nr. 281

ROMÂNIA LA RAPORT: PANĂ DE CURENT pag. 10

Nr. 281 (19/2010)

n

Preţ: 4,9 lei

n

www.businessmagazin.ro

n

Până la 23 mai 2010

de tineri care ar putea reporni România pag. 36 SĂNĂTATE Criza halatelor albe pag. 24 ..... TOP Cei mai mari transportatori aerieni pag. 16 ..... COMERŢ Electroretailul în șoc pag. 30 ..... EXCLUSIV O zi într-un Bentley Mulsanne pag. 12 .....

CUPRINS

Guvernul celor

de tineri n

n

ACTUALITATE

10 ENERGIE: |n 2010, Rom`nia produce mai pu]in curent electric dec`t \n 1997. De ce?

12 SERVICII MEDICALE: Ce urmeaz= pentru medici dup= sc=derea salariilor?

16 COMER}: Electroretailul tot nu \[i revine, dar nu se pred= 22 IMOBILIARE: Dezvoltatorii \ncearc= s= fie optimi[ti, dincolo de cifrele care arat= v`nz=rile din cele mai mari ansambluri reziden]iale din Capital=

n

SPECIAL

36

DE CINCI ANI DE ZILE, BUSINESS MAGAZIN PREZINTĂ TINERI MANAGERI ȘI ANTREPRENORI. SUNT 500 DE OAMENI CARE AR PUTEA PRIMENI CLASA POLITICĂ ACTUALĂ, AFLATĂ LA LIMITA SUPERIOARĂ A INCOMPETENŢEI. SOLUŢIILE CARE POT SCOATE ROMÂNIA DIN CRIZĂ SE AFLĂ ÎN INTELIGENŢA ȘI MUNCA ACESTOR TINERI. DE DORIN OANCEA

52

24 TOPURILE BUSINESS MAGAZIN: Cele mai mari companii aeriene din Rom`nia dup= num=rul de pasageri 30 REPORTAJ: O zi \ntr-o ma[in= de 250.000 de euro 48 NEW YORK TIMES: Despre cheltuielile statului, \n fa]a publicului larg. Studiu de caz: Japonia

n

ART+ {I SOCIETATE

52 LIFESTYLE: .ro [i “made in Romania”, o combina]ie pe care pia]a de lux abia \ncepe s= o \nve]e

BUSINESS HI-TECH

46 WEBOSCOP: De ce au nevoie cu adev=rat companiile

56 FILM: Ce v= recomand=m s= viziona]i dac= merge]i la TIFF 60 CARTE: De unde vine energia pozitiv= 62 PANORAMA: Pachete turistice pentru v`n=torii de oferte cu preten]ii

n 30

ULTIMUL CUV~NT

66 PAUL KRUGMAN: Sex, droguri [i scurgerea de petrol

16

A: Air France (24), Altex (16), Apple (46), Austrian Airlines (24); B: Bentley (30), Blue Air (24); C: Carpatair (24), Casa de Insolven]= Transilvania (16), Centrul Medical Unirea (12), CEZ (10), Coldwell Banker Affiliates of Rom`nia (22), Conarg Real Estate (22); D: Domo (16); E: E.ON (10), Enel (10); F: Flamingo (16), Flanco (16); G: GfK Rom`nia (16); I: Impact Developer & Contractor (22); L: Lufthansa (24), Lugera & Makler (12); M: Malev (24), Media Galaxy (16), Medlife (12), Microsoft (46); O: OMV Petrom (10); R: Rombiz (16); T: TAROM (24); V: Volkswagen (30); W: Wizz Air (24).

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 3

PRIM-PLAN n POLITIC+ La mo]iune, stimabile!

DEGEABA C=t=lin Macovei prezice c= raportul Comisiei Europene privind justi]ia va fi “catastrofal”

Muzeul figurilor ANI

S

enatorii au profitat de discu]ia public= referitoare la m=surile de austeritate economic= [i au trecut legea de func]ionare a Agen]iei Na]ionale de Integritate \ntr-o form= amputat= sever.

La aceast= manevr= au contribuit f=r= remu[c=ri chiar parlamentarii arcului guvernamental, PD-L [i UDMR (cei din urm= fiind vechi inamici ai legii), spre dezam=girea exprimat= public a fostului ministru al justi]iei, Monica Macovei, care a girat \n mare parte \nfiin]area Agen]iei [i numirea actualului pre[edinte al ANI, C=t=lin Macovei.

Concret, Agen]ia Na]ional= de Integritate va deveni un cvasi-muzeu al studierii declara]iilor de avere confiden]iale depuse de demnitari care nu mai pot fi tra[i legal la r=spundere pentru gre[elile f=cute cu voie sau f=r= de voie \n respectivele acte. |n plus, Agen]ia nu va mai putea sesiza direct instan]ele pentru confiscarea averilor nejustificate, ci doar Parchetul (care va trebui s= dovedeasc= infrac]iunea care ar fi condus la dob`ndirea respectivei sume) sau Fiscul (ANAF), ceea ce las= un spa]iu liber pentru cei ce doresc s= \[i treac= \n legalitate averile nejustificate, pl=tind doar impozitul de 16% pe venit.

4 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

Revan[a senatorilor \n fa]a ANI nu-[i putea g=si un moment mai nepotrivit, de vreme ce Comisia European= \[i trimite chiar \n perioada urm=toare delega]i pentru a documenta urm=torul raport de monitorizare a progreselor Rom`niei \n domeniul justi]iei - un raport “catastrofal”, a prezis C=t=lin Macovei. O [ans= pentru viabilizarea Agen]iei de Integritate exist= la Cotroceni, fiindc= pre[edintele are dreptul s= retrimit= la Parlament o singur= dat= legea care \i va parveni spre promulgare. |n primul discurs public de dup= decizia senatorilor, pre[edintele s-a angajat, prolix, c= va retrimite legea la Parlament dac= va constata c= “s-au f=cut excese \n diminuarea capacit=]ii ANI de a r=spunde motivului pentru care a fost creat=”. |ns= chiar \n ipoteza c= pre[edintele respinge legea, Parlamentul nu este obligat dec`t moral s= modifice prevederile ei; soarta ANI depinde deci de presiunea pe care liderii politici [i cei din societatea civil= vor reu[i s= o pun= pe parlamentari. O situa]ie economic= tulbure [i una social= \n plin= tulburare, a[a cum traverseaz= Rom`nia acum, nu este dec`t climatul ideal pentru a consfin]i \nc= o dat= prin vot certificatul de invaliditate al ANI. n

Pre[edintele PSD Victor Ponta a dovedit c= poate \ntruni asentimentul colegilor din conducerea partidului c`nd \[i promoveaz= viziunea despre viitorul imediat [i pe termen mediu al partidului. |ntruni]i \n Comitetul Executiv Central al PSD, liderii social-democra]i au adoptat \n unanimitate propunerile lui Ponta de a ataca Guvernul cu o mo]iune de cenzur= [i de a intra la guvernare doar dup= urm=toarea rund= de alegeri generale, fie ele la termen sau anticipate. Dac= despre a doua propunere discu]iile sunt cel pu]in premature, mo]iunea de cenzur= a PSD s-ar putea s= \nt`mpine unele probleme la votul din Parlament, dup= ce social-democra]ii s-au ar=tat destul de inflexibili fa]= de poten]ialii alia]i liberali cu privire la cota diferen]iat= de impozitare pe care o propun ca m=sur= anticriz=. Data ini]ial anun]at= de PSD pentru depunerea mo]iunii era 17 mai, c`nd “se comemoreaz= patru luni, trei s=pt=m`ni [i dou= zile” (apud senatoarea Lia Olgu]a Vasilescu) de la \nvestirea actualului cabinet. Mo]iunea de cenzur= ar putea \ns= a[tepta decizia liderilor democrat-liberali \n ce prive[te modalitatea prin care vor trece prin Parlament m=surile anticriz= anun]ate; dac= se va alege varianta asum=rii r=spunderii (preferat= de primvicepre[edintele Videanu [i de secretarul general Blaga), atunci PSD ar fi obligat s= a[tepte acest moment, pentru a-[i maximiza capitalul politic ob]inut de obicei din depunerea unei mo]iuni de cenzur=.

CELE MAI CITITE* ARTICOLE PE

Articolul privind creșterea constantă a numărului celor care utilizează bicicleta ca mijloc principal de transport și un material privind caracteristicile iPad-ului au atras cele mai multe afișări pe www.businessmagazin.ro* 1. De ce ar pleca Vodafone din România?

2. România pe bicicletă 3. Ce știe să facă un iPad 4. Cum s-au cheltuit 13 miliarde de euro în infrastructură fără să se vadă mai nimic 5. Strategia grupului Metro după deschiderea celor mai mari magazine * ARTICOLELE AP+RUTE PE SITE |N ULTIMA S+PT+M~N+

FOTO: MEDIAFAX, REUTERS

n REPUBLICA MOLDOVA S= nu ne murd=rim. Fostul pre[edinte moldovean Vladimir Voronin a anun]at \n premier= c= ar putea candida la alegerile preziden]iale dac= acestea vor fi organizate prin consultarea direct= a electoratului [i nu prin intermediul Parlamentului, ca p`n= acum. Alian]a pentru Integrare European=, aflat= la putere la Chi[in=u, inten]ioneaz= s= modifice actuala Constitu]ie astfel \nc`t s= cupleze alegerile generale anticipate cu un scrutin \n care pre[edintele s= fie ales tot la urne, dup= ce a e[uat \n alegerea unui candidat de c=tre Parlament. Voronin a mai anun]at [i c= ar \nclina spre organizarea alegerilor anticipate \n luna octombrie, [i nu mai t`rziu, pentru c= “\n noiembrie sau decembrie va fi noroi”.

n MAREA BRITANIE {efi noi, reguli noi. Guvernul de coali]ie britanic, format din conservatorii condu[i de premierul David Cameron (foto dreapta) [i liberal-democra]ii condu[i de vicepremierul Nick Clegg (foto st`nga), [i-a anun]at programul economic, o solu]ie de compromis dintre viziunile celor dou= forma]iuni. |ntre altele, \n politica fiscal= s-a decis eliminarea impozitului pe venit pe primele 10.000 de lire sterline c`[tigate

anual. M=sura promis= de partidul lui Nick Clegg va costa 17 miliarde de lire anual [i va fi compensat= prin m=rirea altor impozite, cum ar fi cel pe c`[tigurile din capital.

Coali]ia va convoca [i un referendum privind schimbarea modului de scrutin parlamentar, din majoritar uninominal \ntr-o variant= mai aproape de reprezentarea propor]ional=. Reducerea uria[ului deficit bugetar - 163 de miliarde de lire \n anul fiscal 2009-2010, 12% din PIB - reprezint= probabil prima urgen]= [i la scurt timp dup= deschiderea noului parlament, la 25 mai, vor \ncepe discu]iile \n vederea adopt=rii unui buget rectificativ de urgen]=, la sf`r[itul lui iunie sau \nceputul lui iulie.

n SLOVACIA Dinte pentru dinte. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a catalogat drept “amenin]are la adresa securit=]ii” proiectul noului guvern de la Budapesta de a facilita acordarea dublei cet=]enii etnicilor maghiari din ]=rile vecine. Proiectul ar putea viza 3,5 milioane de maghiari care tr=iesc \n ]=rile vecine, \n principal \n Rom`nia [i Slovacia. Tensionate de mai mul]i ani, rela]iile dintre Slovacia, unde sunt circa 500.000 de etnici maghiari, [i Ungaria s-au deteriorat la \nceputul lunii dup= declara]ia ministrului ungar de externe, Janos Martonyi, care a anun]at c= legea va fi “una din primele legi adoptate de noul parlament”.

PUBLICITATE

prim-plan n ECONOMIE P=cat c= nu ne-am grecizat.

PRINTRE GHILIMELE

Folosind cuv`ntul “grecizare”, pre[edintele B=sescu \n]elegea spectrul \nfrico[=tor al unor datorii sc=pate de sub control [i probabil al unor mi[c=ri violente de strad=. Doar c= ar putea exista [i alte sensuri, care ne-ar \ndrept=]i s= ne dorim o grecizare: cine a urm=rit cum a evoluat situa]ia din Grecia i-a v=zut pe premierul Papandreou [i pe ministrul de finan]e Papaconstantinou, ie[ind \n conferin]a de pres= din 2 mai dup= negocierile cu FMI cu o list= clar= [i definitiv= de m=suri de austeritate, care merg de la cre[terea TVA [i a accizelor la t=ierea salariilor [i a pensiilor pentru cei cu salarii peste 3.000 de euro, respectiv cu pensii peste 2.500 de euro. Momentul e memorabil fiindc= dup= el n-a mai urmat nimic: nici \n zilele urm=toare, nici la dezbaterile ulterioare din parlament, m=surile anun]ate nu s-au mai modificat, nemaivorbind de inova]ii fiscale de-o zi lansate [i pe urm= retrase ori \nlocuite cu altele ori cu liste provizorii de m=suri care \n fiecare zi s-au lungit cu

“EU CRED C+ DOMNUL PRE{EDINTE TRAIAN B+SESCU MAI BINE AR DUCE TOTUL P~N+ LA CAP+T {I AR NUMI-O PE DOAMNA ELENA UDREA PRIM-MINISTRU, C+ TOAT+ LUMEA AR FI |MP+CAT+” frunta[ul PSD Marian Vanghelie alte idei [i decizii, a[a cum s-a \nt`mplat la noi din 6 mai \ncoace. Cantitatea de [tiri contradictorii, \ndrept=ri, ezit=ri, am`n=ri, preciz=ri [i anun]uri suplimentare (salariile \n companiile de stat nu se reduc... de fapt se reduc [i ele... de fapt va fi [i o tax= de solidaritate... indemniza]iile pentru mame se vor reduce... de fapt vor fi impozitate [i veniturile din drepturi de autor... etc.) ce au curs de la autorit=]ile noastre toat= s=pt=m`na trecut= este stupefiant=, \ntruc`t ea nu poate fi explicabil= logic dec`t \n situa]ia \n care vizita misiunii FMI ar fi prins Guvernul \ntr-o absolut= necuno[tin]= de cauz= \n privin]a st=rii finan]elor publice sau poate doar dac= FMI ar fi constr`ns statul rom`n s= taie peste noapte salariile [i pensiile [i i-ar fi poruncit s= reduc= la minimum sau s= desfiin]eze de-a valma toate cheltuielile sociale, \ntrec`nd Grecia de foarte departe \n str`ngerea curelei. Judec`nd acum \ns= lucrurile, la c`teva s=pt=m`ni distan]=, nu diferen]a de standarde dintre familia \mpov=rat= a grecului [i cea a rom`nului e cea mai frapant=, ci [i diferen]a de discurs, de coeren]= [i de viziune \ntre mult blamatul guvern de la Atena [i conduc=torii de la Bucure[ti.

6 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

“Este un ghiveci otr=vit, pe care trebuie s=-l m=n`nce rom`nii” Alexandru Athanasiu (PSD), fost ministru al muncii, despre programul de m=suri de austeritate preconizate de Guvern

“Ei [i? Da, am dat salarii mai mari. Dac= am avut de dat, am dat!”

Varujan Vosganian, fostul ministru al finan]elor, despre cre[terea salariilor \n sectorul public \n 2007-2008

“Dac= rom`nii vor s= tr=iasc= mai bine, pot s= se mute \n Botswana” omul de afaceri Dinu Patriciu, conchiz`nd c= “euro este o fic]iune”

“Ceea ce propun rom`nilor este s= prevenim grecizarea ]=rii” pre[edintele Traian B=sescu

“Este un diletant, lipsit \ns= de sim]ul m=surii” fostul pre[edinte Ion Iliescu despre Traian B=sescu

“Ce-o s= zic= lumea c=, \n loc ca noi s= guvern=m, ne cert=m pe ca[caval?”

Cristian Boureanu, sus]in`nd am`narea p`n= \n toamn= a alegerilor interne din PDL

PAGINI REALIZATE DE MIHAI MITRIC+ {I CRENGU}A NICOLAE

n EUROPA Uniunea Fiscal= European=? Cu c`teva s=pt=m`ni \n urm=, tema comun= era Grecia [i impactul unui faliment al ]=rii pentru zona euro; dup= ce au intervenit UE [i FMI, discu]ia a evoluat spre temerile c=, dup= Grecia, [i alte ]=ri cu probleme \n finan]ele publice ar putea avea nevoie de ajutor, ceea ce ar sf`r[i prin a dezintegra zona euro. S=pt=m`na trecut=, anun]urile f=cute de guvernul Spaniei [i cel al Portugaliei privind planurile de reducere a deficitelor bugetare au potolit \ntruc`tva pesimismul pie]elor [i au sus]inut cursul monedei europene. Premierul spaniol José Zapatero a declarat c= guvernul lui va reduce deficitul de la 11% la 6% din PIB \n urm=torii doi ani, ceea ce \nseamn= economii de 15 mld. euro - \ntre altele prin sc=derea cu 5% a salariilor \n sectorul public, cu 15% a celor din aparatul guvernamental, \nghe]area pensiilor, t=ierea aloca]iei de 2.500 de euro pentru copii [i economii de 1,2 miliarde de euro la fondurile de dezvoltare regional=. Guvernul portughez a promis o reducere a deficitului de la 9,4% la 4,6% din PIB p`n= \n 2011, prin majorarea TVA de la 20% la 21%, cre[terea impozitului pe venit cu p`n= la 1,5%, mic[orarea cu 5% a celor mai mari salarii din sectorul public [i o tax= de solidaritate de 2,5% aplicat= profitului b=ncilor [i al

marilor companii. Acum, cea mai nou= tem= de discu]ie a devenit lipsa unei uniuni fiscale [i politice care s= sus]in= uniunea monetar= european=. “Avem o moned= comun=, dar nu [i o uniune politic= [i economic=, iar asta este exact ceea ce trebuie s= schimb=m: \n aceasta const= oportunitatea crizei”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, citat= de Der Spiegel. Nu e singura care g`nde[te a[a: ministrul francez de finan]e Christine Lagarde a sugerat c= ar putea fi momentul pentru crearea unui stat federal european, iar comisarul pentru afaceri monetare Olli Rehn a prezentat

inten]ia Comisiei Europene de a ob]ine puterea de control asupra bugetelor ]=rilor membre ale zonei euro, cu scopul de a le obliga s= respecte disciplina fiscal= [i de a aplica sanc]iuni. Der Spiegel se \ntreab= \ns= dac= nu cumva av`ntul prea mare spre centralism [i cedarea suveranit=]ii fiscale c=tre Bruxelles ar putea demotiva ]=ri puternice finanaciar, ca Olanda, dar [i Germania sau Fran]a \n cele din urm=, s= mai participe la uniunea monetar=, ceea ce ar duce tot la o dezintegrare a zonei euro, de[i din cu totul alte cauze dec`t temuta p`n= acum criz= greceasc=.

PUBLICITATE

editorial Slab, \nalt, \mbr=cat \ntr-un costum banal, Mr. Teit are 63 de ani. S-a pensionat \n urm= cu 4-5 ani, c`nd avea 58 de ani [i acum este [ofer part-time. de IONU} BONOIU, REDACTOR-{EF

Iarba cea verde [i pensionarul fericit A

m stat un an acas=, dar nevast=mea, care lucreaz= [i acum, mi-a spus mai \n glum=, mai \n serios: asta o s= faci toat= via]a? A[a c= m-am apucat de [oferie, c= oricum [i \nainte de a m= pensiona mergeam cu ma[ina 15.000-20.000 de mile pe an. Am lucrat \n v`nz=ri [i, \n plus, banii din [oferie vin tocmai bine pentru a m= ajuta s= pot juca mai mult golf, care e sportul meu favorit. {i oricum, altfel nu a[ putea s= \mi permit s= conduc o ma[in= precum Audi Q7, cum este aceasta de la firm=.”

Povestirile [oferului care m= conducea s=pt=m`na trecut= la aeroportul din Edinburgh, Sco]ia, mi-au venit \n minte imediat cum am ajuns \n ]ar= [i am citit despre pensionarii aduna]i \n fa]a Palatului Cotroceni.

“Dec`t s= ne taie pensiile, mai bine s= ne dea cianur=, s= scape de noi”, “Dac= a[ avea pensie de sute sau mii de euro, ca \n vest, a[ accepta s= mi se taie [i 80%.

Dar a[a, abia m= pot descurca”, “S= vin= pre[edintele s= vorbeasc= cu noi, c= tot \i plac b=ile de mul]ime”. {i a[a mai departe.

Chiar dac= este evident c= e nevoie de reduceri puternice ale cheltuielilor, nu sunt un sus]in=tor al t=ierii pensiilor, mai ales c= p=rin]ii mei sunt pensionari ([i nu figureaz= printre cei cu pensii speciale).

Dar cred c= abord=rile pensionarilor rom`ni, fundamental diferite de cea a sco]ianului, arat= foarte clar de ce sco]ianul tr=ie[te mai bine: ac]ioneaz= [i nu a[teapt= ca lucrurile s= se \nt`mple.

“

8 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

{i a[a a f=cut toat= via]a lui. Iar cei care au avut ocazia s= c=l=toreasc= \n str=in=tate vor fi de acord cu mine, cred, atunci c`nd spun c= aceasta este diferen]a fundamental= dintre cei mai mul]i dintre noi [i cei din Europa de Vest sau America - pragmatismul [i ambi]ia de a face tot posibilul ca lucrurile s= mearg= \n direc]ia \n care vrei. Chiar dac= asta \nseamn= s= o iei de la zero de oric`te ori este nevoie.

Nu-i a[a c= rom`nii pleca]i la munc= \n str=in=tate, atunci c`nd se \ntorc \n ]ar=

Via]a \n Rom`nia a devenit foarte comod= \n ultimii cinci ani, iar criza de care se tot vorbe[te (despre care noi am \nceput s= scriem \nc= din prim=vara anului 2008, c`nd Guvernul visa la cre[teri economice record [i \mpotriva c=reia credea c= de]ine scutul magic) nu reu[e[te s= ne trezeasc= la realitate.

Realitatea de care vorbesc \nseamn= \n primul r`nd s= (vrei s=) munce[ti pentru a ob]ine ceva \n schimb. S= munce[ti [i s= te lup]i cu oricine \]i st= \n cale, inclusiv autorit=]ile conduse de incompeten]i

VIA}A |N ROM~NIA A DEVENIT FOARTE COMOD+ |N ULTIMII CINCI ANI, IAR CRIZA DE CARE SE TOT VORBE{TE NU REU{E{TE S+ NE TREZEASC+ LA REALITATE sunt parc= al]i oameni? Ce \i face s= se schimbe? Ce \i face s= r=m`n= acolo, de[i le este mult mai greu?

Nimic din ceea ce am spus mai sus nu este “rocket science”, vorba englezilor.

Pare chiar banal. De fapt, chiar este banal.

Dar cred c= e nevoie ca aceste banalit=]i s= fie spuse \ntruna. Zi de zi. F=r= resemnare.

