Având în vedere că la activitatea de standardizare participă factori interesaţi din toate domeniile (producţie, comerţ, autorităţi, institute de cercetare şi de învăţământ), se deschide posibilitatea realizării de contacte directe cu specialiştii din domeniu, cu potenţialii clienţi sau parteneri de afaceri. În cadrul ASRO sunt active în momentul de faţă 212 de comitete tehnice. În acest moment, numărul total de standarde române în vigoare pus la dispoziţia utilizatorilor este de 27 970, din care 17 639 sunt adoptări ale unor standarde europene, iar 2 614 de standarde internaţionale. Numărul de standarde creşte intens atât pe plan internaţional, european, cât şi naţional întrucât globalizarea şi complexitatea tot mai mare a produselor generează o necesitate sporită de armonizare. Comerţul extins ca o reţea ce acoperă întreg mapamondul necesită, de asemenea, nişte reguli. Este dificil ca totul să fie reglementat şi economia să fie încadrată în legi şi documente deoarece procesul de schimbare a acestora este lent, lipsit de flexibilitate şi, din această cauză, legislaţia rămâne în urma dezvoltării tehnice, uneori chiar împiedicând-o. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a optat pentru o Nouă Abordare a reglementărilor tehnice care dirijează punerea pe piaţă a anumitor produse. În cadrul acesteia, armonizarea legislativă se limitează la cerinţele esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească produsele introduse pe Piaţa Unică, pentru a beneficia de liberă circulaţie în această zonă. Specificaţiile tehnice ale produselor care îndeplinesc cerinţele esenţiale definite în directive sunt stabilite în standarde armonizate care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale. Ca urmare a acestei abordări, organizaţiile europene de standardizare (CEN, CENELEC, ETSI) au elaborat foarte multe standarde pe baza mandatelor primite de la Consiliul Europei, pentru a completa cerinţele esenţiale din directive. Acestea au fost adoptate ca standarde române în proporţie de peste 95%.
Astfel, accesul din timp la informaţiile privind soluţiile propuse permite întreprinderilor româneşti să îşi poată adapta într-o fază incipientă produsele şi serviciile la evoluţiile viitoare. Acestea pot prevedea atât schimbările care vor fi necesare din punct de vedere tehnologic, cât şi cheltuielile generate de acestea şi, prin urmare, încă din momentul în care standardul intră pe piaţă, agentul economic poate fi competitiv. Posibilitatea de a influenţa conţinutul standardelor, chiar de a-l adapta la specificaţiile propriilor produse şi servicii constituie un avantaj pentru participanţii la activitatea de standardizare, care determină cheltuieli reduse de adaptare. Dat fiind faptul că standardul porneşte de la Cine hotărăşte elaborarea unui standard? o necesitate a pieţei, prin participarea la activitatea de standardizare, se pot reduce la miniNumeroase standarde române sunt adoptări mum riscurile de a iniţia o activitate productivă de standarde europene şi internaţionale. Dar sau de cercetare şi dezvoltare în direcţii care nu orice parte interesată (întreprindere, asociaţie sunt cerute de piaţă. profesională, autoritate) poate avea iniţiativa STANDARDIZAREA septembrie 2010