__MAIN_TEXT__

Page 1

23 August 2010 Pagina 1/12

Analiza „brandului” turistic al Romaniei.

Bogdan Brânzaş Creative Director & CEO Branzas Companie de consultanţă de brand şi design, fondata la Cluj Napoca in 1994

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 2/12

MOTIVATIA NOASTRA. Urmare a solicitarilor din presa scrisa si online vom incerca sa clarificam analitic toate aspectele legate de acest subiect, acoperind intrebarile puse de jurnalisti si nu numai. Punctul nostru de vedere este cat se poate de impartial data fiind neimplicarea noastra in orice fel de activitati legate de subiect. La lansarea licitaţiei de la Ministerul Turismului am decis – împreună cu colegii şi partenerii nostri de la Interbrand – să nu participăm deoarece: • am întrevăzut carenţele de percepţie şi organizare, • slaba conturare a produsului turistic, • timpul scurt alocat realizarii proiectului, • problemele rezultate din lipsa specialiştilor reali şi pragmatici în branding si design din cadrul şi din jurul Ministerului. De asemenea, am luat la cunostinta de continutul Masterplanului pentru Turism – documentul care sta la baza proiectului, perimat dpdv al informatiei pe care este construit la data inceperii proiectului. La fel, din lamuririle cerute de la oficialii Ministerului am luat la cunostinta – de fapt - de pre-existenta strategiei, in forma in care ea este acum prezentata. Faptul ca documentul de baza – Masterplanul – era deja perimat ca informatie relevanta pentru turismul romanesc si european, faptul ca strategia exista de fapt si faptul ca produsul turistic romanesc – deja conturat si el inainte de lansarea licitatiei – era insuficient conturat si valorizat, au fost argumentele decisive sa nu participam la proiect.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 3/12

CLARIFICAREA TERMINOLOGIEI. Avand in vedere ca notiunea de brand a fost utilizata inca de la inceput in comunicarile oficiale iar apoi in comentarii si schimburile de opinii au fost utilizate notiuni precum identitate, logo, izotip, etc o clarificare a acestor termeni se impune. Brand. Un brand nu este un logo, un semn grafic sau un izotip. Un brand este senzaţia despre un produs/serviciu care trece peste proprietăţile sale tangibile, definindu-se cu ajutorul simţurilor. Prin urmare, un produs sau un serviciu poate deveni un brand doar după ce a fost experimentat de către o masă largă de consumatori şi care a generat o atitudine pozitivă, ataşament, o reputaţie şi consum repetat. Izotip. Sau semn grafic, reprezinta o reprezentare vizuala, abstracta sau figurativa. Rolul acestuia este de semnaliza si individualiza produsul/serviciul. Exemplu: Scoica Shell. Logo. Este semnul “de marca” (trademark) al unui produs sau serviciu. Logo-ul in mod ideal trebuie sa fie reprezentare directa a promisiunii brandului. Poate utiliza sau incorpora doar numele produsului sau serviciului sau poate fi o combinatie a unui semn grafic cu numele produsului sau serviciului. Logo-ul este purtatorul principal al mesajului produsului/serviciului fiind principalul vector de prezenta vizuala in materiale de comunicare, cartoane TV, bannere, autovehicule, ambalaje, samd. Exemplu: McDonalds, Xerox Identitate vizuala. Este suma si combinatia elementelor vizuale – semne, litere, nume, fotografii, culori, simboluri – care toate impreuna se definesc ca un limbaj vizual propriu, definitoriu, relevant pentru produs/serviciu. Exemplu: suma reprezentarilor vizuale McDonalds, incepand cu logo, ambalaje, simboluri, pahare de racoritoare, samd. Identitate de brand. Identitatea de brand este constituita din ansamblul elementelor de identitate vizuala si verbala, mijloace de comunicare (atl, btl) cat si a atributelor si valorilor transmise prin intermediul acestora. Se poate concluziona ca o identitate de brand exista doar cand exista un brand, prin urmare atunci cand deja exista deja o perceptie si o senzatie (vezi definitia brandului). (1) Prima concluzie: „Brandul” turistic al României este, deocamdată, un semn grafic, un logo şi doar o potenţială identitate de brand. Inca nu putem vorbi despre un brand.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 4/12

