nz=rile au fost cu 50-200% mai mari dec`t cele din 2009.

Mihai mai spune c= furnizorii de produse bio sunt mai ales str=ini, \ntruc`t \n Rom`nia, acest gen de produc]ie este \nc= la \nceput.

Potrivit Carrefour, cele mai v`ndute produse din aceast= gam= sunt ou=le ecologice, iaurturile [i \n general produsele lactate, dar [i produsele pentru bebelu[i [i copii.

“Pe pia]a rom`neasc= exist= \ndoieli legate de calitatea produselor bio sau ce \nsemn= lucrul acesta \n mod real”, sus]ine sociologul Alfred Bulai, care sugereaz= c= mare parte din decizia de cump=rare, fie c= e vorba sau nu de un produs alimentar recomandat ca biologic, ecologic, tradi]ional sau cu alte atribute care converg spre eticheta de “natural”, se leag= de marketing [i de pre] - “dac= pe un produs apare cuv`ntul bio sau dac= are ceva verde pe etichet=, e mai frumos [i d= mai bine. |n plus, de multe ori \n marketing nu trebuie s= faci nimic ca s= spui c= produsul e mai bun, doar \i cre[ti pre]ul [i \l vinzi la fel”. Sociologul face referire la un experiment realizat recent, care relev= c= cea mai mare parte a popula]iei nu are competen]e de analiz= a produselor: “Se fac \n marketing testele \n orb, \n care ]i se d= produsul [i trebuie s=-l recuno[ti. 90% dintre oameni nu recunosc nici m=car produsele cu care sunt obi[nui]i, fie c= vorbim despre cafea sau cola”, rezum= Bulai. Potrivit sociologului, problema calit=]ii produselor alimentare n-are \ns= aceea[i amploare ca pe pie]ele dezvoltate din cauza specializ=rii reduse pe segmente [i a ofertei de ansamblu mult mai limitate. n

PUBLICITATE

PU}IN C~TE PU}IN Anul 2009, dezastruos pentru industria reclamelor, n-a fost chiar at`t de r=u pentru publicitatea online. A trecut ca prin urechile acului, cu un minus de numai 10%, fa]= de alte segmente care mai aveau pu]in [i ajungeau la jum=tate, [i pune acum banner cu banner ca s= \nlocuiasc= minusul cu un plus. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

C

`ndva la \nceputul lui 2008, Prashant Mehta, pe atunci vicepre[edintele pentru pie]ele emergente al Yahoo!, spunea c= Rom`nia este una dintre cele mai promi]=toare [i dinamice ]=ri din punctul de vedere al publicit=]ii online. “Pia]a se apropie de un moment de referin]=. Odat= cu cre[terea gradului de penetrare a internetului, vom asista la un interes sporit pentru serviciile de publicitate online”, era de p=rere

20 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Metha. Tot atunci, C=lin Rot=ru[, [eful ARBOinteractive, aprecia c= industria reclamelor pe internet va ajunge \n 2012 la 110 milioane de euro, pornind de la premisa unui ritm de cre[tere de peste 50% \n fiecare an, dup= modelul unor ]=ri precum Polonia sau Cehia. N-a fost chiar a[a, cu toate c=, dup= cum evolua pia]a, am`ndoi au fost \ndrept=]iti s= se a[tepte la cre[teri fulminante. |ntre timp \ns=, a venit criza. Anul trecut, publicitatea online din Rom`nia s-a tradus \ntr-o

pia]= de numai 65,2 de milioane de lei (15,4 de milioane de euro, la cursul mediu anual din 2009), \n sc=dere cu 10% fa]= de nivelul atins \n 2008, potrivit studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS) realizat de IAB Rom`nia [i PricewaterhouseCoopers Rom`nia.

Putea fi \ns= [i mai r=u, crede Bogdan Pr=ji[teanu, directorul general al agen]iei Mediaedge:cia (MEC), \n situa]ia \n care, \n ansamblu, pia]a media a sc=zut cu peste 35% anul trecut, p`n= la 380 de milioane

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

„PONDEREA DIN TIMPUL PE CARE |L PETREC UTILIZATORII PE PAGINILE RE}ELELOR SOCIALE ESTE DE TREI ORI MAI MARE DEC~T CEA DIN BUGETELE DE PUBLICITATE.” CĂLIN FUSU, NEOGEN

de euro. “{i cum previziunile economice nu sunt deloc optimiste nici pentru 2010, probabil c= doar \ntr-un caz fericit vom vedea o stagnare a industriei, estimarea mea \nclin`nd c=tre o sc=dere de 5-10%”, spune Pr=ji[teanu.

E adev=rat, \n prima jum=tate a anului trecut, cheltuielile companiilor din Rom`nia pentru reclame online s-au diminuat cu 25% fa]= de perioada similar= din 2008, p`n= la 25,5 de milioane de lei (pu]in peste 6 milioane de euro). Dar primele semne de revenire au \nceput s= apar= chiar din a doua jum=tate a anului, c`nd pia]a a crescut cu trei procente fa]= de ultimele [ase luni ale anului precedent [i cu 56% fa]= de primul semestru din 2009, p`n= la 39,7 de milioane de lei (9,3 milioane de euro).

Cea mai mare parte din aceste sume au fost cheltuite de companii mari, cu prec=dere din zona de telecomunica]ii, auto [i finan]e, care au priceput destul de repede c= internetul este un mediu mai ieftin de promovare, ce le poate aduce at`t

rezultate, c`t [i o reducere a cheltuielilor pe timp de criz=. Acelea[i companii investeau deja pentru reclame online [i \nainte de 2009. |n scen= au intrat \ns= tot mai mult companii din zona bunurilor de larg consum, care [i-au crescut, cel pu]in procentual, cheltuielile de promovare pe internet. “Tendin]a lent=, dar clar= este c= topul celor mai mari «spenderi» pe internet coincide din ce \n ce mai tare cu cel general, aplicat tuturor mediilor de promovare”, apreciaz= Liviu Boitan, strategic director \n cadrul agen]iei MediaCom Rom`nia.

Anul trecut a \nceput \ns= timid din punctul de vedere al cheltuielilor, la fel cum se arat= [i prima parte din 2010: companiile care s-au promovat pe internet au investit \n total \ntre trei [i cinci milioane de lei pe lun= (0,7-1,2 milioane de euro). Au prins curaj de-abia din a doua jum=tate a anului: \n luna august, cheltuielile s-au ridicat la 5,8 de milioane de lei (1,4 milioane de euro), cu 52% mai mult dec`t \n perioada similar= din 2008,

PUBLICITATE

publicitate

Total 72,4 mil. lei

Total 65,2 mil.lei

Total 42,6 mil. lei

2007

2008

Înapoi în 2008 Terenul pierdul de piaţa de publicitate online anul trecut ar putea fi recuperat anul acesta, o creștere de 10% aducând piaţa la nivelul din 2008.

2009 sem. I sem. II

SURSA: IAB ROMÂNIA

15,4 MILIOANE DE EURO

pia]a de publicitate online din Rom`nia anul trecut (ROADS)

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre cei mai importan]i investitori \n online dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

22 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

\n timp ce investi]ia total= \n publicitate online din decembrie, de 9 milioane de lei (2,1 milioane de euro), a dep=[it media lunar= din \ntregul an, publicitarii din pia]= \ncerc`nd astfel s= profite de sezonul puternic de v`nz=ri din perioada s=rb=torilor.

“Site-urile de con]inut au atras \n jur de 90% din aceste sume”, calculeaz= Bogdan Pr=ji[teanu, directorul Mediaedge: cia. Blogurile, \n schimb, implic= doar c`teva procente din bugetele de promovare ale companiilor, dar o zon= care c`[tig= din ce \n ce mai mult teren o reprezint= re]elele sociale, care atrag deocamdat= mai pu]in de 10% din investi]iile \n publicitate online, \n forma unor proiecte personalizate, dup= cum apreciaz= Bogdana Butnar, managing director \n cadrul agen]iei MRM Worldwide Rom`nia, parte a McCann Erickson. Ponderea este probabil mai mare dac= sunt luate \n calcul [i campaniile \n care sunt afi[ate reclamele prin metode tradi]ionale, de forma unei imagini \nso]ite de text, plasat= pe paginile re]elelor sociale - de altfel cea mai popular= metod=, proiectele

speciale fiind mai pu]in standardizate [i greu cuantificabile. Ar \nsemna astfel c= aproape 1,5 milioane de euro sunt bani cheltui]i pentru reclame pe re]elele sociale, o cifr= ce ar putea p=rea prea optimist= din punctul altora de vedere.

Dup= calculele lui Cristian Manafu, senior consultant \n cadrul companiei de consultan]= \n social media Prodigy, suma cheltuit= \n total pentru promovarea \n aceast= zon= nu a dep=[it 200.000 de euro anul trecut, dar exist= perspective de dublare \n 2010.

Companiile cele mai active din aceast= zon= sunt tot operatorii de telecomunica]ii, nume precum Facebook sau Twitter fiind tot mai prezente \n strategia de promovare, nu doar ca medii pentru reclam=, ci [i ca unelte prin care s= atrag= consumatorii. Vodafone, spre exemplu, deruleaz= \nc= de la finele anului trecut o campanie publicitar= ce pune accent pe utilizarea Facebook, Cosmote promoveaz= prin spoturile de pe TV anumite telefoane mobile care permit accesul la Facebook, iar Orange ofer= acces gratuit \n anumite condi]ii la re]elele Facebook, Netlog [i MySpace, serviciu de asemenea puternic promovat. “E totu[i normal ca re]elele sociale s= nu fie \nc= o component= important= din mixul de promovare online, dar pe m=sur= ce cresc \n popularitate, vor cre[te [i investi]iile”, crede C=lin Fusu, directorul general al Neogen. “Ponderea din timpul pe care \l petrec utilizatorii pe paginile re]elelor sociale este de trei ori mai mare dec`t cea din bugetele de publicitate, ceea ce \nseamn= c= loc de cre[tere e destul.”

Singura problem= ar fi c= \ntreaga pia]= a publicit=]ii online este \n continuare dominat= de tradi]ionalele bannere, considerate intruzive de mul]i dintre consumatori, dar care au o rat= de clic [i deci o eficien]= mai mare comparativ cu alte metode de promovare.

“Din p=cate, cele mai intruzive formate de promovare sunt de regul= [i cele mai eficiente”, spune Liviu Boitan de la MediaCom. Astfel, probabil c= peste jum=tate din bugetele pentru reclame pe internet sunt \ndreptate c=tre bannere, \n timp ce proiectele nonconformiste, care presupun [i componente de strategie [i crea]ie (cum ar fi, spre exemplu, lansarea unui site de campanie), atrag doar aproximativ 15%, aproximeaz= Mihai Dr=gan, directorul general al agen]iei MB Dr=gan. Totu[i, \ncet-\ncet bannerele [i brandingurile

„Piaţa de publicitate online din România

va crește cu 20-30% anul acesta, comparativ cu 2009.“ ORLANDO NICOARĂ, APROPO MEDIA

de pagin= se vor mai r=ri, f=c`nd loc unor metode de promovare online mai elegante. Direc]ia este \nc= greu de trasat, mai ales c`t= vreme cei mai mul]i dintre publicitari caut= \n continuare acest tip de promovare, dar modele exist=. “|n ultimul an am resim]it o cre[tere \n ce prive[te publicitatea video”, sus]ine Sergiu Biri[, directorul general al serviciului de con]inut video Trilulilu.

Practic, reclamele pot fi plasate la \nceputul unui clip, sub forma unui spot similar celui de pe TV, dar mai scurt, \n timpul clipului sub form= de text sau chiar \n cadrul unui clip care, de[i nu este propriu-zis o reclam=, face referire la un produs sau brand. |n cazul Trilulilu, cea mai popular= op]iune este plasarea reclamei sub form= de text \n cadrul clipurilor, \n propor]ie de 70% dintre reclamele de pe site, restul de 30% fiind con]inut video ce preced= clipul propriuzis. “De cur`nd, am lansat [i o emisiune cu specific culinar, gen de ini]iativ= care poate deveni oric`nd de natur= publicitar=”, adaug= Biri[.

Cu sau f=r= bannere, pia]a de publicitate online din Rom`nia pare s= fi dep=[it momentul critic, observ= Ruxandra B=ndil=, director de marketing, communicare [i business development la PricewaterhouseCoopers.

De[i s-ar putea spune c= a pierdut un an, raport`nd un plus de 53% nu fa]= de anul precedent, ci de 2007, industria reclamelor pe internet va relua cre[terea \n acest an. Bogdan Pr=ji[teanu crede c= va fi vorba de un plus de 10%, dar unii speciali[ti mai optimi[ti estimeaz= cre[teri chiar mai mari, “de 20-30% comparativ cu 2009, chiar dac= primul semestru se anun]= destul de dificil”, conform lui Orlando Nicoar=, directorul general al Apropo Media.

Nu \nseamn= \ns= c= pia]a \[i va reveni chiar din acest an la nivelul din 2008, considerat v`rful publicit=]ii. Poate \n 2011, apreciaz= Fusu - ceea ce este oricum mai bine dec`t \n cazul pie]ei \n ansamblu, care de-abia \n trei sau patru ani de cre[teri continue va ajunge din nou la nivelul din 2008. n

PUBLICITATE

Fericiţi cei

concediaţi

COVER STORY

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

CONCEDIERILE MASIVE CARE S-AU FĂCUT ANUL TRECUT N-AU AVUT ÎN TOATE CAZURILE EFECTUL URMĂRIT - ACELA DE A REDUCE COSTURILE. MULTE COMPANII AU FOST NEVOITE SĂ PLĂTEASCĂ DIN GREU PENTRU ACEASTĂ DECIZIE, DUPĂ CE FOȘTII ANGAJAŢI ȘI-AU CERUT DREPTURILE ÎN INSTANŢĂ.

NOUĂ DIN ZECE CAZURI CE AJUNG ÎN FAŢA JUDECĂTORILOR SE TERMINĂ CU CÂȘTIGUL SALARIATULUI, NU DOAR PENTRU CĂ LEGISLAŢIA MUNCII ÎI ESTE FAVORABILĂ ACESTUIA, CI ȘI PENTRU CĂ ÎN COMPANII SUNT MULTE NEREGULI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RELAŢIILE DINTRE ANGAJAŢI ȘI ANGAJATORI. DE ANA RĂDUŢĂ

„

A

m avut un [oc. Nu-mi venea s= cred c= mi se \nt`mpl= tocmai mie!” A[a \[i \ncepe povestea V.P., fost manager \n cadrul uneia dintre companiile multina]ionale prezente \n Rom`nia pe pia]a serviciilor de recrutare [i executive search. |n urm= cu un an era head of recruitment [i unul dintre angaja]ii de baz= ai companiei. Ast=zi este ea \ns=[i angajator, iar de fostul loc de munc= nu o mai leag= dec`t termenele de proces [i stiva de documente [i probe pe care le-a str`ns \n ultimul an, dup= ce avocatul pe care l-a angajat s= \i apere interesele i-a explicat de ce fusese concediat= \n mod abuziv [i ce poate c`[tiga dac= va merge \n instan]=. |n companie se angajase \n 2008, imediat dup= ce s-a \ntors din Elve]ia, unde timp de patru ani a lucrat tot \n executive search.

La acel moment, p=rea candidatul ideal pentru o firm= care \ncepea s= se extind= [i avea nevoie de oameni buni. Dac= aveau [i experien]= interna]ional=, cu at`t mai bine.

F=r= prea multe discu]ii [i negocieri, V.P. s-a angajat pe o pozi]ie bun=, de business unit manager, [i un salariu de care era mul]umit=. Nu a durat dec`t un an p`n= c`nd s= fie promovat= ca [ef pe recrutare, dar acel moment, pe care \l vedea ca \nceput al evolu]iei sale \n firm=, nu a fost, de fapt,

dec`t \nceputul sf`r[itului. “Imediat dup= ce am fost promovat=, am fost anun]a]i c= firma va fi v`ndut= [i c=, p`n= c`nd tranzac]ia va fi finalizat=, vom primi cu to]ii doar o parte din salariu - cea fix=, urm`nd s= primim partea variabil= retroactiv, dup= ce toate lucrurile se vor a[eza”, \[i aminte[te V.P. Acela[i lucru l-a transmis [i ea mai departe angaja]ilor din subordine [i care, dup= ce timp de mai multe luni au a[teptat s=-[i primeasc= banii, au \nceput s= fac= presiuni. “Pozi]ia mea era foarte ingrat= - oamenii se pl`ngeau la mine, iar eu trebuia s= duc mesajul mai departe la parteneri, care foarte repede au \nceput s= se arate deranja]i de faptul c= fac at`t caz [i c= \ncep s= fac valuri \n firm=”, \[i aminte[te ea.

Luna mai a anului trecut a fost momentul c`nd evenimentele au luat o turnur= la care nu s-ar fi a[teptat niciodat= [i dintr-un angajat apreciat s-a transformat \ntr-un paria. |ntoars= din vacan]a de Pa[te, V.P. a avut surpriza s=-[i g=seasc= biroul gol “nu mai erau nici laptopul, nici dosarele, nici mobila, nici m=car planta de birou. Ar=ta ca o camer= care \[i a[teapt= noul locatar”, spune V.P. {i de aici a \nceput r=zboiul. “Evident, am fost la [efii mei [i le-am cerut explica]ii.

Mi-au cerut s=-mi dau demisia, altfel, vor face astfel \nc`t s= plec de bun=voie. Le-am spus c= asta nu se va \nt`mpla niciodat=.”

Timp de [ase ore au durat negocierile, pentru ca \n final s= ajung= doar la o solu]ie de compromis: V.P. urma s= mai ia o s=pt=m`n= de concediu, \n care s= se g`ndeasc= at`t ea, c`t [i partenerii companiei, la noile condi]ii ale colabor=rii. Cele [apte zile libere au fost urmate de \nc= [apte [i apoi alte [apte, iar dup= trei s=pt=m`ni de concediu prelungit, \n care [efii \i am`nau \ntoarcerea, V.P. a \n]eles c= e cazul s= angajeze un avocat.

