Catalog, Arta în Grădina, ediția X, 2021

10

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

Coperta I, IV: Mariana PICOVICI, „Poarta”, ulei/pânză, 50x70 cm, 2021

10

ARTA ÎN GRÃDINÃ

Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

23 august - 1 septembrie 2021

Grădina Botanică Jibou

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE

ARTA ÎN GRĂDINĂ SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE EDIȚIA A X-A, 2021

CUVÂNT ÎNAINTE 5

TABĂRA DE CREAȚIE GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI“, JIBOU 23 AUGUST - 1 SEPTEMBRIE 2021 7-47

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN BULGARI, SĂLAJ 48-53

ACTIVITĂȚI CONEXE EXPUNERI, ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII, MUZICĂ, DEMONSTRAȚII CULINARE, EXPOZIȚE INDIVIDUALĂ ȘI ATELIER DE RENOVARE/RESTAURARE 55-89

EXPOZIȚIA „RĂDĂCINI” GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU 91-103

EDIT UR A

ZECE

În anul 2012, atunci când am organizat prima ediție a Simpozionului de la Jibou, nu mă gândeam că vom ajunge în situația de a finaliza cea de a X-a ediție, cu toate că susținătorii și finanțatorii noștri ne-au fost alături în toți acești ani și ne-au încurajat să ne continuăm proiectul. Temerile mele se refereau la continuitatea edițiilor, care depindea de cuantumul finanțării și de asigurarea condițiilor potrivite pentru artiștii și invitații Simpozionului. Întotdeauna am considerat că arta trebuie făcută, văzută și admirată, iar creatorii respectați și apreciați. Ca și impact, manifestările de artă (tabere, expoziții) nu se pot compara cu competițiile de fotbal sau cu concertele de muzică din piețele publice, care adună un numeros public. Prin urmare, arta trebuie susținută, iar publicul format și atras spre creația artistică contemporană. Oamenii de afaceri sau cei cu potențial financiar și-au dat seama că investiția în artă poate să fie una rentabilă. Din acest motiv au început să organizeze în România tot mai multe tabere private, cu bugete generoase.

Tot mai mulți artiști preferă să participe la astfel de tabere și datorită onorariilor pe care le primesc.

Ediția din acest an a Simpozionului a avut la baza desfășurării sale formatul consacrat care a inclus: tabăra de creație, documentarea vizuală la o biserică monument istoric din Sălaj, ateliere pentru copii, prezentări, seară culinară, un recital de muzică și expoziția finală. Caracterul internațional al ediției a fost menținut prin invitarea artistei de origine română, stabilită în Ungaria, Mariana Pașcalău. Din Turda au participat artiștii-profesori Mariana și Alexandru Picovici, personalități cunoscute ale orașului. Pentru a treia oară la Simpozionul nostru ne-a onorat cu prezența artistul vizual Lucian Muntean, din București. În afară de lucrările realizate în această ediție, el a expus și o serie de acuarele reunite sub genericul „Picătura de apă”, proiect început în urmă cu mai mulți ani, tot aici, la Jibou. Din Cluj-Napoca au participat muzeograful și artistul Florin Gherasim și pictorul Radu Șerban. Din același oraș au mai participat la ediția din acest an unul dintre cei mai apreciați graficieni, creator de identități vizuale remarcabile, Sorin Tîrt și, respectiv, Ioan Gînscă, artist și profesor la liceul „Elf”, curatorul acestei ediții.

Tema taberei de creație din acest an „Rădăcini”, propusă de curator, a fost una inspirată, pentru că fiecare artist s-a putut raporta la propriile rădăcini care alimentează sau inspiră creația personală. Nu în ultimul rând, această temă a fost un prilej și pentru organizatori de a privi în urmă, la începuturile acestei manifestări și în viitor, la continuitatea ei.

Documentarea din cadrul acestei ediții s-a desfășurat la biserica de lemn din Bulgari, monument istoric, cel mai vechi din Sălaj. Au fost organizate două ateliere de creație pentru copii. Primul, coordonat de profesoara Laura Pamfiloiu, a avut ca subiect scrierea creativă, iar cel de-al doilea, condus de profesorul Ioan Gînscă, a abordat o tehnică mai deosebită, cianotipia. În cadrul serilor culturale, Laura Pamfiloiu ne-a vorbit despre concepția sa referitoare la scriere, în particular, despre literatura pentru copii și ne-a prezentat portofoliul de cărți realizate de domnia sa. Și în acest an, Mircea Groza ne-a cucerit cu comentariile și multele detalii legate de rețetele de mâncăruri tradiționale și ne-a desfătat cu preparatele culinare pregătite special pentru participanții la Simpozion. Acest moment a fost „asortat” cu un program de muzică populară care ne-a fost prezentat de Mara Rus, elevă la Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou. Simpozionul s-a încheiat cu vernisajul expoziției „Rădăcini” care a reunit lucrările realizate de artiștii participanți la ediția din acest an.

Ne propunem ca într-un timp scurt, cu sprijinul Primăriei din Jibou și al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, să concepem și să edităm un album care să reunească o sinteză a manifestărilor culturale și educative desfășurate pe parcursul celor zece ediții ale Simpozionului. Dorim ca împreună cu reprezentanții instituțiilor care ne-au sprijinit să facem o analiză a activităților Simpozionului, a performanțelor și a realizărilor, și să stabilim parametrii în care Simpozionul se poate dezvolta în anii care vor urma.

Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului

7

TABĂRA DE CREAȚIE Tema ediției: „RĂDĂCINI” GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI” DIN JIBOU, 23 AUGUST - 1 SEPTEMBRIE 2021 FLORIN GHERASIM (Cluj-Napoca), IOAN GÎNSCĂ (Cluj-Napoca), LUCIAN MUNTEAN (București), MARIANA PAȘCALĂU (Ungaria), MARIANA și ALEXANDRU PICOVICI (Turda), NICOLAE SUCIU (Baia Mare), RADU ȘERBAN (Cluj-Napoca), SORIN TÎRT (Cluj-Napoca).

Curatorul ediției: IOAN GÎNSCĂ

Biserica de lemn din Bulgari, Sălaj De la stânga la dreapta: Alexandru Picovici, Mariana Picovici, Nicolae Suciu, Sorin Tîrt, Estella, Radu Șerban, Ruxandra, Sidonia, Mariana Pașcalău, Lucian Muntean, Florin Gherasim, Ana. 9

RĂDĂCINI Four thirty-three

M-am născut și am crescut la bloc. Am copilărit într-un cartier comunist. Supraviețuirea printre betoane a fost suportabilă prin existența unei grădini botanice în oraș. Bunica dinspre tată locuia singură, într-o casă, în apropierea acesteia. Ani de zile a fost în posesia cheii de la intrarea din spate. O cheie mare, de aluminiu. O primeam de fiecare dată când îmi vizitam bunica în vacanța de vară. Îmi punea două sticle de lapte într-o sacoșă țesută de ea și mă trimitea să-i aduc apă de la izvorul din mijlocul grădinii botanice.

Dacă aș putea ridica toată grădina și să ți-o aduc, să o înfășori pe umerii tăi ca un kimono.

După patruzeci de ani primesc o altfel de cheie, pentru a intra într-o altă grădină botanică, de data aceasta împreună cu o mână de artiști. Vom descoperi împreună izvoare și mai ales rădăcini – amintiri din care ne hrănim o viață întreagă. De orice fel ar fi ele, rădăcinile fixează, asigură creșterea, susțin, se adaptează, rezistă, stabilesc legături, rezolvă probleme. Suntem dependenți de ele.

De la primii pași în grădină privesc în jos și îmi imaginez pământul transparent. Rotesc grădina. Rădăcinile sunt cele care cresc acum spre cer. Cu ajutorul „lentilelor” Wohlleben și Macfarlane văd o țesătură fascinantă – mii de fibre fungice suspendate între rădăcinile subțiri ale copacilor, legăturile lor prolifice care creează o pânză delicată, cel puțin la fel de complicată ca și cablurile ori fibrele întinse pe sub orașele noastre. Mai văd că, indiferent de vreme, copacii preferă să-şi trimită mesajele de la unul la altul prin intermediul rădăcinilor. Rădăcinile se întind până departe, depăşind adesea dublul diametrului coroanei. Se intersectează şi se întrepătrund cu extremităţile subterane ale vecinilor. Interacționează. Schimbă informaţii. Pâlcuri de filamente fungice unesc pe sub pământ copacii unii de alții și formează rețele interconectate cu vârste venerabile. Știm prea puține detalii despre lucrurile ce se aștern sub picioarele noastre. Așa încât, posibilitatea ca rădăcinile grădinii prin care tocmai pășim să spună lucruri cu mult mai importante decât ceea ce s-a spus aici este foarte mare.