Trebuie spuse mai ales pentru cei tineri, care, la fel ca [i p=rin]ii [i bunicii lor, fac aceea[i gre[eal=. Nu se implic=. Nu sunt interesa]i de ceea ce se \nt`mpl= \n jurul lor. {i, mai r=u, nu sunt interesa]i nici de ceea ce li se \nt`mpl= lor.

sau de oameni pu[i pe c=p=tuial=. Dac= nu e[ti dispus s= faci asta, s-ar putea s= ai noroc [i s= faci rost de un loc de munc= bine pl=tit, cu perspective de cre[tere [i eventual s= fii promovat \ntr-un alt loc de munc= [i mai bine pl=tit, care s= \]i asigure ]ie [i familiei tale un trai lini[tit. {i, de ce nu, la b=tr`ne]e nu vei mai fi sensibil la ve[ti precum cea a t=ierii pensiilor oferite de stat cu 25%, pentru c= pensia ta va avea pe l`ng= contribu]ia de la stat [i o component= facultativ= foarte important=. Dar e[ti dispus s= \]i asumi riscul s= te bazezi doar pe noroc? n

ROM~NIA LA RAPORT

ENERGIA,

DOMENIUL CARE ST+ |n Rom`nia, “energia” [i-a pierdut sensul de dinamic= [i ac]iune cu care este definit= \n dic]ionar. |n Rom`nia, energia este un domeniu care st=, care consum= bani [i a[teapt= subven]ii de la stat [i \n care singurele lucruri care se \nt`mpl= sunt f=cute de companiile private. Asta \n condi]iile \n care statul este cel mai puternic juc=tor din energie. de IULIANA ROIBU

n economia Rom`niei nu exist= acel lucru care se cheam= strategie de interes na]ional.

Dac= o strategie a fost o dat= f=cut= bine, cu girul speciali[tilor interna]ionali, ar fi normal ca ea s= fie implementat= p`n= la virgul=, indiferent de schimb=rile guvernamentale care pot interveni \ntre timp.” Jean Constantinescu este unul dintre speciali[tii din energie care a urm=rit \ndeaproape evolu]ia sectorului energetic din Rom`nia. A v=zut an de an cum produc]ia rom`neasc= de energie cu care Rom`nia a pornit \n 1990 a r=mas aceea[i, singura cre[tere venind din reactoarele de la Cernavod=. |n paralel, \ns=, companii precum Termoelectrica sau Compania Na]ional= a Huilei au avut nevoie an de an de subven]ii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele energetice din Oltenia au intrat \ntr-o num=r=toare invers= care s-ar putea termina cu \nchiderea lor din cauz= c= nu respect= normele de mediu, dar [i cum rigiditatea statului \n ce prive[te privatiz=rile produc]iei sau noile investi]ii s-a dublat de reticen]a fa]= de investi]iile str=ine \n sector.

Astfel, statul a \ncheiat de aproape doi ani parteneriate public-private \n valoare de 2 miliarde de euro cu companii interna]ionale pentru realizarea a trei noi centrale, dou= pe gaz [i una pe c=rbuni.

Aceste parteneriate \ns= nu au reu[it s=

“

|

10 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

treac= de stadiul de studii de fezabilitate.

La Br=ila, Termoelectrica, Enel (Italia) [i E.ON (Germania) aveau \n plan o central= pe c=rbuni de 800 MW; la Gala]i, CEZ \n parteneriat cu statul rom`n ar trebui s= fac= o central= pe gaz, iar Termoelectrica al=turi de GDF SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borze[ti. |ns= ultimele declara]ii ale ministrului economiei Adriean Videanu arat= c= Termoelectrica ar putea s= intre \n faliment. “Dac= aceste proiecte \n parteneriat public privat ar fi pornit, probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat [i nu s-ar fi ajuns la discu]ia asta”, consider= companiile implicate \n cele trei proiecte,

companii de altfel foarte interesate de a avea propria produc]ie \n Rom`nia, dup= ce probleme cum e cea a “b=ie]ilor de[tep]i”, care au cump=rat produc]ia ieftin= din Rom`nia pentru mai mul]i ani, fac pia]a liber= local= destul de necompetitiv=.

Un alt proiect blocat este cel al reactoarelor 3 [i 4 de la Cernavod=, proiect de 4 miliarde de euro, \n care statul [i-ar dori pachetul majoritar, \ns= nu are bani.

Ministrul economiei a declarat \n repetate r`nduri c= \[i dore[te reducerea acestei participa]ii, aceasta fiind a doua r=zg`ndire din partea statului rom`n, dup= ce acesta a trecut de la o participa]ie de

Nevoia de echilibru Cele mai multe state din CEE s-au folosit de creșterea consumului pentru a dezvolta producţia de energie. n

anul 2007

n

anul 1997

SURSA: EUROSTAT

Bulgaria Cehia Ungaria Polonia Rom`nia 160

140

120

100

80

60

Consum energie (TWh)

40

20

0

0

5.000

10.000 15.000 20.000 25.000 30.000 35.000 Capacitate instalat= (MW)

20% la una de 51% \n detrimentul celor [ase investitori priva]i agrea]i \n proiect.

R=zg`ndirea statului a costat \ns= doi ani de \nt`rziere a proiectului [i \nt`rzierea continu=. |n acest timp, produc]ia de energie local= se dezechilibreaz= - pentru c= dac= produc]ia nu a mai crescut, consumul a crescut [i \nc= va mai cre[te -, iar Rom`nia import= din ce \n ce mai mult= energie pentru a-[i acoperi necesarul. Singurele investi]ii care prind contur \n produc]ia de energie sunt centrala pe gaz de la Petrobrazi (investi]ie a OMV Petrom) [i parcul eolian de la F`nt`nele (investi]ie a CEZ). |n ultimii 15 ani, Rom`nia a cheltuit \ns= zeci de milioane de euro pe strategii pentru sectorul energetic. Fie c= s-au numit strategii globale pentru sectorul energetic, fie au fost studii de fezabilitate pentru privatiz=ri sau

pentru parteneriate public private, studiile au avut \n comun, \n majoritatea cazurilor, lipsa aplic=rii lor. Fiecare guvern a avut propria strategie [i niciuna dintre acestea nu s-a pus \n aplicare, astfel c= Rom`nia produce acum mai pu]in= energie dec`t \n urm= cu 15 ani, \n condi]iile \n care consum= cam tot at`t ca \n anii ’90. A[a cum arat= datele Eurostat, \n compara]ie cu alte state est-europene, care au folosit venirea investitorilor str=ini \n regiune sau banii din fonduri europene pentru dezvoltarea produc]iei de energie [i pentru a deveni mari exportatori (precum Bulgaria sau Polonia), Rom`nia a men]inut acela[i nivel de produc]ie, chiar dac= dezvoltarea economic= a impulsionat consumul de energie. n

PUBLICITATE

Prezentăm o serie de articole care analizează paradoxurile din economie și societate ca un rezultat al politicii celor ce ne guvernează. În acest număr, despre stagnarea sectorului energetic.

SERVICII MEDICALE

Reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor vine ca o palm= pentru angaja]ii din sistemul sanitar.

Cu dot=ri precare, spitale care se d=r`m= [i lefuri de nimic, medicii se g`ndesc mai mult ca niciodat= la trecerea \n mediul privat. Dar mai e loc de angaj=ri? de R+ZVAN MURE{AN

N

BOALA HALATELOR ALBE 12 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

u e o noutate c= salariile medicilor sunt cel pu]in m=runte, dac= ne raport=m la natura profesiei, aceea de a lucra cu vie]ile oamenilor, dar [i la num=rul de ani pe care se \ntinde preg=tirea universitar= de specialitate. Dup= [ase ani de facultate, absolventul de medicin= se treze[te cu un salariu net de o mie de lei, iar dup= reziden]iat se apropie timid de dou= mii.

M=sura anun]at= recent de c=tre pre[edintele Traian B=sescu, prin care fondul de salarii pentru tot aparatul bugetar din Rom`nia se reduce cu 25%, a ridicat multe semne de \ntrebare \n r`ndul halatelor albe, cea mai frecvent= fiind: “C`t ne mai umilesc?”. Corina Matei, medic primar pediatru la Spitalul Jude]ean Arge[, m=rturise[te c= a primit vestea g`ndindu-se c= e o m=sur= care poate fi \n folosul economiei [i \ncerc`nd s= se obi[nuiasc= de acum \ncolo cu ideea de a str`nge cureaua: “Unele colege au reac]ionat cu furie, iar altele au c=zut \n depresie. Fiecare s-a hazardat la o rat= pentru o ma[in=, ne-am f=cut ni[te

FOTO: PHOTOLAND/CORBIS

planuri”, constat= medicul. Corina Matei aminte[te c= dintotdeauna salariile doctorilor nu au fost pe m=sura eforturilor depuse, iar ast=zi le ajung “doar ca s= po]i tr=i c`t de c`t”.

Pre[edintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Ast=r=stoae, spune c= reducerea salariilor medicilor \i pune \n situa]ia de a alege \ntre dou= variante: cea a mut=rii \n str=in=tate sau cea de a lucra \n sistemul privat. La nivelul Europei de Vest, exist= \nc= o lips= acut= de medici.

Circa 150.000 de doctori ar fi necesari pentru ca sistemul de s=n=tate occidental s= func]ioneze la parametri corespunz=tori.

Chiar dac= au v`rsta peste 40 de ani, aproape jum=tate din medici iau \n calcul o eventual= emigrare, \ns= mai apropiat= ar fi varianta de rezerv=, de a profesa \n mediul privat din ]ar=. |n viziunea profesorului, aceasta nu ar fi \ns= nicidecum o solu]ie: “Este extrem de dificil ca medicii s= fie prelua]i de sistemul privat de s=n=tate, \ntruc`t acesta este insuficient dezvoltat. Fenomenul colabor=rilor cu operatorii priva]i exist= deja, mai ales c= pu]ine clinici private au medici proprii”, relev= Ast=r=stoae. Ce-i drept, mul]i doctori

opteaz= pentru colabor=ri at`t \n sistemul public, c`t [i \n cel privat, pentru a compensa lipsa de suport financiar pe care le-o ofer= cel dint`i.

Privind mai atent, observ=m c= apare o problem=, deoarece, \n cadrul centrelor medicale private, se caut= cel mai adesea specialit=]ile care aduc profit, precum chirugie estetic=, obstetric=, imagistic= sau medicin= dentar=. Pe de-o parte, nu sunt at`t de mul]i medici \n specialit=]ile respective, iar pe de alta, specificul activit=]ii din sectorul privat nu \ntotdeauna le permite doctorilor s= evolueze profesional, realmente, \n sensul \n care [i-ar dori. Ast=r=stoae sus]ine c= zona privat=, fiind orientat= ca orice afacere \nspre profit, nu asigur= gestionarea unor cazuri aparte ale specialit=]ilor complexe, precum chirurgia general=, oncologia sau alte zone mai slab dezvoltate \n mediul privat.

Trec`nd peste acest aspect, observ=m \ns= c= marile clinici au \nceput de mult= vreme fenomenul recrut=rilor, iar medicii nu refuz= ofertele primite din partea lor. Iuliana Badea, sales manager al companiei de recrutare Lugera & Makler, spune c= spitalele private

Cam puţini bani Dacă înainte de anunţul privind reducerea salariilor pentru bugetari, trei sferturi dintre medici erau nemulţumiţi de banii pentru care muncesc, numărul lor va crește semnificativ în perioada următoare. Cât de mulţumiţi sunteţi de nivelul de salarizare a medicilor din sistemul public de sănătate?*

2%

foarte mul]umit

37%

foarte nemul]umit

16%

mul]umit

43%

nemul]umit

* RESTUL RESPONDENŢILOR NU AU DORIT SĂ RĂSPUNDĂ LA ÎNTREBARE; SURSA: STUDIU AL AGENŢIEI PENTRU STRATEGII GUVERNAMENTALE, 2009

PUBLICITATE

servicii medicale Negu], director general adjunct al Centrului Medical Unirea, re]ea cu 18 clinici unde profeseaz= circa 500 de medici. Operatorul de servicii medicale Medlife [i-a bugetat pentru anul 2010 preluarea a 200 de doctori. Sergiu Negu] observ= c=, \n ultima perioad=, medicii DE ANI s-au ar=tat din ce \n ce mai dispu[i s= lucreze \n mediul privat. “Mai mult, chiar [i v`rfurile v`rsta medie a medicilor profesionale iau \n calcul aceast= alternativ=, din sistemul de s=n=tate care le permite s= anuleze compromisurile rom`nesc (sursa: CMR) existente \n sistemul de s=n=tate de stat [i s= \[i exercite meseria f=r= constr`ngeri”, spune [eful CMU, \n opozi]ie fa]= de opinia anterioar= a profesorului Vasile Ast=r=stoae.

Dincolo de diferen]a legat= de evolu]ia au preluat deja, cu program par]ial, mare profesional=, cei doi cad de acord cu faptul parte a medicilor, mai ales \n ora[ele mari.

“Nu [tim \ns= dac= \i pot suporta, vorbind de c= salariile injuste sunt cele ce \mping halatele albe \nspre mediul privat. Dac= cost, pe un program de opt ore. |n plus, nu [tim nici c`]i medici sunt dispu[i s= renun]e [eful Colegiului Medicilor le descrie franc drept “batjocoritoare”, Negu] sugereaz= o de tot la angajarea la stat”, afirm= Badea. compara]ie cu veniturile celorlal]i bugetari: Cert e c= diminuarea salariilor deja foarte “Salariul unui medic din sistemul de stat mici joac= \n beneficiul operatorilor priva]i, este de cele mai multe ori mic chiar [i \n linia unit=]ile \ncerc`nd s= stimuleze competi]ia de plat= a bugetarilor, ceea ce \ncurajeaz= \ntre medici pentru a ob]ine c`t mai mul]i sistemul de pl=]i informale care afecteaz= pacien]i. Este firesc atunci s= ne \ntreb=m calitatea sistemului de s=n=tate de stat”. ce capacitate de preluare a medicilor au \n momentul de fa]= clinicile private. Am b=tut Dac= tinerii cu studii \n ]ar=, dar [i \n afara la u[a marilor companii de pe pia]a serviciilor Rom`niei, se arat= foarte deschi[i spre zona medicale pentru a c=uta un r=spuns. “La acest privat=, Iuliana Badea scoate \n eviden]= faptul c= medicii cunoscu]i, cu renume, moment, serviciile private ocup= doar 5-6% sunt \nc= mai u[or de g=sit \n spitalele de din pia]a serviciilor medicale din Rom`nia. stat unde [i-au consolidat carierele. Mihai Prin coresponden]=, acela[i procent revine Marcu, pre[edintele CA al Medlife, re]ea \n [i for]ei de munc= pe care o absorb clinicile private din personalul medical”, spune Sergiu care profeseaz= 700 de medici, completeaz=:

49

“Uit`ndu-ne \n primul r`nd la v`rfuri, nu credem c= acestea sunt influen]ate semnificativ de aceste schimb=ri”.

Dup= noua decizie de reducere a veniturilor putem s= ne \ntreb=m c`t o s= mai dureze fenomenul descris de managerul Lugera & Makler, acela de a nu muta elitele \n zona privat=.

Sergiu Negu] avertizeaz= c= o asemenea decizie guvernamental= nu poate fi privit= dec`t cu \ngrijorare, dat fiind c= ea afecteaz= \ntregul mediu economic: “De[i cererea pentru serviciile medicale este relativ inelastic=, m=sura va produce o serie de dezechilibre care afecteaz= economia, pun`nd sub semnul \ntreb=rii perspectivele unei dezvolt=ri s=n=toase a Rom`niei”.

Una peste alta, num=rul medicilor care aleg s= lucreze \n dou= locuri va cre[te \n perioada urm=toare, dar vom asista [i la o cre[tere a eforturilor lor. “Aceasta s-ar traduce prin oboseal= sporit=, pe de-o parte, dar [i printr-o sc=dere a implic=rii \n activitatea din sfera public=, p=str`nd-o pentru cea privat=”, conchide profesorul Vasile Ast=r=stoae, amintind de factorul psihologic al desconsider=rii medicilor, “pe care autorit=]ile continu= s= o impun= \n societate prin modul de finan]are a acestora”.

R=m`ne s= privim r=ul cel mai mic, s= sper=m c= medicii se vor salva prin colabor=rile cu zona privat= [i c= nu vor alege solu]ia emigr=rii. Altfel, cine ne mai trateaz=? n

Cum sunt plătiţi doctorii După 20 de ani de profesie, un medic primar ajunge să câștige aproape 4.000 de lei, în timp ce salariul unui medic rezident se oprește la jumătate. Singura soluţie pentru creșterea veniturilor ar fi să facă gărzi, însă ele nu pot spori retribuţia lunară decât cu cel mult 50%. Lefurile ar putea scădea cu un sfert de la 1 iunie.

Funcţie Nivel vechime I-V

Asistent medical 1.621-2.185 lei

Medic 1.868-2.220 lei

Medic specialist 2.467-2.926 lei Medic rezident anul III

Medic stagiar

1.762

Medic rezident anul I

1.903

Medic primar 3.102-3.701 lei

2.150

Medic rezident anul VI-VII

2.326

Medic primar

lei

lei

lei

lei

881 lei

1.339

1.727

lei

Asistent medical

lei

Medic

1.974 Medic rezident anul II

lei

Medic rezident anul IV-V

2.256 lei

Medic specialist

* SUMELE REPREZINTĂ VALOAREA BRUTĂ A SALARIULUI; SURSA: LEGE-CADRU NR. 330/2009 PRIVIND SALARIZAREA UNITARĂ A PERSONALULUI PLĂTIT DIN FONDURI PUBLICE

14 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

2.961 lei

COMER}

SE POATE {I MAI R+U |n co[ul de cump=r=turi al consumatorilor [i-au g=sit tot mai greu locul \n ultimul an produsele electronice [i electrocasnice. Pia]a a intrat \n c=dere liber= [i nici 2010 nu se anun]= un an prea bun pentru retaileri.

Exist= \ns= [i excep]ii. de ANCA ARSENE-B+RBULESCU

16 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

FOTO: SILVIU MATEI, VICTOR CIUPULIGA

“

„Nici 2010 nu va fi un an extraordinar.

Piaţa suferă în continuare, chiar dacă în luna martie tot sectorul a avut o iluzie

de revenire pe fondul sărbătorilor.“ LORAND SZARVADI, DOMO

750 MILIOANE EURO

pia]a de retail de electronice, electrocasnice [i IT \n 2010

P

ia]a de electronice, electrocasnice [i IT din Rom`nia a suferit anul trecut o corec]ie \nspre zona de colaps”, rezum= Adrian Olteanu, directorul executiv al Flanco, compania din spatele lan]ului de magazine Flanco [i Flamingo, de]inut= integral de Flamingo International, referindu-se la sc=derea de 45% din 2009 a sectorului. De la 2 miliarde de euro, sum= \n care sunt incluse v`nz=rile comercian]ilor specializa]i, precum Altex, Domo sau Flanco (care de]in 38% din pia]=), ale celor independen]i sau ale magazinelor online (35%), dar [i ale hipermarketurilor (27%), pia]a a plonjat anul trecut p`n= la 1,1 miliarde de euro, conform GfK Rom`nia, valoare din care \n jur de 300 de milioane de euro reprezint= v`nz=rile \ntre companii, care nu se deruleaz= prin re]elele de retail.

De vin= nu e doar puterea de cump=rare mai mic=, at`ta vreme c`t cheltuiala medie pe cap de locuitor pentru produse electronice, electrocasnice [i IT este de 50 de euro pe an \n Rom`nia, comparativ cu aproape 300 de euro, c`t este \n Europa Central=. Intervalul de \nlocuire a acestor echipamente este de 19,5 ani, de peste trei ori mai mare dec`t media de 6 ani din alte ]=ri europene. O sc=dere era inevitabil= \n condi]ii de criz=, dar dificult=]ile economice par s=-[i fi pus mai puternic amprenta \n Rom`nia, unde minusul pie]ei de electroretail a fost printre cele mai accentuate din Europa. |n Slovacia sau Rusia, sc=derea a fost de 23%, \n timp ce ]=ri precum Fran]a, Italia sau Austria au \nregistrat un minus sub 5%. Doar pia]a nem]easc=, cifrat= la 42,2 miliarde de euro, a avut chiar o cre[tere de 1%. Nici m=car \n Grecia, cu toate problemele de acolo, pia]a nu s-a restr`ns at`t de mult, diminuarea fiind de doar [apte procente, p`n= la 3,3 miliarde de euro.

Comercian]ii au fost astfel for]a]i s= renun]e la strategiile agresive de extindere din al]i ani [i s= caute solu]ii pentru a diminua costurile [i datoriile la b=nci sau furnizori a[a \nc`t s= minimizeze pe c`t posibil sc=derea businessului [i, \n unele cazuri, ca Flamingo sau Rombiz, s= ias= cu bine din insolven]=. De altfel, Flamingo a avut cel mai mult de suferit anul trecut din cauza declinului pie]ei de electroretail. |njum=t=]irea v`nz=rilor

Înapoi în 2006 Piaţa de retail de electronice, electrocasnice și IT ar putea reveni la nivelul de acum patru ani de-abia din 2012.

2,0 mld. euro

1,5

1,0 2006 2007 2008 2009 2010

2011

2012

* ESTIMĂRI: SURSA: FLANCO

În coșul de cumpărături Chiar dacă s-a confruntat cu cea mai mare scădere anul trecut, IT-ul păstrează în continuare ponderea majoritară din piaţă, românii înclinând să facă asemenea cumpărături din magazine specializate.

n IT n ELECTOCASNICE MARI n ELECTRONICE n ELECTROCASNICE MICI

SURSA: FLANCO

35% 31% 28% 6%

n ALTEX, DOMO, FLANCO n RETAILERI INDEPENDENŢI ȘI ONLINE n HIPERMARKETURI

38% 35% 27%

p`n= la pragul de 100 de milioane de euro, la care s-a ad=ugat [i ad`ncirea datoriilor, a determinat mai \nt`i o schimbare de ac]ionariat [i apoi [i una de management, care ar fi trebuit s= vin= cu alt= abordare [i s= rezolve m=car o parte din problemele lan]ului de magazine. La sf`r[itul anului, compania a intrat \n insolven]=, pentru a evita executarea silit= a stocurilor ini]iat= de ING, c=reia Flamingo \i datora 17,5 milioane de euro, mi[care prin care au fost date peste cap toate planurile de stabilizare, compania pierz`nd jum=tate din cota de pia]=. “|n total, datoriile companiei se ridic= la 60 de milioane de euro, din care mai mult de jum=tate c=tre b=nci. |n jur de 15 milioane de euro sunt \n prezent obliga]ii asumate c=tre b=nci, garantate cu stocurile actuale”, spune Andrei Cionca,

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 17

comer] managing partner al Casei de Insolven]= Transilvania, administratorul judiciar al Flanco.