Primul sfat primit a fost s= \ncerce negocierea, de care partenerii “nici n-au

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 25

cover story

%

%

50 90 12 dintre managerii concedia]i î[i duc angajatorii în instan]=

dintre procese se termin= cu un verdict favorabil angaja]ilor

„În toată cariera mea am avut doar trei cazuri în care au fost negociate clauze de exit în contractul de angajare.“ RADU FURNICĂ, LDS

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre competi]iile sportive care au avut loc \n acest an \n Rom`nia [i despre cele mai importante curse de maraton din lume dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

26 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

salarii compensatorii vizeaz= clauza de exit din contractele pre[edin]ilor de companii

6

%

salarii compensatorii vizeaz= clauza de exit din contractele vicepre[edin]ilor de companii

vrut s= aud=, ba chiar au \ncercat s= \mi pun= piedici [i au \nt`rziat s=-mi elibereze actele aferente \ncheierii colabor=rii cu acordul p=r]ilor”. P`n= \n luna august au durat discu]iile, iar detaliile sunt demne de un scenariu de film - accesul i-a fost interzis \n cl=direa companiei, primea amenin]=ri, iar cazul ei fusese f=cut public \n interiorul companiei, angaja]ii fiind \n[tiin]a]i c= dac= \i vor urma exemplul, vor avea parte de aceea[i soart=. Cei ce nu au mai suportat tensiunea [i \nt`rzierile salariale au plecat.

Cei ce nu aveau o solu]ie de rezerv= au fost nevoi]i s= r=m`n= \n companie [i s= accepte noul mers al lucrurilor.

Din august \ns=, \nt`lnirile dintre V.P. [i compania pentru care lucrase mai bine de un an au \nceput s= aib= loc \n interiorul s=lilor de tribunal, unde fiecare dintre p=r]i a venit cu probe: fostul manager \ncerca s= arate c= a fost concediat= \n mod abuziv, iar compania c=, dimpotriv=, colaborarea a \ncetat pe fundamente corecte [i c=, de fapt, plata unor daune [i compensa]ii ar fi un abuz.

Dup= mai multe \nt`lniri \n fa]a instan]ei, primii care au \ncercat \mp=carea au fost partenerii companiei date \n judecat=.

“Am primit \ntr-o zi un telefon de la fostul meu [ef, care m= ruga s= ne vedem. Mi-a propus 5.000 de euro ca s= renun] la proces.

Am \nceput s= r`d [i i-am spus c= at`t m= cost= doar avocatul [i c= suma este ridicol=, de vreme ce \mi datoreaz= de opt ori mai mult”, poveste[te V.P. Drept urmare, procesul [i-a continuat cursul [i de[i au trecut opt luni de c`nd se lupt= oficial, V.P. spune c= e doar \nceputul, dar c=, de[i ini]ial \[i dorea o reconciliere, acum e dispus= s= mearg= p`n= \n p`nzele albe pentru a-[i sus]ine cauza. Dac= va c`[tiga, angajatorul va fi nevoit s= \i fac= re\ncadrarea \n companie, adic= s= o reangajeze, s= \i pl=teasc= salariile compensatorii stabilite \n instan]=, salariile pentru perioada c`nd s-a desf=[urat litigiul [i, eventual, daune, toate cu dob`nd=. Adic= “foarte mult”, dup= aprecierea lui V.P. Acum este \ns= mai mult o lupt= de principiu,

30

cre[terea înregistrat= de afacerile caselor de avocatur= de pe urma conflictelor de munc=

iar V.P. nu \[i mai dore[te \ntoarcerea \n companie, ci doar banii ce i se cuvin, mai ales c= deja are propria afacere. |n luna octombrie a cump=rat franciza pentru o firm= care ofer= servicii \n acela[i domeniu - recrutare de personal [i executive search - [i a devenit propriul s=u [ef. Are deja un portofoliu de zece clien]i, iar lucrurile \ncep s= mearg=. |n acest moment, perspectiva revenirii la statutul de angajat nici m=car nu-i mai trece prin minte, de[i imediat dup= ce a plecat din firm= a primit propuneri de angajare pe care le-a refuzat. “A fost, poate [i solu]ia de a evita s= mai trec \nc= o dat= prin ce-am trecut la fostul loc de munc=, iar acum, ca angajator, m= simt mult mai liber= [i \ncerc s= \nv=] din gre[elile trecutului [i s= am atitudinea corect= fa]= de angaja]ii mei”, afirm= V.P. Ca V.P. mai sunt zeci, poate chiar sute de manageri \n Rom`nia [i mult mai mul]i angaja]i din posturi de execu]ie care nu au avut curajul sau sus]inerea pentru a-[i da \n judecat= angajatorii. Pe forumurile cu tematic= juridic=, interven]iile celor ce caut= un avocat se \nmul]esc de la zi la zi, cei mai mul]i invoc`nd concedierea f=r= plata a cel pu]in un salariu compensatoriu, a[a cum prevede Codul muncii.

“E jungl=!” A[a descrie Iulian P=tr=[canu, managing partner \n cadrul firmei de avocatur= Fine Law, situa]ia din ultimul an de pe pia]a for]ei de munc=. Numai c=, spre deosebire de speciali[tii \n resurse umane, P=tr=[canu nu se refer= la faptul c= nu mai sunt locuri de munc= [i c= pentru cele existente concuren]a este extrem de dur=, ci la ce se \nt`mpl= odat= ce experien]a la locul de munc= se \ncheie brusc printr-o concediere. Adic= la momentul c`nd apar conflictele de munc=.

“Angajatorul pune condi]iile la angajare.

La plecare, le pune angajatul”, completeaz= [i Carmen {tirbu, senior associate \n cadrul casei de avocatur= Schoenherr [i Asocia]ii.

Nu mai este un secret pentru nimeni c= anul trecut \n companii s-a f=cut cur=]enie nu doar \n r`ndul angaja]ilor din posturile de execu]ie, ci [i \n r`ndul celor ce \i conduceau.

E drept [i c= o bun= parte dintre ei fuseser= angaja]i \n ultimii doi ani, nu at`t dintr-o nevoie real= de oameni, c`t dintr-o iner]ie specific= perioadei de boom economic.

Numai c=, dintr-odat=, prezen]a lor pe statul de plat= nu s-a mai justificat [i sub pretextul “optimiz=rii costurilor” au ie[it din schem=.

“Cei mai mul]i se simt nedrept=]i]i [i spun c= au fost concedia]i abuziv, iar al]ii nu vor dec`t s= se r=zbune pe fostul angajator”, spune Iulian P=tr=[canu de la Fine Law. |n ultimul an, avocatul a preluat multe astfel de cazuri [i nici anul acesta nu va avea timp s= se plictiseasc= la birou.

Practic, ace[ti oameni, la fel ca V.P., apeleaz= la un avocat pentru c= [tiu c= au [anse foarte mari de c`[tig, at`ta vreme c`t pu]ine sunt cazurile c`nd concedierile se fac ca la carte, iar angaja]ii sunt trimi[i acas= f=r= s= beneficieze de previz, dreptul legal la salarii compensatorii sau plata retroactiv= a zilelor de concediu neluate. Mai mult dec`t at`t, motivele pe care le invoc= angajatorii nu sunt cele stipulate de Codul muncii, ci sunt legate strict de eliminarea costurilor salariale. Nou= din zece cazuri ce ajung \n

fa]a judec=torilor se termin= cu c`[tigul angaja]ilor, nu doar pentru c= legisla]ia muncii este favorabil= acestora, ci [i pentru c= \n companii au loc foarte multe nereguli \n ceea ce prive[te rela]iile dintre angaja]i [i angajatori. Concedierea este nedisputabil= atunci c`nd este determinat= de desfiin]area locului de munc= ocupat de salariat, de restr`ngerea activit=]ii firmei din motive financiare sau prin declararea falimentului de instan]ele competente, lucru ce se \nt`mpl= \n cele mai pu]ine dintre cazurile care ajung sub consilierea unui avocat.

De vin= pentru aceast= situa]ie ar fi departamentul de resurse umane, responsabil de evitarea unor astfel de situa]ii conflictuale [i cei ce ar trebui s= \ncheie contracte de munc= f=r= lacune.

Pe de alt= parte, ar p=rea c= [i angaja]ii \[i merit= soarta, de vreme ce \n momentul angaj=rii au fost interesa]i mai degrab= de plusul primit la salariu, fa]= de fostul loc de munc=, [i mai pu]in de negocierea unui contract echilibrat, \n care s= fie urm=rite, printre altele, [i clauzele de exit din companie. Dar teoria este adev=rat= doar

\n unele cazuri. Dincolo de aparen]= se afl= o realitate mai greu de digerat - nu oricui \i sunt acceptate astfel de clauze, deci nu oricine \[i permite s= le cear=. “|n cariera mea am avut doar trei cazuri c`nd s-au negociat clauze de exit [i doar pentru func]ii de CEO \n companii foarte mari”, declar= Radu Furnic=, pre[edintele Leadership Development Solutions (LDS) [i unul dintre cei mai experimenta]i headhunteri din pia]=. Furnic= adaug= c= aceast= practic= nu este uzual=, cu at`t mai pu]in \ntr-o perioad= ca aceasta, c`nd pia]a nu mai este favorabil= angaja]ilor, ci angajatorilor care au devenit deciden]ii principali \n negocierea unui contract. {i dac= nu mai sunt obliga]i de context s= fie genero[i, atunci nu mai au niciun motiv s= o fac=, cu at`t mai pu]in cu c`t ei \n[i[i sunt presa]i de costuri.

“A fost \ntotdeauna [i este \n continuare un joc de putere. Dac= angajatorul \[i dore[te neap=rat un om, atunci disponibilitatea sa de a-i accepta capriciile este foarte mare.

Dac= nu, a[a cum se \nt`mpl= acum, nu se mai discut= nici de pachete extra, dar=mite

PUBLICITATE

cover story ARCELORMITTAL GALAŢI Compania a deschis la începutul anului trecut o schemă de plecări voluntare. Angajaţilor care urma să depună cereri de autodisponibilizare până la 31 martie 2009 li se promiteau plăţi compensatorii cuprinse între 10.000 și 25.000 de lei, la care se adăugau până la 24 de salarii lunare.

PETROM Compania Petrom a făcut o ofertă de 15 salarii compensatorii pentru cei 3.000 angajaţi ce urmau a fi disponibilizaţi, precum și cursuri de recalificare și cursuri de consiliere.

KRAFT FOODS Producătorul de ciocolată Kraft Foods România a oferit pachete cuprinse între 10 și 30 de salarii compensatorii, în funcţie de vechime, angajaţilor disponibilizaţi de la fabrica din Brașov.

IANUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

AUGUST 2009

COCA-COLA După un proces de restructurări care a durat doi ani, Coca-Cola a rămas cu 900 de angajaţi mai puţin. Angajaţii disponibilizaţi din fabricile din Iași și Floreni au primit între 7 și 10 salarii compensatorii.

Mai bine să previi Multe dintre companiile care anul trecut sau anterior au făcut concedieri colective s-au asigurat împotriva furiei angajaţilor, prin plata unor salarii compensatorii.

SEPTEMBRIE 2009

CFR Peste 10.000 de oameni a anunţat Ministerul Transporturilor că va concedia în 2010. De atunci au loc negocieri între liderii sindicali și minister în privinţa pachetelor compensatorii. Reprezentanţii angajaţilor cer 24 de salarii, iar ministerul nu vrea să ofere mai mult de 15.

440.000 NUMĂRUL SALARIAŢILOR DISPONIBILIZAŢI ÎN 2009,

care a redus personalul total angajat de la 4,8 la 4,36 mil. angaja]i (Ministerul Muncii)

28 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

MARTIE 2010 ROMTELECOM Operatorul telecom are în plan ca până la 1 mai să disponibilizeze 600 de angajaţi, după ce, la sfârșitul lui 2008, a încheiat o campanie de concedieri colective în care aproximativ 2.500 de oameni au fost trimiși acasă. În ambele cazuri, compania a oferit salarii compensatorii.

1,6 MILIOANE

num=rul contractelor încheiate în 2009 de companiile private, fa]= de 2,3 mil. în 2009 (Ministerul Muncii)

APRILIE 2010

BECHTEL Constructorul american de drumuri a anunţat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj că va disponibiliza 510 angajaţi, din cei aproape 2.000 de oameni care lucrează la autostrada Transilvania.

Oamenii daţi afară vor beneficia de două salarii compensatorii.

de clauze de exit”, confirm= [i George Butunoiu, head hunter-ul ce conduce firma de executive search George Butunoiu Ltd. El \nsu[i a plasat \n companii oameni ce au beneficiat de contracte foarte competitive, din care nu lipseau nici clauzele de exit. Dar asta se \nt`mpla \n 2007 [i \n prima parte a lui 2008, c`nd angajatorii erau darnici cu candida]ii, iar ace[tia se bucurau de un context \n care puteau cere cu mult mai mult dec`t acum. |ntr-o situa]ie similar=, mul]i dintre ei nu ar mai primi acum nici jum=tate din beneficiile pe care le puteau negocia \n urm= cu doi sau trei ani.

Potrivit lui Radu Furnic=, profilul managerilor cu cele mai multe [anse de a \ncheia o clauz= de exit este extrem de exclusivist [i indic= personajele cu func]ii de pre[edinte sau vicepre[edinte de companie, din domenii puternice, precum serviciile financiare, [i cu experien]= de m=car 20 de ani \n spate. La plecare, ace[tia pot primi \ntre [ase [i 12 salarii compensatorii, \n func]ie de pozi]ia ocupat= [i de negocierea ini]ial=.

Sunt totu[i [i cazuri ce ies din tipare.

“Chiar ieri discutam cu un manager din FMCG, care \mi spunea c= [i-a negociat \n contract o clauz= de exit de 15 salarii compensatorii”, spune Butunoiu. Sunt \ns= mai rare [i nu sunt legate at`t de practicile specifice domeniului sau companiei, ci de c`t de dorit a fost managerul respectiv la momentul angaj=rii.

Cei lipsi]i de acest “privilegiu” stabilesc abia la final o sum= pentru care sunt dispu[i s= plece. Uneori, preten]iile managerilor dep=[esc orice imagina]ie. “Cel mai exotic caz pe care l-am avut a fost al unui manager din telecom, care a cerut 99 de salarii compensatorii. P`n= la urm=, a primit <doar> 24”, poveste[te avocatul P=tr=[canu.

El mai spune c= \n topul celor mai r=zboinici angaja]i, femeile ocup= de departe locul frunta[, majoritatea accept`nd cu greu faptul c= nu mai sunt dorite sau utile \n companie. |n alte cazuri, c`nd este vorba de companii multina]ionale, plata salariilor compensatorii se face conform unei alinieri la politica central= a companiei-mam=.

“Am avut un client, manager de banc=, restructurat [i care la plecare a primit nu c`t erau dispu[i s=-i ofere [efii s=i locali, adic= dou= salarii compensatorii, ci valoarea stabilit= prin politica de la nivel global, adic= cinci salarii compensatorii”, \[i aminte[te P=tr=[canu. |n acest caz, conflictul de munc= nu a mai ajuns p`n= \n instan]=, ci s-a consumat \n spatele u[ilor \nchise, \n urma unor negocieri la s`nge, asistate de

avoca]i. “Sunt [i cazuri c`nd discu]iile sunt imposibile, iar reac]iile managerilor sunt surprinz=toare. Am mers, la un moment dat, cu un client la negociere, iar fostul s=u [ef a luat foc c`nd a v=zut c= a venit cu avocatul [i a avut o ie[ire nervoas=”, afirm= P=tr=[canu.

De[i \n Rom`nia concedierea este sinonim= cu un stigmat al ru[inii [i este transformat= \ntr-o dram=, \n alte ]=ri este foarte des \nt`lnit conceptul de “[omeri de lux”. “|n Belgia, salaria]ii sunt chiar bucuro[i c`nd se \nt`mpl= a[a ceva, pentru c= primesc un pachet salarial destul de mare [i pot s= stea acas= lini[ti]i, s= fac= \nconjurul lumii [i a[a mai departe”, men]ioneaz= Carmen {tirbu. Casa de avocatur= pentru care lucreaz=, la fel ca [i celelalte case de avocatur= cu speciali[ti \n dreptul muncii, a avut de c`[tigat bani buni anul trecut de pe urma acestor procese, care le-au crescut afacerile cu procente de dou= cifre. Iar banii continu= s= vin= [i anul acesta, \ntruc`t solicit=ri din partea clien]ilor sunt din plin.

O bun= parte din avoca]i nu au stabilit un onorariu fix, ci negociaz= un anumit procent din suma cerut= \n instan]= de clientul lor, plus cheltuielile de judecat=. Tocmai de aceea, nu accept= dec`t cazurile cu [anse reale de c`[tig.

Sunt \ns= [i multe companii ce prefer= terapia preventiv= celei curative: atunci c`nd fac restructur=ri, ofer= \nc= din prim= faz= pachete compensatorii substan]iale pentru a se feri de un eventual proces, mai ales \n cazul concedierilor colective, unde riscurile sunt mult mai mari dec`t \n cazul celor individuale. “Riscul financiar de a pierde \n instan]= este mai mare dec`t dac= pl=tesc salarii compensatorii. Pot pierde [i p`n= la 12 salarii de baz=, plus re\ncadr=rile pentru toate persoanele care au fost date afar=”, explic= {tirbu. |ncep`nd de anul trecut, presa s-a umplut de articole despre concedieri \n mas=, compensate de pachete cel pu]in decente. Kraft Foods anun]a la \nceputul lui 2009 concedieri colective la fabrica din Bra[ov, iar pachetele compensatorii pe care le propunea au [ocat la acel moment opinia public= - p`n= la 30 de salarii, \n func]ie de vechime [i pozi]ia ocupat=. Tot atunci, [i Petrom vorbea despre concedieri \n mas=. Angaja]ilor ce urmau s= r=m`n= f=r= locul de munc= le erau oferite 15 salarii compensatorii. A urmat ArcelorMittal Gala]i, cu o ofert= la fel de generoas= - p`n= la 20 de salarii \n avans pentru angaja]ii disponibiliza]i.

Un caz aparte este cel al operatorului de telefonie Romtelecom, care pentru a

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 29

cover story

IULIAN PĂTRĂȘCANU Fine Law

“Cel mai exotic caz pe care l-am avut a fost al unui manager din telecom care a cerut 99 de salarii compensatorii. În cele din urm= a primit 24.”

doua oar= \n mai pu]in de cinci ani revine acum \n aten]ia public= cu o campanie de concedieri colective, anun]`nd c= va trebui s= disponibilizeze 600 de oameni p`n= la 1 mai. Ca s= atenueze [ocul, strategia Romtelecom a urm=rit nu doar stabilirea unor pachete compensatorii, ci [i solu]ii reale de reintegrare a celor disponibiliza]i \n pia]a muncii. Compania a cerut \n prim= instan]= mai multor parteneri s= asigure locuri de munc= pentru cel pu]in c`teva sute de angaja]i dintre cei ce au ajuns pe lista neagr= a concedierilor. Apoi au fost anun]ate pachete compensatorii de dou= ori mai mari dec`t cele prev=zute \n contractul colectiv de munc=, de p`n= la 14.000 de euro. De la 11 ianuarie, 400 de angaja]i au fost transfera]i c=tre Ericsson Rom`nia, \n \ncercarea de a solu]iona problema.