LOGO-UL SI IDENTITATEA VIZUALA. Rolul oricărei identităţi vizuale este să pună în valoare o caracteristică specifică, diferenţiatoare, dacă se poate unică. Este vârful de lance al strategiei de brand, o componentă pur psihologică ce urmează să suscite interes şi cunoaştere, în prima fază, şi recunoaştere, după experimentarea produsului în etapa ulterioară. Prin urmare, logo-ul si identitatea propusă, frunza: • nu este unică deoarece o regăsim în exact aceeaşi formă si cromatica la mai multe companii din lume, este dovedit copiată (sau cumpărată) ca atare dintr-o bancă de imagini, • este generică, adică nu este o frunză recognoscibilă, individualizantă (stejar, arţar, altele), • face trimitere prin cromatică (verde crud) la asocierile cu produsele/serviciile ecologice, • nu este specifică României pentru că în Carpaţi flora specifică dominantă sunt coniferele, deci au ace şi nu frunze, • nu se asociază cu sloganul „Explore the Carpathian garden” datorită componentei verbale „garden” care trezeşte asocieri cu florile (domeniu „arondat” deja de Bulgaria, de ex., prin logo-ul si identitatea sa), • utilizează un limbaj grafic comun, plat, specific izotipurilor neutre care urmează să fie comecializate pe scară largă, nediscriminatoriu, • in afară de conifere, frunzele nu sunt perene, ele „cad” în fiecare an, sunt perisabile, uşoare şi există miliarde de frunze identice, • nu utilizează niciun element vizual care să se „lege” de o specificitate a României şi care să genereze memorabilitate prin asociere (exemple: Australia utilizează cangurul, soarele torid şi plaja; Spania foloseşte cromatica specifică naţională reprezentand stilizat soarele, terenul stâncos şi face trimitere la istorie prin formele utilizate), • aşa cum este „scrisă” România în logo – caractere cursive, „de mână”, cu verde si cu o căciuliţă portocalie, se înscrie în acelaşi limbaj neutru, nespecific, utilizat de foarte multe identităţi de destinaţie nediferenţiate (vezi Spania, în antiteză), • este un limbaj vizual deja „bătătorit” în concurenţa destinaţiilor turistice, • întregul ansamblu identitar este verde pe alb, sec, „rece” şi distant, singurul element de căldură şi apropiere este căciuliţa portocalie. (2) A doua concluzie: Aşa-zisul izotip - potenţiala identitate de brand - este un semn vizual neoriginal, neutru, plat, comun si confuzant datorită regăsiri lui identice la cele mai diverse companii de pe glob. Este nespecific României, fără potenţial de asociere unica, diferentiatoare sau memorabilă. Este prefabricat, de serie, artificial.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 5/12

SLOGANUL. Sloganul „Explore the Carpathian garden” are urmatoarele caracteristici: • utilizează semnificatia Carpaţilor, un lanţ muntos pe care îl regăsim nu doar în România, deci nu este specific, nu este unic sau macar diferentiator pentru un posibil produs turistic legat de Carpati, • conotaţia şi semnificaţia „garden” presupune un loc frumos, aranjat, ordonat, sădit, crescut, plăcut, curat, respirabil – în contradicţie cu România care, în acest moment abundă de gunoaie din vârful muntelui până la marginea şoselelor, are servicii turistice la standarde joase, igiena precară şi infrastructura deficitară, • îndemnul la explorare nu validează ceva anume, din nou nu găsim o specificitate aşa cum am amintit la logo. De ex. sloganul Croaţiei, „The mediterranean as it once was” – Mediterana aşa cum era odată, induce ideea de a experimenta Mediterana pură şi naturală, aşa cum era candva, mesaj-indemn care lasa implicit sa se inteleaga ca Mediterana, asa cum era odata, o mai putem gasi doar in Croatia. (3) A treia concluzie: Sloganul urmează acelaşi traseu banal, nespecific şi nediferenţiator al logo-ului.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 6/12