Jum=tatea plin= a paharului pentru Flanco ar fi faptul c= a putut astfel s= reorganizeze [i s= optimizeze \ntreaga afacere. Din 1.400 de angaja]i, c`]i erau la \nceputul anului trecut, compania mai are doar aproximativ 500, din care 439 sunt cei din magazine. Re]eaua a fost [i ea redesenat=, ajung`nd ast=zi la 70 de magazine, din care doar c`teva mai sunt sub brandul Flamingo, [i o suprafa]= de retail de 31.000 de metri p=tra]i, plus spa]iile de depozitare de pu]in peste 10.000 de metri p=tra]i, \n condi]iile \n care anul trecut re]eaua dep=[ea 43.000 de metri p=tra]i. “|ntre 2006 [i 2008 a fost \nlocuit= mai mult de 60% din re]ea, \n urma unei investi]ii totale de 20 de milioane de euro, din care 12 milioane pentru stocuri”, spune Olteanu. Doar 10% din sum= a provenit din finan]=ri ce s-au ad=ugat datoriilor deja existente ale companiei, restul investi]iei av`nd drept surs= fluxurile opera]ionale [i rezervele interne de numerar. Iar chiriile s-au diminuat [i ele, de la o medie de peste 17 euro pe metru p=trat la \nceputul anului trecut la 10 euro pe metru p=trat \n luna martie a acestui an. |n total, cheltuielile lunare ale companiei s-au diminuat de aproape trei ori, p`n= la pu]in sub un milion de euro.

Primele semne bune au \nceput deja s= apar=. Fa]= de \nceputul anului, Flanco a \nregistrat o cre[tere de aproape 35% a v`nz=rilor, num=rul magazinelor profitabile s-a dublat p`n= la 44 [i ar putea ajunge la 90% din re]ea la sf`r[itul anului, iar \n planuri se prefigureaz= extinderea re]elei cu 10 magazine, care ar trebui s= sporeasc= suprafa]a de retail cu 5.000 de metri p=tra]i. “Ar trebui s= ie[im din insolven]= \n luna septembrie”, apreciaz= Adrian Olteanu. Cirea[a de pe tort este atragerea unei infuzii de capital din partea unuia dintre cei cinci investitori cu care compania se afl= \n prezent \n discu]ii, ceea ce ar dilua participa]iile oamenilor de afaceri Drago[ Cinc=, Dan Adamescu sau Ion Alexandru }iriac. Ar fi singura solu]ie de evitare a altor poten]iale probleme [i de a rambursa datoriile acumulate. |n varianta falimentului, valoarea de lichidare ar fi de 4 milioane de euro, plus \nc= trei din crean]ele de recuperat.

Anul trecut a fost \ns= un [oc pentru to]i retailerii de electronice, electrocasnice [i IT. Dan Ostahie, omul de afaceri

20 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

ce conduce Altex, s-a confruntat cu o restr`ngere a afacerii \n linie cu pia]a, p`n= la 180 de milioane de euro, dup= un an 2008 \ncheiat cu 344 de milioane de euro, iar o cifr= de afaceri mai mic= de 200 de milioane de euro nu mai fusese \nregistrat= din 2004. “{i nici \n 2010 nu m= a[tept la cre[teri spectaculoase.

Cifra de afaceri a Altex va fi similar= cu cea de anul trecut”, apreciaz= Ostahie.

Compania deruleaz= \n prezent un plan de restructurare financiar= bazat pe discu]ii cu principalii creditori, care se va \ncheia la jum=tatea anului. P`n= acum, suprafa]a de v`nzare a fost redus= cu 11.000 de metri p=tra]i, iar personalul s-a restr`ns de la 1.400 la 600 de angaja]i.

Din toat= aceast= poveste, cel mai bine pare s= fi ie[it Domo, ale c=rui afaceri au cobor`t anul trecut cu numai 15%, p`n= la 170 de milioane de euro, pu]in sub a[tept=ri [i sub pragul de break even de 175 de milioane de euro. Aceasta a \nsemnat o pierdere net= de aproximativ 1,5 milioane de euro, \n condi]iile unui profit opera]ional de 2 milioane de euro, dar peste nivelul competitorilor. Cea mai plauzibil= explica]ie st= \n strategia de dezvoltare echilibrat= pe care a adoptat-o

310000 de laptop-uri, în valoare de

95MIL.EURO 000 375 de frigidere,

000

390 de televizoare LCD,

în valoare de

90MIL.EURO

în valoare de

130MIL.EURO

000 300 de aragazuri, 000

370

de mașini de spălat, în valoare de MIL.EURO

75

în valoare de MIL.EURO

45

200000

de camere foto, în valoare de MIL.EURO

20

Cât mai multe televizoare Cele mai vândute produse anul trecut au fost televizoarele LCD. În rest, rata medie de înlocuire a electrocasnicelor a ajuns de trei ori mai mare decât durata de viaţă.

SURSA: GFK ROMÂNIA

Cert este c= 2010 se arat= mai bun dec`t anul trecut, \n sensul c= declinul pie]ei ar urma s= fie doar de 10%, p`n= la un miliard de euro, dup= cum apreciaz= Adrian Olteanu. “Pia]a sufer= 350 mil. euro \n continuare, chiar dac= \n luna martie, 300 gra]ie s=rb=torilor de Pa[te, tot sectorul 250 a avut o iluzie de revenire”, este de p=rere [eful Domo, care se a[teapt= la o 200 stagnare sau poate un avans simbolic de 150 c`teva procente. “De cre[terile anuale 100 din perioada 2003-2005 trebuie s= uit=m. n ALTEX n DOMO n FLAMINGO A fost o experien]= care nu mai poate fi 50 2005 2006 2007 2008 2009 repetat= \n condi]iile unei pie]e mult mai mature.”

SURSA: COMPANIILE Dar chiar [i \n aceste condi]ii, Domo ar putea devansa anul acesta Altex - dac= Dan Ostahie estimeaz= afaceri de 180 de milioane de euro, Lorand Szarvadi mizeaz= pe o cre[tere de 20%, p`n= la 204 milioane de euro, dup= ce \n primele trei luni afacerile au urcat cu 12%. “Pentru a de-a lungul timpului Lorand Szarvadi, ne \ncadra \n grafic, trebuie s= acceler=m fondatorul [i directorul executiv al ritmul”, spune \ns= executivul Domo, companiei. “C`nd a lovit criza, n-a fost singurul din pia]= care poate vorbi de nevoie s= recurgem la m=suri extreme”, cre[tere anual= mai mare de 10%. Altex, argumenteaz= omul de afaceri evitarea spre exemplu, a \nregistrat un plus \n luna concedierilor \n mas= sau a \nchiderilor martie de aproximativ 3% fa]= de aceea[i de magazine \nainte de expirarea perioad= din 2009, potrivit lui Ostahie, \n contractelor. timp ce Flamingo raporteaz= cre[teri doar Pe de alt= parte, spre deosebire de de la lun= la lun=, afl`ndu-se sub pragul al]i comercian]i, Domo nici nu a ob]inut din 2009. reduceri prea mari \n ce prive[te chiriile La nivelul pie]ei, primul trimestru a pentru spa]iile comerciale, diminuarea fost \ncheiat tot pe minus, v`nz=rile de fiind \n acest caz de aproximativ 25%. bunuri de larg consum din primele trei A contribuit \ns= foarte mult faptul luni fiind de 271 de milioane de euro, cu c= re]eaua de magazine a companiei, 25% sub nivelul de anul trecut, conform compus= din 127 de magazine Domo [i unui studiu publicat s=pt=m`na trecut= 7 Technomarket, ocup= o suprafa]= de de compania de cercetare de pia]= GfK 80.000 de metri p=tra]i, comparabil= cu Rom`nia. Singura zon= de cre[tere a fost cea a competitorului Altex, care de]ine \n zona echipamentelor foto, cu 2,5% fa]= 51 de magazine Altex [i 15 Media Galaxy, de anul precedent, p`n= la 7 milioane de extinse pe 85.000 de metri p=tra]i. Cu euro. Electrocasnicele mari au pierdut alte cuvinte, \n condi]iile unor costuri 13,1%, p`n= la 58 de milioane de euro, similare, Domo a avut cea mai extins= echipamentele de birou au sc=zut cu peste prezen]= la nivel na]ional, chiar dac= 27%, iar echipamentele telecom au avut spa]iile deschise \n anii buni \n ora[ele v`nz=ri cu aproape 35% mai mici (42 de mai mici, cu cel mult 30.000 de locuitori, milioane de euro). Cel mai mult au avut nu au fost tocmai profitabile. “De[i doar de suferit produsele IT, o zon= care de aproximativ 60 de magazine aduc mai altfel reprezint= [i cea mai consistent= mult de 80% din v`nz=ri, iar strategia component= din v`nz=ri (80 de milioane companiei vizeaz= spa]ii mari, de cel de euro), cu un minus de v`nz=ri de pu]in 1.000 de metri p=tra]i, cele mai 38,2%, conform datelor GfK. multe dintre aceste magazine mai mici “Mul]i cred c= anul trecut a fost atins nu vor fi \nchise”, spune Lorand Szarvadi.

Numai 8 dintre spa]iile mai mici de 500 de pragul de jos, dar nu e a[a. De-abia anul acesta vedem fundul sacului”, crede metri p=tra]i din re]ea vor fi \nchise, dar suprafa]a va fi compensat= [i chiar extins= Adrian Olteanu. C`t despre redresare, companiile sper= s= poat= vorbi abia de prin inaugurarea altor nou= magazine, anul viitor, urm`nd ca \n 2012 pia]a s= \n urma unori investi]ii de 3 milioane revin= la nivelul de acum patru ani. n de euro.

Electrocriză Situaţia economică dificilă a împins mulţi români să pună în așteptare anumite cumpărături. S-a văzut în afacerile retailerilor de electronice, electrocasnice și IT.

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 21

IMOBILIARE

|ncepute \n perioada bun= a pie]ei imobiliare, c`teva mii de apartamente din Capital= stau goale [i \[i a[teapt= cump=r=torii, iar situa]ia ar putea r=m`ne la fel timp de c`]iva ani, ]in`nd cont de ritmul actual al v`nz=rilor, dar [i de ceea ce se mai construie[te. de C+T+LIN {TEFANCU

AMINTIREA UNUI BOOM

M

anagerii Impact, unul dintre cei mai mari dezvoltatori rom`ni, par mul]umi]i de rezultatele din primul trimestru: 47 de contracte semnate, incluz`nd aici [i rezerv=rile - dintre care 43 \n ansamblul reziden]ial Greenfield din Bucure[ti - comparativ cu 46 de contracte \n ianuariemartie 2009. “Estim=m o cre[tere de 10% a num=rului de unit=]i pe care le vom vinde \n acest an. P`n= la sf`r[itul anului vom lansa alte trei ansambluri, pentru \nceput cu un bloc \n fiecare”, declar= Carmen S=ndulescu, directorul financiar al dezvoltatorului.

Compania, care a anun]at \naintea crizei c= va dezvolta unul dintre cele mai mari ansambluri reziden]iale din Capital=,

22 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

Greenfield, a fost \n ultimul an printre cei mai activi dezvoltatori, judec`nd dup= gama ofertelor lansate: posibilitatea de a sta cu chirie [i a cump=ra ulterior locuin]a, clasicele rate directe la dezvoltator, intermedierea v`nz=rii unei locuin]e vechi dac= suma este folosit= pentru achizi]ia uneia noi \n cadrul ansamblului sau, cea mai recent=, posibilitatea de a cump=ra locuin]a necompartimentat= sau f=r= finisaje.

“Dac= \n 2007-2008 ne concentram pe un anumit segment, aceast= criz= ne-a \nv=]at s= fim de]in=tori de portofolii. Suntem orienta]i spre ideea de supermarket imobiliar, \ncerc=m s= ne apropiem de un num=r c`t mai mare de clien]i, oferind c`t mai multe produse”, a declarat Dan Ioan Popp, pre[edinte al Impact Developer & Contractor.

Noile produse includ loturi de teren pentru ridicarea \n regie proprie a unei locuin]e sau proiecte dezvoltate \n func]ie de clien]ii viza]i, precum tinerii sau familiile.

Chiar [i a[a, situa]ia dezvoltatorului nu e ideal=. Din cele 680 de locuin]e construite \n Greenfield, Impact mai are la v`nzare aproximativ 160, \n condi]iile \n care dezvoltatorul a semnat anul trecut cu totul 176 de contracte. Dac= acestea ar putea fi v`ndute \n decurs de un an, r=m`ne \n discu]ie situa]ia stocului total de apartamente noi care \nc= \[i a[teapt= cump=r=torii. |n timp ce dezvoltatorii se m`ndresc dac= au reu[it s= v`nd= c`teva zeci de apartamente \ntr-un trimestru, alte c`teva mii stau stau la v`nzare, potrivit unui studiu realizat de c=tre

FOTO: ADNREI SPIRACHE

ÎNAINTE DE CRIZĂ.

PROIECTELE FINALIZATE ÎN PERIOADA DE BOOM IMOBILIAR AU ÎNREGISTRAT VÂNZĂRI MULT MAI BUNE DECÂT CELE TERMINATE RECENT

Multe și goale Ţinând cont de ritmul actual al vânzărilor de locuinţe noi, stocul existent ar putea fi epuizat în câţiva ani.

000

9.

num=rul locuin]elor noi aflate la v`nzare \n Bucure[ti, dintre care 3.000 sunt scoase la v`nzare de c=tre investitori

000

11.

stocul total de locuin]e noi finalizate \n Bucure[ti

000

5.

num=rul locuin]elor care ar trebui finalizate \n 2010, \n Bucure[ti compania de consultan]= imobiliar= Colliers International. La \nceputul anului erau la v`nzare 9.000 de apartamente \n ansambluri cu peste 200 de locuin]e, 3.000 dintre ele fiind achizi]ionate ini]ial de c=tre investitori. Alte c`teva mii ar trebui s= fie terminate \n acest an [i, ]in`nd cont [i de v`nz=rile \nregistrate anul trecut, stocul care se va crea ar putea fi suficient pentru mai mul]i ani de acum \ncolo.

“Nu prea se vinde pe segmentul nou, dec`t acolo unde sunt oportunit=]i, unde pre]urile nu sunt foarte mari comparativ cu cele vechi din aceea[i zon=. {i se mai v`nd bini[or cele de la investitori, fiindc= au pre]urile mai mici dec`t cele de la dezvoltatorul aceluia[i proiect”, comenteaz= Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, companie care a intermediat \n primele trei luni din 2010 v`nzarea a circa 40 de apartamente noi, majoritatea \n blocuri cu mai pu]in de 30 de locuin]e. “Nu [tiu c`nd se vor vinde cele

1.

300

num=rul locuin]elor noi v`ndute anul trecut \n Bucure[ti NOTĂ: AU FOST LUATE ÎN CALCUL 35 DE ANSAMBLURI REZIDENŢIALE CU CEL PUŢIN 200 DE LOCUINŢE ÎN PROIECT. DATELE SUNT VALABILE PENTRU ÎNCEPUTUL ANULUI 2010; SURSA: COLLIERS INTERNATIONAL

SLIDESHOW

Afla]i mai multe despre ansamblurile reziden]iale finalizate \n Bucure[ti [i despre pre]urile practicate dintr-o galerie foto disponibil= pe www.businessmagazin.ro

finalizate \n marile ansambluri. Sper c= preferin]ele se vor muta \nspre proiecte nou construite, care vor avea pre]uri mai mici [i vor fi puse \n v`nzare c`nd se va ajunge la stadiul de structur=.”

Deocamdat=, proiectele deja terminate \nregistreaz= v`nz=ri lunare reduse, care \n majoritatea cazurilor pot fi num=rate pe degetele de la m`ini. “|n primele trei luni am v`ndut cinci apartamente, mai avem disponibile aproape 300. Aprilie a mers \ns= foarte bine, cu zece contracte semnate”, afirm= Atena }iplic, director de v`nz=ri al Asmita Gardens, unul din cele mai mari ansambluri din Capital=, cu 765 de unit=]i finalizate. Cre[terea v`nz=rilor din luna aprilie, \nregistrat= \ntr-unul din ansamblurile reziden]iale cu cele mai ridicate pre]uri din ora[, este explicat= de manager prin dublarea num=rului de vizion=ri [i prin faptul c= apartamentele sunt deja finalizate.

Tot despre faptul c= un ansamblu gata construit \nregistreaz= v`nz=ri mai bune dec`t unul la care \nc= se lucreaz= vorbea recent [i Romeo C=z=nescu, directorul general al Conarg Real Estate, dezvoltatorul proiectului R=s=rit de Soare. “|n primul trimestru s-au v`ndut 80 de locuin]e. |n prezent mai avem la v`nzare aproximativ 150 de apartamente, cu men]iunea c= avem antecontracte pentru alte 200”, spune managerul. Proiectul a fost unul dintre cele noi care au beneficiat cel mai mult de pe urma programului Prima Cas=, gra]ie pre]urilor mai reduse comparativ cu alte ansambluri reziden]iale finalizate. |n aceea[i situa]ie este [i Confort City, dezvoltat de c=tre Domus Stil. Reprezentan]ii dezvoltatorului, precum [i cei al dezvoltatorului Doamna Ghica Plaza - aceste proiecte conduc clasamentul celor mai mari ansambluri reziden]iale din Bucure[ti - nu au comunicat cifrele de v`nz=ri \nregistrate \n perioada ianuarie-martie. Un alt proiect de mari dimensiuni, Green City, \n care sunt gata deja 356 de locuin]e [i alte c`teva sunt \n diferite faze de construc]ie, a avut \n primele luni aproximativ 50 de locuin]e v`ndute, \n timp ce \n Cosmopolis au fost v`ndute nou= unit=]i.

Chiar [i a[a, cifrele actuale r=m`n mici comparativ cu cele din epoca de boom imobiliar. Stocul de apartamente nev`ndute, dar [i scoaterea la rev`nzare a apartamentelor achizi]ionate ini]ial de c=tre investitori va face, cel mai probabil, ca situa]ia din perioada actual=, c`nd num=rul de noi locatari \ntr-un ansamblu reziden]ial finalizat este foarte mic, s= se prelungeasc=. n

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 23

ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ DESCOPERIŢI TOPURILE BUSINESS MAGAZIN

CELE MAI MARI COMPANII AERIENE DUPĂ NUMĂRUL DE PASAGERI Dintre cei 7,2 milioane de pasageri transporta]i anul trecut de primele opt companii aeriene din Rom`nia, peste 3,3 milioane au c=l=torit cu zboruri low-cost. Deja preferin]a pentru operatorii ieftini nu mai poate fi atribuit= c`torva mii de pasageri afla]i \n goana dup= pre]uri mici, ci se pare c= pia]a aviatic= \n sine cap=t= o nou= configura]ie. de R+ZVAN MURE{AN

Companii aeriene după numărul de pasageri

A

NATASA KÁZMÉR Wizz Air

„Ca rezultat al crizei economice, oamenii tind s= fie mai mai aten]i la cheltuieli.

Pre]ul a devenit [i mai important dec`t a fost p`n= acum”

nul crizei a fost [i anul \n care TAROM a pierdut suprema]ia \n ceea ce prive[te num=rul de pasageri transporta]i, dup= ce a condus pia]a aerian= local= \nc= de la \nfiin]are. E drept, a pierdut la musta]= - \n raport=rile ini]iale, TAROM vorbea de 1,72 milioane de pasageri pentru 2009, dar la raportarea final= num=r=toarea s-a oprit la 1,70 milioane de pasageri.

Locul \nt`i \n ceea ce prive[te num=rul de pasageri transporta]i nu i-a fost luat \ns= de Lufthansa sau de Air France-KLM, care amenin]= de mult timp pozi]ia TAROM pe pia]=. Cele dou= companii au fost destul de agresive \n ultimul an - Air France-KLM a fuzionat [i la nivel local [i a \ncercat s= extind= c`t mai mult oferta, iar Lufthansa a introdus rute noi, dar a [i integrat opera]iunile Swiss (urm`nd s= le integreze [i pe cele ale Austrian). |ntr-un top care nu include companiile low-cost, TAROM, Air FranceKLM [i Lufthansa ar reprezenta top 3. |ns= 2009 a ar=tat c= zborurile low-cost nu mai pot fi excluse din clasamente.

“Pasagerii au \nceput s= fie mai aten]i la modalitatea \n care c=l=toresc. |[i doresc acelea[i servicii de calitate, dar la un pre] mai prietenos”, afirm= Florentina Ivan, director de marketing al Blue Air. Anticiparea acestei schimb=ri de comportament cu mult \naintea

competitorilor a fost unul dintre avantajele \n c`[tigarea de noi pasageri. “Ca rezultat al crizei economice, oamenii tind s= fie mai mai aten]i la cheltuieli. Pre]ul a devenit [i mai important dec`t a fost p`n= acum”, consider= [i Natasa Kázmér, director Corporate Communications & Public Affairs al Wizz Air. Compania a p=strat tarifele la nivelul anilor trecu]i [i a crescut \n mod regulat oferta de destina]ii, care au atras din ce \n ce mai mul]i pasageri, lucru ce a rezultat \n 2009 \n dublarea capacit=]ii \n Rom`nia, comparativ cu 2008. “Cu aceast= strategie nu numai c= am reu[it s= ne p=str=m pasagerii, dar am continuat, \n ciuda condi]iilor macroeconomice dificile, s= cre=m noi cereri [i s= atragem pasageri de la liniile tradi]ionale”, adaug= Kázmér.

Pre]ul a fost \n 2009 criteriul principal \n func]ie de care poten]ialul client, aflat \n aeroport, \n agen]ia de turism sau \n fa]a calculatorului, a optat pentru o companie sau alta. |n aceste condi]ii, Blue Air [i Wizz Air - ocupantele locurilor \nt`i [i trei \n topul BUSINESS Magazin - au transportat \mpreun=, din [i spre Rom`nia, aproximativ 3,5 milioane de pasageri. Acestora li se adaug= [i pasagerii transporta]i de alte companii low-cost prezente \n Rom`nia \n 2009, precum Germanwings, Clickair, easyJet, Wind Jet, dar [i Sky Europe [i My Air - p`n= la ie[irea acestora dou= din urm= de pe pia]= la mijlocul anului trecut.

Calcul`nd pasagerii acestor companii,

1.710.685

PASAGERI

1.700.000

1.650.000

9,5 mil.

600.000

num=rul total de pasageri ai companiilor aeriene din Rom`nia \n 2009 502.000

300.000-500.000*

300.000

300.000

* COMPANIA NU A RAPORTAT NUM+RUL EXACT DE PASAGERI, CI DOAR UN INTERVAL |NTRE 300.000 {I 500.000 DE PASAGERI; COTA DE PIA}+ A COMPANIEI, CONFORM IATA, ESTE DE APROXIMATIV 18%.

pia]a low-cost a totalizat \n 2009 peste 4 milioane de pasageri, cifr= comparabil= cu cea a pasagerilor transporta]i de companiile de linie, de aproximativ 5,5 - 6 milioane de pasageri.