Nu mai t`rziu de acum un an [i jum=tate, compania \ncheia o campanie \n urma c=reia aproximativ 2.500 de oameni au fost sco[i din organigram=. La acel moment, Anca Georgescu, directorul de resurse umane al Romtelecom, spunea \ntr-un interviu pentru BUSINESS Magazin

c= fusese o campanie necesar=, fiindc= Romtelecom pl=tea mult mai mul]i oameni dec`t avea nevoie. {i atunci, ca [i acum, concedierile s-au f=cut cu plas= de siguran]=, iar oamenii au primit at`t preavize, c`t [i pachete compensatorii.

Dac= mul]i ar crede c= este vorba despre un drept firesc al angajatului, sunt [i voci ce contest= legitimitatea salariilor compensatorii. “Adev=rul este c= nu este deloc u[or s= fii angajator \n Rom`nia, unde este o legisla]ie favorabil= lene[ilor. Suntem \n mijlocul crizei. De ce nu vrei, ca angajat, s= \n]elegi c= dac= firma nu are ce s=-]i mai dea de lucru, n-are de ce s= te mai ]in= acolo?”, se \ntreab= revoltat Radu Furnic=.

Dac= a[a stau lucrurile \n companiile din mediul privat, ce se \nt`mpl= \n companiile de stat este mult mai interesant, iar condi]iile \n care au loc exiturile directorilor generali au st`rnit, nu de pu]ine ori, valuri de discu]ii aprinse. Cele mai recente au fost legate de plec=rile de la v`rful Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea, c`nd Daniela Lulache, fostul director general, Mihai Darie, fostul director economic

Cum e mai bine?

Iulian Pătrășcanu, managing partner în cadrul firmei de avocatură Fine Law, a comentat pentru BUSINESS Magazin care este situaţia drepturilor angajatului în cazul încetării contractului de muncă, în funcţie de modalitatea de încetare a contractului.

CONCEDIERE SALARIU. Salariatul concediat este îndreptăţit la acordarea drepturilor salariale până la încetarea contractului individual de muncă, inclusiv pe perioada preavizului. La încetarea contractului individual de muncă din motive ce nu ţin de persoana salariatului, angajatorii îi vor acorda acestuia o compensaţie de cel puţin un salariu lunar, în afara drepturilor cuvenite la zi.

CONCEDIUL DE ODIHNĂ NEEFECTUAT. Dacă la momentul concedierii există concediu de odihnă neefectuat, salariatul are dreptul la compensarea în bani a acestuia.

ACORDUL PĂRŢILOR SALARIU. Salariaţii au dreptul de salariu la zi până la încetarea contractului individual de muncă, inclusiv pe perioada preavizului.

CONCEDIUL DE ODIHNĂ NEEFECTUAT. Dacă la momentul încetării contractului de muncă există concediu de odihnă neefectuat, salariatul are dreptul la compensarea în bani a acestuia.

INDEMNIZAŢII ȘI ALTE BENEFICII. În principiu, până la încetarea contractului individual de muncă, deci și în timpul preavizului, salariaţii sunt îndreptăţiţi la beneficiile acordate pe perioada derulării contractului individual de muncă.

Prin excepţie, în contractul individual de muncă și/sau in regulamentele interne ale companiilor se pot stipula anumite cazuri în care beneficiile acordate salariaţilor, în plus faţă de salariul de bază și sporurile acordate de lege, să fie eliminate în această situaţie.

INDEMNIZAŢIE DE ȘOMAJ. Persoanele ale căror contracte individuale de muncă încetează prin acordul părţilor nu beneficiază de indemnizaţie de șomaj.

30 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

INDEMNIZAŢII ȘI ALTE BENEFICII. Până la încetarea contractului individual de muncă, salariaţii sunt îndreptăţiţi la orice alte beneficii recunoscute și acordate pe perioada derulării contractului individual de muncă (telefon, laptop, mașină de serviciu).

INDEMNIZAŢIE DE ȘOMAJ. Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de indemnizaţie de șomaj. Concedierea poate fi determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, de restrângerea activităţii firmei din motive financiare sau prin declararea falimentului de instanţele competente.

DEMISIE SALARIU. De la momentul depunerii demisiei și până la expirarea termenului de preaviz , angajatul care demisionează este îndreptăţit la primirea tuturor drepturilor salariale.

CONCEDIUL DE ODIHNĂ NEEFECTUAT. Dacă la momentul demisiei există concediu de odihnă neefectuat, salariatul are dreptul la compensarea în bani a acestuia.

INDEMNIZAŢII ȘI ALTE BENEFICII. De la momentul depunerii demisiei și până la expirarea termenului de preaviz, angajatul care demisionează este îndreptăţit la primirea tuturor celorlalte avantaje, urmând a le preda la încetarea contractului individual de muncă, moment când se face și fișa de lichidare.

INDEMNIZAŢIE DE ȘOMAJ. Persoanele ale căror contracte individuale de muncă încetează prin demisie nu beneficiază de indemnizaţie de șomaj.

„La un moment dat, fostul meu șef m-a chemat la o întâlnire faţă în faţă, în care mi-a propus 5.000 de euro ca să renunţ la proces. I-am spus că atât mă costă doar avocatul și că

îmi datorează 40.000 de euro.“ FOSTĂ ANGAJATĂ ÎN PROCES CU COMPANIA ANGAJATOARE

[i Laura Constantin, fostul director juridic, au primit salarii compensatorii de aproape jum=tate de milion de euro, pentru \ncheierea mandatului \nainte de termen. Clauzele de exit din contractele de munc= \ncheiate cu Fondul stipulau c= dac= aveau s= fie elibera]i din func]ie f=r= just= cauz=, directorul general primea 12 salarii compensatorii, iar cei doi directori adjunc]i c`te [ase salarii compensatorii.

Dup= scandalul iscat, Ionu] Popescu, cel care i-a luat provizoriu locul Danielei Lulache, a anun]at c= nu va cere pl=]i compensatorii la momentul plec=rii, \ns= contractele celorlal]i doi membri ai directoratului aveau incluse clauze de exit. {i Marian Mihalache, directorul Eco Sid SA Hunedoara [i vicepre[edintele PDL Hunedoara, are un contract de invidiat. El ar primi 180 de salarii compensatorii, dac= i s-ar desface contractul individual de munc= f=r= acordul s=u.

Nimeni nu este \ns= surprins. “Dac= \n companiile private doar cei mai buni au norocul s= li se accepte acest capriciu, la stat toate contractele de munc= ale directorilor

generali au clauze de exit. Nu este o chestiune ce ]ine de negociere, iar mul]i se angajeaz= doar pentru asta. {tiu cazuri de oameni care s-au angajat doar pentru asta - aveau de g`nd s= plece \n trei luni, dar voiau s= beneficieze de salariile compensatorii”, spune George Butunoiu, ad=ug`nd c= pachetele de la stat nu sunt mai mici de 10-12 salarii compensatorii.

Dac= la stat este greu de crezut c= lucrurile se vor schimba prea cur`nd, \n companiile din mediul privat cazurile de manageri ce s-au trezit la u[= cu un fost angajat \nso]it de avocat au fost suficient de multe \nc`t s= trag= un semnal de alarm=. Drept urmare, \n ultima jum=tate de an, multe companii au f=cut modific=ri \n contractele de munc= sau \n fi[ele de post ale angaja]ilor, astfel \nc`t s= fie “acoperite” \n orice situa]ie. |n plus, a[a cum nici angaja]ii nu \[i mai permit s= aib= prea multe preten]ii, nici angajatorii nu mai trimit oameni acas= cu m`na \n buzunar, pentru c= o astfel de strategie de a economisi bani ar ajunge s= \i coste, \n cele din urm=, prea mult. n

PUBLICITATE

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 31

MANAGEMENT

{EF NU, COLEG DA Un manager ferm convins c= \ntr-o companie nu exist= ierarhie, R=zvan Petrescu este cel ce a pus bazele afacerilor Nokia \n mai multe ]=ri din Europa, iar de un an coordoneaz= activitatea companiei din Rom`nia. de ROXANA CRISTEA

C

hiar [i atunci c`nd toat= lumea din jur \[i \nchipuia c= zbur=m \n Rom`nia, eu am avut rezerve - nu am \n]eles cum mediul de afaceri de aici poate zbura a[a de sus, \ntr-un timp a[a de scurt”, reflecteaz= R=zvan Petrescu, country manager \n cadrul Nokia Rom`nia, care se caracterizeaz= ca fiind un manager cu picioarele pe p=m`nt [i cu o capacitate mare de adaptare. “Consider c= strategia mea nu este spectaculoas=; am ales s= muncesc, s= \nv=] permanent din gre[elile proprii, ale celor din jur [i nu \n ultimul r`nd s= absorb din experien]a [i cuno[tin]ele colegilor mai experimenta]i din Nokia.”

La 39 de ani, Petrescu este unul din oamenii de baz= ai companiei, dezvolt`nd de-a lungul timpului afacerea Nokia \n mai

“

La 39 de ani, R=zvan Petrescu este unul din oamenii de baz= ai Nokia, dezvolt`nd de-a lungul timpului afacerea \n mai multe ]=ri din Europa.

Afla]i mai multe despre R=zvan Petrescu [i despre al]i tineri executivi de top din Rom`nia din a cincea edi]ie a Catalogului 100 Tineri Manageri de Top, care va ap=rea pe pia]= \n luna mai.

32 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

multe ]=ri din Europa. Pentru \nceput, a ocupat func]ia de account manager \n cadrul Nokia Rom`nia, mai apoi a fost area manager pentru Bulgaria, Serbia, Muntenegru [i Macedonia. |n 2008 a devenit area manager pentru Rom`nia, Bulgaria [i Israel, iar de un an coordoneaz= activit=]ile companiei \n Rom`nia. “Responsabilit=]ile mele ]in \n primul r`nd de aplicarea \n Rom`nia a strategiei Nokia definit= global, precum [i de optimizarea modului de lucru al echipei [i dezvoltarea ei”, afirm= Petrescu, m=rturisind c= cea mai mare provocare din cariera sa a fost cucerirea unor noi pie]e de c=tre Nokia av`ndu-l pe el \n frunte. “A fost o experien]= de ne\nlocuit”, \[i aminte[te country managerul Nokia Rom`nia.

Deschiderea birourilor companiei din Bulgaria [i Serbia \n 2006 l-a expus at`t la

provoc=rile uzuale ale unei afaceri pornite de la zero, dar [i la cele ale \nt`lnirii cu o alt= cultur=. “Pentru mine, toate proiectele pe care le-am avut \n companie au fost [i sunt importante [i sunt legat de fiecare, \n mod diferit, pentru c= au avut grade de complexitate diverse”, spune Petrescu. Un alt reper pentru country managerul Nokia a fost restructurarea sistemului de distribu]ie al companiei \n Rom`nia, \n 2004, dup= ce modelul fusese stabilit \ncep`nd cu 1999.

“A fost un proiect interesant, deoarece a presupus realizarea unei arhitecturi noi, \n timp ce se derulau deja proiecte - acel tip de transformare a ma[in=riei \n timp ce ea se mi[c=.” Absolvent al Facult=]ii de Comer] din Academia de Studii Economice din Bucure[ti, R=zvan Petrescu a urmat ulterior mai multe cursuri, de la cele specializate [i de scurt= durat=, cum ar fi cursuri de v`nz=ri, negociere sau people management, p`n= la cursuri de management general. |n ce prive[te rela]ia cu angaja]ii, R=zvan Petrescu a m=rturisit c= nu-i place s= vorbeasc= despre “subordona]i” din dou= motive: cultura Nokia pune acentul pe echip= [i colaborare, iar felul lui personal de a fi \i impune s=-i numeasc= colegi. “La echipa de aici se adaug= colegii din afara grani]elor care sunt implica]i activ \n sprijinirea businessului Nokia \n Rom`nia”, precizeaz= t`n=rul manager, convins de necesitatea echipelor virtuale [i de schimbarea organiza]iilor \n func]ie de acestea. “Nu cred c= o organiza]ie exclusiv formal= cu ierarhii ferme [i complexe poate func]iona la parametrii ceru]i de lumea internetului [i a telecomunica]iilor”, e de p=rere Petrescu. |n ce prive[te viitorul, “am planuri mari, at`t de mari c`t \mi va permite [ansa personal=. Ast=zi m= simt privilegiat s= ocup postul de country manager pentru Nokia \n Rom`nia [i am de lucru s= m= ridic la \n=l]imea lui”. n

EXCLUSIV ONLINE

Circa 80% din de[eurile aruncate, \n prezent, \n containerele dedicate recicl=rii corespund categoriei din care ar trebui s= fac= parte, respectiv sticl=, plastic [i metale sau h`rtie.

Afla]i mai multe despre traseul gunoiului de la tomberon p`n= la unitatea de reciclare dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

|ncrederea selectiv=

O

ma[in= de 135.000 de euro cu trei oameni la bord opre[te c`nd se crap= de ziu= \n dreptul unor tomberoane.

Cu o zi \n urm= era galben=, ast=zi e colorat= \n albastru. Nu e nici Lamborghini, nici Ferarri, ci un camion care adun= gunoiul colectat selectiv. N-ar trebui s= ne surprind= pentru c=, \n momentul ader=rii la Uniunea European=, Rom`nia [i-a asumat atingerea gradual= a ]intelor de reciclare [i valorificare p`n= la 60%, la nivelul lui 2013. Un ]el greu de atins, dac= ne g`ndim c=, \n prezent, cantit=]ile de gunoi colectate selectiv, la nivelul anului 2009, de la bucure[teni nu dep=[esc c`teva sute de tone din totalul de circa zece milioane la nivel na]ional. „La \nceputul sistemului, gunoaiele se ridicau \mpreun=, de[i erau colectate pe compartimente. Cantit=]ile nesemnificative de de[euri f=ceau afacerea neprofitabil=”, sus]ine Dan Ceau[escu, directorul companiei de salubritate Urban din Bucure[ti, care adaug= c=, odat= ajunse la sediu, acestea

erau totu[i triate \n vederea recicl=rii de c=tre angaja]ii firmei, f=r= ca popula]ia s= aib= cuno[tin]= de aceasta. Cantit=]ile au crescut \ntre timp, iar acum cantitatea de gunoi justific= din punct de vedere economic existen]a unor fluxuri separate.

Al=turi de Prim=ria Sectorului 6 [i EcoRom Ambalaje (ONG care are ca obiectiv protejarea mediului \nconjur=tor prin respectarea obiectivelor de valorificare [i reciclare a de[eurilor de ambalaje), Urban a lansat s=pt=m`na trecut= un model de bun= practic= \n colectarea selectiv= a de[eurilor.

Astfel, operatorul va colecta gunoiul \n camioane cu pere]i transparen]i, pentru ca popula]ia s= observe clar c= gunoaiele aruncate sunt ridicate separat. Directorul general al Eco-Rom Ambalaje, Sorin Popescu, spune c= opera]iunea se va extinde \n 80 de localit=]i. „Este important= schimbarea mentalit=]ilor conform c=rora de[eurile se colecteaz= amestecat sau la gr=mad=”, adaug= Popescu. n R+ZVAN MURE{AN PUBLICITATE

weboscop Palm a ie[it din joc, iar b=t=lia pentru suprema]ie \n zona telefoanelor inteligente [i a tabletelor se \nte]e[te. Apple ar vrea s= ucid= Flash-ul, iar FSF \i cere lui Google acela[i lucru, a[a c= Adobe s-ar putea vedea \ntre ciocan [i nicoval=. de MIRCEA S~RBU

Victime [i amenin]=ri

N

oul eldorado al tehnologiilor IT se afl= la intersec]ia dintre computere, telefoane [i internet, iar b=t=lia pentru aceast= pia]= \n cre[tere exponen]ial= este deja cr`ncen=. Prima victim= de calibru se preg=te[te s= ias= din scen=: Palm va fi preluat= de HP pentru circa un miliard de dolari. Este o doz= de ironie \n aceast= achizi]ie, dac= privim prin prisma genealogiei celor doi protagoni[ti. Palm este firma care a reu[it s= impun= pe pia]a larg= aparatele de buzunar, iar succesul lui Palm Pilot a f=cut ca termenul PDA (Personal Digital Assistant) s= capete popularitatea pe care cei care l-au inventat, Apple, nu au reu[it s= o ob]in= pentru Newton. Au urmat apoi numeroase modele (Treo [i Pre sunt cele mai de succes) care au evoluat spre zona smartphone [i concuren]a cu Blackberry era destul de lini[tit= p`n= c`nd iPhone a st`rnit furtuna. HP vine din cu totul alt= lume [i e suficient s= ne amintim c= odat= cu Compaq a cump=rat [i o parte din legenda firmei Digital, cea care a mic[orat computerele de la dimensiunile unei hale la cele ale unei camere. O combina]ie interesant= [i un nou concurent pe o pia]= deja aglomerat=.

Capul de afi[ al [tirilor din ultimele zile vine tot din aceast= zon= [i pare mult mai interesant=: Apple atac= tehnologia Flash [i reu[e[te s=-[i fac= \nc= un du[man dintr-un vechi prieten. Adobe a fost mult= vreme fidel platformei Mac, f=c`nd din aceasta standardul \n tipografia digital= \ntr-o vreme \n care Mac-urile chiar aveau nevoie de o ni[=. Lucrurile s-au schimbat de atunci, Adobe reu[ind s= impun= dou= standarde de facto cu o enorm= r=sp`ndire (PDF [i Flash), \n vreme ce Apple a devenit juc=torul cel mai important \n zona mobil=, cu iPod, iPhone [i iPad. Iar aici s-a produs ciocnirea: Apple nu vrea Flash \n aceste produse [i nu este \nc`ntat nici de versiunea pentru Mac. |n

34 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

scrisoarea deschis= publicat= de Steve Jobs pe website-ul companiei sunt trecute pe larg \n revist= toate motivele acestei aparent ciudate op]iuni. Se [tie c= cele mai multe critici \ncasate at`t de iPhone, c`t [i (mai ales) de iPad se refer= tocmai la lipsa suportului pentru Flash [i nu pu]ini au fost cei care au b=nuit o r=fuial= personal= (sau m=car o antipatie) a lui Jobs \n spatele acestei decizii.