Nu pot decât să mă bucur și să ascult la maximum John Cage, „Four thirty-three”.

Ioan Gînscă, curatorul ediției a X-a

11

FLORIN GHERASIM artist vizual, muzeograf

Născut la 19 iunie 1961, Ocna Mureș, jud. Alba.

Studii: A absolvit specializarea Ceramică-Sticlă-Metal, în anul 2019 și specializarea Fotografie-Video-PCI, în anul 2014, din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.

A mai absolvit facultățile de Antropologie Culturală, în anul 2006, Română-Etnologie, în anul 2002 și Automatizări-Calculatoare, în anul 1987.

Deține Masterate în Comunicare și Relații Publice (2009), Antropologie și Studii Multiculturale (2003).

A obținut un Doctorat în Arte Vizuale (2014) și unul în Sociologie-Antropologie (2012).

Activitate profesională: Este muzeograf la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, curator, antropolog și artist vizual.

A curatoriat numeroase expoziții de artă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Simpozionul „Arta în Grădină” (Jibou, Zalău), Galeria „Horeb” din Cluj-Napoca, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Festivalul Bunavestire din Negrești-Oaș, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Galeria „Frezia” din Dej, Galeria Municipală Turda ș.a.

A publicat studii de antropologie și critică de artă în diferite publicații și cataloage, în revistele „Tiuk”, „Steaua” și „Tribuna” din Cluj-Napoca, „Forma” din Deva, pe platforma modernism.ro și în Anuarul Academiei din Belgrad.

A expus fotografie și ceramică la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Grădina Botanică Jibou, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Galeria „Arcade 24” din Bistrița și Galeria „Forma” din Deva.

Contact: Tel: 0744 191 617 Email: vectorarta9@yahoo.com

12

Florin GHERASIM, „Zmeul zmeilor”, fotografie și print/hârtie, 30x30 cm, 2021 Florin GHERASIM, „Greuceanu”, fotografie și print/hârtie, 30x30 cm, 2021 13

Florin GHERASIM, „Ochilă”, fotografie și print/hârtie, 30x30 cm, 2021 14

Florin GHERASIM, „Căpcăun”, fotografie și print/hârtie, 30x30 cm, 2021 15

IOAN GÎNSCĂ profesor, artist, preot

Născut în 27 ianuarie 1972, la Cluj-Napoca.

Studii: 2002 – Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca; 1998 – Absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu”, Cluj-Napoca, secția Sculptură Activitate profesională: A publicat articole, eseuri, cărți și a organizat expoziții de fotografie; A inițiat diferite proiecte expoziționale și concursuri pentru elevi; În prezent este profesor la Liceul ELF, Cluj-Napoca; 2001-2006 – Director la Editura „Teognost” din Cluj-Napoca; 2004 – Din acest an este preot misionar la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului”, Ciucea; 1999 – Realizator al emisiunii de artă creștină „Deisis”, Radio Renașterea, Cluj-Napoca; 1997-1999 – Colaborator la revista de spiritualitate monastică „Epifania”, Cluj-Napoca; 1997 – Începând cu acest an, concepe și realizează grafică de carte pentru diverse edituri și publicații; 1993-1996 – Redactor și designer la „Filocalia”, supliment al revistei „Renașterea”, Cluj-Napoca; Contact: Tel: 0740 190 889

Ioan și Nechita GÎNSCĂ, cianotipii, 2021 16

Ioan GÎNSCĂ, „Poveste cu pasăre”, cianotipie, 60x60 cm, 2021 18

Ioan GÎNSCĂ, „Poveste cu castel”, cianotipie, 60x60 cm, 2021 19

LUCIAN MUNTEAN artist vizual, fotograf, pictor Născut în 10 octombrie 1974, la Sighișoara.

Studii: 1995-2001, Facultatea de Geologie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Membru al asociațiilor profesionale: Din 2019 este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Din 2000, membru al fotoclubului NAPOCA, Cluj-Napoca. Din 1998 este membru fondator al Asociației Profesioniștilor în Imagine (API), Cluj-Napoca.

Expoziții personale: 2019 – pictură, „Harta unei picături de apă”, Galeria „2 Art”, București; pictură „Hărți Imaginare” - expoziție personală de pictură la Sediul ICR, București; 2015 – pictură, „Hărți subiective”, Galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău; 2015 – fotografie, „Expunere multiplă”, Galeria Calea Victoriei 33, București; 2014 – fotografie „Rogojel – Tradiții în Tranziție”, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București.

Participări la expoziții de grup: 2021 – Participare la expoziția de grup „Incandescent”, Muzeul Țăranului Român, București; 2021, 2015, 2014 – Participare la Simpozionul Internațional de arte Vizuale „Arta în Grădină”, Grădina Botanică Jibou; 2019 – Participare la expoziția coreano - română, Seul, Coreea de Sud; 2018 – Bienala de Carte de Artă și Carte Obiect, Muzeul Literaturii Române, București; 2018 – Salonul de Iarnă al UAP, Galeria „Căminul Artei”, București; 2017 – Salonul de Pictură al UAP, Galeria „Căminul Artei”, București; 2017 – Bienala de Carte de Artă, Japonia; 2015 – Festivalul Internațional de Fotografie „Presences photographie”, Montelimar, Franța; 2015 – „Asta e Viața”, La fabrique de l’image, Meysse, în parteneriat cu ICR Paris, Franța; 2014 – Participare la Bienala Internațională de Artă Contemporană Casablanca, Maroc.

Contact: E-mail: lucianmuntean@yahoo.com

20

Lucian MUNTEAN, „Biserica din Creaca”, fotografie și colorizare manuală, 40x60 cm, 2021 21

Vasile ISTRATE, „Pomi la Jibou”, ulei/pânză, 50x60 cm, 2020 22

Lucian MUNTEAN, „Grădina zmeilor”, fotografie și colorizare manuală, 40x60 cm, 2021 Lucian MUNTEAN, „Peisaj”, fotografie și colorizare manuală, 40x30 cm, 2021 23

MARIANA PAȘCALĂU pictor, profesor

Născută în 27 februarie 1968, la Valea Drăganului.

Studii: Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1990, secția tapiserie/ contexturi.

Membru al Asociațiilor profesionale: Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Ungaria, secția pictură.

Experiență profesională: Profesor de pictură și grafică la Școala de Arte Munkácsy Mihály, Budapesta.

Expoziții personale: 2020 – pictură, Centrul Cultural al Tineretului ZIC, Budapesta; 2017 – pictură, Casa Civilă Zugló, Budapesta; 2016 – pictură, Biblioteca Universității Corvinus, Budapesta (expoziția a fost realizată împreună cu artistul plastic indian Saptarshi Naskar și a fost deschisă de prim-secretarul Ambasadei Indiei la Budapesta, domnul Vijay Khanduja); 2015 – pictura, Erlin Galéria, Budapesta; 2014 – pictură, Munkácsy Mihály, Budapesta; 2013 – pictură, „Plain Air Festivál”, Ráday utca, Budapesta; 2012 – pictură „Profesorul și elevii”, Școala Munkácsy Mihály, Budapesta; 2011 – pictură, Biroul BNT, Budapesta; pasteluri, Biblioteca județeana „Szabó Ervin”, Budapesta; acuarelă, „Casa copilului și a tineretului”, Budapesta; 2009 – pictură, Biblioteca „Szabó Ervin”, Békásmegyer; 2006 – pictură și desen, Augsburg; pictură, Cluj-Napoca muzeul Bánffy; 2005 – pictură, Westend Hilton; pictură, Solymár Kud-Art Galéria; pictură, Győr Apáczai Csere János Tanítóképző; 2004, 2003 – pictură, Institutul Cultural Român, Budapesta; 1997 – desen în tuș și pastel, Gyula; 1996 – grafică, Mohács; 1995 – desen și pastel, Institutul Cultural Român, Budapesta; 1994 – pictură, Jazz Galéria, Budapesta.