Companiile low-cost au sim]it poten]ialul reducerii de bugete ale clien]ilor anul trecut [i au \ncercat, pe l`ng= pre]urile reduse, s= creasc= num=rul de destina]ii [i s= \mbun=t=]easc= serviciile. Wizz Air a anun]at de la 1 aprilie introducerea de noi servicii, inclusiv check-in online [i reguli simplificate de transport al bagajelor, elimin`nd limita de greutate, precum [i un nou serviciu care va permite modificarea orarului de zbor f=r= a se percepe taxe suplimentare. “|n 2009, am avut o cre[tere de 33%, iar Rom`nia a fost pia]a cu cea mai bun= evolu]ie, de 87%.

Am continuat s= ne dezvolt=m \ntr-un ritm rapid, am deschis o baz= nou= \n Timi[oara, am introdus noi zboruri de la toate cele trei baze [i ne-am dublat flota prin ad=ugarea a trei aeronave bazelor

DEZBATERILE BM

Ai pl=ti pentru [tirile online?

Comenteaz= cu Iuliana [i Ana pe www.businessmagazin.ro [i po]i c`[tiga una dintre c=r]ile

C`[tig=torii edi]iei anterioare sunt: •Cristina D •Drago[ Simion •R=zvan Remus

din Bucure[ti [i Cluj”, sus]ine oficialul Wizz Air, explic`nd astfel atragerea de noi pasageri de la competi]ie. |n acela[i registru, Blue Air a introdus destina]ii \n premier= (Nisa, Lisabona), precum [i o serie de rute interne (Arad, Cluj-Napoca, Timi[oara), a \ncheiat parteneriate, precum cel cu Euro Disney, a introdus promo]ii pe destina]ia Paris, nu doar pentru transport, dar [i pentru cazare, precum [i pentru acces \n parcurile tematice.

“De asemenea, promo]iile variate precum reduceri tarifare pentru anumite destina]ii, scutirea de taxe aeroportuare pentru Paris [i Roma, oferte pentru copii, reducerile [i concursurile pentru Valentine’s Day au creat o rela]ie personalizat= cu pasagerii”, afirm= directorul de marketing al Blue Air. Replica din partea companiilor de linie nu s-a l=sat prea mult a[teptat=. 2009 [i 2010 au adus tot mai multe oferte pentru zborurile la bordul aeronavelor companiilor de avia]ie tradi]ional=. “Fa]= de concuren]=, m=surile luate au vizat, \n primul r`nd, diferen]ierea prin serviciile oferite at`t la sol, c`t [i \n zbor, neuit`nd de investi]iile \n sistemele informatice care sus]in serviciile electronice oferite clien]ilor”, spune Emanuela Doicu, Marketing & Communication Manager al Air France KLM, companie care are o cot= de pia]= de circa 18% \n Rom`nia. La nivelul anului trecut, num=rul de pasageri transporta]i de Air France-KLM a sc=zut fa]= de aceea[i perioad= a anului 2008 cu 10%. Potrivit

oficialului companiei, factorii care au influen]at evolu]ia acestui indicator ar putea fi sc=derea pie]ei, mai accentuat= \n Rom`nia dec`t \n celelalte ]=ri ale Uniunii Europene, reducerea bugetelor de transport \n companiile cu care AFKLM are contracte, dar [i modificarea obiceiurilor de consum pe fondul crizei mondiale. Datele IATA arat= c=, la nivel mondial, traficul aerian a sc=zut cu 3,5% anul trecut.

Ioan Mihalcea, economist \n cadrul companiei aeriene TAROM, crede c= una dintre urm=rile recesiunii economice a fost [i aceea c= pasagerii au devenit mult mai sensibili la elementul pre] atunci c`nd iau decizia de cump=rare

PUBLICITATE

4 MILIOANE

num=rul pasagerilor care au c=l=torit anul trecut cu companii low-cost \n [i din Rom`nia

a unui bilet pentru transport aerian. |n urma analizelor pe care le efectueaz= pe pia]a transportului aerian din Rom`nia, Mihalcea a observat o tendin]= de reducere a segmentului de c=l=torii corporate, ca urmare a politicii firmelor de a reduce num=rul de c=l=torii la clasa business \n vederea diminu=rii cheltuielilor. Pentru TAROM, anul 2009 a avut o evolu]ie mai slab= dec`t 2008, num=rul pasagerilor transporta]i a sc=zut cu 9%, de la 1,86 milioane de pasageri la 1,7 milioane. “2009 a fost anul \n care politica pre]urilor a fost dictat= de pia]=, \n mai mare m=sur= dec`t de politicile de marketing ale companiilor aeriene, iar acest lucru a fost vizibil tuturor clien]ilor”, constat= reprezentantul Tarom, remarc`nd faptul c= multe companii de renume mondial au oferit pasagerilor oferte tarifare mai avantajoase dec`t costul taxelor aeroportuare, tocmai pentru evitarea migr=rii pasagerilor c=tre alte companii.

Estim=rile sunt \ns= mai optimiste: “Pentru 2010 ne propunem o revenire [i estim=m c= vom transporta peste 2.020.000 de pasageri”, anticipeaz= oficialii TAROM. Blue Air vizeaz= deschiderea mai multor destina]ii [i o cre[tere cu peste 44% a cifrei de afaceri, iar ca num=r de pasageri - peste dou= milioane pentru anul \n curs. “|n 2010, accentul va fi pus pe consolidarea conexiunilor externe”, completeaz= Florentina Ivan. Aceea[i dezvoltare este [i \n vizorul Wizz Air: “Obiectivul nostru pentru 2009 este s= ne continu=m expansiunea.

„2009 a fost anul în care politica preţurilor a fost dictată de piaţă“ IOAN MIHALCEA, TAROM

Deja am anun]at alocarea a dou= noi aeronave pentru bazele din Bucure[ti [i Cluj-Napoca [i introducerea de noi zboruri spre Cuneo, Pisa, Zaragoza [i Weeze/ Düsseldorf. Ne a[tept=m s= transport=m din [i spre Rom`nia aproximativ dou= milioane de pasageri”. Air France-KLM a reac]ionat fa]= de situa]ia din pia]= adapt`nd rapid oferta prin reducerea capacit=]ilor mai ales \n sezonul de iarn=, c`nd solicit=rile sunt mai mici \n mod tradi]ional. “Acest lucru s-a realizat prin reducerea num=rului de frecven]e: un zbor mai pu]in pe s=pt=m`n= spre Paris \n tot timpul anului [i un zbor zilnic mai pu]in spre Amsterdam pe perioada lunilor ianuarie-martie”, spune Emanuela Doicu, manager al AFKLM, care anticipeaz=, pentru 2010, o cre[tere cu 4% a cifrei de afaceri.

Problemele economice din 2009 au \ntrerupt ritmul agresiv \n care a crescut pia]a transportului aerian \n Rom`nia.

Dup= aderarea la UE, Rom`nia s-a num=rat, \n 2007 [i 2008, printre primele zece ]=ri din lume ca procent de cre[tere de la an la an.

“Cre[teri de 20-30% pe an sunt foarte rar \nt`lnite \n lume [i, \n mod normal, nu caracterizeaz= dec`t o perioad= scurt= de timp, p`n= c`nd respectiva pia]= ajunge la maturitate [i se normalizeaz=; cre[terea “natural=” a traficului e de aproximativ 5% pe an \ntr-o pia]= matur=”, constat= Ioan Mihalcea. Pia]a aeronautic= din Rom`nia nu a avut aceast= ocazie de normalizare \naintea crizei. Tocmai de aceea revenirea economiei va aduce noi valuri de cre[tere [i este foarte intreresant de urm=rit dac= avia]ia tradi]ional= sau low-costul vor c`[tiga cea mai mare felie din pia]=. n

REPORTAJ

MIROSUL

BANILOR

O ma[in= de 250.000 de euro, lansat= \n plin= criz= economic=, \n ]ara cu cei mai zg`rci]i locuitori din lume – re]eta Bentley pentru a reveni \n aten]ia boga]ilor. Nu doar a \mbog=]i]ilor. de IONU} BONOIU

reportaj

P

e la jum=tatea deceniului trecut, c`nd francezii de la Renault se g`ndeau cum s= produc= cea mai ieftin= ma[in= din lumea civilizat=, nem]ii de la Volkswagen cump=raser= de c`]iva ani marca ceheasc= Skoda [i visau la m=rcile britanice aflate la cel=lalt spectru al lumii auto.

Prin achizi]ia Rolls-Royce Motors \n 1998, credeau c= au \mpu[cat nu unul, ci doi iepuri, prin cump=rarea cu aproximativ 500 de milioane de euro a celebrelor m=rci auto Rolls-Royce [i Bentley. Numai c= planurile lor au fost date peste cap cu mai pu]in de 50 de milioane de euro de BMW, care a cump=rat drepturile asupra m=rcii Rolls-Royce de la Rolls-Royce plc, produc=torul de motoare de avioane, cel care de]inea de fapt marca britanic=, dar o oferise spre licen]= c=tre RollsRoyce Motors. Altfel spus, Volkwagen a r=mas cu brandul Bentley [i fabrica ce producea Bentley [i Rolls-Royce, dar f=r= drepturile asupra m=rcii Rolls-Royce.

A[a a \nceput probabil cel mai interesant r=zboi germano-german din industria auto, care a avut ca miz= dou= branduri britanice. |n timp ce BMW a construit de la zero modelul Rolls-Royce Phantom, Volkswagen a ales ca ma[inile Bentley s= \mpart= multe dintre componente cu cele din gama Volkswagen. Dac= \n materie de businessplan lucrurile mergeau cum nu se poate mai bine, cu 10.000 de ma[ini v`ndute pe an, la nivelul imaginii de marc= exclusivist= Bentley avea o poten]ial= problem=.

Odat= cu criza economic= din ultimii ani, situa]ia s-a schimbat \n [i mai r=u, v`nz=rile Bentley au sc=zut la mai pu]in de jum=tate [i, \n plus, cea mai bine v`ndut= gam=, Continental GT, era considerat= de unii dintre clien]i un fel de Volkswagen Phaeton \ntr-o alt= caroserie. |n plus, Rolls-Royce a anun]at lansarea unui nou model, un “baby Rolls”, cum \l denumeau speciali[tii din domeniul auto, care va purta numele oficial Ghost.

Adic= un atac direct la Bentley.

Cam acesta este contextul \n care apare pe pia]= \n acest an Bentley Mulsanne, o ma[in= pentru care produc=torul britanic a organizat luna aceasta o sesiune de teste oficiale \n Sco]ia. Sesiune care a inclus mai bine de 300 de kilometri de teste, pe parcursul unei zile \ntregi, cu scurte pauze pentru dejun [i c`teva vizite la dou= dintre cele mai cunoscute

32 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

castele din estul Sco]iei – Bamburgh [i Floors.

“Era normal s= cre=m pentru acest test-drive o atmosfer= c`t mai apropiat= de imaginea noastr=. A[a c= alegerea Sco]iei [i a castelelor a venit ca o m=nu[=”, m= l=mure[te Mike Hawes, [eful departamentului de comunicare al Bentley, un neo-zeelandez care a lucrat timp de mai mul]i ani pentru gigantul japonez Toyota. Hawes a spus probabil acela[i lucru [i ziari[tilor britanici [i americani, care au testat p`n= acum ma[ina [i \n mod cert o va face [i pentru cei asiatici, care urmeaz= s= vin= dup= noi, Rom`nia fiind inclus= de Bentley \n aceea[i serie cu ]=ri precum Cehia, Grecia, Turcia sau Rusia.

Alegerea Sco]iei, cu castelele sale [i cluburile de golf mai mult sau mai pu]in exclusiviste, este doar un mic element din strategia pus= la punct de Volkswagen, care

trebuie s= dovedeasc= faptul c= nu a cump=rat marca britanic= doar pentru a o transforma \ntr-o vac= de muls pentru profituri. Modelul Mulsanne este, a[a cum le place oficialilor m=rcii britanice s= spun=, prima ma[in= construit= complet de la zero de marca britanic= de 80 de ani \ncoace, c`nd pe pia]= ap=rea Bentley 8 Litri (da, aceasta a fost denumirea oficial=).

Nu este de mirare astfel c= \n orice comunicat de pres= sau catalog de prezentare a noului model ma[ina construit= \n anii 1930 este la loc de cinste. De altfel, cele dou= ma[ini pe care le separ= nu mai pu]in de 80 de ani p=zeau intrarea \n cadrul clubului de golf unde am fost g=zduit s=pt=m`na trecut=, al=turi de al]i ziari[ti din regiune.

Iar pentru cei care se \ntreab= dac= modelul din 1930 era func]ional, r=spunsul

100

de culori standard pentru caroseria Bentley Mulsanne

24

de culori disponibile pentru interior

500

de ore de munc= pentru a construi o ma[in=

15

ore de cus=turi f=cute de m`n= pentru un volan

250.000 de euro este pre]ul de pornire al ma[inii

este afirmativ. Ba, mai mult, ma[ina expus= era chiar a doua construit= din totalul de doar o sut= de autovehicule, fiind condus= de \nsu[i W.O. Bentley, fondatorul companiei.

Mai surprinde pe cineva c= ma[ina, al c=rei pre] trece de [ase milioane de lire sterline (pe care Volksawgen a cump=rat-o cu doar c`]iva ani \n urm=), ajunge [i acum, la mai mult de trei sferturi de secol de c`nd a fost construit=, la o vitez= maxim= de peste 100 de mile pe or= (160 km/h)? “E cea mai scump= ma[in= pe care am condus-o \n via]a mea. {i am condus c`teva ma[ini de milioane de euro”, glume[te Vito, un italian de vreo 40 [i ceva de ani, n=scut \n Anglia, dar al c=rui z`mbet [i accent te duce cu g`ndul imediat la Clanul Soprano. Vito este unul dintre cei c`]iva [oferi pentru care ma[ina este asigurat=. Iar prima de asigurare anual= se apropie, conform celor de la Bentley, de pre]ul unei ma[ini noi din clasa compact= sau medie.

S= revin \ns= la Mulsanne, care ar trebui s= \nlocuiasc= \n gama Bentley modelul Arnage [i s= dovedeasc= o dat= pentru totdeauna cine este c`[tig=torul r=zboiului Volkswagen-BMW \n segmentul ma[inilor de superlux.

De[i planurile ini]iale prevedeau economii de costuri prin folosirea unor componente de la Audi, brandul de lux din cadrul grupului Volkswagen, neam]ul care conduce acum marca britanic=, FranzJosef Paefgen (sau Doktor Paefgen, cum cu respect este apelat de subalterni), avea o alt= perspectiv=. Al=turi de ceilal]i membri ai echipei de conducere, \n special ingineri, Paefgen a luptat mai abitir ca un britanic pentru ca imaginea Mulsanne s= nu aib= de-a face aproape deloc cu niciuna dintre m=rcile din cadrul grupului Volkswagen. {i, dup= lupte puternice, a reu[it. Ma[ina nu are aproape nimic \n comun cu un Volkswagen sau un Audi, chiar [i caroseria fiind realizat= integral la fabrica din Crewe, pe parcursul a peste 100 de ore de munc=.

“Era important s= transmitem acest mesaj”, afirm= Richard Durbin, [ef de comunicare pentru produs \n cadrul Bentley Fiecare ma[in= este produs= la Crewe pe parcursul a circa 12 s=pt=m`ni. Sau aproape 500 de ore de lipit, sudat [i \mbinat manual cele patru elemente principale – o]el, plastic, fibr= de carbon [i aluminiu. Toate pentru a realiza o ma[in= care ar trebui s= vin= ca PUBLICITATE

reportaj marketing decisiv pentru chinezi, spre exemplu) sau de faptul c= Bentley este c`[tig=torul a nu mai pu]in de [ase curse Le Mans (probabil cea mai cunoscut= competi]ie de anduran]= pentru ma[inile Criza luxului de curse, care ruleaz= ne\ntrerupt pentru 24 Înmatriculările de mașini de lux noi și second-hand au crescut accelerat până în 2008, dar s-au prăbușit anul trecut, iar primele patru luni ale acestui an arată că de ore). efectele crizei se fac simţite în continuare.

De altfel, denumirea Mulsanne vine de la numele localit=]ii aflate la cap=tul uneia 90 dintre liniile drepte ale circuitului, unde ma[inile prind cea mai mare vitez=. Practic, Mulsanne \nlocuie[te \n gama Bentley modelul Arnage, al c=rui nume provenea de 50 la viraj al circuitului de la Le Mans.

Dincolo de orice istorioare [i alte 40 elemente de marketing, produc=torii de ma[ini trebuie s= livreze tehnologie [i 30 calitate. Iar Mulsanne, la pre]ul ei de 250.000 de euro, trebuie s= ofere mult mai mult ca o 20 limuzin= de lux precum Mercedes S-Klasse, care cost= “numai” 100.000 de euro. Dar ce 10 le-ar putea oferi?

“Mai mult poate \nsemna mai pu]in.”

Afi rma]ia oarecum contradictorie a lui 0 2006-2010* 2006-2010* 2006-2010* 2006-2010* 2006-2010* 2006-2010* 2006-2010* Richard Durbin este urmat= imediat de explica]ie: “Clien]ii no[tri nu vor altceva \n afara tehnologiei pe care o folosesc. Am f=cut PRECIZARE: SE IAU ÎN CONSIDERARE ATÂT AUTOMOBILELE NOI, CÂT ȘI CELE SECOND-HAND; * PRIMELE PATRU LUNI DIN ACEST AN; SURSA: DIRECŢIA REGIM PERMISE ȘI ÎNMATRICULĂRI A VEHICULELOR studii [i nu \i intereseaz= elemente precum asisten]a la schimbarea benzii de rulare. Le privesc ca pe ni[te elemente care \i distrag.

Vor \n schimb performan]e tehnice deosebite un costum croit pe m=sur= pentru cei 300 [i s= aib= de unde alege”. de clien]i care vor primi un Mulsanne \n DEZBATERILE BM “Avem un num=r practic infinit de ultimele luni ale acestui an, \n schimbul unor posibilit=]i pentru clien]i, av`nd \n vedere sume care \ncep de la 250.000 de euro. Adic= combin=rile ce pot rezulta din cele peste 100 cei cu adev=rat boga]i, nu doar \mbog=]i]i.

Ca o parantez=, fiecare ma[in= \nseamn= de culori standard ale caroseriei, 24 de culori ale tapi]eriei, ale materialelor pentru interior, mai mult de 6.000 de puncte de sudur=, merg`nd chiar p`n= la cus=turi”, spun din care jum=tate sunt efectuate de robo]i oficialii Bentley. (proasp=t introdu[i \n cadrul fabricii Primul exemplar pe care l-am v=zut, cel de la Crewe \n cadrul unei noi linii de care m-a transportat al=turi de un coleg ziarist produc]ie care a implicat investi]ii de mai din Turcia de la aeroportul din Edinburgh multe zeci de milioane de euro). Restul c=tre clubul de Golf unde urma s= fim este responsabilitatea celor c`teva mii de caza]i era, dac= vre]i, precum o pr=jitur= muncitori din fabrica Bentley, care execut= tiramisu. Compara]ia poate p=rea ciudat= manual multe dintre opera]iunile care \n Ai pl=ti pentru [tirile online? (mi se repro[eaz= des de c=tre colegi c= fac cazul produc=torilor de mas= au devenit Comenteaz= cu Iuliana [i Ana pe compara]ii \ntre ma[ini [i diferite feluri automatizate. Probabil c= cele mai sugestive www.businessmagazin.ro [i po]i c`[tiga de m`ncare), \ns= cred c= descrie perfect imagini sunt cele ale unei femei care coase una dintre c=r]ile combina]ia dintre pielea cafenie [i furnirul pielea de pe un volan sau a unui b=rbat din nuc. Iar pentru a continua \n aceea[i care tocmai finalizeaz= emblema Bentley not= voi ajunge [i la ma[ina de test, o foarte pe sp=tarul unui scaun. Sigur, ambii sunt \mbr=ca]i \n tricouri tip Polo de culoare verde, elegant= negres=, at`t la exterior, c`t [i la interior. cu logo-ul m=rcii britanice amplasat discret Ma[ina nu are \ns= nimic de-a face cu \n partea st`ng= a pieptului [i numele scris cu elegan]a sobr= a Phantom-ului Rolls-Royce. litere mari \n partea dreapt=.

Este un interior viu, poate pu]in prea viu Aceste fr`nturi de imagini fac parte din C`[tig=torii edi]iei anterioare sunt: •Cristina D \n anumite combina]ii, \ns= un interior ceea ce v`nz=torii m=rcii britanice numesc •Drago[ Simion care te \mbie s= atingi toate butoanele, “povestea Bentley”, al=turi de informa]ii •R=zvan Remus precum aceea c= Bentley este ma[ina oficial= cus=turile sau inser]ia continu= de lemn care merge dintr-o parte \n alta a ma[inii. a Reginei Marii Britanii (un element de

34 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

Totul este \mbinat perfect (nici nu ar putea fi altfel la o astfel de ma[in=), dar oric`t de pl=cut= ar fi senza]ia pe care o ofer= interiorul, adev=rata pl=cere vine abia \n momentul \n care ma[ina se pune \n mi[care. A[a cum se obinuie[te \n presa auto, acum ar trebui s= folosesc o formulare devenit= banal=, precum “de la atingerea butonului de start (pentru c= noul Bentley are [i a[a ceva, al=turi de clapetele pentru schimbat vitezele din spatele volanului) \]i dai seama de for]a brut= de sub capota motorului”. Dar nu e deloc a[a. Ba chiar ai impresia c= motorul nici m=car nu merge. Cel pu]in p`n= \n momentul \n care cuplezi schimb=torul \n “Drive” [i ape[i pedala de accelera]ie. Chiar dac= povestea motorului cu opt cilindri dispu[i \n forma literei V de pe Bentley \ncepe \n urm= cu mai bine de jum=tate de secol, cea mai recent= variant= de 6 litri [i trei sferturi, cum scrie cu litere de o [chioap=, are exact ceea ce \i trebuie pentru a face sprinten= o ma[in= de peste 2,5 tone (adic= la fel de grea c`t dou= Dacia Logan [i jum=tate). Datele tehnice spun c= e vorba de un maxim de 505 cai-putere [i o accelera]ie de la 100 de

kilometri pe or= \n 5,3 secunde [i o vitez= maxim= de aproape 300 km/h. Dar [i un consum de mai pu]in de 17 litri la o sut= de kilometri. Am men]ionat [i aceast= ultim= valoare, deoarece, a[a cum spun oficialii Bentley, chiar [i cei care \[i permit s= dea 250.000 de euro pe o ma[in= sunt interesa]i de consum. Nu degeaba patru dintre cei opt cilindri se odihnesc \n momentul \n

s= \n]eleg altfel ceea ce tocmai c`nt= Frank Sinatra din iPhone-ul pe care l-am conectat la sistemul dezvoltat special de produc=torul de lux Naim pentru Bentley: Fly me to the moon!