Tind s=-i dau punct cu punct dreptate lui Jobs. Flash vine din zona PC-urilor cu maus [i nu se preteaz= la interfe]ele tactile care vor deveni din ce \n ce mai populare.

Pe urm= sunt problemele de securitate [i stabilitate – Flash este principalul motiv pentru care Mac-urile ([i nu numai ele) „crap=” [i Apple nu vrea s= transpun= aceste

dar merit= o men]iune faptul c= mare parte din sistemul de operare MacOS X este open source [i, \n plus, Apple a dezvoltat \n regim open source motorul de randare WebKit, care echipeaz= practic toate browser-ele platformelor mobile non-Microsoft. |n spatele scrisorii destul de politicoase se poate descifra \ns= o amenin]are, iar comentatorii au dedus din lungimea mesajului m=sura gravit=]ii: Apple vrea s= ucid= Flash-ul. De fapt, miza o reprezint= dou= aspecte care pot p=rea minore, dar sunt de importan]= capital= pentru Apple. Prima este consumul, deci durata de via]= a bateriei: dac= un iPad nu ar merge la fiecare 10 ore la \nc=rcare (ci doar la fiecare 5, cum s-ar \nt`mpla cu Flash), utilitatea [i atractivitatea

GOOGLE NU SE VA ALIA CU APPLE, PENTRU C+ VREA S+-{I IMPUN+ CODEC-UL VP8, PE CARE L-A F+CUT OPEN SOURCE. VOR S+RI SC~NTEI probleme \n gama iP-urilor, destinate prin concep]ie unui public mai larg [i mai pu]in tehnic. Pe de alt= parte, suportul pentru Flash ar \nsemna un strat aplicativ pe care Apple nu-l controleaz=, iar aceasta este inacceptabil pentru oamenii lui Jobs. Flash este o tehnologie proprietar= [i \nchis=, \n vreme ce Apple ar prefera standarde web stabile [i publice, cum ar fi noul HTML5 [i mai vechile CSS [i JavaScript. |n fine, lui Jobs nu-i convine caracterul multiplatform= al tehnologiei Flash [i insist= pe faptul c= acesta impune principiul celui mai mic numitor comun, refuz`nd s= foloseasc= aspectele cele mai avansate ale platformei pentru a corespunde cerin]elor unor platforme \nvechite. Pare ciudat la prima vedere ca tocmai Apple s= critice caracterul proprietar al unei tehnologii,

aparatului ar avea mult de suferit. Al doilea aspect este chestiunea codec-ului H.246, pe care Apple l-ar dori standard de facto \n materie de video \n internet.

Interesant este c= \n vremea aceasta Free Software Foundation a publicat o alt= scrisoare deschis=, \n care \i cere lui Google s= ucid= Flash-ul [i s= treac= YouTube pe HTML5. Da, numai c= Google nu se va alia cu Apple, pentru c= vrea s=-[i impun= codec-ul VP8, pe care l-a f=cut open source. Vor s=ri sc`ntei. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

WEB WIZARD

AUDIEN}E TV PRIME TIME 22-28 aprilie 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

n

TOP 5 {TIRI

Poate ie[im disear= Organizarea ie[irilor \n ora[ cu prietenii cere uneori timp [i multe apeluri. Un t`n=r bucure[tean a creat o platform= prin care utilizatorii \[i pot aduna mult mai repede apropia]ii pentru a ie[i. de ROXANA CRISTEA

T

otul a \nceput \ntr-o cafenea, la sf`r[itul anului 2008, unde am desenat pe un carne]el func]ionalitatea de baz= a serviciului”, spune Dan Berte, cofondator [i manager al Mudjo.com. O s=pt=m`n= mai t`rziu, \mpreun= cu studioul de crea]ie Work in Progress din Cluj, a \nceput lucrul la ceea ce avea s= primeasc= numele de Mudjo.

Site-ul este un serviciu online pentru socializare, care \i ajut= pe membri s=-[i coordoneze ie[irile cu prietenii. “|n loc s= dea telefoane sau s= \ntrebe \n gol prietenii ce au chef s= fac=, utilizatorul \i poate selecta pe cei din list= care vor s= mearg= la film, spre exemplu, [i prin mesaj de grup poate organiza o ie[ire”, spune Berte. Accesul la platform= poate fi f=cut prin internet, internet mobil cu geoloca]ie (exist= deja aplica]ie Android [i \n cur`nd vor fi disponibile [i cele pentru iPhone [i iPad) [i prin re]elele sociale.

“

Platforma pentru socializare online este disponibil= pentru [ase ac]iuni: “b=uturi”, “cin=”, “club”, “film”, “sport” [i “nu sunt disponibil”. Dan Berte spune c= vrea s= aib= to]i cunoscu]ii [i prietenii activi zilnic pe Mudjo [i s=-[i organizeze el \nsu[i ie[irile \n ora[ acolo.

Mudjo nu este \nc= lansat public; accesul la varianta beta a fost deschis la sf`r[itul anului trecut, iar \n prezent au cont peste 200 de persoane care \l testeaz=.

“Am dezvoltat Mudjo.com pentru pia]a global=, iar \nceputul \l facem \n Rom`nia pentru oportunitatea geografic= [i accesibilitatea local=”, afirm= managerul, ad=ug`nd c= site-ul este complementar re]elelor sociale \n vog=: spre exemplu, Mudjo poate deveni aplica]ia de ie[it \n ora[ favorit= pe Facebook, unde au cont aproape un milion de utilizatori din Rom`nia. n

1. {tirile Pro TV 19 (25 apr.)

2. {tirile Pro TV 19 (24 apr.)

3. {tirile Pro TV 19 (28 apr.)

4. {tirile Pro TV 19 (23 apr.)

5. {tirile Pro TV 19 (26 apr.)

8,8% 8,2% 7,9% 6,8% 6,8%

n

TOP 5 FILME 1. Triplu X (Pro TV, 24 apr.)

2. Afaceri necurate (Pro TV, 28 apr.)

3. Misiune pe insula... (Pro TV, 26 apr.)

4. Kickboxer 2 (Pro TV, 22 apr.)

5. Eu sunt sf`r[itul (Pro TV, 24 apr.)

7,4% 7,0% 7,0% 5,5% 4,1%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. State de Rom`nia ep. 98 (Pro TV, 26 apr.) 5,0% 2. State de Rom`nia ep. 99 (Pro TV, 27 apr.) 4,5% 3. State de Rom`nia ep. 97 (Pro TV, 22 apr.) 4,4% 4. Tr=sni]ii (Prima TV, 26 apr.)

4,2% 5. State de Rom`nia ep. 100 (Pro TV, 28 apr.) 4,2% PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

www.mudjo.com

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 35

HPALM

BUSINESS HI-TECH

Smartphone-urile reprezint= segmentul din pia]a telefoanelor mobile care a crescut cel mai mult \n ultimii ani, motiv pentru care majoritatea produc=torilor de calculatoare s-au orientat c=tre el. Asta a f=cut [i HewlettPackard, care s=pt=m`na trecut= a anun]at c= preia produc=torul de smartphone-uri Palm. de ROXANA CRISTEA

O

oportunitate semnificativ= pentru o cre[tere profitabil=”, a[a consider= Todd Bradley, vicepre[edinte al produc=torului de calculatoare Hewlett-Packard, achizi]ionarea companiei Palm. “HP [i Palm vor face o echip= puternic=”, sus]ine el, preciz`nd c=, de[i produc=torul de smartphone-uri are foarte mul]i ingineri talenta]i, este \n pierdere din punctul de vedere al \ncas=rilor. “Deci avem mult de munc=”, subliniaz= Bradley, care \nainte de a veni la HP a fost CEO al Palm. |n ultimii doi ani, Palm a raportat succesiv pierderi, iar preluarea vine \ntr-un moment foarte potrivit. Valoarea tranzac]iei se ridic= la 1,2 mld. dolari (909,9 mil. euro) [i este o \ncercare a HP de a resuscita compania care a pierdut teren \n lupta cu Apple [i Research In Motion (RIM). Este una din cele mai importante tranzac]ii din IT \n 2010, iar o parte dintre anali[ti s-au ar=tat surprin[i de anun], mai ales c= \n ultimele s=pt=m`ni se vorbea c= Palm va fi cump=rat= de produc=tori asiatici, cum ar fi Lenovo sau de produc=torul de telefoane taiwanez HTC,

“

36 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

1,2 MILIARDE DE DOLARI

valoarea tranzac]iei dintre HP [i Palm. care ar fi avut o motiva]ie puternic=, deoarece patentele tehnologice ale Palm ar fi ajutat HTC \n disputa \n justi]ie pe care a avut-o cu Apple. |ns= acum dou= s=pt=m`ni, taiwanezii au anun]at c= nu sunt interesa]i s= preia Palm. |nc= de la \nceputul lui aprilie, atunci c`nd au \nceput s= se iveasc= zvonuri c= Palm sper= s= g=seasc= un cump=r=tor, valoarea ac]iunilor companiei a \nceput s= scad=, ajung`nd la jum=tate \n mai pu]in de o lun=. |n urm= cu c`]iva ani, Palm domina pia]a telefoanelor cu sistem de operare, \ns= a pierdut teren \n fa]a Apple [i RIM, chiar dac= anul trecut a lansat un nou sistem de operare, WebOS. Palm a \nregistrat pierderi \n ultimii

doi ani fiscali [i mai nou [i-a modificat \n sens negativ prognozele financiare pentru acest an. |n urma tranzac]iei, HP a anun]at c= va face investi]ii semnificative, \ns= unii anali[ti consider= c= este o idee nefericit=. Pe de o parte, Hewlett-Packard pl=nuie[te s= creasc= bugetul anual de cercetare [i dezvoltare al Palm cu 190 de milioane de dolari, iar pe de alta vrea s= atrag= dezvoltatori care s= construiasc= jocuri, instrumente [i aplica]ii de natur= s= fac= smartphone-urile Palm mai interesante. “Mul]i programatori deja construiesc aplica]ii pentru Apple, Android [i RIM”, afirm= Alex Liu, partener \n cadrul companiei de consultan]= A.T. Kearney, preciz`nd c= la \nceputul acestui an erau disponibile mai mult de 185.000 de aplica]ii pentru iPhone. “Pentru c= HP are acum o nou= linie de smartphone-uri, nu \nseamn= c= oamenii se vor trezi m`ine diminea]= [i vor spune: <Aha, acesta este noul Apple>”, a ad=ugat David Garrity, director al GVA Research LLC, companie cu sediul \n New York. “Sunt multe lucruri pe care Apple le are \n magazinul s=u de aplica]ii [i pe care HP nu le poate avea.” HP a anun]at c= este interesat= de portofoliul de inova]ii al Palm,

FOTO: REUTERS

companie care a lansat dispozitive mobile cu un deceniu \nainte ca smartphone-urile s= apar= pe pia]=, iar anali[tii spun c= patentele sale ar putea ajuta orice firm= care o cump=r= s= lupte \mpotriva disputelor juridice cu al]i produc=tori de profil. Palm a lansat telefonul inteligent Pre \n ianuarie 2009, cu mari a[tept=ri, sper`nd c= va fi o concuren]= redutabil= pentru iPhone-ul Apple. Dar o campanie bizar= de marketing [i un contract exclusivist cu operatorul de telefonie mobil= Sprint, pu]ine aplica]ii [i succesul surprinz=tor al sistemului de operare al Google, Android, au sl=bit interesul pentru sistemul de operare WebOS al telefonului Pre. V`nz=rile au fost dezam=gitoare, chiar [i atunci c`nd Pre [i fratele s=u mai mic, Pixi, au fost puse pe pia]= de c=tre operatorul num=rul unu din America, Verizon. |n februarie, directorul executiv al Palm, Jon Rubinstein, declara optimist c= anul acesta v`nz=rile vor fi dup= previziunile sale, adic= foarte bune, dar investitorii au r=spuns prin reducerea valorii ac]iunilor la jum=tate \n

JON RUBINSTEIN Palm

Fost director al Apple, celebru pentru c= a avut un rol cheie \n dezvoltarea iPod, va r=m`ne \n cadrul Palm [i dup= preluarea de c=tre HP.

Piaţa telefoanelor inteligente Sistemul de operare Symbian a continuat să domine piaţa sistemelor de operare pentru smartphone-uri în 2009, conform datelor Gartner.

46,9% 19,9%

Symbian SURSA: GARTNER, RAPORT FEBRUARIE 2010

Research In Motion

14,4%

iPhone OS (Apple)

8,7 % Microsoft Windows Mobile

4,7% 5,4% Linux

Al]ii

mai pu]in de o lun=. Jon Rubinstein, fost director al Apple, celebru pentru c= a avut un rol cheie \n dezvoltarea iPod, va r=m`ne \n cadrul Palm [i dup= preluarea de c=tre HP, dup= cum au asigurat reprezentan]ii acesteia din urm=.

Cump=rarea Palm reprezint=, \n tot cazul, o premis= interesant= pentru evolu]ia liniei de smartphone-uri a HP. Majoritatea telefoanelor inteligente HP ruleaz= pe sistemul de operare Windows Mobile al Microsoft. Hewlett-Packard [i-a f=cut apari]ia pe pia]a dispozitivelor inteligente cu asistentul digital iPaq. Anul trecut, iPaq a avut o cot= de 0,1% din aceast= pia]=, potrivit companiei de cercetare de pia]= IDC. Pentru portofoliul HewlettPackard, dispozitivele mobile, care includ smartphone-urile [i asisten]ii personali digitali (PDA), au \nregistrat v`nz=ri \n sc=dere cu 56%, la 25 de milioane de dolari \n trimestrul care s-a terminat la 31 ianuarie. Conform datelor companiei de cercetare Gartner, citate de Reuters, Palm de]inea 1,2% din pia]a mondial= a smartphone-urilor \n 2009, \n timp ce Nokia de]inea 41,1%, RIM 19,9% [i Apple 14,4%. |n prezent, smartphone-urile reprezint= segmentul care cre[te cel mai rapid \n pia]a de telefoane mobile. La nivel mondial, \n acest an, v`nz=rile de telefoane inteligente sunt estimate s= creasc= la 247 de milioane de unit=]i, mai mult cu 36% fa]= de v`nz=rile din 2009, potrivit companiei de cercetare de pia]= iSuppli Corp. Unii anali[ti cred c= tranzac]ia de s=pt=m`na trecut= va afecta juc=tori precum Nokia sau Motorola, care ar putea pierde cot= de pia]=.

“Achizi]ia \mbin= succesul global al HP cu sistemul inovator de operare al Palm, rezult`nd astfel o combina]ie c`[tig=toare”, sus]ine James Brehm, analist al Frost & Sullivan. Cu toate c= HP nu a anun]at exact ce planuri are pe pia]a de telefoane inteligente, Bradley consider= c= Microsoft este un partener important cu care HP-Palm va continua s= lucreze. HP a dat de \n]eles deja c= va lansa \n cur`nd dou= noi modele care vor rula pe Windows Phone 7 OS. Asimilarea Palm face parte din strategia lui Mark Hurd, CEO al Hewlett-Packard, de a l=rgi portofoliul de produse al companiei, dominat \n mod tradi]ional de calculatoare [i imprimante. Tot Hurd, care conduce HP din 2005, a ini]iat [i preluarea 3Com Corp., furnizor de solu]ii de re]elistic=, prin care intr= \n competi]ie cu Cisco Systems \n ce prive[te echipamentele de re]ea. Achizi]ia, care a costat HP circa 2,7 miliarde de dolari, a fost finalizat= la jum=tatea lui aprilie. n

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 37

ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ DESCOPERIŢI TOPURILE BUSINESS MAGAZIN

CELE MAI VIZITATE MALLURI DIN BUCUREȘTI Peste zece centre comerciale de mari dimensiuni, plus zeci de hiper- [i supermarketuri. |n plus, dou= malluri gigantice inaugurate \n ultimele [ase luni. Este tabloul comer]ului modern din Bucure[ti, unde toate centrele comerciale se lupt= s= atrag= c`t mai mul]i vizitatori [i, mult mai important, cump=r=tori. de C+T+LIN {TEFANCU

Cele mai vizitate centre comerciale din București în 2009

44.000 36.000 32.500 Iris Shopping Center*

Unirea Shopping Center

32.500

Bucure[ti Mall**

Plaza România**

1

2

3

3

5

6

7

8

18.500 Liberty Center

14.600

Militari Shopping Center***

12.500 City Mall

12.000

Vitantis Shopping Center****

* |N CALCUL SUNT LUATE {I REZULTATELE |NREGISTRATE DE AUCHAN CARE FACE PARTE DIN PROIECT; ** POTRIVIT UNUI STUDIU AL COLLIERS INTERNATIONAL DIN MARTIE 2009; *** NU SUNT LUATE |N CALCUL REZULTATELE DECATHLON, DOMO, KIABI {I PRAKTIKER; **** SUNT LUATE |N CALCUL {I REZULTATELE PRAKTIKER {I TECHNOMARKET; NOT+: NUM+RUL ZILNIC MEDIU DE VIZITATORI A FOST CALCULAT |N UNELE CAZURI PE BAZA DATELOR ZILNICE - |N TIMPUL S+PT+M~NII {I |N WEEKEND – S+PT+M~NALE SAU ANUALE COMUNICATE DE C+TRE COMPANIILE IMOBILIRE. REPREZENTAN}II GRAND ARENA NU AU PUTUT FI CONTACTA}I. AFI PALACE MEGA FUN {I SUN PLAZA NU AU FOST LUATE |N CALCUL, AV~ND |N VEDERE DESCHIDERILE LOR, LA FINALUL LUI 2009, RESPECTIV |N FEBRUARIE 2010; SURSA: COMPANIILE

“

27.400 B=neasa Shopping City

4

9

4.100

Fashion House Outlet Center

A

m fost \ntr-un mall \n Polonia la ora 14 [i era plin-plin, 60% din centrele comerciale din Bucure[ti nu ating traficul de acolo. {i cei din Polonia nu spuneau c= au 20.000 de vizitatori pe zi”, comenteaz= Bogdan Danc=u, managing director al companiei care de]ine Militari Shopping Center din Bucure[ti, unul din centrele comerciale inaugurate anul trecut.

Afirma]ia vine \n contextul discu]iei despre num=rul de vizitatori pe care mallurile din Bucure[ti \l \nregistreaz=, un factor determinant pentru afacerile din comer], dar [i un element pe care proprietarii de centre comerciale \l folosesc \n general pentru a argumenta eventualul succes al proiectelor.