STRATEGIA Strategia de brand, în mod specific si obligatoriu, îşi propune să identifice si sa utilizeze pe coordonate bine delimitate de impuneri si restrictii - elementele de unicitate si diferentiere ale produsului care urmează să fie vândut prin traducerea in mesaje vizuale si verbale a atributelor si valorilor. Este partea complementara a strategiei de produs si comerciale care are în vedere profitul, raportat unui grup-ţintă de potenţiali consumatori posibil interesaţi. Aşadar, strategia de brand este principala platformă care valorifica strategia de afaceri care înseamnă mixul produs, preţ, distribuţie - în principal. Să facem un calcul: în următorii ani se vor investi în turism şi în infrastructură două categorii de buget: • minimum 75 milioane de euro în „brand” şi comunicare (fonduri UE) şi • investiţiile din partea statului şi a operatorilor privaţi: infrastructura, facilitati de cazare, transport, reabilitarea obiectivelor turistice si istorice, samd, ceea ce ne spune că trebuie să obţinem aceşti bani înapoi, plus un profit civilizat, eu as spune optimist 20%. Suma finală investită nu o cunoaştem datorită lipsei informaţiei centralizate cu privire la valoarea investiţiilor statului şi a operatorilor privaţi. Prin urmare, următorul calcul ce trebuia facut de catre Ministerul Turismului trebuie sa se refere la înmulţirea numărului de turişti estimaţi (incoming) cu cheltuiala medie per capita a acestora, rezultând un buget de venituri brute, raportat la totalul investitiilor facute, luand in considerare amortismente, etc. Aceste investitii si venituri brute cat si rata amortizarii lor trebuie calculate pe o perioada de timp bine determinata. Totul pare destul de fezabil până când ne lovim de strategia propusă, asa cum este ea prezentata in documentele de lucru ale Ministerului. Strategia de brand propusa se bazeaza pe autenticitate, arhaism si puritate. Pana acum am analizat si constatat ruptura dintre aceste atribute si izotip, logo si slogan. In cele ce urmeaza vom analiza in ce masura exista o suprapunere reala intre strategia de brand si oferta comerciala propusa viitorilor turisti. Trebuie amintit ca interviurile cantitative si calitative realizate de catre consultanti cu potentialii turisti au fost realizate in Austria, Italia, Franta, Germania, Marea Britanie/Irlanda, Rusia, Ungaria si SUA. Aceste tari – obiectiv au fost stabilite prin “Masterplanul pentru dezvoltarea turismului national” un document vechi de cel putin 6 ani realizat pe baza unor informatii anterioare, adica vechi de 8 ani. Mastrplanul opereaza cu baze de date trunchiate, nesistematizate si incomplete aflate la dispozitia Ministerului. Aceste date – input pe baza carora s-a luat decizia stabilirii tarilor - obiectiv se refera strict la turistii incoming din perioada respectiva (acum 8 ani) si nu ia in calcul trendurile europene si globale turistice, de asemenea nu se adapteaza noilor trenduri si obiceiuri de consum turistice impuse de recesiunea globala. Strategia comerciala din spatele aşa-zisului brand spune că România poate promova urmatoarele „produse turistice”, in fapt oferta comerciala a României din punct de vedere turistic: • tururi de vacanţă, • natura salbatică şi parcuri naturale,

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 7/12

• • • •

turism rural, vacanţe de „wellness” şi sănătate, „city breaks (două-trei zile exploratorii într-un oraş interesant, de obicei în weekend)., Circuite culturale

Sa incercam sa le analizam pe rand: • Tururile de vacanţă – inseamna calatorii de 5-7 zile, eventual 10 pe un traseu prestabilit, popsind la hoteluri pentru cazare si obiectivele turistice presarate. Aceste tururi, in cazul nostru, sunt incomode datorită infrastructurii deficitare şi a serviciilor si sunt nerelevante deoarece acestea nu pot arăta nimic ieşit din comun, atât ca formă de relief cât şi ca istorie, deloc pusă în valoare in acest moment, a se vedea celebrele exemple ale cetatilor dacice lasate in paragina, a obiectivelor medievale din Carpati neintretinute, samd. Tururile de vacanta depind in esenta de calatoria cu autocarul ceea ce inseamna o dependenta considerabila de infrastructura. • Natura salbatică şi parcurile naturale – in fapt corupte de gunoaie, “frumuseti” naturale obişnuite, nespectaculoase cu mici excepţii, deloc salbatică (cine colindă munţii României ştie despre ce vorbesc), Parcul Naţional Retezat si Delta Dunarii fiind singurele obiective valabile insa acestea pot atrage un numar foarte limitat de vizitatori • Turism rural – de ce să se plimbe un englez prin balega satelor şi glodul uliţei, locuind într-o casă insalubră, mâncând telemea din supermarket, călătorind pe şosele desfundate, cu trenuri murdare şi transport în comun inexistent? • „Wellness” şi sănătate – este cunoscuta starea precară a staţiunilor balneo din România. Inafara de cateva hoteluri reabilitate punctual in unele din statiuni, aceste statiuni si facilitati de “wellness” se prezinta sub standardele Ungariei, cea mai apropiata tara de Romania care castiga bani semnificativi din aceasta directie. • „City breaks” – ce are eglezul de explorat în două-trei zile, de exemplu la Sighişoara? În cinci ore s-a terminat vizitarea ruinelor precare, a băut o cafea pe o terasă lângă trotuarul cu borduri sparte şi lângă gunoaie, a mâncat o fleică cu cartofi prăjiţi sau spaghetti şi cam atât. La fel, putem spune despre majoritate oraşelor noastre: nu sunt atractive, în acest moment. • Circuite culturale – acest “produs” se suprapune partial cu “tururile de vacanta”. Grupurile-ţintă de consumatori potenţiali care rezulta din promovarea produselor turistice enumerate, vor fi în principal: • Singuraticii sau grupurile mici autonome cu rucsacul în spate – aşa zişii „discerning travellers” din strategie - care se plimbă din vârful muntelui până la bisericuţele pictate şi burgurile transilvane. “Discerning travellers” este un grup inventat, amorf, nedefinit decat prin atributul “discerning” - care poate insemna orice - care cuprinde de fapt toate categoriile de varsta, sociale, de venit, preferinte, etc • Persoane la vârsta a treia care călătoresc cu autocarul şi carora li se arată nişte trasee prefabricate sau care vin pentru trei zile la Sibiu, de exemplu.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 8/12

Problemele ridicate de aceste grupuri sunt: • Primul grup cheltuieşte foarte puţini bani, în special doar pentru transport, mâncare şi cazare minimă (pensiuni ieftine, cort); aceşti sunt aşa-zisii „backpackers” pe care deja îi întâlnim în România. • Al doilea grup va sta la hoteluri de trei stele, va consuma meniul oferit şi vor cumpăra din când în când o băutură, cafea sau răcoritoare, aceştia fiind de fapt pensionari cu buget limitat. Vorbind de Carpaţi, acest grup este compus în special din maghiari care vin în Transilvania să viziteze locurile de baştină sau „Transilvania istorică” şi eventual saşi/germani la prima sau a doua generaţie în Germania. Per ansamblu, potenţialii turişti care pot fi atrasi conform obiectivelor strategiei sunt aceia cu dorinţa limitată de a cheltui în vacanţă, care aleg România în principal pentru bugetul redus şi/sau datorită unor motivaţii extrem de personale. Prin urmare, vom avea parte de turişti fie „hippioţi rătăcitori ai secolului XXI” fie pensionari, cu resurse reduse, boemi, visători şi cârcotaşi - este bine cunoscut în domeniul turistic faptul ca turistii „cu buget” sunt cei mai pretenţioşi deoarece doresc să primească maximum posibil pentru minimul plătit. Relativ la reflectarea “produsul turistic” in strategie se poate spune ca, de fapt, strategia a fost “creata” in forma actuala mulata pe o situatie existenta a posibilitatilor de experienta turistica, care sunt precare in acest moment. Strategia nu face altceva decat sa preia o stare de fapt a obiectivelor naturale, istorice si a infrastructurii actuale – prezentate ca surse de diferentiere si unicitate - fara sa prezinte o strategie coerenta al business-ului turistic in romania pe termen mediu si lung. In esenta, am incercat sa analizam disocierea evidenta dintre atribute si valori, produs turistic, strategie si identitate, asa cum au fost ele propuse. Totusi, daca acceptam faptul ca putem fi o destinatie turistica a “originalului, contrastelor, arhaismului, autenticului, sa.” putem construi o strategie comerciala si de brand care sa puna in valoare aceste atribute. Aceasta inseamna ca produsele turistice, grupurile –tinta, strategia, identitatea si mesajele trebuie redefinite, cu onestitate, fara a crea false asteptari, ridicand “la fileu” prin valorizare constienta si concreta exact ceea ce suntem si avem. (4) A patra concluzie: Indiferent de motivaţii şi categorii, orice turist caută „autenticul” dar şi igiena şi condiţiile aferente civilizaţiei. Strategia propusă nu este onestă atributele, valorile şi personalitatea vor crea false aşteptări - nu prezintă realitatea, care este „spălată” şi „chimizată” artificial. Sunt contrazise condiţiile reale “din teren”, iar autenticitatea nu este prezentă în vârful de lance – identitatea vizuală - şi nu are potenţialul de a atrage turişti cu putere financiara şi dorinţă de a cheltui sume semnificative.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 9/12

IMPLEMENTAREA. Lansarea „brandului” la Shanghai s-a facut cu personalitatile sportive Gica Hagi, Nadia Comaneci si Ilie Nastase, imbracati lejer, fara cravata dar in costum totusi. Acestia au lansat Romania de mai multe ori pana acum, in contexte si cu mesaje diferite. Daca ar fi fost respectata strategia care mizeaza pe autenticitate, puritate si arhaism ar fi fost spectaculos si relevant sa prezinte o familie neaosa din Maramures sau Tara Motilor asa cum este ea, punandu-i sa vorbeasca nesofisticat despre viata lor si ce inseamna Romania pentru ei, fara festivism. Materialele vizuale insotitoare ar fi putut fi inspirate din viata autentica a satului, peisajele citadine si rurale, frumuseti naturale, contradictiile Romaniei in asa fel incat sa rezulte complexitatea si amestecul de culturi si civilizatie care poate fi regasit in Romania. In schimb, ceea ce am vazut cu totii au fost niste vizualuri seci verzi pe alb, fara imagini, un spectacol cu Stefan cel Mare intruchipat de un chinez neaos si aproximativ 40-50 de persoane prezente, in mare parte oficiali romani si chinezi. Implementarea a dat gres inca de la inceput starnind controverse cu ecouri si comentarii acide, inclusiv internationale. Unii specialisti au exprimat opinia ca s-a creat in acest fel un buzz, potrivit pentru cresterea notorietatii Romaniei. Dar de fapt acest buzz nu este decat o alte agitatie media negativa despre Romania – care se suprapune peste multe altele - si care nu contribuie in nici un fel la crearea unei cunoasteri si recunoasteri pozitive.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 10/12

IN INCHEIERE. Îmi permit să fac o sugestie Ministerului Turismului: prezentaţi România aşa cum este – o ţară a contrastelor, a amestecului şi confluenţei de culturi şi civilizaţii, o ţară civilizată pe ici pe colo şi rurală cât a mai rămas, o ţară vie, dar arhaică, populată cu oameni foarte diferiţi, o ţară a carului cu boi în mijlocul oraşelor lângă maşini de lux, o ţară care merită văzută pentru că este totalmente diferită prin caracteristicile ei reale de orice fel de experimentare a vieţii, aşa cum sunt obişnuiţi „occidentalii”, cei care fac parte din grupul-tinta majoritar. Un excepţional exemplu care reprezinta cu acuratete Romania este filmul realizat de echipa „Top Gear” în România vizualizat de aproximativ 1 Mld de telespectatori. Succesul turismului romanesc in acest moment si in urmatorii 10 ani – probabil – rezida in potentialul atractiei dat de autenticul constrastelor si regasirii in acest spatiu a unor forme diferite si diverse de civilizatie, cultura si forme naturale. Prezentarea acestora cu onestitate, punand accentul pe cateva particularitati relevante si diferentiatoare, ar elimina falsele asteptari si ar seta inca de la bun inceput Romania ca pe o destinatie originala, unica, demna de a fi experiemntata, asa cum este. Cosmetizarea, asa cum este propusa de identitatea vizuala si de strategia existenta, nu face decat sa distanteze cetatenii tarii de eforturile guvernamentale (“nu ma regasesc”, “nu ma reprezinta”, “nu-s eu aici”) pe de o parte, si sa dizolve – pentru potentialii turisti – posibile e puncte de unicitate, diferentiere si atractie. Este pozitiv faptul ca, acest proiect fiind chiar la inceput, fara eforturi semnificative de implementare realizate, poate fi capitalizat intr-o alta directie. Implicatiile sunt aproape zero in acest moment. Ba chiar poate fi folosit acest moment pentru schimbare, prin schimbare recunoscandu-se implicit gresala, atragand in acest fel simpatia si creand un buzz pozitiv: “Romania a gresit dar a luat-o de la inceput si acesta este un lucru pozitiv pentru imaginea lor”, ar putea suna un comentariu din presa nationala si internationala.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 11/12

INFORMATII RELEVANTE. Citate.

“Acum facem brand-ul, iar etapa următoare înseamnă promovarea acestuia şi este extrem de importantă. Putem să avem un brand şi să nu facem nimic cu el. Vom avea o strategie de promovare, nu mă pricep la asta. Tocmai de aceea de 75 de milioane de euro, bani europeni pe următorii trei ani, vom achiziţiona strategia de promovare a României, după care vom merge pe pachetele media”, Elena Udrea. "Noul brand turistic este unul proaspăt. Brandul este practic o imagine, un slogan, care reprezintă România. Când vezi scris sau o imagine să ştii că se referă la România, se referă la anumite atracţii ale României pentru care tu te-ai duce să vizitezi ţara aia. Va avea un logo care, oriunde va fi văzut, oamenii vor şti că este România, iar brandul acesta arată o imaginea nouă, fresh, care se referă la natură", Elena Udrea, B1TV. Întrebată care sunt priorităţile turistice ale ministerului, Udrea a marşat pe ideea turismului balneo, dar numai după ce infrastructurile de cazare vor ajunge la anumite standarde. În ceea ce priveşte Marea Neagră şi Delta Dunării, ministrul Turismului a menţionat că Litoralul “nu reprezintă o prioritate la ora actuală”, în timp ce Delta este “o destinaţie atractivă, dar nu pentru turismul de masă, ci pentru un turism selectiv”. În ceea ce priveşte noul logo turistic, acesta va avea ca element principal "frunza", reprezentând simbolul primordial al naturii, al prospeţimii şi al creşterii. Noul brand este realizat pe un fond albastru care face trimitere spre turismul balnear şi de întreţinere. Logo-ul sub care va fi promovatã România este "unul proaspãt, inspirat de unul dintre cele mai puternice simboluri ale poporului român şi în acord cu tendinţele mondiale de reorientare spre naturã, descoperire, conservare". Eulogio Bordas a explicat ca Romania, spre deosebire de multe alte tari, poate sa dezvolte un brand turistic puternic, insa pentru aceasta este nevoie de o comunicare constanta, pe o perioada de minimum 5 ani, cu publicuri tinta bine definite spre care se vor concentra eforturile de promovare. ...in urma analizei comune in cadrul Consiliului de brand, au fost selectate cele mai competitive 6 produse turistice ale Romaniei: circuite culturale, turism in natura, turism rural, city breaks, turism activ si de aventura, turism balnear si de intretinere. Produsele amintite vor sta, in diferite proportii, la baza construirii brandului si ar putea fi vectori de comunicare pentru pozitionarea Romaniei pe piata turistica internationala. „Frunza este creaţia noastră“, Eulogio Bordas, presedintele THR “Pe lângă un brand turistic, trebuie să avem drumuri şi servicii”, Laszlo Borbely "Sloganul "Explore the Carphatian garden" nu ajută cu nimic la formarea unui brand puternic de ţară, de vreme ce Carpaţii înşişi reprezintă un detaliu destul de neclar în

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.


23 August 2010 Pagina 12/12

minţile potenţialilor clienţi. E ca şi cum ai construi o casă pe nisip". Michael Brandtner, consultant de marketing strategic şi publicist

"Carpatieni" din toate ţările, uniţi-vă! Şi poate puneţi mână de la mână să decontaţi ceva din factura plătită de Udrea pentru generosul slogan "Explore the Carpathian Garden"! Englezescul "Carpathian" este paşaportul internaţional pentru "Karpaty" din Cehia, Polonia şi Slovacia, Kárpátok din Ungaria, Carpaţi din România, Karpaty din Ucraina şi Karpati din Serbia. Prin sloganul noului brand turistic România face reclamă indirectă obiectivelor turistice legate de Munţii Carpaţi din încă alte şase ţări. Conform atlaselor geografice şi enciclopediilor, lanţul carpatic trece prin şapte ţări: Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia. Din suprafaţa totală a Munţilor Carpaţi, peste 200.000 de kilometri pătraţi, doar aproape jumătate se află pe teritoriul României. Cel mai înalt vârf al Carpaţilor - Gerlach, 2.655 m - se află pe teritoriul Slovaciei, la graniţa cu Polonia, pe locul următor situându-se Vârful Moldoveanu, 2.544 m (în munţii Făgăraş). Din cele şapte ţări străbătute de lanţul muntos, vreo două-trei exploatează turistic destul de bine forma de relief din care am făcut noi brand naţional. Polonia şi Slovacia o vând sub numele de Tatra. În Ucraina, "Carpathian Mountains" sunt cea de-a doua destinaţie importantă pentru turişti, după Crimeea. Conform portalurilor turistice ale vecinilor noştri, Carpaţii sunt numiţi "Perla Verde a Ucrainei". Supranumele ucrainean al Carpaţilor ne poate duce cu gândul că "grădina carpatică" nu este nici pe departe o idee originală, ci doar aceeaşi Mărie cu altă pălărie... Dana Cobuz, Jurnalul.ro Unde poate fi gasit simbolul frunzei utilizat in logo. http://www.istockphoto.com/stock-illustration-6073738-green-symbols.php http://www.napocanews.ro/2010/07/noul-brand-turistic-o-frunza-ecologica-cumparata-de-peinternet.html/ecology-logo http://www.changetransport.com/ http://www.velejapark.com/ http://www.oltchim.ro/index.php?name=presa/evenimente/utech-europe-2009

Documentul oficial al strategiei de brand turistic. http://issuu.com/bucurenci/docs/new_tourism_brand_romania

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

Profile for Branzas | Consultants and Designers

Analiza "brandului" turistic al Romaniei.  

O analiza succinta a recentelor dezvoltari a identitatii de brand pentru Romania ca destinatie turistica.

Analiza "brandului" turistic al Romaniei.  

O analiza succinta a recentelor dezvoltari a identitatii de brand pentru Romania ca destinatie turistica.

Advertisement