Participări la expoziții de grup: 2016 – expoziția profesorilor de artă ai Școlii Munkácsy Mihály, minigaleria ZIC (Zugló), Budapesta; 2010 – a VII-a ediție a Simpozionului de Pictură grotească, Kaposvár; 2008 – expoziția Trienala de la Szekszárd, Uniunea Artiștilor Plastici din Ungaria, Budapesta; 2003 – artiștii plastici din Zugló, Palatul Stefánia, Budapesta.

Premii: 2014 – „Profesor al anului”, premiu oferit de Primăria cartierului XIV, Zugló, Budapesta.

Contact: Tel: +36305565330 | E-mail: pascalaum@gmail.com | web site: pascalau.art

24

Mariana PAȘCALĂU, „Ascensiune”, ulei/pânză, 70x50 cm, 2021 Mariana PAȘCALĂU, „Vulpea violet”, ulei/pânză, 40x30 cm, 2021 25

Mariana PAȘCALĂU, „Uniți în rădăcini”, ulei/pânză, 70x50 cm, 2021 (stânga: detaliu) 27

ALEXANDRU PICOVICI pictor, profesor

Născut în 1 ianuarie 1960, în comuna Ploscoş, Turda.

Studii: Absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu˝ din Cluj-Napoca, secția Pedagogia Artei, clasa prof. Ioana Antoniu.

Membru al asociațiilor profesionale: Din anul 1999 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Turda (membru fondator); Membru fondator al Asociației ,,Atelier 7+’’ Turda.

Expoziţii personale (selecții): 2016 – pictură, Sala de conferințe, Primăria Turda; 2009 – grafică, Galeria 7+, Turda; 2005 – pictură, AFP Turda; 2000 – „Două milenii de creștinism”, Teatrul Național ,,Aureliu Manea”, Turda; 1996 – pictură, Muzeul de Istorie, Turda; Participări la expoziţii de grup (selecții): 2021 – expoziția „Rădăcini”, în cadrul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, Grădina Botanică Jibou; HXA Art Gallery; Galeria „Căminul Artei”, București; Artă Plastică Contemporană din România, ediția a II-a, Muzeul de Artă „Dumitru I Grumăzescu”, Iași, Muzeul de Artă „Regina Maria”, Iași; 2020 – Artă plastică contemporană din România, ediția a II-a, Muzeul Castelul Corvinilor, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva; Artă Plastică Contemporană din România, ediția a II-a, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud ; expoziție de pictură, Muzeul de Artă Vâlcea, Râmnicu Vâlcea; expoziție de pictură, Muzeul de Istorie, Turda.

2019 – „Interferențe”, Galeria „Arcade 24”, Bistrița; 2018 – „Turdart”, Galeriile de Artă din Alba Iulia și Hunedoara; 2017 – „În-semn”, Galeria de Artă Turda. Începând din anul 2006 și până în anul 2017, participă la toate expozițiile organizate la Galeria de Artă Turda.

Contact: Tel: 0745 535 113 E-mail: alexandruart@yahoo.com

28

Alexandru PICOVICI, „Rădăcini II”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 Alexandru PICOVICI, „Amprenta timpului”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 29

Dorel David MORAR, „Coloana Cerului”, (lucrarea instalată), 2020

Alexandru PICOVICI, „Rădăcini ”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 (stânga: detaliu) 31

MARIANA PICOVICI pictor, profesor

Născută în 15 octombrie 1966, la Jichişu de Jos, sat Şigău, Cluj.

Studii: 2010 – Master, secţia Pictură, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, clasa prof. Ioan Sbârciu; 2008 – Licenţă, secția Pedagogia Artei, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, clasa prof. Ioana Antoniu.

Membru al asociațiilor profesionale: Din anul 2010 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Turda.

Experiență profesională: Profesor de Educație Plastică, Turda.

Expoziţii personale (ultimii 5 ani): 2017 – „Timp şi tradiții”, Galeria de Artă, Turda; Sala Mare, Primăria Turda; Galeria de Artă, Dej; Expoziții de grup (ultimii 5 ani): 2021 – „Blank 3”, Galeria de Artă a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Municipiului Alba Iulia; Artă Plastică Contemporană din România, ediția a II-a, „HXA Art Gallery”, București; „Căminul Artei,București; Muzeul de Artă „Dumitru I. Grumăzescu”, Iași; Muzeul de Artă „Regina Maria”; Botoşani; HXA Art Gallery; 2020 – Artă Plastică Contemporană din România, ediția a II-a, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Artă Plastică Contemporană din România, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva; Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara; Muzeul de Istorie, Turda; Salonul Național de Artă Plastică „Atitudini Contemporane”, ediția a XIII-a, Biblioteca Națională a României, Sala Papirus, Bucureşti, Truicart Events Brand; Muzeul de Artă, Vâlcea; 2019 – „Interferențe”, Galeria „Arcade 24”, Bistrița; 2018 – „TURDART”, Galeriile de Artă, Hunedoara; „TURDART”, Galeriile de Artă Alba Iulia; 2017 – Expoziţie colectivă de artă plastică a profesorilor de artă plastică „Pro Art”, interjudeţeană (Cluj, Bihor, Mureş, Satu Mare, Sălaj), Galeria de Artă – Turda; „În-semn”, Galeria de Artă Turda; „Oct.Art”, Galeria de Artă – Turda; „Urme”, Galeria de Artă, Turda.

Publicaţii: 2010 – „Poarta”, Editura JRC, Turda, referent ştiinţific: conf. univ. dr. Ioana Antoniu; 2008 – „Catalogul Absolvenţilor UAD, secţia Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative”, Turda, referent ştiinţific: conf. univ. dr. Ioana Antoniu.

Contact: Tel: 0753 035 949

32

Mariana PICOVICI, „Poarta”, ulei/pânză, 50x70 cm, 2021 33

Mariana PICOVICI, „The Moon”, ulei/pânză, 50x70 cm, 2021 34

Mariana PICOVICI, „Rădăcini”, ulei/pânză, 40x30 cm, 2021 35

NICOLAE SUCIU pictor, profesor

Studii: 1980-1981, Bursa Republicană „George Enescu”; absolvent al Conservatorului de arte „George Enescu” din Iaşi, Facultatea de Muzică şi Arte Plastice, Specializarea: Pictură - Restaurare - Profesor de desen (1977-1981, Clasa Profesor Dan Hatmanu).

Membru în asociații profesionale: Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România; Membru al Asociaţiei UAP Baia Mare; Membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Profesionişti (AIAP); Membru al Asociaţiei Internaţionale a Pictorilor Pastelişti din Polonia; Membru al Asociaţiei Internaţionale a Pictorilor Pastelişti din Spania; Membru Fondator al Fundaţiei Culturale Nichita Stănescu; Membru al Comitetului de Onoare al celei de-a IV-a Bienale Internaţionale de Pastel din Polonia, Nowy-Sacz, 2008; Diplomă de Onoare la Trienala de pictură a regiunii carpatice „Rombul de argint”, 2018, Przemysl, Polonia; Premiul pentru Pictură la Bienala Națională de Artă „Lascăr Vorel”, Piatra Neamț, 2019.

Experienţă profesională: Prof. Univ. Dr., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Specializarea Arte Plastice-Pictură.

Expoziții personale: – 24 Expoziții personale în țară.

Expoziții de grup în țară și străinătate: – 110 Expoziții de grup în România; – 98 Expoziții de grup și personale în străinătate (Ungaria, Franța, Polonia, Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Canada, Finlanda, Taiwan, Turcia, SUA, Slovacia, Vietnam, Wales, Cehia, Croația, Spania).

Contact: Str. Barajului, Nr. 134, Baia Mare, jud. Maramureş; Tel: 0740-084536; E-mail: suciunicolae56@yahoo.com

36

Nicolae SUCIU, „Ușa secretă”, tehnică mixtă/pânză, 40x50 cm, 2021 37

38

Nicolae SUCIU, „Răsărit de lună”, tehnică mixtă/pânză, 90x60 cm, 2021 Nicolae SUCIU, „Insule de nuferi”, tehnică mixtă/pânză, 100x120 cm, 2021 39

RADU ȘERBAN pictor, profesor

Născut în 11 octombrie 1960, la Cluj.

Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987, clasa prof. Marius Cilievici.

Membru al asociațiilor profesionale: Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj.

Experienţă profesională: Din 1990 este cadru didactic la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca; în prezent este profesor universitar doctor la specializarea Master Design Textil din cadrul aceleiași universități.

Expoziții personale (ultimii zece ani): 2020 – „Continuum”, pictură, desen, intermedia, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; 2018 – „Ape și mângâieri”, pictură, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia; „Glissando 3”, pictură, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; „Glissando 2“, pictură, galeria „Art Nouveau”, Târgu Mureș; 2016 – „Glissando“, pictură, Galeria „Arcade 24“, Bistrița; 2013 – „Altera Natura”, pictură, Galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău; „Efemeride”, pictură, Spațiul de Artă Contemporană M2, Cluj-Napoca; 2012 – „Reverberații”, pictură și obiect, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi; 2010 – „TransAparențe”, pictură, desen, intermedia, Muzeul de Artă Cluj-Napoca; Participări la expoziții de grup (ultimii zece ani): 2021 – „Spotlighting Cluj”, Caprarola (International Library, Music Education Culture Creativity in Caprarola), Italia; 2020 – „Art Bunavestire 35”, Muzeul Țării Oașului, Negrești-Oaș; „Rondul scriitorilor în dialog cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă”, Cluj-Napoca; 2019 – „High Light”, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca; „Paradisul pierdut”, Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu; 2018 – „Salonul Național de Artă Contemporană Centenar 2018”, Muzeul Național de Artă al României; 2018 – „ReÎntâlnire”, Galeria UAP Baia Mare; expoziția „In Memoriam prof. Dorel Moise”, Centrul Muzeal Bistrița; 2018-2012 – expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, Zalău, Galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Grădina Botanică Jibou; 2017 – expoziția „Pictori de azi la Balcic”, Vila Suita, Balcic, Bulgaria și Elite Art Gallery, București; expoziția „Poetica obiectului, peisajului și portretului tradițional”, Galeria de Artă a Municipiului Iași; „Orologiul din Turn”, Galeria „Concentric”, Bistrița; „Breaking Rules”, expoziția UAD, Muzeul Etnografic Cluj-Napoca; expoziția dedicată Inaugurării Coloniei Pictorilor, Baia Mare; 2016 – expoziția „Arta în Grădină”, Galeria „Arcade 24” Bistrița; expoziția Art Bunavestire 30, Negrești-Oaș, Muzeul Țării Oașului; expoziția „Salonul Național de Pictură București”, Galeria CAV, București; 2015, 2014 – Târgul de Artă „Art Safari”, București; 2014 – expoziția „Add to Address Book” by Mirela Trăistaru, Museum of Young Art, Vienna, Austria; expoziția Simpozionului de Artă „Creștinismul în Dobrogea”, Muzeul de Artă Constanța; expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”, Galeria de Artă Contemporană Sokół, Nowy Sącz, Polonia; „Incident III – Accident”, expoziție internațională de artă contemporană, Częstochowa Muzeum, Galeria Konduktorownia, Polonia; „After Emotions”, Salonul Național de Arte Plastice, Galeria „Theodor Pallady” Iași; 2013 – Bienala de pictură Arad.

Premii: 2016 – Premiul pentru Pictură, Salonul Național de pictură, galeria CAV , București; 1993 – Premiul pentru Tineret al UAP din România; 1992 – Premiul pentru Tineret al UAP (premiu colectiv); 1992 – Premiul SIBCO acordat cu ocazia concursului de pictură tânără al Galeriei „Dominus”, Bucureşti.

Contact: Tel: 0745 055 410 | E-mail: Radu.Serban@uad.ro | web site: www.raduserban.ro 40

Radu ȘERBAN, „Fragment de perete de la Vădurele”, acrilic/pânză, 90x120 cm, 2021 41

Radu ȘERBAN, „Lampa bunicului”, acrilic/pânză, 90x120 cm, 2021 42

Radu ȘERBAN, „Iisus de la Baica”, acrilic/pânză, 70x70 cm, 2021 43

SORIN TÎRT

artist, grafic designer Născut în 18 aprilie 1970, la Hațeg.

Studii: 1999-2000 – Studii la Academia de Stat de Artā, secţia Comunicare Vizuală, Stuttgart, Germania (un semestru); 1995 – absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu”, secţia Grafică, Cluj-Napoca.

Experiență profesională: 2008-prezent – TD STUDIO, Cluj-Napoca, creator de brand, director artistic, grafician, proprietar afacere; 2000-2008 – RADONICRODGERS DESIGN+MARKETING, Toronto, Canada, director artistic, grafician; 1998-2000 – ROBART ADVERTISING AGENCY, Böblingen, Germania, director artistic, grafician; 1993-1998 – IDEA DESIGN & PRINT, Cluj-Napoca, director artistic, coordonator DTP, grafician.

Brand-uri și identități vizuale create: Boema, Bookla, Carrousel, Chios, Che Guevara, Fragment, kupaj, Muura Steakhouse, Nuka Bistro, Roots, Sarea-n Bucate, Toulouse Brasserie, UP (Urban Pedestrian), Vertigo, târgul de vinuri WineUp precum și alte branduri din alte domenii de activitate.

Premii: 2006 – Argint pentru concepţie grafică broșură producātor de parchet Kultur, Summit Creative Awards (Portland, SUA); 2004 – Bronz pentru concepţie grafică broșură Hide Society, Summit Creative Awards (Portland, SUA); 2002 – Premiul 3 pentru concursul de afișe „Children are the Rhythm of the World” (Essen, Germania); 2001 – Locul 6 pentru concurs de creaţie banner animat „Kunstbanner Preis” (Stuttgart, Germania); 2000 – Premiul 3 la concursul de design logo „Regio Media Tag” (Stuttgart, Germania); 1998, 2000 – Admis și tipărit în catalogul „Trnava Poster Biennale” (Trnava, Republica Slovacia); 1998 – Admis și tipărit în catalogul „Warsaw International Advertising Competition” (Warsaw, Polonia); 1997 – Admis și tipărit în catalogul „Lahti Triennial Poster Competition” (Lahti, Finlanda) Contact: Tel: 0740 789 903 E-mail: sorin.tirt@gmail.com

44

Sorin TÎRT, „Apă”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 45

Sorin TÎRT, „Pământ”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 46

Sorin TÎRT, „Aer”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 47

Selecție din lucrările realizate de către artiștii participanți la cea de a X-a ediție a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, desfășurat la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, în perioada 23 august - 1 septembrie 2021.

Lucrările vor întregi colecțiile de artă contemporană ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrului de Cercetări Biologice Jibou și Primăriei orașului Jibou.

Florin GHERASIM

„Greuceanu” fotografie și print/hârtie, 30x30 cm 2021 „Ochilă” fotografie și print/hârtie, 30x30 cm 2021 „Căpcăun” fotografie și print/hârtie, 30x30 cm 2021

Ioan GÎNSCĂ

„Poveste cu pasăre” cianotipie, 60x60 cm 2021 „Poveste cu castel” cianotipie, 60x60 cm 2021

Lucian MUNTEAN

„Grădină Zmeilor” fotografie colorizată, 40x60 cm 2021 „Peisaj” fotografie colorizată, 40x30 cm 2021 „Biserica din Creaca” fotografie colorizată, 40x60 cm 2021

Mariana PAȘCALĂU

„Ascensiune” ulei/pânză, 70x50 cm 2021 „Vulpea violet” ulei/pânză, 50x40 cm 2021 „Uniți în rădăcini” ulei/pânză, 70x50 cm 2021

48

Alexandru PICOVICI

„Rădăcini II” acrilic/pânză, 70x50 cm 2021 „Amprenta timpului” acrilic/pânză, 50x70 cm 2021 „Rădăcini” acrilic/pânză, 70x50 cm 2021

Mariana PICOVICI

„The Moon” ulei/pânză, 50x70 cm 2021 „Poarta” ulei/pânză, 50x70 cm 2021 „Rădăcini” ulei/pânză, 40x30 cm 2021