Dac= adun=m datele comunicate de c=tre proprietarii [i administratorii de proiecte comerciale din Capital=, pentru realizarea topului BUSINESS Magazin, rezult= c= unul din nou= bucure[teni a trecut zilnic \n 2009 printr-un centru comercial. |n plus, ultimele dou= malluri deschise \n ora[, care sunt [i cele mai mari din ]ar= - AFI Palace Mega Fun [i Sun Plaza - au \nregistrat \n primele zile de la deschidere peste 50.000 de vizitatori, perioada imediat dup= inaugurare fiind de altfel cea mai bun= pentru un centru comercial, din acest punct de vedere.

Cel mai vizitat din Bucure[ti nu este \ns= un mall nou, ci vechiul magazin Unirea, preferat pentru amplasamentul central [i dup= schimb=rile operate \n mixul de chiria[i. “|n timpul s=pt=m`nii \nregistr=m aproximativ 40.000 de vizitatori, dar num=rul cre[te la 50.000-55.000 la sf`r[itul s=pt=m`nii.

Dup= ce am deschis zona de restaurante de la ultimul etaj ne-am crescut traficul \n weekend”, afirm= Andreea B=nic=, director de dezvoltare al Unirea Shopping Center.

Faptul c= fostul magazin universal este o destina]ie important= a bucure[tenilor pentru cump=r=turi a fost printre argumentele pe care grupul spaniol Inditex le-a luat \n calcul pentru a deschide primul s=u magazin stradal din ]ar=.

Centrul comercial beneficiaz= [i de faptul c= \n imediata sa apropiere func]ioneaz= un hipermarket de mici dimensiuni al Carrefour, deschis \n fostul spa]iu al magazinului Univers’All. Prezen]a unui hipermarket poate s= influen]eze semnificativ v`nz=rile unui centru comercial. Un exemplu \n acest sens este Iris Shopping Center, unde Auchan are o unitate, iar num=rul de vizitatori al proiectului include [i rezultatele hipermarketului - spre deosebire de datele comunicate de c=tre reprezentan]ii altor centre comerciale, care includ, \n general, doar rezultatele \nregistrate de galeriile comerciale. Potrivit informa]iilor disponibile, un hipermaket cu rezultate bune poate \nregistra zilnic [i c`teva zeci de mii de vizitatori, lu`nd \n calcul num=rul bonurilor de cas=. Ponderea de cump=r=tori raportat= la num=rul total al vizitatorilor este la fel de important=, reprezent`nd pentru comerciant a[a-numita rat= de conversie. “Pe fondul st=rii economice dificile, majoritatea clien]ilor au devenit mult mai aten]i cu consumul de fashion [i servicii (a sc=zut num=rul de cump=r=tori din aceste segmente), \ns= [i-au p=strat cu prioritate interesul [i banii pentru produsele alimentare [i cele comercializate de hipermarket”, declar= George Teleman,

DOSAR

Afla]i mai multe despre mall-urile din Bucure[ti dintr-o serie de articole disponibile pe www.businessmagazin.ro

partener \n cadrul Equest Investments, proprietarul Vitantis.

Monica Barbu, vicepre[edinte al companiei de consultan]= imobiliar= The Advisers Knight Frank, vorbe[te de o pondere medie a cump=r=torilor din totalul vizitatorilor de mall de 30-60%. Pe de alt= parte, George Teleman estimeaz= c= rata de conversie a Vitantis a fost anul trecut de 70%, influen]at= pozitiv de faptul c= proiectul este un parc de retail, av`nd mai multe unit=]i de sine st=t=toare. “Chiria[i ca Praktiker sau Carrefour \nregistreaz= de departe cele mai ridicate rate de conversie, \n timp ce magazinele de fashion \nregistreaz= rate considerabil mai mici.”

Despre o rat= similar= de conversie vorbe[te [i R=zvan {aguna, directorul centrului comercial Fashion House, singurul outlet local, amplasat \n apropiere de Bucure[ti - motiv pentru care are [i un trafic mult mai redus comparativ cu un mall din ora[. “Experien]a noastr= cu centrele din Polonia, spre exemplu,

„CHIRIA{I CA PRAKTIKER SAU CARREFOUR |NREGISTREAZ+ DE DEPARTE CELE MAI RIDICATE RATE DE CONVERSIE, |N TIMP CE MAGAZINELE DE FASHION |NREGISTREAZ+ RATE CONSIDERABIL MAI MICI.” GEORGE TELEMAN, EQUEST INVESTMENTS

arat= c= rata de conversie \ntr-un proiect ajuns la maturitate este \n medie de 85%”, afirm= {aguna, care consider= c= rezultatele \nregistrate de outletul rom`nesc sunt satisf=c=toare, ]in`nd cont de dificult=]ile economice [i de faptul c= magazinul a fost la primul an de func]ionare.

“Dac= este s= facem compara]ie cu 2008, diferen]a a ap=rut \n primul r`nd la valoarea cheltuielilor pe care un cump=r=tor le face la o vizit=. Centrul comercial r=m`ne \n continuare o destina]ie pentru distrac]ie”, mai spune Monica Barbu de la The Advisers.

Interesant este c= dac= bugetele de cheltuieli au sc=zut anul trecut, num=rul vizitatorilor pentru acelea[i centre comerciale a r=mas acela[i, \n ciuda faptului c= \n ultimele 12 luni au fost deschise patru noi proiecte \n Bucure[ti. Un studiu realizat de Colliers \n urm= cu un an indica cifre similare pentru majoritatea proiectelor incluse \n topul BUSINESS Magazin. “Principalul motiv pentru care centrele consacrate nu \nregistreaz= o reducere semnificativ= a traficului este pentru c= oamenii doresc s= compare oferta. |n afar= de asta, viziteaz= centrele comerciale din obi[nuin]=, iar pe cele

50.000 DE VIZITATORI

au avut \n primele zile cele mai mari mall-uri din Capital=, Sun Plaza [i Afi Palace Mega Fun

noi din curiozitate”, explic= Monica Barbu.

Exist= \ns= [i cazuri de malluri al c=ror trafic mediu a sc=zut anul trecut.

Un exemplu este City Mall, dac= avem ca reper datele din studiul Colliers de acum un an, care indicau un num=r mediu de 15.000-17.000 de vizitatori pe zi. “Potrivit rapoartelor de trafic pe care le avem, media zilnic= a anului 2009 a fost de 12.500 de vizitatori pe zi”, declar= Mihai Agaficioaia, director general al mallului. Magazinul a \nregistrat \n ultimii ani cele mai multe schimb=ri, plec`nd de la proprietari p`n= la mixul de chiria[i. |n aceast= perioad= s-a semnat un acord cu Cushman & Wakefield pentru repozi]ionarea proiectului, un prim rezultat fiind aducerea \n mall a unui nou restaurant, King Kebab.

O alt= modalitate prin care centrele comerciale \ncearc= s=-[i creasc= traficul este organizarea de evenimente, de la concerte la diferite tombole [i concursuri.

“Evident, nu este suficient s= organizezi evenimente pentru a transforma vizitatorii

\n cump=r=tori, dar evenimentele reprezint= unul dintre elementele folosite frecvent pentru atragerea publicului \n interiorul centrului comercial”, declar= Marius Barbu, directorul de dezvoltare al Mivan, dezvoltatorul Liberty Center. Potrivit lui Barbu, traficul \n mall a crescut cu 7% \n primele trei luni din 2010 comparativ cu ianuarie-martie 2009, c`nd centrul comercial \nc= beneficia de avantajul nout=]ii pe pia]=.

George Teleman de la Equest consider= \ns= c= tombolele pot fi doar o solu]ie de moment de a cre[te traficul, eficient= pe o perioad= determinat= de timp. “Rom`nii \n general [i bucure[tenii \n special sunt s=tui de tombolele clasice \n care se ofer= un premiu \n valoare mare (un autovehicul), dac= te \nscrii [i a[tep]i o perioad= destul de \ndelungat=. P`n= la urm=, un centru comercial nu trebuie s= se transforme \n Loteria Rom`n=”, apreciaz= managerul, a c=rui opinie este c= premiile mai mici ca valoare, dar acordate mai des, printr-un sistem simplu, atrag mai mul]i vizitatori.

Cum se raporteaz= \ns= la pie]ele dezvoltate cifrele privind cele mai vizitate centre comerciale din Bucure[ti?

Spre exemplu, Alexa din Berlin, aflat \n proprietatea Sonae Sierra, a \nregistrat \n primele trei luni din acest an un trafic mediu zilnic de aproape 39.000 de vizitatori, \n timp ce Colombo, un alt centru al Sonae din Lisabona, a avut \n aceea[i perioad= circa 66.000 de vizitatori pe zi. “Credem c= un centru comercial \n Bucure[ti, cu o amplasare bun=, design [i mix de chiria[i bune ar putea atrage 2,5 milioane de vizitatori pe trimestru”, estimeaz= Vitor Nogueira, property manager al Sonae Sierra \n Italia, Grecia [i Rom`nia.

Adic= 27.700 de vizitatori pe zi.

Pentru 2010, managerii chestiona]i pentru realizarea topului celor mai vizitate centre comerciale din Bucure[ti estimeaz= c= indicatorii de trafic se vor men]ine, iar unii sper= chiar [i la cre[teri.

Deocamdat=, cel pu]in pentru doi ani, cert e c= nu va mai ap=rea niciun nou centru comercial de mari dimensiuni, care s= modifice peisajul actual al concuren]ei. n

EUROPA

CE FACEM CU IMIGRAN}II? |n timp ce se preg=tesc pentru alegerile parlamentare din 6 mai, britanicii de pretutindeni identific= imigra]ia cu una dintre cele mai mari \ngrijor=ri ale lor. Dar \n pu]ine locuri aceast= problem= este at`t de stringent= sau op]iunile electorale at`t de restr`nse ca \n Barking [i Dagenham din estul Londrei. de SARAH LYALL

P

u]ini exponen]i ai clasei muncitoare din suburbia londonez= Barking par dispu[i s=-[i asume vreun entuziasm pentru Partidul Na]ional Britanic (BNP), de extrem=-dreapta, antiimigra]ionist. Dar dup= ce treci de cuvintele de salut \n orice conversa]ie, sentimentele lor se revars=.

“Eu nu-s rasist, dar parc= prea mul]i str=ini sunt l=sa]i s= vin= aici”, se pl`nge Bill Greed, 66 de ani. “To]i vin [i cer beneficii sociale. O mare parte dintre copiii din [coli nici nu vorbesc engleza. Sunt at`t de mul]i imigran]i ilegali c= nici m=car guvernul nu-i poate g=si pe to]i.” C`t despre BNP, “eu sunt de acord cu ce spun ei, nu sunt de acord cu propunerile lor”, adaug= Greed.

Odinioar=, Barking [i Dagenham erau bastioane ale clasei muncitoare albe, 40.000 dintre locuitori fiind angaja]i la o uria[= uzin= Ford. Acum, 35% dintre locuitori provin din minorit=]ile etnice, \n cre[tere de la doar 5% \n urm= cu zece ani. Uzina Ford a l=sat locul unei fabrici de motoare diesel, cu doar o zecime din angaja]ii de odinioar=. {omajul a ajuns la 8%.

44 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Cu o sus]inere minim= pentru conservatori sau pentru liberal-democra]i, \n aceast= zon= lupta se duce \ntre nepopularii laburi[ti afla]i la putere [i un tot mai viguros BNP care capitalizeaz= electoral pe seama sl=biciunilor rivalului [i a temei imigra]iei.

Afluxul de str=ini a pus o presiune serioas= asupra sectorului de servicii \n Marea Britanie, ca [i asupra pie]ei imobiliare. Mick W., 20 de ani, un mecanic care nu a dorit s=-[i dea numele pentru c= este angajatul municipalit=]ii, spune c= familia lui a a[teptat un deceniu pentru un spa]iu de locuit decent, \n vreme ce imigran]ii cu familii numeroase le-au tot luat-o \nainte.

“Nu m= deranjeaz= cei care vin [i se [i angajeaz=”, spune el, “dar restul nu fac dec`t s= cear=, s= cear= [i s= tot cear=”. C`t despre BNP, “nu-i v=d \n stare s= conduc= ]ara, dar eu sprijin ce sus]in ei”.

BNP spune c= sus]ine multe lucruri, dar cel mai important dintre ele este o credin]= implacabil= c= Marea Britanie apar]ine britanicilor albi, indigeni.

Partidul a avut o prevedere \n statut

725 DE MII, NUMĂRUL ESTIMAT AL IMIGRANŢILOR ILEGALI

de pe teritoriul Marii Britanii, conform unui studiu efectuat \n 2009 de London School of Economics

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

AFLUXUL DE STR+INI A PUS O PRESIUNE SERIOAS+ ASUPRA SECTORULUI DE SERVICII |N MAREA BRITANIE, CA {I ASUPRA PIE}EI IMOBILIARE conform c=reia numai cei din rasa alb= pot deveni membri, prevedere invalidat= abia \n martie de un judec=tor. Partidul se pronun]= pentru stoparea imediat= a imigra]iei [i repatrierea celor cu ascenden]= ne-britanic=. |n 2006, BNP a c`[tigat 12 din cele 51 de locuri \n consiliul municipalit=]ii din Barking [i Dagenham, cea mai bun= performan]= a sa din \ntreaga ]ar=. De data aceasta, la alegerile din 6 mai sper= s= ob]in= \nc= 14 mandate, \ndeajuns pentru a controla consiliul, bugetul anual al acestuia de 300 de milioane de lire sterline (347,5 milioane de euro) [i pe cei 9.300 de angaja]i.

De asemenea, partidul \[i propune s= o \nlocuiasc= [i pe laburista Margaret Hodge,

care reprezint= Barking \n parlamentul de la Londra.

Contracandidatul lui Hodge este Nick Griffin, liderul BNP. Absolvent de Drept la Cambridge, bine \mbr=cat [i bun vorbitor, Griffin, 51 de ani, a negat c= Holocaustul s-ar fi petrecut [i a admis doar c= Hitler “a mers pu]in cam departe”. |n 1998 a fost condamnat pentru distribuirea de materiale care \ndemnau la violen]= rasial=.

Dar \n ultimii ani, Griffin a avut grij= s=-[i modereze ie[irile publice, pe m=sur= ce partidul lui a \ncercat s= cucereasc= o baz= electoral= larg=. Anul trecut, el a fost ales \n Parlamentul European din partea regiunii North West England.

|n Barking, suporterii BNP fac campanie \mpotriva lui Margaret Hodge folosindu-se de numele ei de fat=, Oppenheimer, aparent \ntr-o \ncercare de a ob]ine un vot antisemit [i acuz`nd-o \n mod fals c= ar sprijini un plan fictiv care - dup= cum spune legenda - ar recompensa financiar africanii ca s= se mute \n zon=, cresc`nd astfel baza de votan]i a laburi[tilor.

“Sunt cele mai importante alegeri la care am concurat [i cele care m= pasioneaz= cel mai tare”, a declarat Hodge, \n timpul unui periplu electoral pe la casele aleg=torilor. “Am intrat \n politic= pentru a lupta cu rasismul [i ideea c= ace[ti oameni ar putea s= capete un loc \n Parlament sau s= controleze consiliul u

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 45

Europa este \mpotriva tuturor convingerilor mele.” |ntr-un loc plin de votan]i nervo[i [i dezam=gi]i, mul]i dintre ei nevr`nd s=-i deschid= u[a sau tr`ntindu-i-o \n nas c`nd au v=zut c= au un politician la poart=, sarcina laburistei nu e deloc u[oar=.

Hodge a \ncercat la \nceput s= enumere realiz=rile laburi[tilor, dar apoi a schimbat tactica, dup= ce a estimat corect mi[carea antiguvernamental= din spatele u[ilor.

“A fost o perioad= oribil=, dar aici avem de-a face cu o curs= cu doar doi cai,

proast=, \nc`t aveau nevoie de ore de limb= englez= pl=tite de stat. Recent, tot Daily Mail a scris c= femeile musulmane angajate \n spitale au primit permisiunea s=-[i acopere antebra]ele din considerente religioase, \n contradic]ie cu regulile standard de igien=.

Poate c= destul de tardiv, laburi[tii recunosc c`t de mult \i streseaz= imigra]ia pe votan]ii lor. Recent, ei au anun]at c= vor cere ca to]i angaja]ii consiliilor locale care lucreaz= cu publicul s= vorbeasc= fluent engleza. |n Dagenham, Meg Hillier, membr=

|n pia]a de s`mb=t= din Barking, unde fe]ele albe se amestec= cu cele \ntunecate [i unde vezi femei care poart= burqa (v=lul musulman), Freda Shaw observ= scena [i scutur= din cap.

“Nu cred c= BNP este r=spunsul, ei sunt doar rasi[ti”, crede ea. “Dar uita]i-v=, nu e niciun magazin de]inut de albi aici. Unde tr=iesc eu, ai nevoie de pa[aport ca s= po]i intra.” |ntre timp, Dominic Carman, candidatul liberal-democrat pentru

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre amploarea tendin]elor xenofobe \n Europa [i America dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

din p=cate”, i-a spus ea unei femei care se declarase sus]in=toare a conservatorilor.

“Dac= vrei s=-i ]ii \n afara Parlamentului pe cei din BNP, trebuie s= \nghi]i \n sec [i s= votezi pentru noi.”

Temerile cu privire la imigra]ie au ecou \n toat= Marea Britanie, unde nou-veni]ii au ap=rut peste o cre[tere a popula]iei b=[tina[e din ultimul deceniu. |ntr-o ]ar= deja printre cele mai aglomerate din Europa, perspectiva unei sporiri a popula]iei cu concursul imigran]ilor inflameaz= temerile oamenilor, \ntr-un moment c`nd lumea se confrunt= cu o criz= financiar= [i \[i face griji cu privire la terorism. |ngrijor=rile c= imigran]ii profit= pe nedrept de resursele publice \n [coli [i spitale au fost exacerbate de ziarele antiguvernamentale, ca tabloidul populist Daily Mail, ce public= adesea articole care rezoneaz= cu anxiet=]ile publice.

Pe la \nceputul lunii aprilie, spre exemplu, ziarul a publicat un material despre un spital cu angaja]i din 70 de ]=ri diferite, care vorbeau o englez= at`t de

46 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

„LA FIECARE OPT MINUTE, CINEVA ESTE DEPORTAT. AMPRENT+M PE ORICINE VINE AICI PENTRU PESTE {ASE LUNI. STR+INII TREBUIE S+ AIB+ C+R}I DE IDENTITATE SPECIALE” MEG HILLIER, MINISTRU ADJUNCT AL IMIGRAŢIEI

a Parlamentului [i ministru adjunct al imigra]iei, a f=cut campanie \mpreun= cu Margaret Hodge, \narmat= cu o tolb= de informa]ii despre politicile de imigra]ie ale laburi[tilor.