De altfel, cred c= aceast= senza]ie este ceea ce delimiteaz= Mulsanne de alte superlimuzine. Indiferent c= este condus= relaxat sau, dimpotriv=, dinamic [i agresiv,

Mulsanne ar trebui să dovedească cine este câștigătorul războiului Volkswagen-BMW în segmentul mașinilor de superlux care ma[ina ajunge la ceea ce ar putea fi denumit= vitez= de croazier=.

Foarte important pentru un client care tocmai a pl=tit 250.000 de euro, confortul nu \nseamn= compromis \n ceea ce prive[te performan]ele dinamice, Mulsanne alunec`nd u[or prin curbe cu agilitatea apropiat= de cea unei ma[ini sport. Direc]ia corelat= cu fr`nele excep]ionale m= face

indiferent c= stai pe bancheta din spate sau la volan (\nclin s= cred c= cei mai mul]i dintre cump=r=tori vor sim]i nevoia sa treac= fie [i pentru pu]in= vreme la volan), este o senza]ie special=. O ma[in= vie, pe care nu vrei s= o conduci p`n= nu \]i sufleci m`necile.

Sau, dac= l-a[ parafraza pe acela[i Frank, a[ zice “The Mulsanne way”. n PUBLICITATE

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 35

COVER STORY

Guvernul celor

de tineri DE CINCI ANI DE ZILE, BUSINESS MAGAZIN MIZEAZĂ PE TINERI. ÎI PREZINTĂ ÎN CATALOGUL „TINERI MANAGERI DE TOP“, UN INSTRUMENT PREŢIOS DE LUCRU ATÂT PENTRU COMPANIILE DE HEAD-HUNTING, CÂT ȘI PENTRU SPECIALIȘTII ÎN RESURSE UMANE. ESTE VORBA DE TINERI CARE CONDUC AFACERI, DE TINERI CARE AU AVANSAT ÎN MARI COMPANII AJUTAŢI DE COMPETENŢĂ ȘI DE INIŢIATIVĂ SAU DE TINERI ANTREPRENORI CARE AU CREAT LOCURI DE MUNCĂ. OAMENI CARE AR FI TREBUIT SĂ FIE, ÎN MOD NORMAL, ÎN ATENŢIA POLITICULUI DIN ROMÂNIA, CARE ACUM, ÎN VREMURI DE CRIZĂ, PARE SĂ-ȘI FI ATINS LIMITA SUPERIOARĂ A INCOMPETENŢEI. SOLUŢIILE CARE POT SCOATE ROMÂNIA DIN CRIZĂ NU SE AFLĂ ÎN PIAŢA VICTORIEI, CI ÎN INTELIGENŢA ȘI MUNCA ACESTOR TINERI. DE DORIN OANCEA

L

sau Cornelia Coman, care conduce ING Asigur=ri de Via]= [i care a fost numit= \n acest an \n consiliul de management al ING. O viziune destins= asupra lumii, cum este cea a [efului Bergenbier Mihai Ghyka sau g`ndirea strategic= a unui {erban Toader, senior partner la KPMG, ori chiar experien]a \n lumi virtuale a lui George Lemnaru, creatorul jocului cu o r=sp`ndire interna]ional= eRepublik, ar putea sparge probabil imobilismul administra]iei de stat. {i mai pot fi ad=ugate alte 494 de argumente, adic= at`]ia tineri c`t a adunat BUSINESS Magazin \n cataloagele sale de-a lungul ultimilor cinci ani.

Sigur c= o carier= \n politic= [i \n guvern \nseamn= mult mai multe dec`t simpla a 37 de ani, Valdis Dombrovskis devenea competen]= profesional= sau abilitatea de anul trecut prim-ministrul Letoniei, Péter Oszkó era desemnat tot anul trecut, la 36 de a pune \n mi[care o echip=. “Este adev=rat c= noua elit= de tineri manageri poate fi o ani, s= conduc= finan]ele guvernului de la pepinier= pentru viitoarea clas= politic=, Budapesta, iar Simeon Djankov este, la 39 de ani, ministrul finan]elor \n Bulgaria, ]ar= \ns= \i v=d mai potrivi]i pentru func]ii \n care, de altfel, tinerii ocup= cam o treime de consilieri de mini[tri, chiar de primministru sau pre[edinte, dec`t pentru din portofoliile executivului. Letonia, ]ara func]ii mai mari - cu c`t este mai \nalt cu cea mai mare c=dere economic= din Europa \n 2009, a ie[it deja din recesiune \n postul, cu at`t competen]a tehnic= este mai pu]in important= [i primeaz= carisma primul trimestru din 2010. Nici Ungaria [i personal=. Drept urmare, faptul c= sunt nici Bulgaria nu au avut \n perioada crizei buni profesioni[ti nu va fi niciodat= un o situa]ie prea bun=, \ns= ambele ]=ri au argument suficient pentru a-i promova pe \nceput restructurarea mult mai energic ace[ti tineri \n func]ii foarte \nalte”, explic= [i mai devreme dec`t \n Rom`nia. Poate c= George Butunoiu, managing partner la la aceasta au contribuit at`t tinere]ea, c`t compania de recrutare George Butunoiu [i experien]a lui Péter Oszkó de la Deloitte Ltd. sau KPMG sau faptul c= Simeon Djankov |n opinia lui, tinerii manageri preg=ti]i este considerat printre cei mai cita]i 100 de economi[ti ai lumii, cu o experien]= major= \n str=in=tate au devenit con[tien]i de atuurile de care dispun, \n primul r`nd de c`[tigat= la Banca Mondial= [i creatorul imaginea de oameni tineri, care nu au prins unui institut de cercetare la Harvard. regimul comunist [i sunt mai one[ti dec`t La Bucure[ti, \n liga “sub 40” joac= cei mai \n v`rst=. |n plus, este vorba [i de ministrul dezvolt=rii [i turismului experien]=: “Cei care au stat \n str=in=tate o Elena Udrea, ministrul \nv=]=m`ntului perioad= mai mare de timp, cinci - zece ani, Daniel Funeriu [i ministrul s=n=t=]ii sunt mult mai rezonabili dec`t cei ce au stat Cseke Atilla, ceea ce procentual nu este c`teva luni [i se \ntorc cu impresia c= nimic prea r=u; gurile rele ar spune, totu[i, c= nu le mai ajunge la nas. Tocmai de aceea, ei sunt greu de separat dozele de politic sunt mai pretabili pentru func]ii de middle [i de competen]= care i-au propulsat la management dec`t pentru cele de top conducerea ministerelor. Oameni care ar putea \nnoi \ns= cu succes actualul guvern, management”.

Nu [tim c`t de rezonabili sunt tinerii intens criticat acum \n toat= societatea rom`neasc=, sunt Septimiu Postelnicu, care manageri \n negocierile pentru func]ii de top sau middle management \n companii, a condus afacerile UniCredit Leasing \n 13 dar la \ntrebarea dac= sunt tenta]i de ]=ri, Marian N=stase, director financiar al grupului metalurgic Vimetco International, o func]ie \n administra]ia public= sau

Urm=re[te LIVE miercuri, 19 mai, \ncep`nd cu 19.30 premierea tinerilor manageri de top \n cadrul Galei BUSINESS MAGAZIN, edi]ia a V-a. www.businessmagazin.ro

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 37

cover story

Mihai Ghyka Descendent din Grigore Ghica, ultimul domn al Moldovei, Mihai Ghyka are o legătură statornică cu industria berii, industrie în care și-a construit imaginea de executiv de succes.

La începutul lui 2010, Ghyka (38 de ani) a revenit la conducerea producătorului de bere Bergenbier, după o perioadă sabatică și una de colaborare cu compania The Network.

Mihai Ghyka a absolvit École de Hautes Études Commerciales din Canada și a revenit în România la vârsta de 25 de ani, când s-a angajat la Interbrew, devenită mai târziu InBev. A fost director de marketing aproape șase ani, iar în perioada 2006 - 2008 a fost directorul general al companiei. Acum s-a întors la StarBev, companie pe care o socotește un nou început: filiala românească a producătorului belgian InBev a fost vândută către fondul de private equity CVC Capital Partners în 2009, împreună cu operaţiunile din alte opt ţări din centrul și estul Europei.

Am căzut în păcatul de a crede că acea creștere economică va rezista pentru următorii 50 de ani, iar acum investitorii se comportă ca și cum 50 de ani de acum înainte va fi scădere economică. Sunt însă cicluri economice. Nu regăsesc nicăieri discursurile de pregătire pentru creșterea din 2011, pe care le-am regăsit în America...Pentru că sunt destul de legat de mediul rural, văd că România rurală așteaptă ca lucrurile să se întâmple - să ne facă drumuri, să ne facă parcuri, «să ne» -, în timp ce în motoarele economice, mediul urban, simt un anumit negativism în ceea ce privește posibilitatea ca datele economice să se îndrepte. După ce am fost în Egipt o săptămână, când m-am întors în România m-am simţit ca în Germania.

Depinde cu ce compari și ce așteptări ai.“

38 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

\n guvern, o majoritate cov`r[itoare au r=spuns “nu”. Pentru c= antreprenoriatul este mai tentant pentru George Lemnaru de la eRepublik sau din cauza “num=rului mare de oameni dintr-o alt= epoc=, pe care nu-i po]i schimba”, dup= cum spune Adrian Florea, managing partner la Trend Consult, sau pentru c= “ar \nsemna s= faci compromisuri mari [i s= fii predispus s= te sune <sponsori> la orice or= din zi [i din noapte”, consider= Bogdan Danc=u, managing director - finance la Atrium European Real Estate.

Avem de-a face, a[adar, cu o form= de respingere de c=tre tineri a politicii a[a cum a fost ea \n]eleas= [i f=cut= \n Rom`nia \n timpul ultimilor 20 de ani de guvern=ri de dreapta sau de st`nga. Bogdan Georgescu, managing partner la Colliers International, crede c= politica rom`neasc= este de fapt o form= de trafic de influen]=: “Rom`nia nu are nevoie de politic=, ci de oameni cinsti]i [i capabili s= ia m=suri de redresare a vie]ii economice, sociale [i de organizare a statului [i a societ=]ii”.

O figur= aparte face Radu Lucianu, country manager al firmei de consultan]= imobiliar= CB Richard Ellis, care se declar= atras de portofoliul transporturilor sau al economiei: “Condi]iile ar fi s= am m`n= liber=. Prima m=sur=: a[ demite tot aparatul administrativ [i i-a[ angaja dup= un examen de capacitate. Dup= aia m-a[ \ntoarce la treburile mele”.

“Tinerii manageri sunt mult mai competen]i, pe domeniile lor, dec`t oamenii politici care decid soarta unui sector economic sau a unei categorii sociale. Pu]ini sunt atra[i de acest domeniu, pentru c= nu este mediul lor, cu care sunt obi[nui]i”, apreciaz= M=d=lina Didea, managing partner al Hart HR Consulting.

M=d=lina Didea consider= c= este vorba de diferen]ele de cultur= organiza]ional= [i de alte politici de func]ionare. “Am avut cursuri [i cu angaja]i din sistemul de stat [i diferen]a este uluitoare. Odat= ce te-ai format [i dezvoltat \n mediul privat, este destul de greu s= faci trecerea \n zona serviciilor publice [i invers”, adaug= Didea. “|n ceea ce-i prive[te pe absolven]ii facult=]ilor de rang \nalt din str=in=tate, odat= ce au intrat \n contact cu un mediu social [i institu]ional mai civilizat, nimic nu-i mai atrage \n Rom`nia.”

Acesta este cel mai r=u lucru care i se poate \nt`mpla Rom`niei, [i politicienii

După ce a coordonat operaţiunile de leasing ale grupului Unicredit pentru 13 ţări, în februarie 2010 Septimiu Postelnicu s-a întors în România, în sectorul bancar: este, la 33 de ani, vicepreședintele UniCredit Ţiriac Bank. Pe lângă responsabilităţile de business, Postelnicu are abilităţi de mentor, pentru că se ocupă de formarea tinerilor manageri din bancă. A început să lucreze din timpul facultăţii, iar în 2001 a venit la HVB Leasing. În septembrie 2006 a devenit CEO al Unicredit Leasing Corporation și a luat una din cele mai notabile decizii din carieră, cea de a nu aștepta o fuziune legală pentru a o începe pe cea operaţională, câștigând în acest fel timp.

Poziţiile acestea manageriale reprezintă un fel de cal troian. Îţi oferă întotdeauna deschidere, succes, încununarea unor speranţe de carieră, realizări financiare, dar pe de altă parte te maturizează accelerat, transpunându-te în viaţa de repere sociale ale unei alte generaţii, de regulă cu 10-15 ani mai în vârstă. Pe scurt, nu știu dacă suntem tineri bătrâni sau bătrâni tineri. Am pornit ca translator de limbă germană și cred că și astăzi aș putea porni la fel. Foarte probabil însă că m-aș bucura de o competiţie mult mai dură, astăzi existând cu siguranţă mult mai mulţi tineri foarte bine pregătiţi decât în perioada 1997.“

Septimiu Postelnicu

Radu Lucianu a fost inginer metalurgist timp de șase ani; în 1999 s-a trecut pe lista de disponibilizaţi și a plecat cu șase salarii compensatorii. La plecarea din fabrică și-a jurat să se întoarcă și fie să o cumpere, fie să o vândă, fie să-i dea foc, iar dorinţa i s-a împlinit câţiva ani mai târziu, când a intermediat vânzarea unei părţi din fosta sa companie. Ajunge la compania de consultanţă imobiliară Eurisko, companie înfiinţată în 1997 de patru ingineri. La Eurisko, Lucianu pune bazele departamentului de birouri. Lucianu a fost un câștigător al perioadei de creștere a pieţei imobiliare din România; în septembrie 2006 preia împreună cu Alexandra Dimofte conducerea firmei, iar în 2008 Eurisko este preluată, pentru 35 de milioane de dolari, de către compania americană CB Richard Ellis. Criza a mai temperat avântul pieţei imobiliare: firma a înregistrat în 2007, conform Ziarului Financiar, cel mai bun an al său, cu afaceri de 14 milioane de euro.

Radu Lucianu

Din 100 de dezvoltatori, doar 2-3, cel mult cinci, au venit să ne consulte. La noi în piaţă a fost haiducie și este și acum. Am lunar întâlniri cu 50 de investitori, cei mai mulţi dintre ei având în continuare proiecte fantasmagorice. Se întreabă acum de ce nu pot să vândă, dar nu au întrebat în momentul în care au cumpărat terenul... Banii sunt în continuare scumpi și pentru proiecte care ar avea clienţi. Este la fel ca în cazul românilor din străinătate: pentru unii care au făcut măscări, toţi suntem consideraţi la fel, chiar și când suntem în vacanţă. Motorul industriei imobiliare este oprit din cauza unora care au dat peste cap tot sistemul.“

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 39

cover story RADU MERICĂ: „ Nu am auzit de la niciun partid politic, în afară de lozinci generale de genul „vom scoate ţara din criză“, vreun plan de măsuri precise, realizabile, propuneri de modificări de legi și regulamente de aplicare care să conducă la o debirocratizare a României. De asemenea lipsesc iniţiativele locale, cu mici excepţii printre care aș enumera Timișoara sau Sibiul“.

BOGDAN PUTINICĂ: „Cred că este inevitabilă mărirea taxelor, e doar o problemă de timp. Aceste măsuri trebuie privite din perspectiva unei clase politice incapabile să ia o singură măsură inteligentă care să ajute economia să își revină. Cum sună 18 luni pline de aberaţii, fără o singură măsură care să ne ajute? Ajungem la măriri de taxe în cel mult șase luni“.

AMALIA BULIGA: „Pentru ieșirea din criză sunt necesare o mai bună colectare a taxelor la buget, privatizarea instituţiilor publice unde statul este un slab manager, cum este cazul spitalelor, precum și externalizarea către mediul privat a unei categorii de servicii cum ar fi licitaţiile publice“.

BOGDAN DANCĂU: „Depinde cum definim clasa politică. Pot fi și oameni bine intenţionaţi, dar România nu are de fapt un sistem, o procedură, o rutină, o cadenţă a lucrurilor.

Orice măsură are șanse reale fie să nu poată fi aplicată sau să contrazică legi sau alte măsuri luate anterior. România trebuie să decidă clar spre ce merge; un model capitalist care va sacrifica pe mulţi, dar pe termen lung va crea locuri de muncă și efect de antrenare în economie sau un model de stat cu asistaţi social“.

ADRIAN FLOREA: „Cât timp nu avem o viziune de care să ne agăţăm, ne vom lăsa purtaţi de valul deciziilor minore administrative și vom avea mereu de dat explicaţii FMI“.

VASILE ARMENEAN: „Pentru ieșirea din criză este necesară reforma adevărată în sistemul de stat, de la A la Z. În sectorul privat se obţin cu aceiași bani randamente de două sau trei ori mai bune. Aici mă refer și la investiţii și la cheltuieli, la tot“.

CARMEN TĂNĂSIE: „Orice măsură care poate să genereze locuri de muncă în zone productive este binevenită.

Să ne aducem aminte că după criza din ‘33, perioadă în care România a suferit foarte mult, au fost create legi care favorizau deschiderea de capacitate de producţie pentru acele bunuri care nu se fabricau în ţară.

Mai târziu, Coreea de Sud a aplicat o politică asemănătoare. Este adevărat, la vremea respectivă a fost posibilă menţinerea de monopol pe o perioadă definită sau ridicarea barierelor de import, măsuri impracticabile acum, dar cred că se pot gândi mecanisme care să nu îngrădească libera concurenţă și circulaţie a mărfurilor, dar care să deschidă posibilitatea creșterii ponderii în PIB a producţiei de bunuri, mai ales a celor cu valoare adăugată mare“.

Radu Merică Adrian Florea Bogdan Dancău Bogdan Putinică

Carmen Tănăsie Vasile Armenean

Amalia Buliga

MUGUR DOGARIU: „În ultimii doi ani eu cred că am asistat la o

însănătoșire a mediului economic din România. Ceea ce a rămas este în mare măsură viabil și are mare nevoie măcar de un mediu fiscal stabil, dacă nu și de stimulente, pentru a crea valoare adăugată. Nu e în niciun caz momentul creșterii taxelor, care și în ipoteza fericită a rezolvării pe termen scurt a problemei deficitului bugetar, vor sacrifica creșterea economică pe termen mediu și lung“.

VLAD STERESCU: „Trebuie scoși banii negri la suprafaţă. Este inadmisibil să spui, ca reprezentant al statului, că în România economia subterană este în valoare de câteva zeci de miliarde. Iată principala sursă de impozite și creștere a veniturilor bugetului. Eu cred că totul pornește de la lege; frica de lege! Dacă s-ar aplica legea, autorităţile statului ar controla eficient și obiectiv toţi plătitorii de taxe, indiferent de culoarea politică.

Daca vom avea legi aplicate, vom reuși să schimbăm inclusiv mentalităţi“.

CORNELIA COMAN: „În acest moment ar trebui să fie prioritară reducerea cheltuielilor publice, prin măsuri de reducere a cheltuielilor administraţiei, monitorizarea strictă a contractelor finanţate de la bugetul de stat, desfiinţarea unor agenţii care nu își mai justifică existenţa și eliminarea anumitor categorii de subvenţii, cuplate însă cu o mărire a bazei de impozitare și o mai bună colectare a impozitelor la bugetul de stat. O ajustare sustenabilă a bugetului de stat ar trebui să presupună, în opinia mea, măsuri echilibrate între creșterea veniturilor și scăderea cheltuielilor și nu soluţiile extreme, doar într-o direcţie sau alta“.

Vlad Sterescu

Cornelia Coman

Mugur Dogariu

ar trebui s= se team= de pierderea energiei pozitive [i a elanurilor pe care un ins sub 40 de ani le poate aduce societ=]ii. |n anii de dup= c=derea comunismului, dar [i \n anii \n care economia rom`neasc= s-a dezvoltat, perioad= cu investi]ii str=ine masive, tinerii s-au aflat la momentul potrivit \n locul potrivit pentru a prelua func]ii nu numai de conducere, ci [i de interfa]= \ntre companiile care i-au angajat [i societatea \n transformare.

Ca [i \n anii trecu]i, tinerii manageri se grupeaz= \n zonele economiei pe care le agreeaz= \n mod natural - IT, comunica]ii, servicii; de remarcat \n acest an sporirea num=rului de directori financiari prezenta]i \n catalog - un semnal, poate, c= directorii generali simt nevoia unei abord=ri mai dinamice, mai directe [i mai deschise din partea CFO, adic= a principalului partener \ntr-o perioad= de criz=.

Ne \ntoarcem astfel la subiectul principal al zilei, criza [i modul cum autorit=]ile au ac]ionat.

Au ac]ionat? Guvernul [i pre[edintele spun c= da: au redus fondul de salarii \n aparatul guvernamental cu un sfert [i au sc=zut cu 15% pensiile. Sunt acestea cele mai potrivite m=suri?

“Sunt cele mai bune m=suri pe care le putea lua un lider slab. Rol benefic? Da, pentru c= intr= banii de la FMI. Dar este doar un efect pe termen scurt”, r=spunde Adrian Florea, managing partner al companiei de training Trend Consult.

Florea subliniaz= lipsa de comunicare dintre guvernan]i [i mediul de afaceri, comunicare care ar fi oferit idei [i solu]ii mai potrivite dec`t t=ierile de salarii.

“A[ \ntreba speciali[tii, m-a[ \nconjura cu oameni mai pricepu]i dec`t mine.

E distractiv s= vedem discu]iile despre cum se poate reduce deficitul, ca [i cum deficitul a erupt ca vulcanul... Nu cred c= exist= vreo companie \n lumea de business \n care ac]ionarii, adic= votan]ii, s= accepte un astfel de comportament din partea CEO, adic= a pre[edintelui”, spune Florea.

Radu Lucianu de la CB Richard Ellis crede c= m=surile au fost luate cu o \nt`rziere de cel pu]in un an [i c= reducerea salariilor [i a pensiilor va afecta foarte mult economia din cauza sc=derii puterii de cump=rare [i a posibilit=]ilor de angajare a creditelor.

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 41

cover story

George Lemnaru George Lemnaru este responsabil pentru simulatorul politic, economic și militar eRepublik, lansat în urmă cu trei ani, joc care a ajuns să fie cunoscut în toată lumea, la mai puţin de trei ani de la lansare. La 19 ani, în primul an de facultate, Lemnaru a obţinut prima slujbă, de editor part-time la unul dintre site-urile MKCO, deși nu avea aproape nicio idee despre ce înseamnă internetul.

Doi ani mai târziu lansa primul proiect online propriu - NaturaPlant.ro. Ideea eRepublik i-a venit în vara anului 2006: un simulator politic în care fiecare participant avea drept de vot și putea ajunge într-o poziţie politică înaltă, dar aproape imediat Lemnaru l-a completat și cu ideea de simulator economic și militar. În afacere a intrat investitorul francez Alexis Bonte, împreună cu care a pornit dezvoltarea jocului online. Lansarea a avut loc în noiembrie 2007; după numai 15 luni eRepublik atingea un milion de cetăţeni înregistraţi, iar în ianuarie 2010 numărul vizitatorilor atingea 2 milioane.