Nicolae SUCIU

„Răsărit de lună” tehnică mixtă/pânză, 60x90 cm 2021 „Ușa secretă” tehnică mixtă/pânză, 30x40 cm 2021 „Insule de nuferi” tehnică mixtă/pânză, 100x120 cm 2021

Radu ȘERBAN

„Lampa bunicului” acrilic/pânză, 90x120 cm 2021 „Fragment de perete de la din Vădurele” acrilic/pânză, 90x120 cm 2021 „Iisus de la Baica” acrilic/pânză, 70x70 cm 2021

Sorin TÎRT

„Apă” acrilic/pânză, 50x70 cm 2021 „Pământ” acrilic/pânză, 50x70 cm 2021 „Aer” acrilic/pânză, 50x70 cm 2021

49

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN BULGARI, SĂLAJ AUGUST 2021

51

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Vădurele (floarea traforată)

BISERICA DE LEMN „SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL” DIN SATUL BULGARI, SĂLAJ

Documentarea vizuală a unei biserici de lemn din Sălaj a fost inclusă și de această dată între activitățile importante ale Simpozionului. Suntem interesați de locuri și lucruri care, cu mulți ani în urmă, constituiau centre sătești de interes, păstrătoare de valori și moșteniri religioase: bisericile și împrejurimile lor, despre acestea este vorba. Am ajuns în satul Bulgari într-o zi cu ploaie măruntă. Biserica ni s-a arătat imediat după intrarea în sat, pe stânga, pe drumul dinspre Domnin. Împreună cu grupul de artiști, eram nerăbdători să vedem cea mai veche biserică de lemn din Sălaj. Pentru a ajunge la ea, am trecut prin cimitirul vechi și am urcat mai multe scări, la capătul cărora, într-o poziție oblică, datorită vechimii și lipsei unei consolidări, se impunea răstignirea lui Iisus, datată 1883. M-am apropiat cu emoție de intrarea în biserică. Îmi făceam probleme că nu vom putea intra, deși, profesorul Ghiurco de la Domnin, ne spusese că biserica, de obicei, nu se închide. Într-adevăr... biserica era deschisă. După ce ne-am familiarizat cu semiobscurul din interior, am început să deslușim detalii: iconostasul pictat și decorat cu chindeie țărănești, straiele preoțești atârnate pe un umeraș, masa altarului acoperită cu o față de masă, o ladă care conținea, probabil, fețe de masă și ștergare. Locul părea abandonat, ca și cum, dintr-un motiv imperativ, toți credincioșii, împreună cu preotul, ar fi fost nevoiți să părăsească în grabă biserica.

Desigur, fără să mai închidă ușa. Ni s-a părut de neînțeles cum în cel mai vechi monument biserică de lemn din Sălaj poate intra oricine, oricând.

Sorin, colegul nostru grafician de la Cluj, a avut o reacție promptă: „Un loc ca și acesta, cum de nu este îngrijit, ocrotit și valorizat? Parcă nu este al nimănui. Oare nu am putea să intrăm în posesia acestei biserici, să o încadrăm într-un cub de sticlă, pentru ca apoi să fie restaurată și promovată? Nu știu dacă cubul de sticlă ar fi soluția potrivită, dar am înțeles ideea colegului nostru, aceea de a opri degradarea monumentului și de a „răspunde” cineva de tot ce se află în interior și primprejur. Prezența noastră aici, în primul rând, se referă la posibilitatea de a avea un contact direct cu lucrurile vechi, care prin trecerea și patina timpului au devenit parcă mai prețioase, relicve ale unor vremuri trecute.

Poate că soluția cea mai bună, de a păstra și valoriza un astfel de monument, a fost găsită de către pictorul Horia Bernea, fostul director al Muzeului Țăranului Român din București, prin instalarea unei biserici de lemn în interiorul muzeului. Chiar dacă această soluție, una de excepție, a fost pusă în practică, consider că replicarea demersului amintit nu este posibilă, iar soluția cea mai potrivită este conservarea in situ a lăcașului.

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, aflată la o distanță de 20 km de Jibou, este atestată documentar din anul 1547 (chiar dacă dovezile nu sunt palpabile, dar pot fi într-adevăr plauzibile) și păstrează tiparul arhitectural consacrat în zonă, iar singura particularitate care o diferă de celelalte se referă la absida altarului, care este construită pe un plan semicircular. Cu siguranță, în timp, biserica originală a suferit modificări. Dintre acestea, amintim: adăugarea pridvorului de pe latura de sud și a clopotniței de deasupra pronaosului. De asemenea, o caracteristică a acestui monument este dată de tipologia decorului cioplit în formă de funie pe la latura de sud, care aici este foarte proeminent (se detașează mai bine de 15 cm față de bârna peretelui). Ușa de intrare este încadrată cu decoruri străbune constituite din motivul frânghiei, al rozetei și crucii înscrise în cunună. Pictura de început de secol XIX a lăcașului se încadrează în morfologia celorlalte biserici sălăjene, amprenta zugravului Ioan Prodan fiind recunoscută (tot el a pictat și biserica din Bîrsa aflată la o distanță de 5 km). Pictura iconostasului, cu friza apostolilor și cu icoanele împărătești, este mai veche decât pictura interioară, fiind datată 1775. În încheiere, ne exprimăm speranța că proprietarii acestei biserici (preotul paroh și/sau comunitatea locală) vor face tot posibilul pentru ca să păstreze edificiul în condiții foarte bune, iar dacă nu există interes în acest sens, să predea biserica protopopiatului de care aparțin.

Radu Șerban Paginile 52-53: Imagini din timpul documentării 53

54

56

ACTIVITĂȚI CONEXE EXPUNERI, ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII, MUZICĂ, DEMONSTRAȚII CULINARE, EXPOZIȚIE INDIVIDUALĂ ȘI ATELIER DE RENOVARE/RESTAURARE AUGUST 2021 Invitați/participanți: LAURA PAMFILOIU IOAN GÎNSCĂ MARA ALESSIA RUS MIRCEA GROZA LUCIAN MUNTEAN FLORIN GHERASIM ALEXANDRU PICOVICI RADU ȘERBAN MARIN POP

57

SIMPOZION 2021 • ACTIVITĂȚI CONEXE • EXPUNERI

LAURA PAMFILOIU profesor

Născută în 7 mai 1976, la Tîrgu Mureș.

Studii: Absolventă a Facultății de Litere „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția Română-Engleză, 1998.

Experiență profesională: Din 2012 este profesor la Liceul Teoretic Elf unde lucrează și în prezent; Din 1998 lucrează ca profesor de limba engleză, mai întâi în învățământul preșcolar la Grădinița Țăndărică.

Lucrări publicate și activitate literară: „Cine locuiește aici?”, Editura Fabulafia, 2021; „Ceasornicăria lui August”, Editura Via, 2020; Din 2020, sub umbrela „Academiei Motanov”, conduce ateliere online de creative writing pentru copii; Publică o povestire în „Nume de cod Flash Fiction”, Antologie Literomania de proză scurtă apărută la Editura Paralela 45 în 2019; Din 2018 începe o colaborare cu revista „Fabulafia” în care publică poveștile: „Chimion”, „Cine locuiește aici”, „Croco și cursa de alergări”, „Cea mai fericită zi”; „Pălăria bunicului meu”, Editura Via, 2016; „Visul licuriciului”, Editura Via 2015; „Povești cu nasturi”, Editura Via, 2014. Cartea intră în finala concursului național de design de carte „Cele mai frumoase cărți din România”; „Eu, Max și maximonștrii” - caiet de activități și jurnal de lectură al cărții „Regele tuturor sălbăticiunilor”, Editura Arthur, 2014.

PREDAREA LIMBII ENGLEZE CU AJUTORUL SCRIERII CREATIVE După o scurtă prezentare a cărților pe care le-am publicat a urmat o descriere a câtorva dintre cele mai reușite texte multi-modale pe care elevii mei le-au realizat în cadrul orelor de limba engleză de la Liceul Elf. Titlul acestui atelier este chiar titlul lucrării didactice de gradul 1, pe care îl voi susține în acest an și în care am adunat multe exemple de bune practici realizate la școală. În cadrul atelierului am explicat beneficiile pe care le aduce scrierea creativă învățării unei limbi străine, impactul asupra elevului, dezvoltarea inteligențelor multiple, creșterea încrederii și stimei de sine. Am pornit de la premiza că inamicul numărul unu al învățării este rutina. Un profesor bun trebuie mereu să găsească metode și tehnici noi care să scoată din amorțeală elevii, care să-i provoace și să-i ajute să-și descopere talente și abilități pe care nici nu știau că le au.

Utilizarea tehnicilor de scriere creativă la clasă le oferă elevilor șansa de a aduce în clasă experiențe personale, diferite părți ale personalității lor, visuri pe care le au, gânduri opinii. Toate acestea nu ies la iveală în mod obișnuit în predarea clasică, astfel că este extrem de important să le oferim situații de învățare, unde acest lucru să fie posibil. În sprijinul celor spuse mai sus am adus exemple concrete cu fragmente din producțiile literare ale copiilor: „Jurnalul unui naufragiat”, „Alfabetul poveștilor”, „Interviu cu un portret”, poezii de tip haiku, acrostic sau poem grafic.

Utilizarea tehnicilor de scriere creativă la clasă nu dezvoltă doar gîndirea creativă ci și pe cea critică, îi pune în situații noi, îi provoacă să facă alegeri, iar în tot acest timp, uneori fără să-și dea seama îi ajută să învețe o limbă străină într-un mod inedit și cu totul nou.

Paginile 57-59: Imagini din timpul prezentării 58

59

60

61

SIMPOZION 2021 • ACTIVITĂȚI CONEXE • ATELIERE PENTRU COPII • SCRIERE CREATIVĂ

LAURA PAMFILOIU profesor

CE POȚI FACE CU DOUĂ CUVINTE? atelier de creație literară

În cadrul atelierului, am pornit de la cele mai îndrăgite povești pe care le cunoșteau copiii participanți la atelier. Am încercat să ne cunoaștem prin intermediul personajelor care populează cărțile pentru copii, am descoperit împreună ingredientele unei povești reușite. Copiii au fost foarte deschiși și dornici de joacă, în plus au mărturisit că preferă poveștile cu super eroi prin intermediul cărora pot evada din viața de zi cu zi. Au mai spus și că o poveste reușită trebuie să aibă acțiune, să te țină în suspans și, poate cel mai important lucru, să aibă umor.

Prezentările fiind făcute și emoția risipită, am scris împreună scurte povestiri pornind de la perechi de cuvinte pe care le-am folosit pe post de pietricele aruncate în apa unui lac.

Copiii au scris povești cu chipul și asemănarea fiecăruia dintre ei: unele amuzante, altele pline de acțiune, cu personaje obișnuite sau stranii inspirate din viața lor. Chiar dacă textele au fost extrem de diferite, concluzia a fost una, copiii mărturisind că nu și-au imaginat că scrisul poveștilor poate fi atât de distractiv!

Participanți: Barna Alexandru, Ciurcui Gabriel Raul, Grebenar Feri, Grebenar Mădălin, Lehene Gelu Violin, Lingurariu Ionuț Dănuț, Mod Denis Ioan, Varga Abel Micael, Varga Sorin.

Responsabil grupă: Roșu Viorica, educator

Paginile 61-63: Imagini din timpul atelierului de scriere creativă 62

63

64

SIMPOZION 2021 • ACTIVITĂȚI CONEXE • ATELIERE PENTRU COPII • CIANOTIPIE

IOAN GÎNSCĂ artist, profesor

ATELIER DE CIANOTIPII Unul dintre scopurile care ne determină să organizăm ateliere de creație pentru copii este faptul că orelor de desen din școli nu li se acordă importanța cuvenită, iar rutina și lipsa de adaptare a unor profesori la tehnici de predare creative face ca relația elevilor cu materialele și mijloacele de expresie artistică să fie una lipsită de interes.

Grupele de elevi de la Centrul de Servicii Sociale care au participat la atelierele organizate în cadrul Simpozionului au avut posibilitatea să depășească orice inhibiție sau blocaj, atât în relația dintre ei și coordonatorul atelierelor, dar și în relația dintre temele propuse și modalitățile practice de realizare a lucrărilor finale.

De această dată, profesorul Ioan Gînscă le-a propus copiilor o modalitate inedită de relaționare cu natura prin intermediul cianotipiei. Această tehnică permite punerea împreună atât a unor elemente din natură (vegetație) cât și intervenții manuale realizate pe folii transparente, fără utilizarea aparatului de fotografiat, chiar dacă, imaginea finală posedă unele din proprietățile fotografiei.

Copiii au fost fascinați de toate etapele atelierului și s-au bucurat de lucrările realizate care au fost expuse la finalul Simpozionului împreună cu creațiile artiștilor.

Participanți: Barna Alexandru, Ciurcui Gabriel Raul, Grebenar Feri, Grebenar Mădălin, Lehene Gelu Violin, Lingurariu Ionuț Dănuț, Mod Denis Ioan, Varga Abel Micael, Varga Sorin.

Responsabil grupă: Roșu Viorica, educator

Pagina 65-67: Imagini din timpul atelierului de cianotipie 66

68

69

SIMPOZION 2021 • ACTIVITĂȚI CONEXE • MUZICĂ POPULARĂ

MARA ALESSIA RUS elevă

Mara Alessia Rus (17 ani) este din Surduc, județul Sălaj și este elevă în clasa a XI-a la Liceul „Ion Agârbiceanu” din Jibou, profil filologie, fiind îndrumată în tainele artelor vizuale de profesorul Ionel Baltă. A câștigat concursul național de arte vizuale „Icoana Sufletului de Copii” organizat la Sebeș, în clasa a X-a. A mai câștigat și concursul de pictură „Am fost și vom fi” de la Sighetu Marmației, premiul I - Proiect educațional Național „Vis de Iarnă”, Baia Mare, dar și locul I la concursul de pictură „Dragobete pupă fete” de la Ploiești. În anul 2021 a participat la elaborarea expoziției „El-Zorab în contemporaneitate” cu mai multe lucrări în ulei pe pânză, maniera abstractă.

De mică i-a plăcut să cânte, iar de aproximativ patru ani, sub coordonarea profesorului Rodica Pop Seling, a participat și a câștigat mai multe premii la concursuri județene și naționale.

Astfel, premiul I la Festivalul Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Brâulețul” în 2016 și în 2018, dar s-a impus și la alte festivaluri și concursuri județene și naționale, inclusiv unul de consiliere școlară de terapie prin artă și unul internațional în limba franceză.

A fost membră a Ansamblului Folcloric Someșul din Jibou, al Asociației cultural-educative Someșul Jibou, condusă de director Mihai Petriș, coregrafi Anghel și Doina Dușcaș, sub îndrumarea cărora au câștigat mai multe premii, iar acum este elevă a Școlii Populare de Artă - dans popular și face parte din Ansamblul Mugur, Mugurel (premiul I la Breaza, Secțiunea de Dansuri tradiționale românești). În anul 2015, a avut onoarea de a fi prezentă în emisiunea „O dată-n viață” de la TVR, la invitația doamnei cântecului sălăjean, Sava Negrean Brudașcu.

Paginile 69-71: Imagini din timpul recitalului Marei Rus 70

72

73

SIMPOZION 2021 • ACTIVITĂȚI CONEXE • DEMONSTRAȚII CULINARE

MIRCEA GROZA expert la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Țara Silvaniei

TĂIETU PORCULI DIE CRĂCIUN

Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos, Crăciunul, reprezintă pentru noi prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, perioadă de înfrînare atît trupească cît şi spirituală, dezlegarea la mîncare de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri, anumite preparate din carne de porc, dar şi dulciuri de sărbătoare.

Din porcul tăiat în preajma sărbătorilor de iarnă se conservau – prin saramurare şi prin afumare – slănina („clisa”), coastele, jambonul („șoanca”), parte din cap, toate destinate consumării în perioada muncilor cîmpului. „Bujuneala”

– preparat caracteristic doar satelor de pe cursul superior al Văii Agrijului – se compunea din înveliş şi umplutură.

Ca înveliş se folosea „iepurele” porcului (muşchiul lat de sub coaste, fleica) care se săra, se pipăra, se usturoia, iar ca umplutură se foloseau doi-trei cîrnaţi proaspeţi, întregi, şi bucăţi de muşchi crud („pecii). Umplutura se aşeza peste „iepure”, acesta era rulat, cusut şi atîrnat la fum, vara cînd „bujuneala” se tăia în felii ce urmau să fie fripte, cîrnaţii şi muşchii dinăuntru erau la fel de proaspeţi şi fragezi ca în momentul învelirii lor în „iepure”.

An de an, în fiecare casă, preparatele erau aceleași. Nu în fiecare familie se făceau aceleași produse. Ceea ce făceau bunicii se transmitea în familie la generațiile viitoare. Dar în fiecare casă se făceau cîrnați! De asemenea „călbaj” sau „moietic” sau „maioș”, adică caltaboș, de la sat la sat denumirea era alta. În familiile ungurilor se făcea și sîngerete.

Unii făceau „caș de porc” (tobă), alții făceau tot un fel de tobă dar foloseau carnea de pe cap, „călbaj pă cap”.

Porcul tăiat pentru Crăciun trebuia bine planificat încă de la tăiere, să ajungă pentru tot anul viitor. Afumăturile se împachetau, pe categorii, în hîrtie și se așezau în „borte”, cutii făcute din trunchiuri bătrîne de copac aduse special din pădure. Acestea se scobeau, se aranjau și în ele se puneau, pentru a rezista mai mult timp, afumăturile împachetate. Se puneau în straturi alternative cu „pozdări”, tijele uscate rămase de la prelucrarea cînepii. Peste toate astea se punea un strat de cenușă care izola totul.

De obicei se fac diferite feluri de mîncare scăzută cu carne proaspătă: tocană, topală, încingală, zămuță. Se folosește multă ceapă și, de asemenea, varză murată care nu lipsește din „peșnița” nici unui gospodar. Uneori se face gulaș, situație în care se folosesc cartofii. Și dacă tăiem porcul și-i sărbătoare, facem și ceva „coptături” și „șuteminuri”: plăcintie, ritișe, ciurigauă, scoverzi, cozonac („sucitură”) și „turtă” cu mere sau cu „scoacă” (brînză dulce de bivoliță).

Paginile 73-77: Imagini din timpul întâlnirii cu Mircea Groza 74

76

77

Imagine din timpul servirii mesei preparate de Mircea Groza

SIMPOZION 2021 • ACTIVITĂȚI CONEXE • EXPOZIȚE INDIVIDUALĂ

LUCIAN MUNTEAN pictor

PICĂTURA DE APĂ Știință și artă contemporană

Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou a găzduit în ultimii 10 ani Simpozionul Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, coordonat de artistul Radu Șerban, un proiect susținut de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Centrul de Cercetări Biologice Jibou și Primăria orașului Jibou. În anul 2015 am participat la cea de a patra ediție a acestui Simpozion. Tema acelei ediții a fost „Apa din Grădină”.

Practic, fiecare artist participant avea libertatea să se inspire și să creeze ceva legat de apa, din lacurile sau din fântânile grădinii, a bazinelor din sere, din acvarii sau chiar din ploile de vară ce cădeau în averse.

Eu am fost fascinat de la bun început de laboratorul de cercetare de acolo. Îmi amintea de perioada studiilor din facultate. Eram curios să aflu ce conține apa de fapt? Practic o folosim zi de zi, la duș, apoi în paharul din care o bem la masă, o vedem în lacuri, în râuri, e peste tot. Din fericire, deocamdată, nu ducem lipsă de apă! Dar cum arată, dincolo de faptul că e transparentă, incoloră? Aveam ocazia să descopăr și asta era foarte incitant. Timp de câteva zile am prelevat probe de apă, din diferite surse ale grădinii botanice, pe care apoi le-am studiat la microscop, sub îndrumarea cercetătorilor coordonați de Oana Sicora și Lia Mladin.

Banala picătură de apă, pe care în general o subevaluăm, zicând: „… ce mare lucru, e doar o picătură de apă; e mai nimic…”, devine paradoxal poarta spre un microunivers fascinant. Analizând-o la microscop, ai șansa să descoperi că viața se manifestă prin forme nebănuite. Prin binocularul microscopului priveam cu emoție cum anumite forme din acea peliculă de apă mișcă, se deplasează, trăiesc! Cu toate că evident, știam că există microorganisme în apă, eram fascinat să le descopăr. Transparente, cu forme fragile, abia conturate, cu nuanțe de verde, gălbui sau maro vedeai cum acele vietăți se deplasează, respiră sau mănâncă. După uluirea descoperirii am trăit și un moment de rușinare față de ignoranța și a neconștientizării de până atunci. Cât de diversă și complexă e viața și ce dovadă de egoism dăm atunci când ne plasăm mai totdeauna în centrul atenției… nimic nu începe și nu se termină cu noi, darămite Universul! În cadrul Centrului de Cercetări Biologice din Jibou se fac studii în domeniul biologiei vegetale şi moleculare. În prezent, cercetătorii de la Jibou lucrează la un amplu program de studiere a cianobacteriilor (algele albastre-verzi, microscopice, care sunt prezente în toate mediile acvatice) și a speciilor care au capacitatea de a produce biohidrogen. „Studiem aceste specii în perspectiva utilizării lor ca sursă regenerabilă pentru obținerea hidrogenului. Într-un timp scurt, se pot obține cantități mari de cianobacterii în bioreactoare. Această metodă inovativă poate deveni o alternativă la combustibilii fosili din care se obține energie în prezent, dar care sunt în resurse epuizabile”, a declarat directorul științific al Centrului, Lia Mladin.

Paginile 79-83: Imagini din timpul lucrului și montării expoziției lui Lucian Muntean 80

81

84

85

SIMPOZION 2021 • ACTIVITĂȚI CONEXE • ATELIER RENOVARE/RESTAURARE

CASA DE LA SAT, TOPOS MAGIC

De fiecare dată, pe traseele de documentare din jurul Jiboului vedem case părăsite, gospodării în paragină, sate cu oameni vârstnici. O nostalgie ne cuprinde și ne face să ne gândim la vremurile trecute, din urmă cu 50 de ani, atunci când satele erau pline de dinamism și comuniunea cu natura era ceva firesc. În afară de inițiative locale, private sau în parteneriat cu instituții de cultură, nu există programe guvernamentale care să salveze și să reactiveze astfel de locuri. În cadrul Simpozionului, ne-am propus ca în afara activităților de creație, ca o modalitate complementară de a dialoga cu natura și cu istoria, având ca reper sistemul de clacă, o modalitate frecvent întâlnită în satul de odinioară, aceea de întrajutorare prin muncă, să ne punem în valoare și alte deprinderi și priceperi în afara celor care țin strict de actul artistic. În anul 2020 împreună cu trei colegi am început lucrări de salvare și conservare a gospodăriei Pop Ștefan din Năpradea. S-au degajat materiale degradate din șură și s-au făcut reparații de urgență la podul și acoperișul grajdului. În septembrie 2021 am început șantierul cu degajarea materialelor de prisos din podul casei. S-a lucrat atent, minuțios, cu grija și atenția unor arheologi pentru dibuirea și salvarea artefactelor uitate sub colbul așternut în răstimpul zecilor de ani. Pentru ușurarea sarcinii care apasă pe pereți șubrezi, s-au luat toate țiglele de pe casă. Au fost sortate bucată cu bucată și depozitate cu grijă, pentru a fi repuse la loc, când va fi sorocul. S-au făcut intervenții, reparații de urgență la șarpanta de lemn a acoperișului. Apoi s-a trecut la învelirea acoperișului casei și a peretelui din spate cu o prelată impermeabilă, bine ancorată, menită să apere de ploi, vânturi, zăpadă. Pentru că timpul efectiv de muncă a fost unul redus, în jur de 15 ore în decurs de 3 zile, ne-am propus ca în anul viitor să continuăm efortul nostru de a salva această casă din Năpradea pentru ca la final, aici, să existe o alternativă de a trăi, lucra și crea.

O vizită recentă la Năpradea arată că lucrurile s-au făcut cu temei, prelata a protejat bine casa, conservarea ei temporară fiind bine făcută.

Urmează alți ani, alte etape. Vom reuși, vom învinge?! Cu credință, cu speranță, cu siguranță, da!

Florin Gherasim Participanți: Florin Gherasim, Alexandru Picovici, Radu Șerban, și Marin Pop

Paginile 85-89: Imagini din timpul șantierului de la Năpradea 86

87

88

89

90

91

EXPOZIȚIA „RĂDĂCINI“ GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU SEPTEMBRIE 2021 Expozanți: FLORIN GHERASIM | IOAN GÎNSCĂ MARIANA PAȘCALĂU | ALEXANDRU PICOVICI MARIANA PICOVICI | LUCIAN MUNTEAN NICOLAE SUCIU | RADU ȘERBAN | SORIN TÎRT Curator: IOAN GÎNSCĂ

94

„RĂDĂCINILE” ARTIȘTILOR Selecții din gândurile și argumentele artiștilor care au participat la ediția a X-a a Simpozionului

Lucian Muntean Tema „Rădăcini”, așa cum o înțeleg eu, pune în relație, într-un mod simbolic și metaforic, două aspecte. Pe de o parte, o întoarcere spirituală la „rădăcinile” religiei, a credinței, prin intermediul simbolurilor funerare și al frescelor, iar pe de altă parte, o întoarcere la „rădăcinile” naturii printr-o asociere dintre cadrul natural și cel recreat artificial în Grădina Botanică.

Am selectat patru lucrări de fotografie care au fost realizate în cadrul Simpozionului, la ediția din anul 2014. Anul acesta mi-am propus să revizitez sursele în format digital, să le desaturez (le-am transformat în alb, negru și griuri), să le imprim pe hârtie la dimensiunile de 40x60 cm și 40x30 cm și în final să le colorizez manual, cu pasteluri extrafine PanPastel și Sennelier.

Mariana Pașcalău M-am bucurat să aflu că tema acestei ediții se intitulează „Rădăcini”, deoarece demult mă preocupă această idee. Probabil există, se creează niște legături energetice între noi și zona geografică în care ne-am născut, mamă, limba maternă, pământ, sau probabil mai există și alte motive mult mai adânci și mai puțin accesibile minții, legate de originile noastre primordiale ca spirite. Toți acești factori poate că au influențat sentimentul meu de acasă dintotdeauna, și motivul este cu siguranță, mereu același: calitatea legăturii mele cu Sursa din care provin, cu acel acasă... Îmi propun ca prin ceea ce pictez să întăresc dorința de triumf a frumosului etern și deja creat. Îmi face bine să mângâi suprafața pânzei, formele pe care le pictez și să mă minunez cum a putut fi o petală de trandafir atât de minunat creată, mătăsoasă, gingașă și totuși atât de puternică. Fără o rădăcină nu s-ar fi putut naște. Așa s-au născut lucrările mele intitulate „Unitate în rădăcini”.

Alexandru Picovici Experiența pe care am trăit-o în Grădina Botanică din Jibou este una aparte. Am revăzut artiști pe care nu i-am întâlnit de mai mulți ani, iar compania lor a fost benefică pentru actul de creație. Artiștii participanți la ediția a X-a au fost artiști de nota 10. În lucrările mele am fost atras de amprenta timpului și de urmele lăsate de acesta pe castelul din incinta grădinii. În mod special am urmărit simbolul „fereastră”. Interesantă mi s-a părut și invazia roșului, culoare de ulei așternută întâmplător pe luciul apei, în relație cu o vegetație ale cărei rădăcini țineau compactă colonia de nuferi.

Mariana Picovici Adeseori simțim cum „vegetalul” din noi îşi cere dreptul la afirmare şi încercăm să pătrundem în miezul ființei noastre pentru a-i lăsa „rădăcinile” să răbufnească şi să îşi facă loc spre ceea ce tindem din cele mai tainice străfunduri. Uneori, însă, aceste „rădăcini” se opresc în fața „porților neprevăzutului” care ne dau un sentiment de aşteptare, de teamă, de regret, de speranță şi ne surprind apoi prin modul în care se reinventează pentru a ieşi la lumină. Rădăcinile evadează prin porțile sufletului nostru pentru a atinge stelele.

Nicolae Suciu Invitația primită la sfârșitul lunii august din partea pictorului Radu Șerban și a organizatorilor celei de-a 10-a ediții a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale în Grădina Botanică din Jibou a constituit, pentru mine, un dialog neașteptat cu particularitățile picturale ale locului. Pornind de la titlul generic „Rădăcini”, sugerat de către curatorul ediției, simpozionul a avut ca rezultat soluții îndrăznețe și creații artistice imaginate de fiecare participant într-un registru cromatic personal. Pentru mine rădăcinile au însemnat o legătură firească și invizibilă între membrii breslei de pictură, acele fire nevăzute care ne leagă prin linie formă și culoare. Topografia locului, cu oferta vizuală generoasă, m-a determinat la transpunerea pe pânză a motivelor picturale specifice: misterul ușilor ferecate ale castelului, misterul umbrelor nocturne devoalate de răsăritul de lună, lacul cu nuferi și nori reflectați de oglinda apei.

Radu Șerban Pentru mine, rădăcinile sunt sursele de inspirație, punctele de pornire, bornele care m-au format și, mai apoi, m-au ghidat. Aceste borne sunt plasate undeva în trecutul mai îndepărtat. Viața la țară de la sfârșitul secolul trecut a însemnat pentru mine un model de valori certe, legate de modul de viață, de credință, obiceiuri și tradiții, de meșteșuguri dedicate înfrumusețării hainelor și a obiectelor din inventarul gospodăriilor de la țară. Pentru comunitatea sătească, biserica însemna credința, liturghiile, vecerniile și sărbătorile. Era locul comunitar în care se binecuvântau nunțile și botezurile sau se pomeneau cei plecați. Gospodăria era miniuniversul care conținea tot ce era nevoie pentru viețuire. Dezrădăcinarea înseamnă uitarea acestor valori și însușirea unor alte repere de viață. În lucrările realizate în această ediție a Simpozionului, un fragment de perete din lemn și o parte dintr-o fereastră, de la biserica din Vădurele, lampa din odaia bunicului și răstignirea de lângă localitatea Baica, s-au constituit în sursele primare care au alimentat gândul și inspirația.

Paginile 94-103: Imagini de la vernisajul expoziției „Rădăcini”, Grădina Botanică Jibou 95

96

97

100

101

A

A BOJIBOU NI FA TA - RO MÂSILE NICĂ „VA

TI

N DI

CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

„ JI

GRĂ

CONSILIUL JUDEȚEAN SĂLAJ

CERCETĂRI B DE IO

BO U

L

E * GIC LO

* CEN TR U

Organizatori:

CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE JIBOU

Parteneri:

PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU

ASOCIAȚIA PRIETENII GRĂDINII BOTANICE

UAP DIN ROMÂNIA, FILIALA CLUJ

Colaboratori:

SĂLAJ PLUS - ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ

ASOCIAȚIA CULTURALĂ CONTINUUM

Partener online:

MODERNISM.RO - REVISTĂ ONLINE DE CULTURĂ Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, ediția a X-a, 2021 Coordonatorul Simpozionului, concept grafic catalog: Radu ȘERBAN Curatorul Taberei de Pictură, ediția 2021: Ioan Gînscă Corectură: Oana-Maria BARARIU-SĂVUȘ Texte: Florin GHERASIM, Mircea GROZA, Lucian MUNTEAN, Laura PAMFILOIU, Mariana PAȘCALĂU, Alexandru PICOVICI, Mariana PICOVICI, Mara Alessia RUS, Nicolae SUCIU, Radu ȘERBAN Fotografii: Dorel GĂINĂ, Florin GHERASIM, Lucian MUNTEAN, Radu ȘERBAN Participanți: Florin GHERASIM, Ioan GÎNSCĂ, Mariana PAȘCALĂU, Alexandru PICOVICI, Mariana PICOVICI, Nicolae SUCIU, Radu ȘERBAN, Sorin TÎRT Invitați: Mircea GROZA, Laura PAMFILOIU, Maria Alessia RUS Tipar: MEGA, CLUJ-NAPOCA, 2022

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Simpozionul Internaţional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”: ediția a X-a, Grădina Botanică „Vasile Fati”, Jibou (23 august-1 septembrie 2021).

Zalău: Caiete Silvane, 2022 ISBN 978-606-914-203-5 73

TD STUDIO

www.SimpozionulArtaInGradina.ro