“La fiecare opt minute, cineva este deportat”, sus]ine Hillier. “Amprent=m pe oricine vine aici pentru mai mult de [ase luni. Str=inii trebuie s= aib= c=r]i de identitate speciale.”

Hillier afirm= c= guvernul nu cedeaz= de fapt la xenofobie, ci r=spunde la \ngrijor=rile publicului. “Oamenii au dreptul s= aib= temeri legate de imigra]ie”, spune ea.

Parlament, f=cea [i el campanie ceva mai \ncolo. Singurul lui scop: s= opreasc= BNP. “Ei sunt beneficiarii eviden]i ai unui vot de protest \mpotriva inep]iei [i a incompeten]ei laburi[tilor”, sus]ine el. “BNP capitalizeaz= pe problemele existente aici, pun`ndu-le pe toate pe seama imigra]iei.”

Carman gesticuleaz= \nspre tarabele pie]ii, un amestec de zgomote [i mirosuri [i de m=rfuri exotice din toat= lumea.

“Adev=ratul spirit al multiculturalismului este viu [i vioi \n aceast= pia]=”, zice el.

“Exact asta vrea s= distrug= Nick Griffin.” n

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

FINAN}E

|n ultimii ani, ideea de a oferi mici \mprumuturi oamenilor s=raci a devenit o marot= a lumii dezvoltate, l=udat= ca formula \ndelung visat= de a-i propulsa [i pe cei mai defavoriza]i c=tre un standard de via]= mai bun. Doar c= dob`nzile practicate o aseam=n= tot mai mult cu c=m=t=ria, dezgolind-o de aspectul caritabil. de NEIL MACFARQUHAR

PROFIT,

NU PROVIDEN}+ 48 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

ELISABETH MALKIN A CONTRIBUIT DIN MEXICO CITY Š 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

A

60 MILIARDE DE DOLARI

valoarea activelor administrate de institu]iile de pe pia]a microcredit=rii

ctori ca Natalie Portman [i Michael Douglas [i-au \mprumutat renumele acestei cauze. Muhammad Yunus, economistul care a f=cut pionierat \n domeniu, \mprumut`ndu-i pe s=racii Banglade[ului, a c`[tigat \n 2006 un premiu Nobel pentru asta. Ideea de microcreditare chiar a avut un an dedicat ei de c=tre ONU, \n 2005.

Dar fenomenul a devenit at`t de popular, \nc`t unii dintre cei mai mari sus]in=tori \[i fr`ng acum m`inile v=z`nd la ce s-a ajuns.

Atrase de perspectiva unor profituri grase chiar [i de la cele mai mici \mprumuturi, o cohort= de b=nci [i institu]ii financiare domin= acum peisajul, unele percep`nd dob`nzi care trec de 100% de la clien]ii cei mai s=raci.

“Noi am creat microcreditele ca s= lupt=m cu rechinii creditelor, nu ca s= \ncuraj=m noi rechini ai creditelor”, a spus recent Yunus \n fa]a unor oficiali financiari aduna]i la o conferin]= a Na]iunilor Unite. “Microcreditul ar trebui privit ca o posibilitate de a ajuta oamenii s= scape de s=r=cie \ntr-un mod specific mediului de business, [i nu ca pe o oportunitate de a face bani pe seama celor s=raci.” Disputa cu privire la p=strarea nimbului de sfin]enie al microcreditelor se duce pe c`t de mult profit [i c`t de mare poate fi o dob`nd= ca s= poat= fi acceptate [i de unde \ncepe exploatarea. Dob`nzile variaz= mult pe cuprinsul globului, dar cele care atrag mai mult aten]ia tind s= apar= \n ]=ri ca Nigeria [i Mexic, unde cererea pentru microcredite de la un mare num=r de clien]i nu poate fi satisf=cut= de institu]iile existente \n pia]=.

Spre deosebire de cam toate paginile web care tr`mbi]eaz= victoriile institu]iilor de microcreditare din toat= lumea, pagina creditorului mexican Te Creemos (“Noi te credem”) nu are nicio singur= m=rturie a unui client satisf=cut - nicio femeie z`mbitoare care s= spun= cum a ob]inut primii bani din afacerea de producere a s=punului \nceput= \n buc=t=ria proprie, spre exemplu. Te Creemos are unele dintre cele mai mari dob`nzi [i comisioane din lumea u

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 49

finan]e microcreditelor, spun anali[tii, ajung`nd la o dob`nd= anual= medie de 125%. De altfel, media dob`nzilor \n Mexic este de 70%, comparativ cu o dob`nd= medie la nivel mondial de 37%, spun anali[tii. Institu]iile mexicane de microcreditare percep dob`nzi at`t de mari pentru c= pur [i simplu pot, spune Emmanuelle Javoy, director la Planet Rating, o companie independent= din Paris care evalueaz= microcreditele.

“Ar putea s= fie mai umani; ar putea s= fie mult mai umani”, afirm= ea. “Dac= cei foarte mari, cu marjele cele mai generoase, nu dau un altfel de impuls, atunci toat= pia]a face cum fac [i ei.” Manuel Ramírez, director de risc [i control intern la Te Creemos, a declarat ini]ial prin telefon din Mexico City c= e vorba despre unele “ne\n]elegeri” nespecificate \n leg=tur= cu cifrele [i a cerut mai mult timp ca s=-[i clarifice pozi]ia, dar apoi nu a mai r=spuns la apeluri. La baza problemei st= dilema dac= microcreditele chiar scot oamenii din s=r=cie, a[a cum sus]in at`t de des cei ce le promoveaz=. Concluzia recent= a unor cercet=tori este c= nu fiecare persoan= s=rac= este un antreprenor ce a[teapt= s= fie descoperit, dar c= \mprumuturile ajut=

la amortizarea unora dintre cele mai dure lovituri ale s=r=ciei. “Principala concluzie e c= microcreditele pur [i simplu nu au salvat lumea”, consider= Dean S. Karlan, profesor de economie la Universitatea Yale. “Nu este singura solu]ie de schimbare \n bine, a[a cum au prezentato promotorii ei, dar a avut [i efectele ei pozitive.” Totu[i, promotorii ei de la \ nceputuri nu vor ca reputa]ia domeniului s= fie \ntinat= de noii investitori care caut= s= ob]in= profituri de pe spinarea s=racilor, de[i recunosc c= s-au cam terminat zilele c`nd institu]iile se mul]umeau doar s= c`[tige c`t s=-[i acopere costurile. “I se spune investi]ie social=, dar nimeni nu are o defini]ie pentru investi]iile sociale; nimeni nu spune, spre exemplu, c= trebuie s= faci un profit sub 10%”, comenteaz= Chuck Waterfield, care gestioneaz= Mftransparency.org, un site ce promoveaz= transparen]a, finan]at de unii dintre cei mai mari investitori \n microfinan]are.

Industria microcreditelor, cu active de peste 60 de miliarde de dolari, s-a dezvoltat f=r= dubiu mult peste r=d=cinile ei caritabile.

Elisabeth Rhyne, [efa Centrului pentru

O COHORT+ DE B+NCI DOMIN+ ACUM PEISAJUL MICROCREDIT+RII DEZBATERILE BM

Ai citi o carte electronic=?

Comenteaz= cu Dorin [i Ionu] pe www.businessmagazin.ro [i po]i c`[tiga una dintre c=r]ile

50 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Incluziune Financiar=, declara anul acesta \ntr-o audiere la Congresul american c= b=ncile deserveau 60% din to]i clien]ii de credite; 35% dintre ei erau deservi]i de organiza]ii neguvernamentale, iar uniunile de credit [i b=ncile rurale aveau 5% din baza de clien]i. Capitalul privat a intrat \n zona microfinan]=rilor \n urm= cu circa zece ani, dar abia Compartamos, o companie mexican= care a \nceput ca o mic= organiza]ie non-profit, a ob]inut 458 de milioane de dolari printr-o v`nzare public= de ac]iuni \n 2007, f=c`ndu-i pe investitori s=-[i dea seama de poten]ialul de c`[tiguri al domeniului, spun exper]ii.

De[i fondatorii Compartamos s-au angajat s= bage banii ob]inu]i tot \n dezvoltare, anali[tii cred c= dob`nzile mari [i profiturile s=n=toase f=cute de cei de la Compartamos, cea mai mare institu]ie de microfinan]are din emisfera vestic=, cu 1,2 milioane de clien]i activi, au f=cut s= creasc= dob`nzile \n tot Mexicul. Potrivit Microfinance Information Exchange, un site cunoscut [i sub numele de Mix, unde

peste 1.000 de companii de microfinan]are din lume \[i public= cifrele, Compartamos percepe o dob`nd= anual= efectiv= de aproape 82%. Informa]ia de pe site este din 2008, cel mai recent an disponibil.

Dar debitorii s=raci sunt adesea prea pu]in experimenta]i [i prea nec=ji]i ca s= \n]eleag= c`t de mult urmeaz= s= pl=teasc=, spun exper]ii. |n Mexico City, Maria Vargas a \mprumutat sume tot mai mari de la Compartamos \n ultimii 20 de ani ca s=-[i extind= fabrica de tricouri, de la cinci ma[ini de cusut la 25, c`te are acum. E totu[i confuz= cu privire la dob`nda pe care o pl=te[te, de[i o consider= ridicat=.

“Dob`nda e important=, dar ca s= fiu sincer=, la un moment dat ajungi at`t de prins= cu treburile, \nc`t n-ai vreme s= mergi s= completezi formulare de credit \n alt= parte”, spune ea. Dup= c`teva \mprumuturi, acum d= un simplu telefon [i a doua zi merge s= \[i ia cecul de la Compartamos.

C`teodat=, nivelul dob`nzilor mai e mi[cat [i de interven]ia politicului. |n Nicaragua, pre[edintele Daniel Ortega a criticat dob`nzile care gravitau pe la 35% \n 2008, anun]`nd c= va sprijini o companie de microfinan]are ce va percepe \ntre 8 [i 10%

TOT MAI DATOARE. ÎN MEXICO CITY, MARIA VARGAS A ÎMPRUMUTAT SUME TOT MAI MARI DE LA COMPARTAMOS ÎN ULTIMII 20 DE ANI CA SĂ-ȘI EXTINDĂ FABRICA DE TRICOURI, DE LA CINCI MAȘINI DE CUSUT LA 25, CÂTE ARE ACUM.

TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

B+NCILE MARI {I FINAN}ELE MICI B=ncile mari [i grupurile financiare ofer= mai multe finan]=ri microafacerilor dec`t ONG-urile.

Cum se nasc institu]iile de microfina]are:

39%

36%

Ce procent de clien]i deservesc:

B+NCI {I GRUPURI FINANCIARE

60%

GRUPURI NEGUVERNAMENTALE

35% 25%

UNIUNI DE CREDITARE {I B+NCI RURALE

5%

Sursa: Centrul de Incluziune Financiar=

The New York Times

dob`nd= pentru credite, folosind bani din Venezuela.

Au existat c`teva episoade de incendiere a unor sucursale ale companiilor de microfinan]are \nainte de izbucnirea unei adev=rate campanii na]ionale “Noi nu mai pl=tim”, despre care s-a considerat de c=tre mul]i c= ar fi fost organizat= de guvernul sandinist. Dup= ce justi]ia a blocat demersul companiilor de a-i for]a pe debitori s= pl=teasc=, f=c`nd [i institu]iile financiare interna]ionale s= ezite \n a mai lucra cu Nicaragua, campania s-a stins ca prin minune.

Ca [i Mexicul, Nigeria atrage aten]ia prin dob`nzile mari practicate. O companie, Lift Above Poverty Organization (LAPO), a ridicat semne de \ntrebare \nc= pe c`nd era sprijinit= de investitori cu renume ca Deutsche Bank [i Calvert Foundation, care promoveaz= dezvoltarea comunitar=.

LAPO, considerat= cea mai important= institu]ie de microcreditare din Nigeria, se angajeaz= \ntr-o practic= mai aparte a industriei, numit= adesea “economisire for]at=”, conform c=reia creditorul re]ine o parte din \mprumut. Promotorii acestei practici sus]in c= astfel \l \nva]= pe cel s=rac s=

economiseasc=. Criticii o numesc exploatare, de vreme ce debitorii nu primesc \ntreaga sum=, dar pl=tesc dob`nd= [i pentru ce r=m`ne la creditori.

LAPO a str`ns aceste a[a-numite “economii” de la debitorii s=i f=r= s= aib= o justificare legal=, sus]ine un raport al Planet Rating. “Toat= lumea [tia c= nu aveau niciun drept s= opereze astfel de ac]iuni”, sus]ine Javoy. La presiunile venite din exterior, LAPO a anun]at \n 2009 c= scade dob`nda lunar=, noteaz= Planet Rating, dar, \n acela[i timp [i f=r= publicitate, economiile obligatorii au fost dublate, ajung`nd la 20% din valoarea creditului acordat. Astfel, dob`nda anual= efectiv= pentru unii clien]i a s=rit chiar p`n= la 126% de la 114%, arat= raportul. Dob`nda medie pentru clien]ii LAPO era de 74%.

Anita Edward spune c= a \mprumutat de trei ori bani de la LAPO pentru salonul ei de coafur=, Amazing Collections, din ora[ul nigerian Benin City. Banii sunt mai ieftini dec`t la alte microcredite, iar s= ia bani de la b=ncile comerciale este practic imposibil; totu[i, nici ei nu-i convine c= LAPO i-a cerut s= pun= 100 de dolari \ntr-un cont separat din creditul ei de circa 666 de dolari, luat pe zece luni, de[i a trebuit s= pl=teasc= dob`nd= pentru toat= suma. “Pentru mine, a[a ceva nu-i \n regul=”, spune ea. “Nu e corect. Ar trebui s=-]i dea to]i banii.”

Creditele de la LAPO au ajutat-o s= se extind= de la un salon la dou=, dar c`nd a \nceput credea c= va avea mai mul]i bani disponibili pentru dezvoltarea afacerii.

“Mi-au \mbun=t=]it via]a, dar nu mi-au schimbat-o”, spune Edward, 30 de ani.

Godwin Ehigiamusoe, directorul executiv [i fondator al LAPO, a ap=rat dob`nzile mari practicate de companie sus]in`nd c= ele reflect= costul ridicat al afacerilor din Nigeria. Spre exemplu, sus]ine el, fiecare dintre cele peste 200 de sucursale ale companiei sale are nevoie de propriul generator [i de combustibil pentru ca acesta s= func]ioneze, \ntruc`t energia electric= necesar= func]ion=rii calculatoarelor e furnizat= sporadic. |ntrebarea ce st= \n fa]a sistemului de finan]are, apreciaz= anali[tii, r=m`ne cea referitoare la c`]i bani ar trebui s= fac= investitorii din creditarea oamenilor s=raci, \n special femei, adeseori la dob`nzi care sunt ascunse unei analize de suprafa]=.

“Po]i s= faci bani de la cei mai s=raci oameni din lume. E acesta un lucru r=u sau e doar un alt tip de business?”, \ntreab= Waterfield de la Mftransparency.org. “C`nd putem spune c= s-a mers prea departe?” n

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 51

ART+ {I SOCIETATE

DUMINICA

F+R+ HIPERMARKET 52 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

FOTO: MEDIAFAX

O duminic= f=r= hipermarketuri poate \nsemna nu numai pierderi de jum=tate de miliard de euro pentru comer], ci o zi de odihn= pentru localnici. Dac= acum s-ar aproba o lege care oblig= centrele comerciale s= r=m`n= \nchise duminica, cum am petrece sf`r[itul de s=pt=m`n=? de CRISTINA MARINA

n Europa, duminica este zi de odihn= - hipermarketurile [i magazinele sunt \nchise special pentru a stimula consumul de teatru, art= sau orice activitate de divertisment f=r= leg=tur= cu mersul la mall. |n Rom`nia, ďŹ ecare zi, inclusiv duminica, este zi de cump=r=turi, iar oamenii prefer= de multe ori o plimbare printre rafturile supermarketurilor unei ie[iri \n parc sau la muzeu.

C`nd un parlamentar a anun]at c= ia \n considerare o lege care s= oblige supermarketurile [i hipermarketurile s= \nchid= duminica, mul]i au luat foc la g`ndul c= locul preferat de pelerinaj duminical nu va mai exista. Ziarul Financiar scria c= pierderile hipermarketurilor s-ar ridica anual la peste jum=tate de miliard de euro dac= o asemenea lege ar ďŹ aprobat=. Aceasta s-ar traduce \n pierderi s=pt=m`nale de 9-14 milioane de euro [i peste 800.000 de clien]i. Sunt mul]i cei ce merg la magazin \n ultima zi a s=pt=m`nii pur [i simplu pentru c= nu au timp \n restul zilelor, iar unii sus]in chiar c= o duminic= \ntr-o mare capital= f=r= magazine [i malluri deschise e plictisitoare, \n lipsa unor variante

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 53

art= [i societate

0,5 MILIARDE DE EURO

ar putea pierde hipermarketurile anual dac= duminica ar fi \nchise

54 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

mai bune de petrecere a timpului liber, at`ta vreme c`t mersul la mall nu \nseamn= neap=rat numai cump=r=turi, ci [i posibilit=]i de divertisment [i evenimente ce atrag clien]ii [i familiile lor.

Nici \n alte ]=ri din Europa, ca Germania sau Belgia, comercian]ii n-au primit cu aplauze decizia, luat= de cele mai multe ori de autorit=]ile locale, de a men]ine \nchise magazinele. Dimpotriv=, presiuni exist=, dar pentru moment cei care decid se men]in pe pozi]ii, iar locuitorii \[i petrec duminica descoperind alte pl=ceri ale vie]ii \n afar= de shopping ori mersul la cinema sau la restaurant \n mall. Presupun`nd c= \n Rom`nia s-ar adopta o astfel de lege, ce posibilit=]i de relaxare ar avea, de pild=, bucure[tenii \n momentul de fa]=?

Pentru o relaxare clasic= prin art=, \n Capital= exist= peste 30 de muzee [i case memoriale unde sunt organizate constant evenimente [i expozi]ii noi. {i toate sunt deschise duminica. De exemplu, la Muzeul Na]ional Cotroceni, p`n= la 10 mai poate fi admirat= o expozi]ie Tonitza de pictur= [i grafic=, la sf`r[itul lunii mai se \ncheie “Mirajul timpului - expozi]ie de ceasuri de epoc=”, iar amatoarele de mod= au ocazia s= fie la curent cu moda feminin= de la 1900.

