Anexă - Atelierul Cetățenesc

Despre atelierele cetatenesti Atelierul

Știința cetățenească (citizen science) este o practică de participare publică colaborativă și o metodă de colectare de date și monitorizare pe care am introdus-o în programele Someș Delivery încă din anul 2021, când ecologul Tibor Hartel a inițiat primele astfel de ateliere legate de Someș. În 2022 Consiliul Apei a desfășurat serie de trei ateliere cetățenești în baza metodologiei descrise de Tibor Hartel în această broșură.

Scopul acestor ateliere a fost de a experienția malurile Someșului, de a monitoriza zonele critice în ce privește depozitarea de gunoaie, limitarea accesului la apă și reconfigurarea râului în perioada recentă și de a testa posibile variante de traseu ale unui coridor velo de-a lungul Someșului Mic, de la Gilău la Apahida.

După parcurgerea velo a unui traseu, atelierele de la Gilău și Apahida au propus participanților 3 exerciții:

- o cartare participativă a râului

Someșul Mic și a malurilor acestuia, pe o hartă satelitară. Pe baza unei legende date, participanții puteau marca pe hartă locuri unde: Învăță despre natură (pești, arbori, plante, apă etc.), savurează liniștea naturii, se relaxează cu prietenii sau familia, fac mișcare (bike, jogging etc.), petrec timp liber (modul general), se recreează, au momente de reflectare, savurează liniștea naturii cu scop terapeutic, se retrag să fie puțin singuri, stau pe

terasă, se identifică cu acest loc, le place că este amenajat, le place că este neamenajat, este accesibil

- o evaluare a peisajului riveran de-a lungul Someșului Mic, pe baza 10 imagini date care prezentau: zone cu baraj sau infrastructură hidrotehnică cu beton (Imaginea 1), zone de peisaj antropic pastoral lângă apă(Imaginea 2), zone naturale lângă oraș fără intervenții umane vizibile (Imaginea 3), zone construite în vecinătatea râului sau a lacurilor de acumulare (Imaginea 4), zone amenajate gri cu piste velo și alei (Imaginea 5), sporturi nautice non motorizate (Imaginea 6), zone verzi, zone de depozitare a gunoaielor, zone cu infrastructură rutieră, zone indiguite lipsite de vegetație înaltă

- o evaluare a calității apei în diferite puncte de-a lungul cursului Someșului Mic, pe baza percepției participanților

Suntem la început în organizarea și desfășurarea unor astfel de ateliere cetățenești, dar ne permitem să afirmăm că aceste exerciții cetățenești aproprie oamenii de Someș și leagă afectiv de aceste locuri. Astfel ei pot deveni participanți activi și informați la discuția despre amenajarea râului.

Uneori răspunsurile oamenilor ne-au surprins și ne-au arătat că orice amenajare pe un areal atât de întins

trebuie să răspundă unor așteptări diverse și să propună amenajări cu caracter foarte diferit.

Atelierul cetatenesc pe doua roti @ Gilau

Data: 22 octombrie 2022

Număr de participanți: 35 participanți și un reprezentant al primăriei din Gilău

Atelierul cetățenesc pe două roți de la GIlău a inclus un tur ghidat pe biciclete

Aprecierea asupra calității apei

Cum evaluați calitatea apei în Lacul Tarnița

Cluj-Florești -Gilău-Florești-Cluj (circa 30 km, dificultate scăzută), însoțit de prezentări și discuții libere și o cartare participativă a impresiilor participanților la tur, dar și a așteptărilor și dorințelor oamenilor în legătură cu viitorul Culoarului verde albastru al Someșului.

Turul a fost ghidat de Radu Mititean, ghid de turism, autor de hărți cicloturistice și director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca. Pe malul Lacului

Cum evaluați calitatea apei în Lacul Gilău?

Data: 5 noiembrie 2022

Număr de participanți: ?

Atelierul cetățenesc de la Apahida a fost ocazie bună să discutăm de culoarul de mobilitate verde albastru al Someșului Mic și să vizităm tronsonul canalizat al râului din zona aeroportului.

Turul a fost ghidat de Marius Moga (Someș Delivery) și Marius Mornea (Asociația Clujul Sustenabil).

Data: 19 noiembrie 2022

Număr de participanți: 10 clujeni și floreșteni

Turul a fost ghidat de ecologul Tibor Hartel care spune următoarele lucruri despre situația de aici: „schimbările globale schimbă dramatic tiparele precipitației și societățile umane trebuie să regândească modul în care gestionează apa provenită în urma precipitațiilor. Designul urbanistic și infrastructural sunt elemente importante care pot face diferența dintre natura „capcană” sau „binecuvântare” a apei rezultate în urma precipitațiilor. Precipitațiile pot fi binecuvântare pentru

sol, pentru o microclimă sănătoasă urbană în contextul caniculelor extreme. Dar poate fi și capcană atunci, când designul urbanistic și infrastructura urbanistică rezultă în inundații periodice sau chiar predictibile ale străzilor, locuințelor, pivnițelor oamenilor.”

Cum evaluați calitatea apei în localitatea Gilău

Cum evaluați calitatea apei în localitatea Florești

GIlău a avut loc o dezbatere cu un reprezentant al administrației locale, inspector Valentin Murariu din cadrul departamentului Urbanism și Investiții din Primăria Gilău, și cu membri ai societății civile. În dezbatere, accentul principal va fi pe calitatea Apei din Somes și din lacurile de acumulare, factorii care o periclitează precum gunoaie, construcții pe maluri fără canalizare, accesul la malurile apelor etc.

Cum evaluați calitatea apei în municipiul Cluj-Napoca

Decizia strategică de a extinde aeroportul din Someșeni, în loc de a găsi un alt amplasament pentru un aeroport internațional, a fost deja luată și e tardiv să o mai discutăm. Dar merită să analizăm efectele majore asupra poluării orașului și asupra ecosistemului natural al Someșului Mic pentru că a presupus devierea unui râu pe o lungime considerabilă. Și ce credem că merită discutat în continuare este cum poate natura să fie în deciziile strategice viitoare un factor luat în considerare, și nu doar o victimă colaterală.

Data: 25 septembrie 2022

Cum evaluați calitatea apei în localitatea Apahida

În cadrul cartării participative au fost reliefate aspecte legate de potențialul unei legături velo între Cluj-Napoca și lacurile din amonte, necesitatea unei infrastructuri publice și a accesului public la lacurile de acumulare, riscul privatizării malurilor Someșului în special pe raza localității Florești, necesitatea monitorizării continue zonelor unde se depozitează uzual gunoaie și identificarea zonele critice unde potențialul traseu velo se va intersecta sau suprapune cu drumurile rutiere existente.

O altă temă discutată a fost cea legată de potențialul „Brațului mort” al râului și cum poate acest spațiu rezidual rezultat în urma dezvoltării infrastructurii să devină un buzunar al Culoarului verde albastru al râului.

Pe de altă parte, tronsonul recent îndiguit al Someșului pe zona aeroportului are potențialul de deveni o legătură velo directă între Cluj și Apahida și pare segmentul cel mai ușor de implementat din Culoarul metropolitan al Someșului.

Cartarea participativă a identificat atât potențialul acestei legături velo rapide între localități, cât și potențialul natural imens al unor zone umede și al afluenților Someșului.

Număr de participanți: 30 participanți la turul ghidat și prezentare. 12 la dezbatere. un reprezentant al Iulius Mall 2 membri ai echipei de proiectare a viitorului parc Est. Parcul Est, odată amenajat, va deveni cel mai mare spațiu public verde al Clujului. O componentă importantă viitorului parc valorifică apa, apa în care în trecut rezidenții au făcut baie, au pescuit, s-au dat pe gheață cu patinele, au mers la săniuș, ori pur și simplu s-au plimbat pe malul lacurilor ori al pârâului Becaș. Parcul Est nu e unul nou, o bună parte din el, cu denumirea de Parc al Tineretului, a fost distrus pe câteva zeci de hectare, în special terenurile de sport, odată cu realizarea mall-ului și a investițiilor imobiliare adiacente.

Turul a fost ghidat de proiectanții viitorului parc de aici. Dacă prezentările din tur au pus accentul pe mai multe teme legate de proiectul propus, pe biodiversitate și pe managementul apei într-un context de schimbări climatice, discuțiile libere au accentuat componenta de istorie orală.

Printr-o serie de mărturii de la tur, am

Aceste aspecte au fost explorate în cadrul atelierului cetățenesc din Florești, într-un context urban cu mari carențe la nivelul gestionării apelor pluviale. În plus, am cuprins în cadrul atelierului cu studenți soluții posibile pentru situația de aici care pot fi văzute în cadrul broșurii. adunat, pe lângă istorii orale preluate de la rezidenți despre acest spațiu public de-a lungul timpului, și o sub-componentă relevantă privind campaniile civice de conservare a zonei desfășurate în perioada postdecembristă.

Ioana Matei, administrator grup Gheorgheni Cartier:

„Pe vremea în care se sărbătorea „Ziua Tineretului”, majoritatea activităților care se organizau în oraș, se desfășurau în jurul Casei Tineretului. Pe lacul din cartierul Gheorgheni se desfășura un concurs de navo-modelism. Navo-modelele erau construite de membrii cercurilor tehnico-aplicative de la Casa Pionierilor. Modelele erau manevrate de la margine prin comandă automată, iar câștigătorii primeau diplome și premii în obiecte. [...] Ziua Tineretului se încheia cu discoteci, serate de „muzică tânără” (folk) și brigăzi artistice care se desfășurau la Casa de Cultură a Studenților, Casa Tineretului și la Cluburile de Tineret”.