ERepublik Labs, compania din spatele jocului, a atras finanţări de 2,7 milioane de euro de la AGF Private Equity și de la o serie de business angels. Jocul este în prezent pe locul 23 în TechCrunch Europe’s Top 100 list, un index al celor mai inovative companii online europene.

Codruţ Pascu

Nu mă interesează o poziţie în administraţie sau politică pentru că sunt un antreprenor și îmi doresc să fiu antreprenor mult timp de acum încolo. Poate la un anumit moment dat voi alege un post în administraţie, în măsura în care sistemul se va baza pe meritocraţie, dar și în măsura în care voi ajunge până atunci la un anumit statut financiar. În acest caz măsurile pe care le-aș adopta s-ar baza pe soluţii eficiente și pe termen lung - sprijinirea educaţiei, cercetării, recalificării profesionale, infrastructurii, importului de know-how, dezvoltarea economiei prin reducerea taxelor și creșterea gradului de colectare.

Până atunci, îmi permit să testez aceste soluţii pe eRepublik.com.“

42 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

Conduce de cinci ani biroul Roland Berger de la București.

Absolvent de ASE, Pascu și-a completat studiile în Franţa, la una din cele mai puternice școli de afaceri din Europa.

Ulterior a ajuns la Londra unde a lucrat pentru companii importante precum Morgan Stanley. A participat la proiecte de consultanţă pentru companii precum Aventis, TNK BP sau Shell. În România, la primul său stagiu în Roland Berger, a asistat tranzacţia dintre societatea de asigurări deţinută de Ion Ţiriac și austriecii de la Allianz sau vânzarea companiei din domeniul farmaceutic Pharmatech către Lek. Potrivit unui studiu recent realizat de Roland Berger și citat de Ziarul Financiar, patru din cinci manageri de companii private din România spun că sprijinul pe care îl așteptau din partea statului a fost neadecvat. În mod normal agenda politică în astfel de situaţii ar trebui să fie marcată profund de eforturile de a acţiona pârghiile potrivite pentru catalizarea redresării. Economia suferă masiv, iar redresarea este foarte dificil de estimat. Revenirea pieţei interne nu poate avea loc fără un sprijin puternic și o acţiune concertată a întregului sector public.“

Din nefericire, consider= Vlad Sterescu, fost antreprenor, acum directorul pentru Europa al firmei americane care i-a cump=rat compania de call-center, acum se face ceva ce nu s-a f=cut \n ultimii 10 ani: “Poate c= p`n= acum trebuia \ncurajat [i mai mult sectorul privat [i \n paralel descurajat= cre[terea aparatului de stat, astfel \nc`t bugetarii s= fie absorbi]i treptat [i natural de domeniul privat. Reconversia profesional= trebuia s= fie o prioritate \n to]i ace[ti ani”. |ncurajarea sectorului privat este de altfel tema care revine cel mai des \n discursul tinerilor manageri. Adrian Florea vorbe[te de \ncurajarea antreprenoriatului \n r`ndurile fo[tilor angaja]i la stat, prin acordarea temporar= de facilit=]i fiscale.

Amalia Buliga, CEO al Diverta, pomene[te de privatizarea institu]iilor unde statul este un slab manager. Mugur Dogariu, directorul filialei locale a companiei britanice PayPoint, se refer= la facilit=]i fiscale \n domeniile economice cheie, \n produc]ie [i servicii, precum [i de \ncurajarea investi]iilor str=ine directe, iar Bogdan Putinic=, directorul produc=torului de soft Enea Rom`nia, aminte[te de \ncurajarea exporturilor [i a companiilor ce reinvestesc profitul [i creeaz= locuri de munc=. “Practic, orice finan]are este imposibil de ob]inut [i de garantat de c=tre IMM \n primul an de via]=, pentru c= toate b=ncile cer profit [i vechime de minim un bilan]. Este un cerc vicios, imposibil de spart.”

Cornelia Coman, directorul ING Asigur=ri de Via]=, insist= pentru o reform= real= a statului, prin eliminarea sau diminuarea corup]iei [i a incompeten]ei din administra]ie, refacerea resurselor de finan]are a economiei [i orientarea acestora c=tre proiectele de infrastructur= [i c=tre \mbun=t=]irea serviciilor publice, procese care ar putea face mai mult bine dec`t adoptarea de c=tre autorit=]i a unor m=suri pozitive izolate, care \n condi]iile actuale ar putea s= fie finan]ate doar din resurse viitoare.

Mul]i dintre managerii cu care am discutat consider= c= firmele se apropie, dac= nu au ajuns deja, \ntr-o situa]ie critic=, \n al doilea an al crizei. “Rezervele acumulate \n perioada de cre[tere economic= s-au cam terminat. Cred c= urmeaz= cel pu]in un an foarte greu pentru \ntreaga economie, timp \n care vor

Este cel mai mare proprietar de centre comerciale din România: brandul Iulius înseamnă malluri în Iași, Timișoara, Suceava și Cluj. Provenit dintr-un cartier ieșean modest, Dascălu avea 20 de ani la evenimentele din ‘89, însă reușise să strângă deja o mică avere, circa 2.000 de dolari, croind - în timpul rămas după ce termina de făcut prăjituri la cofetăria unde lucra - echipamente sportive pentru colegii de la cursul de karate. În 1990 a deschis primul magazin de pantofi într-un spaţiu închiriat de la stat și s-a extins în câţiva ani și în orașele din apropierea Iașului. Afacerea a ţinut doar cinci-șase ani, întrucât încăpăţânarea de a comercializa sub brand propriu, „Iulius“, s-a dovedit neproductivă și Dascălu a trebuit să se reorienteze. „Am ochit niște hale la marginea Timișoarei și așa a apărut complexul comercial Terra“, își amintește omul de afaceri cum a făcut pasul spre domeniul care l-a propulsat în zona afacerilor de anvergură. În 2000 a deschis primul mall (care are acum o suprafaţă închiriabilă de 20.000 mp) în orașul natal, cu un credit de 4 milioane de euro (la valoarea actuală) luat de la Banca Naţională a Greciei.

După mallul de la Iași a urmat, în 2005, unul de două ori mai mare la Timișoara, apoi altul la Cluj și în cele din urmă la Suceava.

Într-o perioadă de criză nu cauţi parteneri.

Dacă se îndreaptă economia, continuăm dezvoltarea. Nu vrem să facem greșelile făcute de alţii, care au mers să investească în zone unde piaţa era ocupată. Bucureștiul este un oraș plin de proiecte. Trebuie să analizezi piaţa și să vii cu un concept nou. Nu avem teren în București. Nu am avut niciodată ca strategie să cumpărăm terenuri fără să dezvoltăm pe ele. Va fi foarte interesant de văzut ce vor face o serie de dezvoltatori cu proiectele construite.“

Iulian Dascălu

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 43

cover story Din acest an, Iulian Stanciu a trecut la cârma eMag, ca urmare a tranzacţiei prin care Asesoft Distribution a preluat anul trecut 51% din cel mai mare magazin online din România, pentru o valoare estimată de mai multe surse din piaţă la aproximativ 10 milioane de euro.

Stanciu a fost artizanul dezvoltării Asesoft Distribution, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse IT&C din România, deși nu a fost implicat chiar de la bun început în grupul deţinut de omul de afaceri Sebastian Ghiţă. A pornit de la zero, în urmă cu mai bine de zece ani biroul din Capitală într-un apartament de pe Magheru, ocupându-se în primă fază de vânzări și de preluarea echipamentelor de la distribuitori, pe care le transporta cu autobuzul din lipsa fondurilor pentru o mașină. De atunci, Asesoft Distribution și-a extins permanent portofoliul de furnizori și de clienţi, ajungând anul trecut la afaceri de peste 100 de milioane de euro. La același nivel și-a propus Stanciu să aducă anul acesta și eMag, mizând pe o creștere de peste 55% faţă de nivelul de 64 de milioane de euro atins în 2009. N-ar fi prima dată când eMag își propune depășirea pragului de 100 de milioane de euro, după ce, în 2008, managementul companiei se aștepta la o nouă dublare a cifrei de afaceri până la 140 de milioane de euro, plan dat peste cap de criză, însă Iulian Stanciu se bazează pe stabilitatea căpătată de eMag în ultimul an, ca parte a procesului de reorganizare și optimizare a afacerilor în contextul dificultăţilor economice.

Achiziţia a fost metoda aleasă de a contracara criza. Am pariat practic pe criză și am decis că e cel mai bun moment pentru cumpărături. Am ajuns la eMag într-un moment în care compania se restrângea dramatic, asemenea unui sportiv care renunţă la apă și la vitamine. Acum încep să se vadă rezultatele.“

Iulian Stanciu

rezista doar companiile ce vor reu[i s= \[i creasc= productivitatea muncii [i eficien]a costurilor”, e de p=rere Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers International. |n context, ideea major=rii taxelor se dovede[te a fi extrem de nepopular= printre tinerii manageri: “Am \ncetini procesul de revenire din criz=”, spune Bogdan Georgescu; “Ne-am putea confrunta cu un nou val de falimente” - Amalia Buliga; “Solu]ia este l=rgirea bazei de impozitare [i scoaterea la suprafa]= a economiei subterane. Majorarea TVA ar genera cre[terea pre]urilor [i ar alimenta infla]ia, \n timp ce cre[terea cotei de impozit pe profit va pune o presiune suplimentar= asupra veniturilor popula]iei”, adaug= Cornelia Coman.

Din exerci]iul de imagina]ie la care am recurs, adic= schi]area posibilit=]ii unui guvern al tinerilor manageri, este evident c= ace[tia dispun at`t de solu]ii practice de dep=[ire a crizei, c`t mai ales de capacitatea, mai exact dezinvoltura de a le aplica; aceasta este poate cea mai mare deosebire \ntre politicieni [i oamenii de afaceri. Dac= fac ceva, primii sunt aten]i la propriile interese, la efectele pe care m=surile luate le pot avea asupra evolu]iei lor politice [i asupra cercului lor de interese. |n schimb, un manager sau un \ntreprinz=tor care a sim]it greut=]ile \nceperii unei afaceri, presiunea angaja]ilor [i cea a ac]ionarilor, grijile extinderii sau presiunea unui poten]ial e[ec se va sim]i \ndemnat s= ac]ioneze rapid, s= reziste [i s= fac= mai pu]ine concesii. {i mai ales s= fie creativ, a[a cum e cel a c=rui carier= depinde direct de banii pe care \i are pe m`n= [i pe care e obligat s=-i \nmul]easc=. n

Sorana Baciu

Au contribuit: Anca Arsene-Bărbulescu, Ana Răduţă, Iuliana Roibu, Cătălin Ștefancu

Sorana Baciu a venit în OMV Petrom la sfârșitul lui 2008, pentru a conduce departamentul de strategie al Petrom și pentru a se ocupa de relaţia cu investitorii. A fost vicepreședinte al Porsche Bank și CFO al Porsche Finance Group și a lucrat pentru ING Bank atât la București cât și la Londra. Cariera Soranei Baciu nu a început însă în sectorul privat, ci la stat; în anii '90, a lucrat pentru Departamentul de Reformă Economică. A plecat la studii în străinătate și la întoarcere a aflat că locul său de muncă a fost restructurat.

Iar explicaţiile oferite au fost de genul „tu ai șanse de a fi angajată de sistemul privat“ sau că sunt „alţii care nu au această șansă (pregătire profesională, competenţe), vrei ca ei să devină șomeri?“

Între 1993 și 1995 am fost expert guvernamental, în cadrul Departamentului de Reformă Economică, responsabil pentru politici sectoriale - industrie, piaţa de capital. Am considerat că studiile pe care le făcusem în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade și am obţinut o bursă la McGill University din Montreal în valoare de 60.000 dolari canadieni. Am reușit să absolv cu note bune și am făcut și un internship la Merrill Lynch la New York. Odată cu alegerea președintelui Constantinescu în 1996, am crezut că începem o perioadă de adevărată democraţie și dezvoltare economică. Din păcate, la întoarcerea mea în ţară, deși fusesem în contact cu șeful meu de atunci, secretar de stat, am aflat că postul meu trebuie restructurat. Nu a fost greu pentru mine să îmi găsesc un loc de muncă, dar am regretat mult timp că nu am avut ocazia să pun în practică ce am învăţat. în sectorul privat cred că impactul pentru România a fost marginal, chiar nesemnificativ.“

weboscop Cine \[i imagineaz= c= telefoanele inteligente [i tabletele sunt simple gadgeturi frivole se \n[al=. Ele vor deveni foarte cur`nd instrumente de business la fel de utile ca [i computerele personale. de MIRCEA S~RBU

Mobilizarea companiilor

D

up= ce am vorbit at`t de mult despre netbooks, tablete (da, Apple a v`ndut primul milion de iPad-uri \n 28 de zile), despre telefoane inteligente [i despre cum toate acestea \mpreun= vor schimba nu doar peisajul IT, dar [i via]a noastr= de zi cu zi, vin acum s= v= plictisesc cu o [tire anost= din lumea informaticii de \ntreprindere: SAP cump=r= pe Sybase pentru 5,8 miliarde de dolari. Are vreo importan]=, dincolo de suma consistent= pus= \n joc? S-ar putea s= aib= [i \nc= mai mult= dec`t pare la prima vedere.

Despre SAP b=nuiesc c= [tie toat= lumea c= este cea mai mare companie european= de IT, de fapt singura care joac= un rol major \n via]a companiilor, fiind cel mai mare furnizor de aplica]ii „enterprise” din gama ERP (Enterprise Resource Planning), CRM (Customer Relationship Management) [i \nc= vreo c`teva binecunoscute acronime de genul PLM, SCM, SRM sau GRC. Despre Sybase primul lucru care se poate spune este c= este o companie de baze de date, care s-a aflat o vreme \n competi]ie cu marile nume ale domeniului. Pe la \nceputuri, Sybase, a f=cut un t`rg cu Microsoft, cu care a partajat codul sistemului s=u rela]ional, \n ideea c= Microsoft va reu[i s= distribuie produsul pe pia]a PC-urilor. Desigur, au ap=rut ne\n]elegeri, t`rgul a c=zut, iar Microsoft s-a ales din toat= povestea cu un produs care se cheam= acum Microsoft SQL Server [i care are acum a treia cot= de pia]= (dup= Oracle [i IBM), \n vreme ce produsul principal de la Sybase, Adaptive Server Enterprise, a sc=zut p`n= la 3% din pia]=, iar compania a \nceput s= exploreze pie]e oarecum mai specializate, precum data warehousing, sisteme \nglobate [i, mai nou, aplica]ii mobile.

De ce vrea SAP pe Sybase ar putea s= par= o \ntrebare simpl=. Pentru c= SAP nu are propriul s=u sistem de baze de date, a[a

46 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

c= se bazeaz= pe cele de la Oracle [i IBM, care sunt totodat= concuren]ii s=i cei mai puternici \n zona aplica]iilor. Acum va avea propriul sistem de baze de date [i va putea s= devin= un „one-stop shop”, mai ales c= mai nou SAP \ncepe s= se preocupe [i de clien]i din zona IMM-urilor (dup= ce mult= vreme s-a \nv`rtit doar \n zona Fortune 500). |ns= unii anali[ti de la Forrester sunt de p=rere c= adaptarea [i certificarea pentru a rula aplica]iile de business de la SAP pe o nou= platform= de baze de date este un proces de lung= durat= (circa doi ani), dar criza financiar= a lovit \n v`nz=rile lui SAP, iar acesta nu prea are mult timp la dispozi]ie ca s=-[i \nvioreze afacerile. Una din mizele importante pare s= fie pia]a serviciilor

administrare a dispozitivelor mobile, care le poate actualiza [i securiza prin transmisii criptate. O alt= zon= de interes pentru SAP este faptul c= toate produsele Sybase sunt orientate spre cloud computing [i sunt compatibile cu Amazon EC2. Deja se simte aroma modernit=]ii: cloud computing [i dispozitive mobile pentru aplica]ii de business, iar SAP nu gre[e[te c`nd mizeaz= pe aceast= combina]ie. Cine \[i imagineaz= c= smartphone-urile [i tabletele apar]in exclusiv zonei divertismentului se afl= \n eroare: aceste „juc=rii” au un imens poten]ial pentru business, iar Yankee Group consider= c= CRM-ul mobil va fi cea mai strategic= aplica]ie de business \n urm=torii ani. Utilizatorii vor folosi tot mai

UTILIZATORII VOR FOLOSI TOT MAI MULT ACESTE „COMPUTERE FOARTE PERSONALE” PENTRU A ACCESA ORIC~ND {I ORIUNDE DATELE COMPANIEI financiare [i sectorul public, unde Sybase are o prezen]= solid= prin produsele de data warehousing [i instrumentele de analiz=.

Alta ar putea fi prezen]a lui Sybase pe pia]a chinez=, unde SAP vede un important poten]ial de cre[tere. Chiar [i [eful de la Sybase, John Chen, ar putea reprezenta o atrac]ie, av`nd \n vedere abilitatea cu care [i-a re-inventat compania [i rela]iile de care dispune.

Dar mai presus dec`t toate acestea sunt produsele care formeaz= Sybase Unwired Platform, printre care se num=r= un mediu de dezvoltare care permite crearea de aplica]ii mobile compatibile cu principalele platforme din zona telefoanelor inteligente (iPhone, Android, BlackBerry, Windows Mobile). Tot aici se afl= Afaria, un produs care reprezint= o consol= de

mult aceste „computere foarte personale” pentru a accesa oric`nd [i oriunde datele companiei, iar \n domeniul administr=rii rela]iilor cu clien]ii cu at`t mai mult. |n plus, tehnici \mprumutate din arsenalul social networking vor fi tot mai folosite pentru a crea rela]ii c`t mai colaborative cu clien]ii [i partenerii. {i iat= c= tot la telefoane am ajuns, de[i aproape am uitat c= acestea mai folosesc [i la convorbiri. Iar milioanele de iPad pe care le va vinde Apple nu vor fi folosite doar pentru jocuri [i filme. n

BUSINESSMAGAZIN.RO Pentru mai multe comentarii ale lui Mircea S`rbu vizita]i www.businessmagazin.ro/opinii

JAPONIA

AUSTERITATE. PREMIERUL YUKIO HATOYAMA A PROMIS SĂ REDUCĂ DATORIA PUBLICĂ A JAPONIEI, CARE A DEPĂȘIT 10.000 MLD. DOLARI

48 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

FOTO: REUTERS © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE

LEC}II DE ELOCIN}+ PENTRU FUNC}IONARII PUBLICI Confruntat= cu un deficit de dou= ori mai mare dec`t PIB, Japonia \ncearc= o solu]ie original= pentru a limita sifonarea fondurilor guvernamentale: justificarea \n public a cheltuirii banilor de c=tre cei \n cauz=. Primele rezultate sunt \ncurajatoare, iar experimentul va continua. de HIROKO TABUCHI

n \ncercarea de a rec`[tiga controlul asupra datoriei publice, Japonia a luat o decizie surprinz=toare: birocra]ii sunt obliga]i s= \[i apere bugetele \n audieri publice [i s= renun]e la cheltuielile inutile. Audierile, transmise live pe internet, sunt parte a \ncerc=rilor guvernului instalat \n urm= cu opt luni [i condus de premierul Yukio Hatoyama de a reduce datoria ]=rii, ajuns= deja la dublul unui PIB al Japoniei de 5.000 de miliarde de dolari, dup= ani de cheltuieli nes=buite. Criza datoriei Greciei, care a panicat investitorii [i a for]at Europa s= \nchege cu FMI un pachet de salvare financiar= de 750 de miliarde de dolari, a alimentat temeri similare la Tokio c=, dac= nu sunt \ngr=dite cheltuielile, Japonia s-ar putea afla \n epicentrul urm=toarei crize financiare globale.

Hatoyama [i Partidul Democrat aflat la guvernare \ncearc= [i ei s= preia controlul economiei japoneze de la puternica birocra]ie a ]=rii.

“Vrem ca pl=titorii de taxe s= vad= exact cum sunt cheltui]i banii din impozitele lor”, spune Yukio Edano, ministrul responsabil cu reforma administrativ=. “Apoi vom face schimb=ri majore.” }inta celor mai recente audieri, \ncepute la 23 aprilie, este re]eaua cvasiguvernamental= de agen]ii [i corpora]ii publice care consum= circa 36 de miliarde de dolari anual, dar lucreaz= la ad=post

|

de privirile publicului. Criticii au afirmat de mult= vreme c= aceste organiza]ii, dintre care multe ofer= func]ii executive oficialilor retra[i din administra]ie, sunt un exemplu perfect de cheltuire f=r= rost a banului public, dintre cele ce au adus datoria public= a Japoniei la cote periculoase.

M=rturiile zilnice ale birocra]ilor cu capete plecate, c=rora presa local= le ofer= spa]ii generoase, le-au oferit japonezilor prima ocazie de a vedea \n detaliu cum le cheltuie[te statul banii. P`n= acum, oamenii erau doar martori ne\ncrez=tori

clipocitul lacurilor, este \nchis pentru public [i este folosit pentru a studia cum reac]ioneaz= creierul uman la diferite tipuri de peisaje, a explicat Takami Komae, [eful departamentului tehnic al organiza]iei sus-amintite. Datele colectate vor fi folosite pentru a ajuta zonele rurale s= g=seasc= modalit=]i de a atrage mai mul]i turi[ti, a declarat el la audiere.

Politicienii au catalogat proiectul drept ridicol. “Cinematograful e amplasat oricum la ]ar=, nu?”, s-a revoltat Manabu Terada, parlamentar al Partidului Democrat, la audierea public= din Tokio.

„Birocraţii păreau speriaţi.

A fost o priveliște tare plăcută.“ KENJI NAKAO, 67 DE ANI, PENSIONAR DIN TOKYO, DUPĂ CE A ASISTAT LA O AUDIERE PUBLICĂ

ai absurdit=]ii unor cheltuieli f=cute de guvern.

Spre exemplu, la o audiere public= din 27 aprilie s-a aflat c= Organiza]ia Na]ional= pentru Agricultur= [i Cercetare Alimentar=, organism finan]at de guvern, a cheltuit anul trecut 130 de milioane de yeni (1,4 milioane de dolari) pe un cinematograf 3D folosit pentru a proiecta imagini din via]a rural=.

Cinematograful, care difuzeaz= [i \nregistr=ri cu b`z`ituri de insecte sau

“N-ar fi mai simplu s= ie[i]i afar= [i s= studia]i acolo realitatea?”

La sf`r[itul audierii, care a durat o or=, toate finan]=rile pentru \ntre]inerea cinematografului au fost anulate, iar organiza]ia a fost somat= s= v`nd= cl=direa, spre a mai recupera ceva din costurile de construc]ie.

“Bugetele au fost \ntotdeauna f=cute \n spatele u[ilor \nchise, f=r= ca nimeni s= sublinieze c`t de mult ar trebui cheltuit sau de ce”, explic= Hideo Fukui,

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 49

Japonia

MISIUNE IMPOSIBILĂ.

MINISTRUL DE FINANŢE NAOTO KAN TREBUIE SĂ RELANSEZE ECONOMIA ȘI ÎN ACELAȘI TIMP SĂ ADUCĂ SUB CONTROL DATORIA PUBLICĂ

|N JURUL GUVERNULUI S-A CREAT UN P+IENJENI{ DE ORGANISME CONSUMATOARE DE BANI, INCLUZ~ND 104 MARI ORGANIZA}II SUPERVIZATE DIRECT DE MINISTERE {I 6.625 DE CORPORA}II PUBLICE MAI M+RUNTE.

DOSAR

Afla]i mai multe despre efortul Japoniei de a reduce cheltuielile inutile de la buget [i despre m=surile de austeritate fiscal= adoptate de ]=rile dezvoltate, acces`nd www.businessmagazin.ro

50 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

profesor de drept [i economie la Institutul Na]ional pentru Studii Politice din Tokio.

“P`n= acum, nimeni nu a [tiut c`t de iresponsabile erau aceste cheltuieli.”

Mul]i anali[ti spun c= Japonia trebuie s= taie din cheltuielile inutile [i s= \nceap= s=-[i diminueze datoria public=, ca s= previn= escaladarea unor dob`nzi [i riscuri de refinan]are spre nivelurile care au produs haos \n Grecia. Datoria guvernamental= a Japoniei a ajuns la 201% din produsul intern brut la sf`r[itul lui 2009, potrivit unui raport al Fitch Ratings, de departe cel mai ridicat nivel din statele industrializate.

Mare parte din aceast= datorie este de]inut= public [i finan]at= prin intermediul economiilor popula]iei, alt=dat= considerabile. |ns= o sc=dere u[oar= a ratei economisirii a generat

temeri cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a finan]elor publice, \n special dat= fiind perspectiva economic= deloc str=lucit= a ]=rii, sus]ine raportul Fitch.

Combaterea crizei datoriei a fost printre multele promisiuni f=cute de Hatoyama, care \n august anul trecut a \nl=turat de la putere Partidul Liberal Democrat, dup= jum=tate de secol de aproape ne\ntrerupt= guvernare.

Democra]ii lui Hatoyama s-au zb=tut [i s= g=seasc= fonduri suplimentare ca s= pl=teasc= pentru proiecte sociale ambi]ioase, inclusiv aloca]ii \n numerar pentru familiile cu copii mici [i educa]ie liceal= gratuit= \n [colile de stat.

Interesul publicului cu privire la audierile bugetului a fost printre bilele albe c`[tigate de Hatoyama, a c=rui popularitate sc=zuse dup= scandalurile finan]=rilor politice [i o disput= cu privire la mutarea unei baze militare americane.

La sala din Tokio unde au loc audierile, cet=]eni obi[nui]i au stat la coad= ca s=-i vad= pe birocra]i tremur`nd \n fa]a comisiilor de parlamentari [i exper]i desemna]i.

“Birocra]ii p=reau speria]i”, spune un om din public, Kenji Nakao, 67 de ani, pensionar din Tokio. “A fost o priveli[te tare pl=cut=.”

De o aten]ie deosebit= \n cadrul audierilor s-au bucurat fo[tii oficiali guvernamentali afla]i acum \n func]ii confortabile \n organiza]ii aflate \n gestiunea guvernului, o practic= cunoscut= sub numele de “amakudari” sau “cobor`rea din rai”.

Re]eaua de astfel de agen]ii este complex=, incluz`nd 104 de mari organiza]ii supervizate direct de ministere [i 6.625 de corpora]ii publice mai m=runte. Criticii spun c= mul]i dintre fo[tii birocra]i \[i folosesc rela]iile din guvern ca s= c`[tige fonduri publice pentru proiecte dubioase de construc]ie [i cercetare [i apoi predau altcuiva sarcinile, iar companiile lor r=m`n s= \ncaseze mare parte a bugetelor sub form= de comisioane de administrare.

Aki Wakabayashi, scriitoare [i fost= angajat= a unui institut de cercetare subven]ionat de guvern, a fost unul dintre cei mai aprigi critici ai acestor cheltuieli guvernamentale. |n 2001, ea a atras aten]ia asupra institutului s=u, descriind excursiile de “cercetare” f=cute \n str=in=tate de fo[tii birocra]i ce conduceau organiza]ia - \n

MAKIKO INOUE {I YASUKO KAMIIZUMI AU CONTRIBUIT DIN TOKIO. TRADUCERE DE MIHAI MITRIC+

regim de zbor la clasa business [i cazare \n hoteluri de cinci stele - [i pe acei con]opi[ti care luau salarii de cercet=tori, de[i \[i petreceau zilele st`nd la b`rf= [i citind reviste. “Publicul japonez este furios [i demoralizat”, a explicat Wakabayashi, care \i consiliaz= pe democra]i cu privire la modele de reduceri de costuri. “Iar finan]ele ]=rii sunt ca vai de ele. Ori rezolv=m asta, ori ]ara intr= \n faliment.”

O alt= rund= de audieri publice este programat= pentru luna aceasta.

Totu[i, astfel de practici au atras [i critici din unele cercuri. |n timpul audierilor din aprilie, membrii comunit=]ii [tiin]ifice din Japonia au avertizat c= reducerea drastic= a fondurilor pentru cercetare ar putea afecta competitivitatea ]=rii la nivel mondial. Temerile lor au crescut c`nd un parlamentar democrat, Renho, care folose[te doar un singur nume, a cerut reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru construirea celui mai rapid computer din lume. “Da’ locul 2 ce-are?”, a \ntrebat el.

Totu[i, dimensiunea reducerilor - care vor ajunge cel mult la c`teva mii de miliarde de yeni din cele 207.000 de miliarde de yeni, c`t este bugetul ]=rii \n acest an - r=m`ne prea redus= pentru a putea avea un impact serios, spun unii exper]i.

Chiar [i sus]in=tori ai programului, cum e Wakabayashi, se \ndoiesc c= democra]ii, cu puternicele lor leg=turi cu sindicatele ]=rii, vor concedia prea mul]i dintre cei c`teva zeci de mii de angaja]i supranumerari din companiile din subordinea guvernului. |n acest timp, unele organiza]ii fac eforturi de a se face cunoscute la ele acas=. |ntr-o conferin]= de pres= convocat= \n prip= luna trecut=, Agen]ia de Cercetare pentru Pescuit, finan]at= de guvern, a anun]at c= a reu[it \n premier= s= ob]in= \n captivitate ]iparul japonez, un pe[te ale c=rui obiceiuri de reproducere au dat multe b=t=i de cap oamenilor de [tiin]=.

Kiyoshi Inoue, directorul executiv al agen]iei, a subliniat importan]a momentului. “Aceste descoperiri sunt epocale pentru cercetarea mondial=”, le-a spus el reporterilor. n

%

201 DIN PIB

datoria guvernamental= a Japoniei la sf`r[itul lui 2009

PUBLICITATE

ART+ {I SOCIETATE

CLIC AICI PENTRU

COLEC}IA DE TOAMN+ Online, designerii rom`ni concureaz= cu succes brandurile interna]ionale, iar magazinele virtuale anun]= cre[teri ale v`nz=rilor de produse cu etichete “made in Romania”. de CRISTINA MARINA

n urm= cu 3-4 ani, vocea designerilor rom`ni a \nceput s= capete putere, c`nd crea]iile acestora au \ncetat s= fie o iubire de un sezon [i [i-au croit rapid drum spre moda str=zii. Succesul la public era sus]inut [i de deschiderea concept store-urilor, vitrinele perfecte pentru designerii rom`ni. Magazine precum Idelier sau L’Armoire promovau at`t designeri cunoscu]i, c`t [i tineri talenta]i, preg=ti]i la [colile de design din str=in=tate, dar care nu aveau un nume \n Rom`nia. |n acela[i timp, \ntreaga pia]= de fashion s-a schimbat sub influen]a mediului online, astfel \nc`t marii designeri sau creatorii afla]i la \nceput de drum urmeaz= calea comer]ului virtual. Mai ales c= exemplele de succes sunt deja faimoase - dintre care cel mai r=sun=tor a fost v`nzarea magazinului online Neta-Porter cu peste 250 de milioane de euro.

Chiar [i ceasurile [i bijuteriile, care p=reau bastionul cel mai greu de cucerit de universul internetului, au cedat, cel mai nou intrate \n e-commerce fiind Longines sau Cartier, care livreaz= online pe anumite pie]e.

Revenind la designerii rom`ni, mediul online \nseamn=, pe l`ng= profit, [i o mai bun= vizibilitate \n ora[ele unde nu exist= boutique-uri proprii sau concept store-uri

|

sau chiar \n str=in=tate. Maria Lucia Hohan este primul designer rom`n care a speculat poten]ialul lucrativ al mediului online \n urm= cu [apte ani, c`nd deschiderea atelierului era sus]inut= de o prezen]= virtual=. Designerul poveste[te c= trecerea a fost natural=, iar ideile au venit [i de la clien]i - mai \nt`i au fost fotografii cu produsele, au urmat pre]urile, apoi a fost introdus serviciul de livrare. “Site-ul MLH este cea mai bun= metod= de promovare a brandului, mai eficient= dec`t orice prezentare sau cataloage tip=rite, deoarece poate fi v=zut la orice or=, din orice col] al lumii, iar clientele interesate pot cump=ra direct de la noi \n timp record, f=r= deplasare sau probe”, spune Maria Lucia Hohan. Dezvoltarea site-ului www.mlhshop.com a durat opt luni, dar magazinul virtual este constant actualizat [i cosmetizat.

Online sunt disponibile colec]iile brandului MLH (aproximativ 60 de produse \n fiecare colec]ie), linia de articole pentru mirese, dar [i cea de accesorii, precum [i 20 de bestselleruri din colec]iile anterioare. Iar din iulie va fi disponibil= [i colec]ia de toamn=/iarn= 2010-11, adic= 50 de produse noi. Designerul spune c= sunt multe cliente din ]ar= care cunosc produsele [i prefer= mediul online unei deplas=ri la atelier. “Restul clien]ilor

art= [i societate

MAGAZINELE DE FASHION ONLINE, CARE AU |NCEPUT CU BRANDURI DE MAS+, AU HOT+R~T MAI NOU S+ INCLUD+ {I SEC}IUNI DEDICATE DESIGNERILOR ROM~NI sunt noi, iau cuno[tin]= cu noi online [i achizi]ioneaz= direct, al]ii vin la showroom [i finalizeaz= tranzac]ia aici”, spune Maria Lucia Hohan, care estimeaz= c= site-ul s=u contribuie cu 30% la v`nz=rile brandului.

P`n= acum, mediul online a adus clien]i din Grecia, Australia, Austria, Elve]ia, Fran]a sau SUA. “MLH se vinde deja de c`]iva ani \n boutique-uri din Grecia, Irlanda, Dubai, Spania, Arabia Saudit=, Italia [i multe alte ]=ri, dar am fost contacta]i de multe magazine ce vor s= comercializeze produsele noastre dup= ce le-au descoperit online.”

Pe de alt= parte, [i magazinele de fashion online, care au \nceput cu branduri de mas=, au hot=r`t mai nou s= includ= [i sec]iuni dedicate designerilor rom`ni. De exemplu site-ul FashionUp.ro, mallul online administrat de compania Online Fashion Group, \n care investitorul de afaceri Marius Ghenea, a deschis recent sec]iunea Designers’ Boutique. “|nc= de la lansarea FashionUp.ro, un obiectiv asumat a fost diversificarea plajei de produse [i furnizori, precum [i declinarea serviciilor [i produselor oferite, din zona de mass-market spre zona de outlet [i cea de high-end. O declinare similar= este [i deschiderea Designers’ Boutique by FashionUp, un spa]iu unde pasiona]ii modei pot cump=ra crea]ii ale celor mai cunoscu]i

54 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

designeri rom`ni”, spune Alin Stanciu, managing director al FashionUp.ro.

La Designers’ Corner sunt “expuse” 200 de produse semnate de creatori rom`ni ca Maria Lucia Hohan, Mihaela Gl=van, Carla Szabo, Coca Zaboloteanu, Kinga Varga sau ChouChou.

Comerciantul online [i-a propus, asemenea concept store-urilor clasice, s= aduc= \n moda str=zii produsele designerilor rom`ni, dar [i s= devin= un canal de v`nzare na]ional=. “Din punctul de vedere al promov=rii a fost sec]iunea cu cel mai mare succes; la fel [i din punctul de vedere al traficului, sec]iunea \n sine av`nd peste o mie de vizitatori pe zi”, adaug= Stanciu.

El spune c= 50% din comenzi vin din Bucure[ti, restul din ]ar=, dar estimeaz= o cre[tere a ponderii comenzilor din ]ar=.

Site-ul, lansat \n iunie 2009, a avut un buget pentru lansare [i sus]inerea activit=]ii din primul an de 200.000 de euro, iar Stanciu [i-a propus s= creasc= num=rul de designeri [i de produse. “Ca un reper - la lansarea FashionUp. ro aveam listate aproximativ 50 de m=rci, iar acum sunt 300.”

C`t despre contribu]ia Designers’ Boutique la v`nz=rile totale ale magazinului online, Stanciu spune c= deocamdat= este mic=, dar previzioneaz= c= la 12 luni de la deschidere va ajunge la o cot= de 15-20%

din v`nz=rile FashionUp.ro. Mediul online poate fi [i o variant= mai accesibil= pentru designerii afla]i la \nceput. “Cu ajutorul siteului www.chouchou.ro am reu[it s= cre=m notorietate [i o baz= de date cu persoanele care cump=raser= deja, online, produsele ChouChou”, afirm= cei doi designeri, Lelia P=nescu [i Oana Minc=. ChouChou a mizat \nc= de la \nceput pe crea]ii personalizate, care mai nou sunt disponibile [i \n boutiqueul propriu. Iar \n cazul accesoriilor, cele dou= medii s-au sus]inut unul pe cel=lalt. “Baza de date a fost de real ajutor. Trimitem frecvent comunic=ri [i anun]=m noile colec]ii, am reu[it s= fideliz=m o mare parte a clientelei, iar acest lucru se \nt`mpl= mult mai simplu [i datorit= magazinului fizic, implicit comunic=rii directe.”

Designerii spun c= \nainte de deschiderea magazinului ChouChou au reu[it s= v`nd=, gra]ie avantajelor mediului virtual, aproximativ 325 de perechi de pantofi.

Iar comenzile vin din toat= ]ara, dar [i din str=in=tate. “De[i num=rul de perechi v`ndute \n str=in=tate nu este semnificativ, am trimis pantofi \n Fran]a, Germania [i chiar \n SUA. |ncerc=m ([i p`n= acum am reu[it) s= onor=m orice comand= din orice col] al lumii ar veni ea.” ChouChou colaboreaz= [i cu alte magazine virtuale, precum FashionUp.ro sau Passionshoes.ro. n

film La 28 iunie \ncepe a noua edi]ie a festivalului Transilvania, iar num=rul de 240 de filme de v=zut \n doar zece zile ar putea fi descurajant pentru un cinefil doritor s=-[i fac= din timp programul vizion=rilor.

BUSINESS Magazin a aflat toate titlurile din selec]ia festivalului [i v= ajut= s= alege]i nou= dintre cele mai captivante, [ocante [i, de ce nu, enervante titluri. de {TEFAN DOBROIU

NOU+ PENTRU

TIFF 9

56 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

VEDETA ZILELOR FILMULUI ROM~NESC ARE TOATE {ANSELE S+ FIE “AURORA”, NOUL FILM AL LUI CRISTI PUIU

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 57

film

3.

1.

Dogtooth. |ntreab=-te c`nd ai v=zut ultima oar= un film realizat \n Grecia [i deja ai un motiv s= intri la “Dogtooth”/“Canin” al lui Yorgos Lanthimos. “Canin” a c`[tigat premiul sec]iunii Un Certain Regard la Cannes anul trecut (premiul juriului i-a revenit lui Corneliu Porumboiu pentru “Poli]ist, adjectiv”), iar subiectul este cel pu]in promi]=tor. O familie ultra-ciudat=, care \[i cre[te cei trei copii \ntr-o re[edin]= izolat= de lume, astfel \nc`t sistemul de referin]e al pu[tilor este complet dat peste cap. Contactul cu un intrus \n ciudatul univers al familiei va da totul peste cap \n acest film absurd, trist [i comic.

2010 vine cu o frumoas= recolt= de documentare, iar noi l-am ales pe cel mai emo]ionant dintre toate. Un fel de “Calea |mp=ratului” asiatic (asem=narea prive[te doar succesul de cas=), dar nu cu pinguini, ci cu un bou.

Regizorul spune povestea unui fermier v`rstnic, a c=rui comunicare cu animalul care l-a ajutat la muncile c`mpului mai bine de 30 de ani este c`t se poate de emo]ionant=.

Dou= milioane de bilete v`ndute \n Coreea de Sud [i nenum=rate premii ale publicului primite la festivalurile din toat= lumea sunt o garan]ie demn= de luat \n seam=, ca [i declara]ia regizorului Lee Chung-ryou, care spune c= e mult mai r=u s= fii uitat dec`t s= mori.

4.

2.

“Sell Out!” |n 2008 nu s-au putut vedea foarte multe filme bune la festivalul de la Vene]ia, dar de la “Sell Out!” spectatorii ie[eau cu crampe [i ochii \nl=crima]i de la at`ta r`s. Este primul muzical produs \n Malaiezia ([i \n englez= pe deasupra), iar faptul c= realizarea s-a f=cut “pe genunchi” [i din mega-improviza]ii nu [tirbe[te deloc farmecul acestui debut al lui Yeo Joon Han, care, pe l`ng= regie [i scenariu, a compus [i c`ntecele. Povestea e simpl=: prezentatoarea unei emisiuni de art= [i un designer de produs \[i dau seama c= nu merit= s= fii creativ [i c=, cel pu]in \n jurul lor, comercialul [i profitul au o importan]= mult mai mare.

Cum se descurc= ei \n aceast= frustrant= situa]ie vei vedea \n acest film inclus \n sec]iunea F=r= Limit=.

58 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

S= c`[tigi la doar 19 ani trei premii ale categoriei Quinzaine des Réalisateurs a festivalului de la Cannes nu este de ici, de colo, mai ales c`nd filmul \]i este aplaudat timp de zece minute \n [ir la sf`r[itul proiec]iei. Canadianul Xavier Dolan, care scrie, regizeaz= [i joac= \n filmul cu titlul cel mai frapant al festivalului, “J’ai tué ma mére”, a avut nevoie de trei ani (scenariul \n parte autobiografic a fost scris la 16 ani) ca s=-l termine. |nc= nu [tim c`t de literal ar trebui luat= declara]ia din titlu, cert este c= debutul lui Dolan exploreaz= rela]ia extrem de par[iv= a protagonistului cu iritanta lui mam=.

Filmul a reprezentat Canada la premiile Oscar, dar n-a fost ales pe lista scurt=. {tim cum e, c= nici “4 luni, 3 s=pt=m`ni [i dou= zile” n-a fost.

6.

“Cum mi-am petrecut sf`r[itul verii” e filmul preferat al autorului acestor r`nduri v=zut \n competi]ia Berlinalei. Un film greu de aruncat \ntr-o anumit= categorie, filmul regizat de rusul Alexei Popogrebski are dou= ore [i, cu excep]ia c`torva voci [i siluete, doi actori. Dac= provocarea nu e suficient=, s= mai spunem c= a fost filmat \n cel mai estic ([i \nghe]at) teritoriu al Rusiei, iar povestea se \nv`rte \n jurul a doi meteorologi, unul mai v`rstnic [i foarte aplicat [i unul t`n=r [i iresponsabil, repartiza]i \ntr-o sta]ie meteo \n paragin=, undeva la cap=tul lumii. Pute]i vedea prin ce trec cei doi, interpreta]i de actorii c`[tig=tori ai Ursului de Argint - Grigori Dobr\ghin [i Serghei Puskepalis, \n sec]iunea Supernova.

5.

7.

8.

Tot din Coreea de Sud vine [i “Actresses”, un film independent despre [ase actri]e invitate la o [edin]= foto a revistei Vogue. Trebuie precizat c= aceste [ase actri]e sunt printre cele mai cunoscute nume ale filmului coreean, fac parte din genera]ii diferite, nu au avut scenariu (sunt creditate toate ca scenariste, pentru c= dialogurile au fost \n mare parte improvizate), iar regizorul Lee Je-yong este considerat un François Ozon (“8 Femmes”) al Asiei pentru modul foarte subtil \n care-[i ghideaz= distribu]iile feminine. Acest melanj de umor, mod= [i antrenant= cic=leal= vine \n sec]iunea Profesiunea: Actri]=.

Vedeta Zilelor filmului rom`nesc (dac= v= uita]i \n program ve]i vedea prescurtarea ZFR) are toate [ansele s= fie “Aurora”, noul film al lui Cristi Puiu [i posibil c`[tig=tor, la 22 mai, al unui premiu Un Certain Regard la Cannes. Tot \n ZFR a fost inclus, pe l`ng= alte 36 de lungmetraje [i scurtmetraje din Rom`nia, “Bun=, ce faci?”, un film de Alexandru Maftei al c=rui subiect \l recomand= ca o posibil= comedie de familie, gen foarte absent la noi. Avem doi so]i, trecu]i de prima tinere]e [i cam plictisi]i unul de cel=lalt, care se \ndr=gostesc de o persoan= \nt`lnit= pe mIRC f=r= s= [tie c=, de fapt, tot unul peste cel=lalt au dat. Sec]iunea rom`nilor debuteaz= la TIFF pe 3 iunie.

Cel mai enervant film al festivalului are toate [ansele s= fie “Cretinii”/“Trash Humpers”. |i apar]ine americanului Harmony Korine [i brodeaz= pe ideea “casetei g=site”. Doar c= pe aceast= caset= nu vezi nici mon[tri, nici vr=jitoare sau demoni insisten]i [i invizibili, ci doar... ei bine, titlul \n limba rom`n= este foarte sugestiv. Ca [i cel original, c=ci una din pasiunile protagoni[tilor este nici mai mult, nici mai pu]in dec`t s= fac= sex cu pubelele de gunoi. Cu tram= inexistent= [i 78 de minute de excese care mai de care mai cretine, “Trash Humpers” ar putea s=-[i vad= genericul proiectat \ntr-o sal= golit= de spectatori. Dac= rezista]i p`n= la sf`r[it, s= ne spune]i [i nou= cum a fost.

9.

“Metropolis”. Filmul mut a c=rui versiune restaurat= a putut fi v=zut= pentru prima oar= la Berlinala 2010 vine la Cluj, unde va fi proiectat cu acompaniament live. La 29 mai, Clujul va fi al patrulea ora[ din lume, dup= Berlin, Frankfurt [i Hong Kong, unde se vor putea vedea toate cele 147 de minute (fa]= de cele aproximativ 115 ale versiunii incluse \n patrimoniul UNESCO) ale acestui film de referin]= din istoria cinematografului. SF-ul lui Fritz Lang va fi acompaniat de DJ-ul Antonio Bras, iar proiec]ia va avea loc \n cinematograful Republica.

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 59

carte AUDIEN}E TV PRIME TIME 6-12 mai 2010

n

COT+ DE PIA}+

n

INDICE DE AUDIEN}+

LYNDA GRATTON

De unde vine energia n

TOP 5 {TIRI

1. {tirile Pro TV 19 (9 mai) 2. {tirile Pro TV 19 (7 mai) 3. {tirile Pro TV 19 (6 mai) 4. {tirile Pro TV 19 (8 mai.)

5. {tirile Pro TV 19 (10 mai)

8,8% 7,1% 6,9% 6,0% 5,9%

n

TOP 5 FILME 1. Pe[tele uciga[ (Pro TV, 6 mai) 2. Rambo II (Pro TV, 8 mai.)

3. Regele scorpion (Antena 1, 7 mai) 4. |n ape tulburi (Pro TV, 10 mai) 5. Kickboxer 4 (Antena 1, 7 mai)

6,6% 5,8% 5,5% 5,0% 4,6%

n

TOP 5 SERIALE ROM~NE{TI 1. Tr=sni]ii (Prima TV, 6 mai) 2. State de Rom`nia ep. 105 (Pro TV, 6 mai) 3. State de Rom`nia ep. 107 (Pro TV, 11 mai) 4. Tr=sni]ii (Prima TV, 12 mai) 5. Tr=sni]ii (Prima TV, 11 mai.)

4,2% 4,1% 4,0% 3,8% 3,8%

PUBLIC }INT+: PERSOANELE CU V~RSTA CUPRINS+ |NTRE 18 {I 49 DE ANI {I CARE TR+IESC |N MEDIUL URBAN, INCLUZ~ND {I VIZITATORII; INDICE DE AUDIEN}+ (RATING): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE S-AU UITAT |N RESPECTIVUL SLOT ORAR LA UN ANUMIT POST TV; COTA DE PIA}+ (SHARE): PROCENT DIN POSESORII DE TELEVIZOARE CARE AVEAU TELEVIZORUL DESCHIS |N ACEL SLOT ORAR {I CARE AU URM+RIT RESPECTIVUL POST TV; SURSA: GFK

60 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

Energia pozitiv= este totul - cam a[a s-ar sintetiza subiectul c=r]ii “Puncte fierbin]i” scris= de profesorul Lynda Gratton.

{

tiu, am mai auzit asta de sute de ori, \n diferite c=r]i motiva]ionale, dar lucrarea de fa]= trateaz= subiectul diferit, referindu-se la secretul companiilor care au reu[it pe pia]= prin energie [i inova]ie.

Gratton vorbe[te din experien]= - pred= managementul la una dintre cele mai importante [coli de business din lume, London Business School, iar \n 2009 a ajuns pe locul 18 \n topul Thinkers50 al teoreticienilor din sfera economic=. |n viziunea ei, “punctele fierbin]i” pot fi locuri de munc=, echipe, departamente, companii, fabrici, coridoare, cantine, conferin]e, cu alte cuvinte orice loc unde oamenii lucreaz= \mpreun= creativ.

Autoarea a \nceput documentarea \nc= din 1995, c`nd a studiat cele mai performante companii din lume, ca BP, Goldman Sachs sau Nokia. Astfel a descoperit puncte comune ale succesului

lor - liderii se concentrau asupra cre=rii culturii organiza]ionale, oamenii lucrau \n echip=, iar companiile stimulau energia creativ=. E drept, unele dintre companiile de pe list= au ajuns acum pe prima pagin= din cu totul alte motive (vezi BP sau Goldman Sachs).

Dup= modelul c=r]ilor de business americane, totul porne[te de la studii de caz cu experien]a companiilor pe diferite pie]e, astfel \nc`t informa]iile uneori greoaie pot fi asimilate mai u[or.

Este o carte perfect= pentru speciali[tii \n HR (Gratton este recunoscut= drept una dintre cele mai mari specialiste \n domeniu din lume) sau pasiona]ii de business. n

LYNDA GRATTON “PUNCTE FIERBIN}I”, EDITURA PUBLICA, BUCURE{TI, 2010

RUBRIC+ REALIZAT+ DE CRISTINA MARINA {I RALUCA BADEA

panorama DVD

|ntoarcerea lui Sherlock Holmes Recomandarea PRO Video din acest num=r se \ndreapt= spre Sherlock Holmes, unul dintre cele mai populare personaje ale literaturii poli]iste, care revine \n aten]ia cinefililor, \n filmul omonim, fiind interpretat de aceast= dat= de Robert Downey Jr. Cele mai complicate enigme sunt dezlegate prin puterea observa]iei, prin deduc]ii infailibile sau chiar prin for]a pumnului. Dotat cu o inteligen]= remarcabil=, dar mai ales cu un sim] al observa]iei ie[it din comun, Sherlock Holmes pare s= fie capabil s= rezolve chiar [i cele mai \ntunecate mistere.

Film captivant, “Sherlock Holmes” red= atmosfera unei epoci spectaculoase, amprenta regizorului Guy Ritchie fiind admirabil=.

COMPROMIS Hotelurile scumpe caut= clien]i oferind reduceri pe site-uri speciale

Ofert= special= pentru ale[i Oferte speciale, dar numai cu invita]ie - aceasta este ultima mod= \n domeniul site-urilor turistice.

C

=ut=torii de pachete turistice la pre]uri bune au mai pu]ine [anse s= g=seasc= vacan]a dorit= pe siteurile consacrate gen Expedia sau Kayak, cele mai bune oferte fiind disponibile \n alte zone pe internet, unde \ns= nu are acces oricine.

Site-urile cu oferte turistice accesibile doritorilor doar pe baz= de invita]ie au cunoscut o dezvoltare semnificativ= \n ultima vreme, fiind chiar preferate de hoteluri de lux importante, pentru c= le permit s= se promoveze cu reduceri tentante, f=r= a-[i [tirbi imaginea prin asociere cu site-uri de vacan]e ieftine.

Ofertele disponibile pe asemenea siteuri nu sunt \ns= pentru pachete turistice achizi]ionate \n ultimul moment, ci se adreseaz= celor ce \[i rezerv= vacan]ele cu luni bune \nainte.

Reducerile oferite nu se g=sesc nic=ieri altundeva, nefiind publicate

62 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

nici m=car pe site-urile hotelurilor, astfel \nc`t cei ce beneficiaz= de ele au un sentiment de apartenen]= la un club exclusivist.

Vacan]ele sau pachetele de cazare la hoteluri de cel pu]in patru stele nu sunt disponibile prea mult= vreme, site-urile din domeniu practic`nd a[a-zise “v`nz=ri fulger” - oferte cu durata de valabilitate de doar c`teva zile. Printre cele mai importante astfel de site-uri sunt Voyage Privé, pornit din Fran]a \n 2006, sau Jetsetter.com, specializat pe discounturi pentru iahturi, vile sau hoteluri, ori Tablethotels.com din New York a c=rui specialitate o reprezint= hotelurile boutique. |n cazul acestuia, \nscrierea ca membru pentru a beneficia de ofertele speciale exclusive se poate face [i prin rezervarea unor camere la hotel prin intermediul site-ului, nu numai pe baza unei recomand=ri de la un membru. n

SHERLOCK HOLMES ACTORI PRINCIPALI: JUDE LAW, MARK STRONG

ART+

Zece ani de modernitate Un proiect \nceput \n anul 2000 prin transformarea unei centrale electrice dezafectate a devenit \n zece ani un centru important pentru cei interesa]i de arta modern=. Galeria Tate Modern din Londra, care s=rb=tore[te \n 2010 cea de-a zecea aniversare, a pariat de la deschidere pe arta secolului XX, reu[ind s=-[i creeze un public numeros. Ini]ial g`ndit= pentru a primi un num=r de circa dou= milioane de vizitatori pe an, Tate Modern a ajuns \n prezent la circa cinci milioane, av`nd \n plan extinderea spa]iului expozi]ional \n 2012 pentru a putea face fa]= mul]imii de oameni care-i trec pragul. De-a lungul celor zece ani de activitate, galeria s-a remarcat \n special prin operele de art= spectaculoase expuse \n Turbine Hall \n fiecare toamn=, cum ar fi un p=ianjen gigantic, Maman, crea]ie a celebrei Louise Bourgeois, sau “The Weather Project” al lui Olafur Eliason, al c=rui punct central \l constituie un disc luminos ce imit= soarele, ori “Shibboleth”, oper= semnat= de Doris Salcedo, care const= \ntr-o cr=p=tur= asemeni celei cauzate de un cutremur, reprodus= \n podeaua de beton, cr=p=tur= ce se ramific= precum un fulger.

FOTO: SHUTTERSTOCK PAGINI REALIZATE DE LOREDANA FR+}IL+-CRISTESCU

cifrele s=pt=m`nii INTERN S=pt=m`nal fondat \n anul 2004 ADRESA REDAC}IEI: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, sector 1, Bucure[ti Telefon: 031-82-56-218 Fax: 031-82-56-285 ABONAMENTE: 031-82-56-242 / 244 / 332; fax: 031-82-56-243; Persoan= de contact: Viorica Olteanu APEL GRATUIT: 0800 88 93 93 e-mail: redactia@businessmagazin.ro www.businessmagazin.ro

Economia Rom`niei a continuat s= scad= \n primul trimestru din acest an, cu 0,3% fa]= de trimestrul anterior [i cu 2,6% comparativ cu aceea[i perioad= din 2009. Totu[i, declinul s-a redus semnificativ fa]= de trimestrele anterioare, c`nd PIB-ul s-a diminuat la o rat= anual= de 7,1% [i respectiv de 6,5%. Sc=derea de 2,6% din primul trimestru s-a plasat sub estim=rile anali[tilor, care prevedeau c= economia se va contracta cu 3,4%. Pentru restul anului, un pericol pentru revenirea economiei l-ar putea constitui restr`ngerile de cheltuieli bugetare.

TIPAR & PREPRESS:

SC COMPANIA DE PRODUC}IE INTERTAINMENT SA Tel: 031-825-10-28; Fax: 031-825-10-36 www.coprint.ro REVIST+ EDITAT+ DE:

n

n

n

1 s=pt.

0,51% 1,38% 0,69% 3,30% 1,50% 4,44% -0,70%

4 s=pt.

-2,0% -3,3% -3,3% -8,9% -7,3% -1,0% -5,8%

Varia]ie \n 2010 4,5% 7,1% 5,1% -7,2% -0,1% 4,8% 0,7%

Valoare 23.657,55 1.225,40 41.866,77 2.555,29 405,58 57.905,64

1 s=pt.

2,79% 3,82% 1,48% 4,72% -1,20% 3,52%

4 s=pt.

-5,0% -6,0% -5,0% -8,5% -4,9% -1,9%

Varia]ie \n 2010 11,5% 9,7% 4,7% 2,4% -5,1% 12,1%

Valoare 526,64 5.434,40 2.312,85

1 s=pt.

4,72% 5,92% -2,66%

4 s=pt.

-12,9% -10,3% -11,0%

Varia]ie \n 2010 14,0% 15,9% 3,3%

INTERNA}IONALI

13 mai 2010 Dow Jones Ind. Av. (SUA) NASDAQ (SUA) S&P 500 (SUA) DJ STOXX 50 (UE) FTSE 100 (Marea Britanie) DAX (Germania) Nikkei (Japonia)

Valoare 10.900,69 2.430,34 1.171,77 2.751,75 5.404,98 6.240,80 10.620,55

EUROPA CENTRAL+ {I DE EST

13 mai 2010 BUX (Ungaria) PX50 (Cehia) WIG (Polonia) ATX (Austria) SOFIX (Bulgaria) ISE 100 (Turcia)

REDAC}IA: Redactor-[ef: Ionu] Bonoiu Redactori-[efi adjunc]i: Crengu]a Nicolae, Dorin Oancea, Iuliana Roibu Editori: Raluca Badea, Ioana Mihai, Mihai Mitric= Redactori: Anca Arsene-B=rbulescu, Roxana Cristea, Cristina Marina, R=zvan Mure[an, Ana R=du]=, C=t=lin {tefancu Art director: Camelia Iliescu DTP: Roxana Ro[u InfoGrafice: Irina T=n=sescu Editor foto: George Toader Corectur=: Theodor Zamfir MARKETING & SALES: Brand Manager: Gabriel Iova PR & Events Manager: Arina Sturzoiu, Ana Gulie Sales Coordinator: Drago[ Stan (0318.256.237) Sales Manager: Ovidiu T=nase (0318.256.278) Sales Manager Clienti Directi: {tefan Straton (0318.256.238) Traffic Manager: Mirela Ignat (0318.256.240)

INDICI BURSIERI

ROM~NIA

13 mai 2010 BET-XT BET RASDAQ-C

Indicii Bursei de Valori Bucure[ti au recuperat o parte din pierderi s=pt=m`na trecut=, pe fondul unei volatilit=]i foarte crescute [i al unor volume \n sc=dere.

n EXTERN Produc]ia industrial= european= s-a majorat \n luna martie din acest an la o rat= ajustat= de 1,2% fa]= de luna anterioar=. Trendul ascendent \nceput la jum=tatea anului precent a continuat astfel, dup= ce \n februarie cre[terea s-a plasat la nivelul de 0,5%. |n zona euro, produc]ia industrial= a fost \n martie mai mare cu 1,3%, dup= un avans de 0,7% \n luna februarie. Letonia (9,9%), Portugalia (7,2%), Bulgaria (4,2%) [i Estonia (3,8%) sunt statele care au raportat cele mai puternice cre[teri lunare ale indicatorului, \n timp ce Irlanda (-2,6%) [i Olanda (-2%) au consemnat cele mai ample sc=deri.

PIA}A MONETAR+

13 mai 2010 ROBID 3M (%) ROBOR 3M (%)

n

Valoare 5,94 6,44

1 s=pt.

-0,67% -0,62%

Valoare 4,1785 3,3209 132,0326 3,57 4,902

1 s=pt.

-0,11% 1,37% 6,39% 2,18% -0,57%

ROM~NIA

13 mai 2010 Euro/lei Dolar/lei Aur (lei/gr) 100 yeni japonezi/lei Lir= sterlin=/lei

SC PubliMedia International SA © Drepturile de autor pentru imaginile publicate apar]in revistei sau surselor acreditate

ISSN 1584-7349

4 s=pt.

0,9% 8,5% 16,7% 8,6% 4,0%

Varia]ie \n 2010 -1,2% 13,1% 26,7% 12,3% 3,4%

MACRO INTERNA}IONAL PIB \n 2009/2010 (%)

Director publishing: Cosmina Noaghea Director editorial: Cristian Hostiuc Publisher: Daniela Radu V`nz=ri: Nicoleta Nedea Marketing: Daniela {erban Cercetare: Daniel Secarea Dezvoltare: Simona Dr=ghici Prelucrare imagine: Iulian Popa Foto: Marius Sm=du Produc]ie: Rodica Ghenciu Distribu]ie: Dan Apostolache Financiar: Sorin Dinu HR: Elena {erban IT: Bogdan Petre Administrativ: Sorin C`rciu

Varia]ie absolut= (%) 4 s=pt. \n 2010 29,1% -41,5% 26,3% -39,5%

Australia Austria Belgia Canada Danemarca Elve]ia Fran]a Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Spania Suedia Statele Unite Zona euro

+2,7 -1,9 -0,8 -1,2 -3,4 +0,6 -0,3 -2,4 -3,0 -1,0 -0,3 -2,2 -3,1 -1,5 +0,1 -2,2

(trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. I) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV) (trim. IV)

Produc]ia industrial= (%) +0,9 (trim. IV) +0,3 (feb.)

-18,5 (ian.)

-1,9 (ian.)

-6,5 (feb.)

-1,1 (trim. IV) +3,3 (feb.) +5,4 (feb.) +2,7 (mar.) +30,7 (mar.)

-0,1 (feb.) +4,3 (feb.) +6,8 (mar.)

-1,5 (feb.) +4,0 (mar.) +4,1 (feb.)

Rata [omajului (%) +5,3 (mar.) +5,0 (feb.) +11,8 (mar.) +8,2 (mar.) +4,2 (mar.) +4,1 (mar.) +10,1 (mar.) +7,8 (apr.) +8,3 (trim. IV) +5,0 (mar.) +8,0 (feb.) +5,8 (mar.) +19,1 (mar.) +9,1 (mar.) +9,7 (mar.) +10,0 (mar.)

17-23 mai 2010 I BUSINESSmagazin 65

ultimul cuv`nt “Katrina lui Obama”. Asta a fost expresia folosit= de unii speciali[ti [i canale media, \n \ncercarea de a arunca vina scurgerii de petrol din Golful Mexic pe umerii administra]iei. O inep]ie, fire[te. O analiz= a Associated Press asupra ac]iunilor administra]iei Obama cu privire la dezastru a relevat “pu]ine asem=n=ri” cu r=spunsul haotic la uraganul Katrina. de PAUL KRUGMAN

Sex, droguri [i scurgerea de petrol

P

arc= nu se pot compara cu nimic altceva acele zile \ngrozitoare \n care toat= lumea, cu excep]ia cercului din jurul lui Bush, p=rea con[tient= de catastrofa uman= din New Orleans.

Totu[i exist= o tr=s=tur= comun= a celor dou= cazuri, Katrina [i accidentul din Golful Mexic: colapsul competen]ei [i al eficien]ei guvernului, care a avut loc \n mandatul administra]iei Bush.

Povestea pr=bu[irii platformei petroliere Deepwater Horizon \nc= nu e foarte clar=. Dar este deja evident at`t c= British Petroleum nu a luat m=surile necesare, c`t [i c= autorit=]ile federale nu au f=cut niciun efort s= se asigure c= aceste precau]ii sunt luate.

De ani de zile, Agen]ia de Administrare a Mineralelor, divizia Departamentului Internelor care supervizeaz= forajele \n golf, a minimalizat riscurile de mediu asociate cu forajele. Nu a cerut un sistem de rezerv= prin care un foraj s= poat= fi oprit, de[i sistemul este obligatoriu \n mare parte din restul lumii [i \n ciuda faptului c= propriii s=i angaja]i au declarat c= a[a ceva ar fi necesar. A oferit excep]ii, pentru mul]i sondori care operau \n larg, de la cerin]a de a \ntocmi planuri de reac]ie la eventuale devers=ri masive de petrol. {i \n special a permis companiei BP s= opereze platforma Deepwater Horizon f=r= o analiz= de mediu detaliat=.

Sigur, niciuna dintre acestea, poate cu excep]ia ultimei excep]ii - oferit= la \nceputul administra]iei Obama - nu surprinde pe cineva care a urm=rit istoricul Departamentului de Interne \n mandatul administra]iei Bush.

Pentru c= administra]ia Bush a fost \ntr-o mare m=sur= condus= de

66 BUSINESSmagazin I 17-23 mai 2010

industriile extractive - [i nu m= refer doar la interesele lui Dick Cheney.

Managementul acestui minister a fost oferit lobbi[tilor din domeniu, \n special lui J. Steven Griles, un lobbist al industriei miniere care a devenit ministru adjunct [i a condus efectiv ministerul. (|n 2007 Griles a pledat vinovat la acuza]ia c= ar fi min]it Congresul cu privire la leg=turile sale cu Jack Abramoff.)

Dat fiind istoricul, nu e surprinz=tor c= Agen]ia de Administrare a Mineralelor a devenit subordonata industriei petroliere - de[i ce s-a petrecut cu adev=rat \ntrece orice imagina]ie. Potrivit relat=rilor inspectorului general din minister, abuzurile de la Agen]ie au mers dincolo de orice influen]= malefic=: a existat “o cultur= de abuzuri substan]iale [i promiscuitate” - cocain=, rela]ii sexuale cu reprezentan]ii industriei [i multe altele. Protec]ia mediului a fost probabil ultimul lucru la care se g`ndeau angaja]ii guvernamentali.

Nici pre[edintele Barack Obama nu e complet nevinovat de actuala scurgere de petrol. Dup= cum am zis, BP a primit o scutire de mediu pentru Deepwater Horizon dup= ce Obama a ajuns pre[edinte. Este adev=rat c= era la Casa Alb= doar de dou= luni [i jum=tate [i c= Senatul nu a vrut s=-l confirme pe noul [ef al Agen]iei dec`t patru luni mai t`rziu.

Dar faptul c= administra]ia nu a avut timp s=-[i pun= apostila pe agen]ie ar fi trebuit s= \nsemne aten]ie maxim= \n oferirea de scutiri proiectelor cu posibile riscuri de mediu. {i degeaba s-au sup=rat ecologi[tii c`nd Obama l-a ales pe Ken Salazar ca ministru. Ei s-au temut c= va fi prea

prietenos cu interesele industriei extractive [i agricole, c= numirea sa nu ar \nsemna o ruptur= brusc= de politicile administra]iei Bush - [i \n cel pu]in un caz se pare c= au avut dreptate. Oricum, acum e momentul s= se produc= acea ruptur= - [i nu m= refer aici doar la cur=]enia necesar= \n interiorul Agen]iei.

Ce trebuie s= se schimbe cu adev=rat este \ntreaga noastr= atitudine fa]= de guvernare. Necazurile din acest minister nu erau unicele - ele erau parte a unui model extins, care a produs [i e[ecul \n reglementarea activit=]ii b=ncilor [i transformarea Agen]iei de Administrare a Asisten]ei Federale (FEMA), un organism foarte apreciat \n mandatul Clinton, \ntr-o glum= sinistr=. Iar tema comun= a tuturor acestor pove[ti este degradarea guvern=rii eficiente de c=tre ideologia antiguvernamental=.

Obama \n]elege asta: \n discursul ]inut recent la Universitatea Michigan a ap=rat cu elocin]= guvernul, declar`nd printre altele c= “guvernul este cel ce asigur= c= minele se conformeaz= standardelor de siguran]= [i c= scurgerile de petrol sunt cur=]ate de c=tre companiile care le-au provocat”.

Totu[i, ideologia antiguvernamental= r=m`ne prea prevalent= \n ciuda haosului pe care l-a provocat. De fapt, ea trece printr-un reviriment, odat= cu cre[terea mi[c=rii Partidelor de ceai, a nemul]umi]ilor de actuala administra]ie.

Dac= exist= o raz= de speran]= \n dezastrul din Golf este c= ar putea s= serveasc= drept semnal de alarm= c= avem nevoie de politicieni ce cred \n buna guvernare - pentru c= sunt unele lucruri pe care doar guvernul le poate face. n

TRADUCEREA {I ADAPTAREA MIHAI MITRIC+; © 2010 NEW YORK TIMES NEWS SERVICE