Muzeul Na]ional de Art= al Rom`niei, \n

colaborare cu Ambasada Spaniei [i Institutul Cervantes, organizeaz= p`n= la sf`r[itul lunii expozi]ia “Fa]ete ale con[tiin]ei. Capriciile lui Goya”, cu 80 de gravuri din celebra serie “Capricii”. C`t despre Muzeul }=ranului Rom`n, acesta a \ncetat de mult s= fie un simplu muzeu [i s-a transformat \ntr-un spa]iu care atrage amatorii de cultur= cu evenimente inedite. |n peste 70 de teatre [i s=li de spectacole, ofertele atrag spectatorii \n mod constant nu numai s`mb=ta [i duminica, ci [i \n timpul s=pt=m`nii. Nimic nu poate fi mai destresant dec`t s= \l vezi pe Radu Beligan \n “Egoistul” sau pe Olga Tudorache \n “Pe[te cu maz=re”, ca s= numim dou= dintre succesele de cas= de pe scenele bucure[tene. Cererea este mare, dovad= [i cozile kilometrice de s`mb=t= diminea]a de la casa de bilete a Teatrului Na]ional. {i sportul poate fi o alternativ=. Pentru localnicii care viseaz= s=-[i dezmor]easc= picioarele [i s= viziteze ora[ul, s-au deschis mai multe centre pentru \nchiriere de biciclete. Num=rul de centre, de obicei situate central, este \n cre[tere. Al=turi de Cicloteque, deschis \n urm= cu un an (6 lei/or=), \n scena eco a Bucure[tiului au ap=rut alte servicii similare, ca Raitabike.ro, Batesaua. ro sau programul gratuit de bike sharing

“La pedale”, prin care bucure[tenii au acces gratuit la 150 de biciclete \n parcurile Kiseleff [i Bazilescu.

Pe de alt= parte, nu este nicio noutate c= orice drum cu bicicleta echivaleaz= cu o aventur= \n ora[ul traficului nebun [i al c`inilor vagabonzi. Special pentru cei ce \[i doresc locuri lini[tite pentru plimbare, exist= “Harta Bucure[tiului pentru bicicli[ti”, o hart= a traseelor ce puncteaz= [i locuri inedite care ies \n calea plimb=re]ilor. De exemplu, o cabin= telefonic= englezeasc= dintr-o curte de pe strada Mitropolit Nifon, b=ncu]a de dormit pe ploaie [i pe soare din parcul George C=linescu sau o cas= de turt= dulce pe strada Vasile Alecsandri. Foarte util, pe aceea[i hart= se g=sesc [i 10 sfaturi pentru a circula cu bicicleta \n siguran]=. Iar cei ce nici \n aceste condi]ii nu au curaj pentru a se aventura singuri pe biciclet= pot participa la Bikewalk, plimb=ri colective cu bicicleta, care se organizeaz= constant.

Dac= ofertele nu sunt suficient de atractive pentru cei \ndr=gosti]i de propria ma[in= sau pentru cei ce apreciaz= \n continuare confortul [i inova]iile oferite de malluri, la B=neasa Shopping City func]ioneaz= \n lunile de var= un cinematograf \n aer - B=neasa Drive In Cinema.

Dar nu putem totu[i [i s= cump=r=m ceva? |n urm= cu trei ani, c`nd se organiza prima edi]ie a T`rgului }=ranului, conceptul de slow food p=rea rezervat celor cu venituri foarte mari sau cu timp liber foarte mult. |ntre timp, mul]i au descoperit beneficiile gastronomiei tradi]ionale [i ale produselor naturale, f=r= conservan]i. Astfel \nc`t T`rgul }=ranului a devenit deja o tradi]ie de weekend care atrage mii de oameni la pia]a din fa]a The Ark - Bursa de M=rfuri. Num=rul participan]ilor a ajuns la 50, iar recent t`rgul a fost acreditat Earth Market, un proiect al Slow Food, primul astfel de eveniment din Europa de Est. |n prezent, re]eaua Earth Market este format= din 10 t`rguri locale, aflate \n Italia, Israel, India [i mai nou [i \n Rom`nia. Slow Food este o organiza]ie nonprofit, eco-gastronomic= fondat= \n 1989 pentru a contracara modul de via]= modern (fast-food [i fast-life) [i a promova \ntoarcerea la gastronomia tradi]ional=. |n cl=direa The Ark s-a deschis [i un centru de informare asupra regiunilor, a produselor [i a re]etelor care corespund principiilor mi[c=rii Slow Food, coordonat de Convivium Slow Food - Valahia Gusturilor.

Duminica este potrivit= [i o c=l=torie \n vremurile c`nd ora exact= era dat= de ceasuri de buzunar, iar lumea comunica

prin scrisori. Adic= o vizit= la t`rgul anticarilor, organizat \n fiecare weekend la Palatul {u]u, unde printre kitsch-uri g=se[ti [i obiecte de colec]ie sau cel pu]in o fotografie sau o carte ce aminte[te de vremurile de alt=dat=. Colec]ionarii nu sunt numai rom`ni; am remarcat [i expozan]i veni]i din Bulgaria pentru a-[i vinde ceasurile, bijuteriile sau vesela. |n fine, dar nu \n cele din urm=, exist= Centrul Vechi, care la rigoare poate fi considerat cel mai mare mall \n aer liber din Capital=. Aici se g=sesc de toate pentru to]i, de la galerii de art= (Hanul cu Tei), teatre (Teatrul de Comedie), restaurante, cafenele [i monumente istorice. |n zon= func]ioneaz= \n jur de 70 de restaurante [i terase, iar deschiderile vor continua, av`nd \n vedere num=rul mare de localnici [i turi[ti. Este adev=rat, magazinele sunt \nc= \n num=r nesemnificativ, dar numai pentru moment. n

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre destina]iile de weekend din Bucure[ti dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

MODĂ. MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN A ÎNCETAT DE MULT SĂ FIE UN SIMPLU MUZEU.

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 55

film

56 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

FOTO: REUTERS

LUNA FESTIVALURILOR Luna mai arunc= \n presa interna]ional= c`teva dintre cele mai interesante subiecte legate de cinema: la “ei” este Cannes-ul, cel mai mare festival al lumii, iar la “noi” TIFF [i-a noua lui edi]ie, cu peste 300 de filme \n program. de {TEFAN DOBROIU

C

u un buget anual de aproximativ 20 de milioane de euro, festivalul de la Cannes reu[e[te s= atrag= la mijlocul fiec=rui mai cele mai mari nume ale cinematografului mondial, l=s`nd adesea pu]ine variante pentru sora mai mare, Vene]ia, [i fratele mai mic, Berlinul. Anul acesta organizatorii au anun]at o selec]ie c`t se poate de variat=, cu o competi]ie dominat= de fo[ti c`[tig=tori ai unor premii importante, dar [i cu suficient de multe nume noi ca avangardismul [i inova]ia s= nu fie puse \n pericol.

Nikita Mihalkov lanseaz= cel mai scump film realizat vreodat= \n Rusia, continuarea “Soare \n[el=tor 2: Exodul”/“Burnt by the Sun 2: Exodus”, al c=rui buget de 55 de milioane de dolari a fost cheltuit \n mare parte pe recrearea unor impresionante scene de lupt= din al Doilea R=zboi Mondial.

Chiar dac= \[i ucide protagoni[tii la sf`r[itul primei p=r]i, oscarizat= \n 1995,

Dacă nu-i Cannes, e TIFF Cine nu are posibilitatea să dea o fugă până la Cannes pentru a vedea cele mai noi producţii românești și mondiale mai are o șansă la TIFF. Cea de-a noua ediţie a festivalului Transilvania, cel mai popular festival de film al României, începe la 28 mai și, timp de zece zile, va proiecta în cele mai interesante locuri ale Clujului peste 300 de filme. În deschiderea festivalului, „Soul Kitchen“ al lui Fatih Akin, al cărui excelent „Gegen die Wand“ a putut fi văzut recent în deschiderea NexT. BUSINESS Magazin a văzut deja filmul în cadrul festivalului de la Veneţia și poate să vă recomande schimbarea de ton a lui Akin, care dă drama pe comedie, reușind o populară trecere în revistă a vieţii lui Zinos, un patron de restaurant (deși bodegă poate fi un cuvânt mai potrivit) din Hamburg, cu viaţa dată peste cap de câte păţanii strecoară Akin în scenariu. Dacă nu vreţi să vedeţi o comedie, poate că un premiu special al juriului veneţian vă va convinge să-i acordaţi mai multă atenţie acestui „Soul Kitchen“, în care apare și Moritz Bleibtreu în rolul fratelui pușcăriaș al lui Zinos. Premiera naţională are loc la începutul lui iulie. „Precious: Based on the Novel Push by Sapphire“, cu două Oscaruri și marele premiu de la Sundance în palmares, vine și el la TIFF, filmul politic e reprezentat de „Videogracy“, în regia lui Erik Gandini, o nouă analiză a efectului Berlusconi asupra Italiei, iar lista punctelorcheie din programul ediţiei a noua ar putea continua cu „How I Ended This Summer“, excelentul film în două personaje al rusului Alexei Popogrebski, laureat cu Urși de Argint pentru interpretare și contribuţie artistică deosebită, „Submarino“ al danezului Thomas Vinterberg sau drama religioasă „Hadewijch“, semnată de francezul Bruno Dumont.

Dacă pierdeţi „Aurora“ și „Marţi, după Crăciun“ la Cannes, sunt mari șanse ca ambele titluri să fie prezentate la TIFF, festivalul a cărui selecţie este coordonată de criticul de film Mihai Chirilov, continuând tradiţia Zilelor filmului românesc. Organizatorii nu au anunţat încă lista completă a filmelor românești incluse în program, la momentul scrierii acestui articol știindu-se doar că numărul lungmetrajelor regizate de români și proiectate la TIFF va fi de unsprezece.

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 57

film CU UN FILM AL C+RUI BUGET S-A SITUAT LA 55 DE MILIOANE DE DOLARI, NIKITA MIHALKOV DOVEDE{TE C+ NU DOAR CONA}IONALUL S+U TIMUR BEKMAMBETOV ESTE SENSIBIL LA ARTIFICIILE HOLLYWOODULUI

România la Cannes Patru filme românești au fost selectate anul acesta la Cannes. „Aurora“, regizat, scris și interpretat de Cristi Puiu, ca și „Marţi, după Crăciun“ al lui Radu Muntean sunt în secţiunea Un Certain Regard, o secţiune cu fructuoasă tradiţie românească. „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu“, în regia lui Andrei Ujică, va fi prezentat în afara competiţiei, iar scurtmetrajul „Căutare“ de Ionuţ Piţurescu și-a găsit un loc în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs.

Dacă despre „Marţi, după Crăciun“ știm deja că spune povestea unui bărbat (Mimi Brănescu) obligat să aleagă, chiar după sărbători, între soţie și amantă, (foarte) lungmetrajul (are trei ore fără o secundă) lui Cristi Puiu este un proiect mult mai misterios și cu atât mai interesant cu cât Puiu este primul regizor tânăr care are curajul să treacă în faţa camerei de filmat și să interpreteze unul dintre cele mai solicitante roluri din cinematograful românesc recent. Sperăm la o premieră cât mai curând după Cannes. „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu“ are toate șansele să răscolească amintirile multora dintre noi. Semnat de Andrei Ujică, documentarul a fost realizat după vizionarea a nenumărate ore de imagini de arhivă cu dictatorul, unele dintre ele văzând pentru prima oară lumina ecranului. Dacă pe Ceaușescu aţi putut să-l întrezăriţi în „Kapitalism - Reţeta noastră“ (un documentar obligatoriu pentru cititorii BUSINESS Magazin), „Autobiografia“ ajunge la un cu totul alt nivel, avându-l pe fostul lider politic al României continuu sub lupă.

58 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Mihalkov \i resusciteaz= exuberant, dovedind c= nu doar cona]ionalul s=u Timur Bekmambetov este sensibil la artificiile Hollywoodului. Cu mare parte din distribu]ia ini]ial= din nou pe generic, “Burnt By The Sun 2” s-a lansat deja \n Rusia pe nu mai pu]in de o mie de ecrane.

Un alt r=zboi, dar mai recent, este punctul de pornire \n “Fair Game”, un thriller regizat de Doug Liman despre Plamegate, scandalul Valerie Plame Wilson, un ofi]er CIA sub acoperire, a c=rei implicare \n activitatea agen]iei a fost dat= \n vileag dup= ce so]ul ei, fostul ambasador Joseph Wilson, a publicat un articol despre o stratagem= folosit= de administra]ia Bush pentru a justifica atacul asupra Irakului. Naomi Watts [i Sean Penn \i vor interpreta pe so]ii Wilson, iar Doug Liman (“Dl. [i d-na Smith”) are tot ce-i trebuie ca s=-i fac= s= transpire un pic \n acest film care \mbin= ac]iunea cu mesajul politic.

Dac= v-au pl=cut “Amores Perros”, “21 de grame” sau “Babel”, sunt toate [ansele s= a[tepta]i cu ner=bdare “Biutiful” al lui Alejandro González Iñárritu, cu oscarizatul Javier Bardem \n rolul unui traficant care-[i \nt`lne[te un vechi prieten din copil=rie, acum poli]ist. Abbas Kiarostami, Takeshi Kitano, Mike Leigh, Rachid Bouchareb, Daniele Luchetti, Bernard Tavernier [i Apichatpong Weerasethakul sunt doar c`]iva dintre obi[nui]ii marilor festivaluri care ar putea avea un cuv`nt de spus la 22 mai, c`nd juriul condus de Tim Burton va anun]a palmaresul edi]iei cu num=rul 63 a festivalului. n

SLIDESHOW

Afl= mai multe despre cele mai importante filme ale acestui an dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

carte SCRIITOR DE OSCAR Despre John Irving se poate spune c= are talent la romane de Oscar (ecranizarea romanului “Lumea v=zut= de Garp” a fost nominalizat= la mai multe categorii, iar scenariul filmului “Cider House Rules” a c`[tigat Oscarul). |nt`mpl=tor sau nu, cel de-al 11-lea roman al scriitorului, “P`n= te voi g=si”, publicat la editura RAO, are din nou o leg=tur= cu Hollywoodul.

Jack Burns este actor la Hollywood, chinuit de propriul trecut, care \ntreprinde o c=l=torie de la 4 ani al=turi de mama sa, prin Copenhaga, Oslo, Stockholm sau Amsterdam, \n c=utarea tat=lui disp=rut. Dispari]ia tat=lui [i firea enigmatic= a mamei marcheaz= existen]a personajului principal [i declan[eaz= \ntreaga ac]iune a romanului.

JOHN IRVING “P~N+ TE VOI G+SI”, EDITURA RAO, BUCURE{TI, 2010

NICIODAT+ S+ NU SPUI NICIODAT+ Este premisa de la care a pornit Michio Kaku \n romanul “Fizica imposibilului”.

Scriitorul \ncearc= s= demonstreze, cu argumente [tiin]ifice, c= \ntreb=ri ca “va fi oare posibil \ntr-o zi s= trecem prin ziduri?”, “e posibil s= citim g`ndurile altor oameni?” sau “nu se poate s= fim invizibili?” vor avea r=spuns afirmativ, \ntr-un viitor mai mult sau mai pu]in \ndep=rtat.

Argumentele nu sunt noi - acum o sut= de ani, oamenii de [tiin]= ar fi spus c= laserele, televiziunea [i bomba atomic= sunt imposibile, dar Kaku folose[te lumea [tiin]ificofantastic= pentru a studia limitele [i fundamentele legilor fizicii.

MICHIO KAKU “FIZICA IMPOSIBILULUI”, EDITURA TREI, BUCURE{TI, 2010

60 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Despre brokeri [i religie “O asemenea afacere e o responsabilitate imens=. Am grij= de investi]iile unora dintre clien]ii mei de peste treizeci de ani, iar ei au \ncredere \n mine. Ca s= fiu sincer, a[ prefera s=-mi pierd propriii bani dec`t s=-i pierd pe ai lor.”

A

v`nd \n vedere c= discursul de mai sus \i apar]ine unui broker, cititorul \[i d= seama imediat c= “Pe muchie de cu]it” nu este o carte scris= acum, ci cu mult, mult timp \n urm=. Ar fi imposibil ca \ntr-o epoc= definit= de Madoff, un broker s= se exprime astfel sau, ca \n alt citat memorabil, “Eu nu vreau ca oamenii s=-[i piard= banii, vreau s= c`[tige bani”.

Ac]iunea romanului lui Maugham se petrece chiar \nainte de crahul din 1929, c`nd goana dup= bani era aproape la fel de mare [i de nebun= ca aceea care a provocat criza actual=. Chiar [i personajul corect care dorea s= c`[tige bani pentru clien]ii s=i cedeaz= tenta]iei de a face profit repede, astfel \nc`t crahul \i tope[te \ntreaga avere. Exist= \ns= o diferen]= uria[= fa]= de situa]ia actual= - \n vreme ce Madoff [i-a ruinat clien]ii, Henry Maturin se ruineaz= achit`ndu-[i obliga]iile fa]= de investitori.

“Pe muchie de cu]it” este astfel, \n acela[i timp, incredibil de actual=, dar [i clar demodat=, din punctul de vedere al principiilor [i al valorilor, care s-au schimbat [i s-au deteriorat dramatic \n ultimul secol.

Pe de alt= parte, personajele lui Maugham, ca \n toate romanele sale, debordeaz= de vitalitate [i ai senza]ia c= mai au pu]in [i sar din pagini ca s= se apuce s= tr=iasc= a[a cum vorbesc, rapid, pasionat [i aventuros.

Singura excep]ie este chiar eroul principal

Larry Darrell, care trece prin via]= \n c=utarea divinit=]ii [i a sensului existen]ei, \ns=, chiar dac= e prezentat ca un mare \n]elept de c=tre Maugham, nu po]i s= nu remarci c`t pare de golit de orice tr=ire, de orice sentiment, p`n= \ntr-acolo \nc`t apare aproape inuman.

Mult mai interesant este personajul lui Isabel, femeia pasional= ce renun]= la o dragoste pe care nu o \n]elege pentru o via]= comod= [i lipsit= de provoc=ri, sau al lui Elliott Templeton, americanul complexat care se transform= \ntr-un snob obsedat de ascensiunea \n societate [i de compania nobililor de pe b=tr`nul continent.

Maugham a prev=zut parc= viitoarea fascina]ie a occidentalilor fa]= de religiile orientale, astfel \nc`t Larry, care are [i el un gol \n form= de Dumnezeu \n inim=, reu[e[te s= se apropie de Creator \n India, nu \n societatea american= sau european=, mult prea absorbite de goana dup= material ca s= se mai preocupe de aspectul sufletesc al vie]ii.

Orice roman al lui W. Somerset Maugham merit= citit pentru modul cum reu[e[te s= surprind= tr=irile umane, iar “Pe muchie de cu]it” beneficiaz=, spre deosebire de multe apari]ii din Rom`nia, de o traducere excelent=. n W. SOMERSET MAUGHAM “PE MUCHIE DE CU}IT”, EDITURA POLIROM, IA{I, 2010

FOTO: SHUTTERSTOCK RUBRIC+ REALIZAT+ DE RALUCA BADEA

panorama DVD

Curs= contra cronometru

|N TOP Amboise, castelul preferat de regele Francisc I

|nzestrat de secole cu puterea de a controla imagina]ia altora, Dr. Parnassus (Christopher Plummer) este blestemat cu un secret \ntunecat: [i-a c`[tigat nemurirea f=c`nd pariuri cu diavolul, Mr. Nick, promi]`ndu-i acestuia primul n=scut. Acum fiica lui Parnassus, Natalie (Lily Cole), are 16 ani [i diavolul a venit s=-[i ia premiul.

Pentru a-l \mpiedica, Parnassus \l provoac= pe Mr. Nick: cine seduce primul 5 suflete c`[tig= [i ia totul. O poveste fantastic=, situat= la limita inimaginabilului, “Dr. Parnassus”, semnat de celebrul Terry Gilliam, invit= spectatorul \ntr-o captivant= [i exploziv= curs= contra cronometru al=turi de Heath Ledger, Johnny Depp, Jude Law, Colin Farrell [i Christopher Plummer. O capodoper= modern=, acum [i pe DVD. “DR. PARNASSUS”

Periplu printre castele O c=l=torie pe Valea Loarei, cel mai mare fluviu francez, \nseamn= o c=l=torie \napoi prin timp gra]ie numeroaselor castele de pe malurile sale.

C

=l=torului curios i se recomand= \ns= s= arunce m=car o privire \ntr-o carte de istorie pentru a se putea bucura pe deplin de frumuse]ea castelelor de pe Valea Loarei, al c=ror rost \l va \n]elege astfel.

Multitudinea de castele construite de-a lungul timpului de c=tre capetele \ncoronate sau marea nobilime este derutant= pentru turistul care ajunge pentru prima oar= \n zon=, drept pentru care este bine s= nu se \ncerce vizitarea prea multora dintre ele \ntr-o singur= excursie. Un punct bun de pornire ar fi castelul Amboise, preferatul regelui Francisc I, \n apropierea c=ruia se afl= [i conacul Clos de Luce, al c=rui ilustru locatar a fost Leonardo da Vinci, instalat acolo la invita]ia acestui rege. Da Vinci avea s=-[i petreac= \n Clos de Luce ultimii ani ai vie]ii.

Un alt castel legat de numele lui Francisc I este Chambord, cu o spectaculoas= arhitectur= renascentist= [i totodat= cel mai mare de pe Valea Loarei. A fost g`ndit ca o re[edin]= de v`n=toare, \ntruc`t regele

62 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

prefera ca re[edin]e de zi cu zi fie castelul de la Amboise, fie pe cel de la Blois, acesta din urm= r=mas \n istorie ca locul unde Ioana d’Arc [i-a primit binecuv`ntarea de la arhiepiscopul de Reims sau unde regele Henric al III-lea a pus s=-i fie ucis rivalul, ducele de Guise.

Un alt castel impresionant este Chinon, fost= re[edin]= regal= \ntre secolele al treisprezecelea [i al [aisprezecelea. Folosit ulterior ca \nchisoare de c=tre Henric al IV-lea [i l=sat apoi \n paragin=, a fost restaurat \n secolul al nou=sprezecelea dup= ce i s-a recunoscut statutul de monument istoric. Acum trece printr-un nou proces de restaurare, urm`nd a fi redeschis \n iulie.

Pe l`ng= vizitarea frumoaselor castele, Valea Loarei este [i un loc propice unor plimb=ri cu bicicleta sau pentru excursii cu ambarca]iuni tradi]ionale. Pentru distrac]ii ceva mai moderne, cum ar fi paintball, plimb=ri \n subteran sau disc golf (un joc cu discuri zbur=toare jucat dup= regulile golfului) exist= parcul Fantasy Forest. n

ACTORI PRINCIPALI: HEATH LEDGER, JOHNNY DEPP, JUDE LAW, CHRISTOPHER PLUMMER

GASTRONOMIE

|nghe]at= de omlet= cu [unc= Ridichile servite cu p=m`nt comestibil s-au dovedit anul acesta mai bune dec`t \nghe]ata de omlet= cu [unc= sau combina]iile ingenioase de ingrediente ce duc la feluri surprinz=toare de m`ncare, dup= cum reiese din cel mai recent clasament al celor mai bune restaurante ale lumii, realizat de Restaurant Magazine. Pe primul loc a trecut restaurantul Noma din Copenhaga, specializat \n buc=t=ria din zona cu climat rece, cunoscut pentru recursul la ingrediente pu]in \nt`lnite \n afara spa]iului scandinav.

Maestrul buc=tar aflat la c`rma Noma, local instalat \ntr-un vechi depozit de m=rfuri din docul din Copenhaga, este Rene Redzepi, \n v`rst= de 32 de ani. Pe locul secund se afl= ocupantul primului loc vreme de patru ani, El Bulli din Roses, Catalonia, un restaurant al c=rui maestru buc=tar, Ferran Adria, \n v`rst= de 47 de ani, s-a remarcat prin inventivitatea cu care recombin= ingrediente tradi]ionale pentru a ob]ine preparate surprinz=toare, ca praful congelat de foie gras. Pe locul al treilea, \n cobor`re cu un loc fa]= de edi]ia trecut= a clasamentului, a ajuns The Fat Duck din Berkshire, Marea Britanie, la c`rma c=ruia se afl= Heston Blumenthal, supranumit “alchimistul culinar”, creator al unor preparate ca porridge-ul de melci sau \nghe]ata de omlet= cu [unc=. Clasamentul este realizat pe baza opiniilor a opt sute dintre cei mai mari mae[tri buc=tari ai lumii, critici culinari [i gurmanzi.

PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, sector 1, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Num=rul de autoriza]ii de construc]ie pentru cl=diri reziden]iale a sc=zut \n martie cu 21% comparativ cu aceea[i perioad= a anului trecut, \ns= sunt \n cre[tere semnificativ= fa]= de primele luni ale anului, c`nd cererea s-a restr`ns puternic. O evolu]ie similar= a fost \nregistrat= [i la nivelul suprafe]elor autorizate pentru construc]ia de locuin]e, care s-a diminuat cu 20,7%, la 617.000 de metri p=tra]i.

Comparativ cu luna februarie, au fost eliberate cu 51,6% mai multe autoriza]ii de construire pentru cl=diri reziden]iale, dintre care 63,3% sunt destinate zonei rurale.

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir Departament de Prelucrare Imagine: {ef departament Iulian Popa PUBLICITATE & MARKETING: Sales Manager: Ovidiu T=nase (031-825-62-78), Sales Coordinator Business Press: Drago[ Stan (031-825-62-37) Traffic Manager: Mirela Ignat Brand Manager Business Press: Dana C=pitanu, Gabriel Iova PR Manager Business Press: Arina Sturzoiu Events Manager Business Press: Elena Gherasim TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

INDICI BURSIERI

n

n

4 s=pt.

2,0% 3,3% 2,4% -4,0% -0,8% -0,4% -1,5%

Varia]ie \n 2010 6,7% 9,7% 7,7% -4,8% 4,0% 2,9% 3,6%

Valoare 24.641,4 1.278,6 42.920,4 2.646,9 417,0 58.510,6

1 s=pt.

2,08% 0,15% 0,75% -2,57% -1,16% 1,01%

4 s=pt.

1,6% 6,2% 0,6% 0,6% -1,0% 2,0%

Varia]ie \n 2010 16,1% 14,4% 7,3% 6,1% -2,4% 13,2%

Valoare 561,5 5.711,7 2.492,7

1 s=pt.

-1,58% -1,23% -0,65%

4 s=pt.

-5,9% -4,6% -1,4%

Varia]ie \n 2010 21,6% 21,8% 11,3%

Valoare 11.121,8 2.489,1 1.201,4 2.821,8 5.629,4 6.127,5 10.924,8

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

29 aprilie 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

n

1 s=pt.

0,77% 0,51% 0,69% -2,59% -0,67% -0,66% -0,22%

INTERNA}IONALI

29 aprilie 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

ROM~NIA

29 aprilie 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Sc=derile [i-au pus amprenta [i \n evolu]ia Bursei de Valori de s=pt=m`na trecut=, pe fondul influen]ei externe cauzat= de retrogradarea ratingurilor unor state europene.

n EXTERN Comenzile industriale din Europa au urcat \n luna februarie din acest an cu 1,1% fa]= de luna precedent= [i \n ultimul an au \nregistrat un avans de 12,7%. Similar, \n zona euro, comenzile industriale au urcat cu 1,5%, dup= ce \n ianuarie cobor`ser= cu 1,6%. Comparativ cu luna februarie din 2009, comenzile s-au majorat cu 12,2% \n ]=rile care \mpart moneda euro. Rom`nia a \nregistrat \n februarie o cre[tere lunar= a valorii comenzilor noi pentru industrie de 0,8%, reprezent`nd una dintre cele mai mici cre[teri la nivelul ]=rilor europene. Cel mai mult, comenzile industriale au urcat \n Ungaria (9,3%).

PIA}A MONETAR+

29 aprilie 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 5,6 6,1

1 s=pt.

30,82% 27,58%

Valoare 4,138 3,1211 117,5653 3,322 4,7582

1 s=pt.

-0,07% 0,61% 3,12% -0,29% -0,43%

ROM~NIA

29 aprilie 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt.

1,0% 2,6% 8,3% 1,9% 3,2%

Varia]ie \n 2010 -2,1% 6,3% 12,8% 4,5% 0,4%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher Business Press: Cristina Ghele[el Director v`nz=ri publicitate: Nicoleta Nedea Director marketing: Daniela {erban Director financiar: Sorin Dinu Director distribu]ie: Dan Apostolache (0721.102.086) Director produc]ie: Rodica Ghenciu Director Resurse Umane: Elena {erban Senior foto editor: Marius Sm=du

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 7,3% -45,2% 6,7% -43,1%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -3,1 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,1

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) +0,9 (trim. IV) +4,5 (ian.)

-18,5 (ian.)

-1,9 (ian.)

-6,5 (feb.)

-1,1 (trim. IV) +3,3 (feb.) +5,4 (feb.) +2,7 (mar.) +31,3 (feb.)

-0,1 (feb.) +4,3 (feb.)

-1,9 (feb.)

-1,5 (feb.) +1,7 (feb.) +4,1 (feb.)

Rata [omajului (%) +5,3 (mar.) +5,0 (feb.) +11,8 (mar.) +8,2 (mar.) +4,1 (feb.) +4,1 (mar.) +10,1 (feb.) +8,0 (mar.) +8,3 (trim. IV) +4,9 (feb.) +8,0 (feb.) +5,7 (feb.) +19,0 (feb.) +9,3 (feb.) +9,7 (mar.) +10,0 (feb.)

3-9 mai 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt China a avut parte de ni[te ultime zile extraordinare \n America. Chiar a[a. M= duce g`ndul la ni[te chiote de bucurie \n Beijing. Voi nu a]i face la fel dac= a]i vedea liderii Americii conspir`nd s= se asigure c= America va ceda Chinei urm=toarea industrie global=? de THOMAS L. FRIEDMAN

E[ecul nu intr= \n calcul

D

ar, \nainte s= ajungem p`n= acolo, o [tire m-a pus ni]el pe g`nduri: Applied Materials, o companie din Silicon Valley care face ma[in=riile ce produc sofisticatele panouri solare, [i-a deschis \n octombrie anul trecut cel mai mare centru de cercetare [i dezvoltare a energiei solare \n Xian, China. La \nceput, compania a c=utat speciali[ti [i oameni de [tiin]= pentru 260 de posturi. Howard Clabo, purt=tor de cuv`nt al companiei, mi-a spus c= centrul din Xian a primit 26.000 de solicit=ri pentru aceste func]ii [i a angajat 330 de oameni, 31 dintre ace[tia fiind absolven]i de master sau chiar cu doctorat. “Circa 50% dintre panourile solare din lume au fost anul trecut f=cute \n China”, explic= Clabo. “Trebuie s= fim acolo unde sunt [i clien]ii no[tri.”

Dar ce s-a \nt`mplat \n ultimele zile \n America? Dup= luni de negocieri eroice, senatorii John Kerry, Joseph Lieberman [i Lindsey Graham au ob]inut consensul pe un proiect de lege privind clima, energia [i locurile de munc= din acest sector.

Departe de a fi perfect, proiectul impune pentru prima dat= o tax= pe termen lung pe emisiile de carbon, exact acel semnal de pre] de care aveau nevoie industria [i consumatorii americani ca s= \nceap= cu adev=rat s= \ndrepte economia spre inova]iile cu energie curat=. Legea trebuia ini]ial f=cut= public= lunea trecut=, dar a fost pe nea[teptate am`nat= din cauza furiei justificate a senatorului Graham fa]= de liderul republicanilor din Senat, Harry Reid, ce a decis s= pun= \naintea respectivului proiect unul de reform= a imigra]iei - care nici m=car nu este definitivat - \n \ncercarea de a atrage electoratul hispanic, ca s=-[i relanseze campania de realegere din Nevada.

Dup= toat= munca depus= pentru a cro[eta toate cerin]ele celor dou= partide \n noua lege privind climatul [i energia, sprijinit= [i de principalii actori din industrie, ar fi fost o nebunie ca acest efort s= e[ueze.

66 BUSINESSmagazin I 3-9 mai 2010

Din fericire, a doua zi, Reid deja semnaliza un compromis. Dar, la urma urmelor, problema nu este introducerea unei legi, ci adoptarea ei. {i acolo vom avea nevoie de un leadership sustenabil al pre[edintelui.

Pre[edintele Barack Obama a f=cut o treab= foarte bun= ob]in`nd bani pentru tehnologiile verzi [i folosindu-[i puterile de legiferare pentru a obliga industria auto s= \mbun=t=]easc= standardele de consum de combustibil. Dar tot el a fost mai degrab= modest c`nd a venit vorba despre c`nd [i c`t de mult se poate implica personal \n promovarea unei legi privind energia [i climatul, una care s= fixeze o tax= pe emisiile de carbon. F=r= acel semnal de pre], nu vom ob]ine niciodat= o cerere sustenabil= din partea consumatorilor sau investi]ii sustenabile din partea priva]ilor \n tehnologiile ce dezvolt= energie curat=. Tot ce vom ob]ine vor fi ni[te hobby-uri.

Este evident c= pre[edintele vrea ca aceast= lege a energiei s= fie adoptat=, dar consilierii lui sunt \ngrijora]i pentru c=, cel mai probabil, ea va aduce pre]uri mai mari la electricitate [i la benzin=, democra]ii vor da iama strig`nd c`t \i ]ine gura \mpotriva “taxei pe emisii de carbon”, afect`nd performan]ele democra]ilor la alegerile de la jum=tatea mandatului. Sunt con[tient de dilema pre[edintelui. Dar nu cred c= a face un pas \n spate [i a l=sa Senatul s= preia conducerea poate fi r=spunsul potrivit. Avem de-a face cu un mare moment de test pentru leadership.

Obama trebuie s= se confrunte cu aceasta, pentru c= - orice a]i crede despre mine - eu zic c= a face lucrurile corect, chiar dac= sunt [i cele mai dureroase, este [i un bun mod de ac]iune politic=. Mi-ar pl=cea s=-l v=d pe pre[edinte ie[ind public cu acest mesaj forte: “Da, dac= adopt=m aceast= lege privind energia, pe facturile noastre la curentul electric sau benzin= va ap=rea [i o mic= tax= pe emisiile de carbon. Nu am de g`nd s= v= mint. Dar este o investi]ie care va aduce

roade \n mai multe moduri. Va impulsiona inova]ia \n eficien]a energetic=, iar asta va cobor\ de fapt suma total= pe care o pl=ti]i pentru a merge cu ma[ina, pentru a v= \nc=lzi sau r=ci locuin]a. Va reduce poluarea cu carbon din aerul pe care \l respir=m [i ne va face mai s=n=to[i ca ]ar=. Va reduce banii da]i acelor state ce zdrobesc democra]ia [i promoveaz= intoleran]a. Va \nt=ri dolarul.

Ne va face mai solizi din punctul de vedere al energiei, al mediului [i strategic. Sigur c= opozan]ii no[tri tot strig= despre impozitul pe emisiile de carbon. P=i ce crede]i c= pl=ti]i acum ]=rilor din OPEC? Singura diferen]= dintre mine [i opozan]ii mei este c= eu vreau s= p=strez aici orice venit pe care \l gener=m, ca s= construim [coli pentru America, autostr=zi pentru America, c=i ferate de mare vitez= pentru America, laboratoare de cercetare pentru America [i putere economic= pentru America. Asta e fixa]ia mea: vreau ca tot ce cheltuim noi s= fie folosit pentru a construi aceast= ]ar=. Lor nu le pas=. Ei sunt perfect mul]umi]i s= vad= c= banii pe care-i da]i pentru a v= face plinul la ma[in= sau pentru a v= \nc=lzi locuin]a merg peste grani]=, astfel c= ajungem s= finan]=m ambele tabere ale r=zboiului \mpotriva terorismului: pe militarii no[tri [i pe extremi[tii lor”.

Mare parte din scena politic= de azi e croit= pentru a-i face pe oameni pro[ti, confuzi [i tem=tori de schimbare.

Republicanii \ndeosebi au fost revolt=tori la capitolul energie [i climat. Cred c= dac= le vorbe[ti pe [leau americanilor despre energie [i clim=, ei \]i vor da r=spunsurile corecte [i, \n cele din urm=, sprijinul de care ai nevoie ca s= dep=[e[ti interesele obscure [i pe lobbi[tii ce ne ]in dependen]i de petrol. Obama are instinctele bune \n aceast= privin]=.

Trebuie doar s= aib= \ncredere \n ele. Dac= pune um=rul la legisla]ia privind energia, americanii \l vor urma [i apoi poate c= vom avea un secol bun. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+ © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE