Arta în Grădina. 10 ediții

IA MÂ N

A

A BO O U - R O EF TA NICĂ „VASIL

TI

N DI

JIB

„ JI

BO U

* CEN TR U

CERCETĂRI B DE IO E * GIC LO

L

GRĂ

PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL JIBOU

RADU ȘERBAN

ARtA ÎN GRăDiNă 10 EDIȚII I 2012-2021 SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE

ARTA ÎN GRÃDINÃ Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

asociația culturală

4

ARtA ÎN GRăDiNă 10 EDIȚII I 2012-2021 SIMPOZION INTERNAȚIONAL DE ARTE VIZUALE 71 ARTIȘTI, 18 EXPOZIŢII, 3 COLECŢII DE ARTĂ, 6 WORKSHOPURI, 9 ACTIVITĂŢI DE DOCUMENTARE, 19 EXPUNERI, 6 MANIFESTĂRI CULTURALE, 7 DEMONSTRAŢII CULINARE

CUVÂNT ÎNAINTE | 4 TABăRA DE CREAȚIE DIN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI | 12 CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR | 14 ARTIȘTII PARTICIPANȚI | 27 ARTIȘTII ȘI LUCRĂRILE REALIZATE ÎN TABĂRĂ | 32 VIZITE DE DOCUMENTARE | 114 ACTIVITăȚI CONExE ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI | 136 ACTIVITĂȚI CULTURALE | 138 PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI | 154 ATELIEREE DE CREAȚIE PENTRU COPII | 196 ATELIER DE RENOVARE ȘI RESTAURARE | 212 DEMONSTRAȚII CULINARE | 218 ExPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI | 222 EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR | 224 EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI | 268 EXPOZIȚII CU CARACTER RETROSPECTIV | 284 MATERIALE DOCUMENTARE ȘI DE PREZENTARE | 286 CATALOAGELE EDIȚIILOR | 288 CATALOAGE ȘI PLIANTE ALE EXPOZIȚIILOR INDIVIDUALE | 292

5

ARTA ÎN GRĂDINĂ 10 EDIȚII

I 2012-2021

CUVÂNT ÎNAINTE Radu Șerban Daniel Săuca Cosmin Sicora Dan Ghiurco

6

De zece ori în Grădină. De la gând la faptă Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului

În vara anului 2012, la inițiativa lui Flavius Lucăcel,

administrat de Grădina Botanică din Jibou. Mai

am realizat expoziția mea „Memoria locurilor” la

mult decât atât, artiștii se bucură și de faptul că

Școala generală din Năpradea, satul în care am

motivele, sursele de inspirație sunt la tot pasul, iar

copilărit, satul bunicilor. Printre multele discuții

cazarea se face chiar în incinta Grădinii, în casa de

avute cu el, a fost vorba și despre posibilitatea

oaspeți a acesteia.

organizării unei tabere de pictură la Grădina

În cadrul fiecărei ediții a simpozionului, tabăra

Botanică din Jibou. Chiar dacă eram conștient de

de creație este activitatea principală. În jurul ei

oportunitatea unei astfel de întreprinderi, priveam cu

gravitează și celelalte activități conexe. Încă de

circumspecție obținerea unei finanțări, fie ea chiar și

la început am hotărât să invit câte un curator la

la nivel de „plutire”. După o întâlnire cu Daniel Săuca,

fiecare ediție a taberei care să propună artiștilor

managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului

teme generic și să medieze rezultatele muncii lor

Sălaj și Cosmin Sicora, directorul Grădinii Botanice

pentru publicul amator de artă prin intermediul

„Vasile Fati”, am înțeles că și domniile lor așteptau

vernisajelor și al textelor curatoriale și critice expuse

o astfel de inițiativă, prin urmare, fără a mai sta

în cataloagele simpozionului.

pe gânduri, în toamna aceluiași an, am demarat

În cele 10 ediții ale simpozionului de la Jibou, la

prima ediție a Simpozionului de Arte Vizuale „Arta

tabăra de creație au participat șaptezeci de artiști,

în Grădină”. Cu toate că, atunci, nu mă gândeam

în principal din România, dar și artiști de origine

că manifestarea noastră va dăinui zece ani, mi-am

română din străinătate sau artiști străini din Ungaria,

propus ca încă de la început, să stabilesc un cadru

Polonia, Rusia, Republica Moldova, Canada și SUA.

profesionist în care să se desfășoare simpozionul.

Limbajul vizual nu are granițe și din acest motiv

Am dorit să diferențiez manifestarea de la Jibou de

relațiile noastre cu artiștii străini au fost cordiale

celelalte tabere sau simpozioane desfășurate în țară

și eficiente. Pentru artiști, documentarea „pe

sau în stăinătate, impunând un format care, în afară

teren” este una dintre cele mai directe modalități

de tabăra de creație, să conțină și altfel de activități

de a interoga realitatea. În cadrul vizitelor de

pentru artiști, copii sau publicul apropiat de cultură.

documentare, o altă activitate adiacentă taberei

Consider că elementul de identitate cel mai important

de creație, facem o reverență la locurile sacre din

al simpozionului de la Jibou este reprezentat de

jurul orașului Jibou. Bisericile de lemn, căci despre

cadrul deosebit în care acesta se desfășoară: pe de

ele este vorba, sunt păstrătoare de istorie. Ele nu

o parte, este vorba de ambianţa istorică a castelului

reprezintă doar locul de rugăciune, de comuniune cu

în stil baroc al fostului baron Wesselényi, iar pe

divinitatea, ci și locul încărcat de liniște, frumos și

de alta, ambianța mediului peisagistic de excepţie

mister. Începând cu ediția din anul 2015, am vizitat

7

8

și documentat 9 biserici monument-istoric.

și sub formă de lectură, prin răsfoirea cataloagelor

De asemenea, tot în cadrul vizitelor de documentare,

dedicate, sau virtual, pe site-ul simpozionului. În

am vizitat și alte obiective de interes cultural și

urma celor zece ediții, s-au organizat zece expoziții

turistic din Sălaj: castrul roman de la Porolissum,

de grup la Grădina Botanică din Jibou, la încheierea

cimitirul evreiesc de la Năpradea și aria naturală

fiecărei ediții, șapte la Centrul de Cultură și Artă

protejată „Grădina zmeilor” de la Gâlgău Almașului.

al Județului Sălaj în cadrul MuzaFest și o expoziție

Formatul simpozionului, în afară de tabăra de creație

cu caracter retrospectiv la Galeria „Arcade 24” din

și de vizitele de documentare, include și o serie

Bistrița. Din anul 2013 și până în anul 2018, tot la

de activități conexe cum sunt: serile de poezie, de

CCAJS, în paralel cu expozițiile de grup, sub egida

muzică, miniconferințele, atelierele de creație pentru

simpozionului, am organizat alte șase expoziții

copii și serile cu demonstrații culinare. Astfel, la

individuale ale câte unui artist participant la

edițiile simpozionului am avut plăcerea să audiem și

simpozion. La vernisajele expozițiilor a participat un

să interacționăm cu douăzeci și cinci de personalități

număr apreciabil de admiratori ai artei contemporane.

ale culturii regionale și naționale, poeți, scriitori,

Fiecare ediție a fost documentată în cataloage de o

muzicieni, experți în management cultural, diplomați

bună calitate grafică, apărute sub siglele editurilor

și profesori. De asemenea, cinci dintre artiștii

„Eikon”, „Limes” și „Mega”, toate din Cluj-Napoca și

participanți și alți cinci curatori au prezentat în

„Caiete Silvane” din zalău.

fața colegilor lor teme de interes pentru artele

După anul 1990, în general, instituțiile care aveau în

vizuale precum și contribuții personale reflectate

domeniul lor de activitate tezaurizarea și promovarea

în creațiile proprii.

culturii contemporane, nu au mai achiziționat lucrări

În simpozionul nostru acordăm o atenție specifică

de la artiști, cu foarte rare excepții. În schimb,

atelierelor de creație organizate în principal pentru

instituțiile care susțin simpozionul nostru, fără a

grupe de copii de la Centrul de Servicii Sociale din

recurge la achiziții de operă de artă, indirect, în

Jibou. Până acum s-au desfășurat șase acivități de

urma donațiilor făcute de artiștii participanți la

creație, la care au participat un număr de 50 de copii

simpozion, au reușit să-și înfiripe, iar mai apoi să-și

și elevi. Coordonatorii atelierelor au fost profesori

dezvolte colecții de artă recentă. Prin urmare, un

de la UAD din Cluj-Napoca și de la Liceul „Elf” din

scop al simpozionului, acela de a valoriza rezultatele

același oraș.

taberei de creație, a fost atins tocmai prin faptul că

Bilanțul fiecărei ediții a simpozionului a putut fi

operele de artă realizate la Jibou, devin patrimoniu,

cuantificat atât printr-o experiență directă, în fața

constituindu-se în valori ale artei contemporane.

lucrărilor realizate cu ocazia expozițiilor anuale, dar

Consider că este necesar să precizăm faptul că

proiectul Simpozionului internațional de Arte Vizuale

prin organizarea unor expoziții itinerante în țară,

„Arta în Grădină” este unul realizat și susținut

la muzee sau galerii de artă. De asemenea, s-ar

exclusiv printr-un efort local la care au contribuit

putea iniția parteneriate cu Grădini Botanice din

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrul

Europa pentru a le prezenta ceea ce am reușit

de Cercetări Biologice și Grădina Botanică din

să facem la Grădina Botanică din Jibou. Consider

Jibou, Primăria și Consiliul Local din același oraș. În

că ar fi necesar să atragem de partea noastră

calitate de inițiator al simpozionului și coordonator

și instituții private care să susțină activitățile

al celor zece ediții, doresc să adresez mulțumirile

noastre. În altă ordine de idei, ar fi de dorit ca prin

mele personalităților care conduc instituțiile mai

modalități potrivite de persuasiune să apropiem de

sus menționate, domnului Daniel Săuca, domnului

activitățile noastre publicul tânăr, care de cele mai

Cosmin Sicora și domnului Dan Ghiurco.

multe ori ne-a lipsit.

Pentru mine, fiecare ediție de Artă în Grădină, a

La acest moment de bilanț, îmi exprim satisfacție

însemnat un nou început. De fiecare dată, altfel era

pentru tot ce s-a realizat în cele zece ediții.

organizată Grădina, alții erau artiștii participanți,

Doresc să aduc mulțumirile mele artiștilor care

altele erau propunerile tematice, alta era lumina,

s-au perindat pe la Grădină, curatorilor, invitaților

culoarea, ceața de pe Someș și... mirosul Grădinii,

și, nu în ultimul rând, publicului care a apreciat

dar, mereu, alte provocări apăreau la orizont.

ceea ce am făcut. De asemenea, aduc mulțumiri

Ne-am putea opri aici sau am putea continua

și angajaților Grădinii Botanice, care de multe ori

și duce la un alt nivel simpozionul. Dacă se va

ne-au ajutat și au sprijinit demersurile noastre

decide continuarea lui, cu siguranță va trebui

pentru a asigura un cadru cât mai potrivit pentru

mărită vizibilitatea rezultatelor taberei de creație

desfășurarea simpozionului.

9

GRăDiNA BUCURiEi danIeL săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Am scris nenumărate rânduri „introductive”, mai mult

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrul

sau mai puțin vanitoase. oricum, e oarecum ciudat

de Cercetări Biologice/Grădina Botanică și Primăria

să-ți lauzi singur marfa, chiar dacă azi treaba asta se

orașului Jibou merită să continue, probabil cu adaptări

cheamă marketing.

de parcurs. Și în sensul dezvoltării componentei

La aniversarea a zece ediții a Simpozionului

educaționale. Poate că „Arta în Grădină” va fi un rai și

internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”

pentru alți reprezentanți ai artelor, altele decât cele

m-am gândit că este nimerit să scot în evidență

vizuale. Poate. Până atunci, până la edițiile viitoare,

bucuria. Sunt convins că dincolo de organizarea

mă bucur că, într-o țară a lucrului prost făcut, toți cei

evenimentului artistic apare bucuria, nu numai

implicați în proiectul nostru au reușit să facă un lucru

pentru cel care, într-un fel, a „nășit” administrativ

bun. Și pentru Sălaj. Pas cu pas...

incursiunile artiștilor vizuali în cea mai cunoscută grădină sălăjeană.

Sunt bucuros că am reușit să organizăm zece ediții ale simpozionului nostru. Sunt bucuros că am reușit să edităm și să tipărim mai multe cataloage cu participanți și produsele lor artistice, să susținem expoziții. Sunt bucuros că „Arta în Grădină” a devenit un proiect al comunității din Jibou, punând în evidență „perla” turismului din Sălaj: Grădina Botanică „Vasile Fati”. Sunt bucuros că, de la an la an, tot mai mulți sălăjeni, și nu numai, s-au alăturat demersului cultural inițiat și susținut de pictorul Radu Șerban și echipa sa. Mă bucur de... toată bucuria dată de acest proiect. Încotro, „Arta în Grădină”? Parteneriatul între

10

UN DECENiU DE ARtă ÎN GRăDiNA DE LA JiBoU cosMIn sIcoRa, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou

Cu zece ani în urmă, într-o primăvară frumoasă

Și ce loc mai bun de desfășurare a unui astfel

pe meleaguri transilvane s-a născut un proiect

de demers artistic decât o grădină botanică,

ce îngemănează firesc arta cu frumusețea și

cu toată complexitatea și diversitatea ei de

complexitatea naturii. oameni, care au pus

forme și culori!

mai presus de materialismul vieții cotidiene

Dorim, în moment aniversar, Simpozionului „Arta

aspirațiile artistice și culturale ce sunt în

în Grădină” la cât mai mulți și rodnici ani și

sufletul fiecăruia, și-au unit dezinteresat forțele,

mulțumim celor ce participă și celor care susțin

timpul și spiritul creator pentru materializarea

acest demers artistic!

Simpozionului de Arte Vizuale de la Jibou.

11

ARtă Și GRăDiNă dan GHIuRco, Primarul orașului Jibou

Încă din cele mai vechi timpuri omul s-a lăsat

Suntem convinși că împreună putem continua acest

inspirat de realitatea înconjurătoare și a transpus-o

simpozion prin care Grădina Botanică „Vasile Fati”

în artă în toate formele sale. Arta, acest liant

și implicit orașul Jibou este cunoscut atât în țară

dintre popoare, generații și semeni, are rolul de a

cât și în străinătate, iar lucrările de artă realizate la

ne apropia, de a crea punți între culturi, fiind un

Jibou, constituie opere ale artei contemporane.

limbaj universal. În contextul actual arta ne dă o

Mult succes în continuare și mulțumim celor care

lecție, aceea a apropierii și comunicării. Ea permite

participă la susținerea acestui simpozion!

imaginației să zburde liberă, fără constrângeri de formă sau de fond. Mă bucur că în orașul Jibou există o astfel de sursă de inspirație, Grădina Botanică „Vasile Fati” – care devine, an de an, lăcaș de creație pentru artiști din toate colțurile lumii.

Se spune că o imagine spune mai multe decât o mie de cuvinte. Nu pot decât să aprob această afirmație, adăugând și faptul că „Ars longa, vita brevis – Arta este lungă, viața este scurtă”. Așadar, imaginea are puterea de a opri timpul în loc, de a surprinde crâmpeie de natură care vor încânta ochiul privitorului de azi și de mâine, prin claritate și frumusețe.

Artă și grădină, simpozionul de arte vizuale le așază pe amândouă la aceeași masă, asigurând un context propice creației.

Primăria și Consiliul Local al orașului Jibou salută, încurajează și susține acest proiect din anul 2017.

12

13

ARTA ÎN GRĂDINĂ 10 EDIȚII

I 2012-2021

TABăRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI CURAtoRii Și tEMELE EDiȚiiLoR ARtiȘtii PARtiCiPANȚi ARtiȘtii Și LUCRăRiLE REALizAtE ÎN tABăRă VizitE DE DoCUMENtARE

Simpozionul de Arte Vizuale ARtA ÎN GRăDiNă de la Grădina Botanică din Jibou și-a propus ca în cadrul taberei de Creație, într-un mediu peisagistic de excepţie şi în ambianţa istorică a Castelului Wesselényi, să faciliteze dialogul între generaţii diferite de pictori, graficieni sculptori și artiști fotografi, care să se exprime într-un mod liber, fără constrângeri, pentru a crea lucrări cu marcă individuală care să reflecte amprenta acestui loc. În cadrul fiecărei ediții a simpozionului, tabăra de creație se constituie în activitatea principală. În jurul ei gravitează toate celelalte activități conexe.

Majoritatea artiștilor contemporani își desfășoară activitatea de creație în studiourile proprii, locul în care concepția, creativitatea și inspirația se suprapun cu tehnica utilizată, confortul și intimitatea spațiului de lucru. La Grădină, atelierul este reconfigurat, fie se mută în natură, fie se adaptează condițiilor de la fața locului. Chiar dacă ambianța vegetală este omniprezentă, artistul nu se lasă dominat de aceasta. Pentru el, natura este un pretext care-i permite să-și lărgească aria de interes. Elementele văzute, preluate, prelucrate, recreate, filtrate de propria personalitate, sunt incluse în creația sa.

14

15

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR

16

EDIȚIA A X-A, 2021

EDIȚIA A V-A, 2016

23 august - 1 septembrie 2021

8 - 20 august 2016

Curator: Ioan GÎnscă

Curator: Florin Gherasim

Tema ediției: Rădăcini

Tema ediției: Aerul Grădinii

EDIȚIA A IX-A, 2020

EDIȚIA A IV-A, 2015

30 august - 8 septembrie 2020

10 - 24 IULIE 2015

Curator: Radu Șerban

Curator: Florin Gherasim

Tema ediției: Locul Ales

Tema ediției: Apa în Grădină

EDIȚIA A VIII-A, 2019

EDIȚIA A III-A, 2014

19 - 29 august 2019

26 august - 5 septembrie 2014

Curator: Vasile Cioca

Curator: Florin Gherasim

Tema ediției: Podoabele Grădinii

Tema ediției: Grădina din vis / Visul din GrădinĂ

EDIȚIA A VII-A, 2018

EDIȚIA A II-A, 2013

8 - 18 OCTOMBRIE 2018

12 - 22 august 2013

Curator: Oliv Mircea

Curator: Florin Gherasim

Tema ediției: Izvorul. Lumină din lumină

Tema ediției: GÂNDURI ÎN GRĂDINĂ

EDIȚIA A VI-A, 2017

EDIȚIA I, 2012

18 - 28 IULIE 2017

3 - 13 septembrie 2012

Curator: Ramona Novicov

Curator: Florin Gherasim

Tema ediției: Hortus Closus

Tema ediției: JIBOU, GRĂDINA ARTEI

17

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR EDIȚIA A X-A

23 august - 1 septembrie

2021

Tema ediției: Rădăcini Curator: Ioan GÎnscă

FOUR THIRTY-THREE

întinse pe sub orașele noastre. Mai văd că, indiferent de vreme, copacii preferă să-şi trimită mesajele

M-am născut și am crescut la bloc. Am copilărit

de la unul la altul prin intermediul rădăcinilor.

într-un cartier comunist. Supraviețuirea printre

Rădăcinile se întind până departe, depăşind adesea

betoane a fost suportabilă prin existența unei grădini

dublul diametrului coroanei. Se intersectează şi se

botanice în oraș. Bunica dinspre tată locuia singură,

întrepătrund cu extremităţile subterane ale vecinilor.

într-o casă, în apropierea acesteia.

Interacționează. Schimbă informaţii. Pâlcuri de

Ani de zile a fost în posesia cheii de la intrarea din

filamente fungice unesc pe sub pământ copacii unii

spate. O cheie mare, de aluminiu. O primeam de

de alții și formează rețele interconectate cu vârste

fiecare dată când îmi vizitam bunica în vacanța de

venerabile. Știm prea puține lucruri despre lucrurile

vară. Îmi punea două sticle de lapte într-o sacoșă

ce se aștern sub picioarele noastre. Așa încât,

țesută de ea și mă trimitea să-i aduc apă de la

posibilitatea ca rădăcinile grădinii prin care tocmai

izvorul din mijlocul grădinii botanice. Dacă aș putea

pășim să spună lucruri cu mult mai importante decât

ridica toată grădina și să ți-o aduc, să o înfășori

ceea ce s-a spus aici este foarte mare. Nu pot

pe umerii tăi ca un kimono. După patruzeci de ani

decât să mă bucur și să ascult la maximum

primesc o altfel de cheie, pentru a intra într-o altă

John Cage, „Four thirty-three”.

grădină botanică, de data aceasta împreună cu o mână de artiști. Vom descoperi împreună izvoare și mai ales rădăcini – amintiri din care ne hrănim o viață întreagă. De orice fel ar fi ele, rădăcinile fixează, asigură creșterea, susțin, se adaptează, rezistă, stabilesc legături, rezolvă probleme. Suntem dependenți de ele. De la primii pași în grădină privesc în jos și îmi imaginez pământul transparent. Rotesc grădina. Rădăcinile sunt cele care cresc acum spre cer. Cu ajutorul „lentilelor” Wohlleben și Macfarlane văd o țesătură fascinantă – mii de fibre fungice suspendate între rădăcinile subțiri ale copacilor, legăturile lor prolifice care creează o pânză delicată, cel puțin la fel de complicată ca și cablurile ori fibrele

18

EDIȚIA A IX-A

30 august - 8 septembrie

2020

Tema ediției: Locul ales Curator: Radu Șerban

Fiecare ediție a Taberei de Creație din cadrul

tot. El se poate revela ca un prototip de frumusețe,

Simpozionului propune artiștilor participanți o

care însumează locuri cu identități diferențiate:

temă generică. În acest an, motivul selectat se

locul parcului dendrologic, locul florilor, al gardului

circumscrie conceptului intitulat Locul ales, loc unic,

viu, locul serelor, al sectorului sistematizat, al apei,

diferit de alte locuri comune. Noţiunea de loc este

al pădurii sau locul coloanei lui Morar. În afară de

foarte cuprinzătoare deoarece tot ce se vede în jurul

suprafața Grădinii, ne putem raporta și la Grădina în

nostru, tot ce a creat natura în timp şi în condiţii

context, putându-i integra, astfel, castelul Wesselényi,

nedeterminate de om, este loc, „loco terrae”, întregul

sau la împrejurimile Grădinii, orașul Jibou, Valea

Pământ, suma tuturor locurilor, natura din jurul nostru. Someșului și vârful Piscuiul Ronei. În afară de acest Aceste locuri nu au fost plăsmuite de om, el le-a

loc care ne adoptă și cu care rezonăm timp de 10 zile,

găsit, le-a descoperit şi uneori le-a transformat după

fiecare artist aduce instinctual cu el și alte locuri

puterile şi nevoile sale. În mod particular, locul este

alese, numai de ei știute, care aici vor ieși la iveală

un dat, îl găsim peste tot, îl vedem, îl percepem, îl

și se vor întruchipa pe pânzele albe. Aceste universuri

pipăim, îl admirăm sau îl detestăm. Locul ne aparţine,

personale pot rezona cu motivele de aici și împreună

iar noi aparţinem locului, fără el nu putem exista, fiind pot genera alcătuiri complexe. Locul nu poate fi sortiţi să viețuim mereu împreună. Oamenii şi locurile

perceput stricto sensu. El se află într-un context

se intercondiţionează, se atrag sau se resping, se

atmosferic, este perceput la o anumită oră din zi, cu

completează şi se ajută. Prin contactul nostru cu locul, o lumină intensă sau palidă, în arșița amiezii sau în suntem în contact permanent cu natura. Atunci când

aburul dimineții. Prin urmare, în creațiile noastre nu

vorbim despre un Loc ales, ne referim la un fragment

ne vom referi doar la o fotografie a Grădinii, ci la toți

din natură cu caracteristici certe, la care o persoană

acești agenți care afectează cadrele din natură. Mai

se raportează într-un mod pozitiv. În demersul

mult, fiecare artist se va raporta la motivele de interes

nostru vom porni de la relația artist-loc: loc ales ca

prin percepția proprie (indusă de starea în care se află

„atelier în natură”, loc ales ca motiv, loc sentimental

și de experiența acumulată). Artiștii nu pictează ceea

sedimentat în memoria afectivă, loc amintit, loc

ce văd, ci cum văd. Natura este un izvor de informații

inventat sau paradis autoreferențial, loc ca proiecție

complexe. Nouă ne rămâne să ne raportăm la motivele

utopică. Dintre toate aceste locuri personalizate, locul

alese, să extragem relațiile contextuale, cu potențial

Grădinii (Grădina Botanică din Jibou), ne este cel

armonic, și să le adaptăm la percepția proprie.

mai la îndemână. Acest loc este unul îmbunătățit, în care intervenția umană este vizibilă, aproape peste

19

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR EDIȚIA A VIII-A 19 - 29 august, 2019

Curator: Vasile Cioca Tema ediției: PODOABELE GRĂDINII

Grădina pare a fi, coborând în intimitatea sensibilă a

2019 să graviteze sensibil, spiritual și imaginativ,

existentului, o metaforă încarnată a naturii. Dar, până

cu precădere, în trupul și ființa vegetală a Grădinii

la urmă – se întreabă omul de știință, filozoful, misticul

din Jibou și în podoabele acesteia: florile, frunzele,

Blaise Pascal – ce este omul în natură? Un neant în

fructele, semințele.

comparație cu infinitul, un infinit în comparație cu

Ființele vegetale își extrag hrana prin rădăcini,

neantul, un mediator între nimic și tot. Ca mediator

caracterizându-se (din perspectivă științifică) prin

între nimic și tot, omul străbate timpul care-i este dat

prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei

prin mijlocirea constructelor sale – tehnice, științifice,

este formată din celuloză și, în cazul speciilor

filozofice, spirituale, artistice. Artistul vizual/pictorul

superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină,

este un mediator, prin arta sa, între nimic și tot. El

tulpină și frunze. Ființele vegetale sunt intim

intuiește, presimte, își imaginează neantul și infinitul,

conectate la teluric prin rădăcini, iar la cer prin

le sugerează metaforic și simbolic cu ajutorul culorilor,

frunzele și florile orientate spre soare/lumină.

formelor, semnelor vizual-plastice. Doar obiectele,

Fructele, după arderea în iubire a florilor, cad

plantele, animalele, oamenii, fenomenele le vede aici și

din nou spre teluric spre a da naștere la o nouă

acum, le pictează, le transfigurează, el, artistul, un veșnic plantă. Frunzele, florile, fructele/semințele au fost călător care străbate mituri.

înconjurate de-a lungul timpului cu multiple aure

În acest context ideatic de sorginte pascaliană, ne putem simbolice prin care artiștii, inclusiv pictorii, vor întreba cum s-ar materializa întâlnirea, dialogul artistului pluti poetic. Astfel, pentru Novalis, floarea este cu ființa Grădinii Botanice din Jibou? Această întâlnire

simbolul dragostei și armoniei. Caliciul florii este

poate avea loc pe mai multe paliere, în funcție și de

din perspectivă spirituală, ca și cupa, receptacolul

experiența și personalitatea artistului: senzitiv, olfactiv,

activității cerești. Rănile Răstignitului se transformă

gustativ, sonor, vizual, intelectiv (științific, rațional,

în trandafiri. Fructul, datorită semințelor pe care

tehnic), simbolic, spiritual, artistic. Senzitiv, vizual

le conține, a fost comparat de Guénon cu omul

vorbind, Grădina Botanică din Jibou se oferă artistului

primordial, simbol al originilor. În aura simbolică

plastic prin materii fără formă – aer, apă, foc/lumină – și

a Extremului Orient, frunza sugerează fericire și

prin materii cu formă – pământ, piatră, metal (minerale)

prosperitate. Sfântul Ioan al Crucii face din floare

și plante, animale, om (materii organice). Aceste întâlniri, imaginea virtuților sufletului, buchetul care le adună

20

conversații cu trupul Grădinii/Naturii se vor metamorfoza

fiind cel al perfecțiunii spirituale. Pe lângă sau

în spiritul artistului în diverse viziuni cromoformice.

peste podoabele vizibile și expresive, scăldate în

Aceste podoabe artistice vor fi niște mediatori între

bogate aure simbolice ale Grădinii – frunzele, florile,

nimic și tot, pritocite în aura sensibilă a artiștilor invitați

fructele, semințele – artistul, fie el poet, pictor

la a VIII-a ediție a Simpozionului Arta în Grădină.

sau muzician, simte, descoperă și se lasă vrăjit

În calitate de curator, după constructive consultări

și – sau mai ales – de altfel de podoabe, invizibile,

cu Radu Șerban, coordonatorul simpozionului, le-am

dar sensibile, imaginale, stihiale: primordialitate,

propus artiștilor participanți la ediția din august

vacuitate, eternitate, armonie, liniște, tăcere...

edIȚIa a VII-a

8 - 18 octombrie 2018 Curator: oLIV MIRcea tema ediției: izVoRUL

Reunirea pictorilor din miezul de toamnă al anului 2018

pună împreună în condiția izvorului și nu a bălții stătute.

de la Jibou își propune o urcare spre izvor. toate valurile,

izvorul, după un gînd care îi unește, oferă noutatea.

toate vîrtejurile, toate accidentele, reduse la unison,

izvorul pune pe lume noul. El este indiscutabilul loc al

unificate într-o curgere indistinctă, izotopă, egală cu ea

creativității. Curatorul acestei sesiuni de lucru împreună

însăși, fără început și fără sfîrșit, la limita imobilității,

a fost criticul de artă oliv Mircea, iar invitatul special a

ca și ceața din cerurile dimineții, care se plimbă pe

fost Delia Voicu.

deasupra dealurilor, devenind prima și ultima etapă spre

Pictorii aceștia, poate pentru prima oară în acest fel

centru, către izvorul pe care fiecare îl circumscrie strict. E

adunați împreună, sunt uniți de un mod comun de a

o asimțire ce seamănă cu o adiere inefabilă a suflului pe privi și de a vedea. De o școală comună a înțelegerii care l-a simțit ilie pe muntele Horeb; e și okeanos, apa

picturii, de un atelier în care s-au format și și-au deschis

Sîmbetei, rîurile fără de început și fără de sfîrșit.

orizonturile. S-au format sub conducerea aceluiași

Pictorii percep toate astea ieșind din spațiu și din timp,

maestru, în același duh al picturii, al înțelegerii tradiției

fiecare în maniera lui, știind de pe acum și poate acum

și al măiestriei. Un același platonism al înțelegerii lumii,

mai mult decît altădată că barca lui Caron îi va trece

o tratare asemănătoare le servește ca principiu care

dincolo. Duhul suflă în voia lui deasupra ceții, dimineață

își păstrează echidistanța față de viziune și față de

de dimineață. Completa libertate a Duhului deasupra

manifestare. Ca în creștinism, pentru ei, cele văzute și cel

cețurilor și deasupra oamenilor devine coextensivă.

încă nevăzut sunt îmbrățișate de un Eros Kosmogonos,

Căile lui ne duc la o țintă tainică, o țintă ignorată de

Eros Pneumatikos, de un Eros Protogonos. Frumusețea

ceilalți oameni, o țintă răscumpărătoare, reintegratoare,

expansiunii și frumusețea împlinirii. Prima este o

tămăduitoare, eliberatoare. Clipa este curățată de

generozitate și cea de-a doua este o formă de smerenie

toate accidentele, pentru ca fiecare dintre pictori să

în înțelegerea aurei lumii și a alcătuirilor ei. Cele două

obțină fulgurațiuni eterne și unice ale cerescului și

păstrează în ele parfumul cerurilor. Pictîndu-le, George

ale transcendenței. Veghea continuă a fiecăruia dintre

Mircea, a scris pentru prima oară, pe fiecare dinte lucrări,

pictori oprește hemoragia clipei, ferind-o de întîmplări

mesaje care s-au dovedit a fi misterios încununate de un

adventice și centrifuge (exterioare, ventuze ale

ezoterism adînc: „Visul este paznicul Somnului”, „Chemat

ambianței, dușmănoase și vampirice). izvorul și punctul

sau nechemat, Dumnezeu Este tot timpul Prezent”,

ultim nu este nici centrul geometric al ființei fiecăruia

„Nu există drum în Cer”, „Unde este Adevărul?”. Ceea

dintre artiști, nici pierderea panteistă în preajma primului ce e despărțire este în același timp și ceea ce unește, sau a ultimului orizont. Un adînc anamnesis scoate la

prin urmare, e un Principiu comun. În acest Principiu,

iveală o inepuizabilă bogăție de sensuri și de viziuni.

Frumosul are un sens ascendent și unul descendent,

La Jibou lucrează împreună, în acest călduros și însorit

care prevalează rînd pe rînd. Parfumul lor se resimte

miez de toamnă: Horea Paștina, Mihai Sârbulescu,

tot timpul. Și pentru că Frumosul desăvîrșit nu este din

Alexandru Antonescu, Cristian Dițoiu, Valeriu Paladi, Crina lumea noastră, el rămîne inexprimabil. El, Frumosul, Antonescu, Marian Dobre, Radu Șerban și pentru ultima

rămîne însă pentru cei care au fost cu adevărat de față,

oară – cine ar fi crezut – George Mircea. Au vrut să se

ca o boare, ca o adiere, și e, așa cum e și firesc, presimțit.

21

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR EDIȚIA A VI-A 18 - 28 iulie 2017

Curator: Ramona Novicov Tema ediției: HORTUS CLOSUS. TOPOGRAFII EDENICE

“S-ar putea ca aceste milioane de sori, adăugate la miliardele pe care nu le vedem, să nu alcătuiască toate la un loc decât o globulă de sânge sau de limfă din corpul unui animal, al unei insecte imperceptibile, ivită într-o lume a cărei mărime nici nu ne-o putem imagina şi care, totuşi, la rândul ei, în raport cu una sau alta din lumi, să nu fie decât un fir de praf”.

Anatole France, Grădina lui Epicur

i-au spus latinii, văzând-o asemeni unei insule suspendate, cu podurile ridicate. Pe acest model simbolic, al ordinii opuse haosului, cu o topografie clar exprimată în prima Carte a Facerii, orice grădină e un loc închis, marcat de o împrejmuire, de o limită. Cum altfel şi-ar putea păzi grădina rigoarea şi puritatea în faţa asaltului naturii luxuriante sau a aridităţii citadine sau, şi mai mai trist,

Aceasta e imaginea pe care o pun, în calitate de

a neînţelegerii faptului că natura e un maestru

curator, pe frontispiciul actualei ediţii a taberei

camuflat cu graţie în verdură?

de pictură care explorează şi celebrează, din nou,

În orice „Grădină închisă”, deci şi la Jibou, există, în

insaţiabil, farmecul Grădinii Botanice din Jibou. O

inima ei, un castel, sau o licornă sau o fântână, ceva,

imagine epicureică, deci senină şi delicioasă, dar şi

cum am spus, „gingaş, înaripat şi sacru”. Lângă orice

puţin frisonantă, cu o grădină văzută prin ocheanul

“Grădină închisă”, deci şi la Jibou, există şi o vale cu

întors, atomizată, menită să răstoarne dimensiunile

luciri argintii de spinări de peşti ce pot fi confundate,

şi planurile percepției senzoriale comune.

în ceasuri anume, cu luciri fulgurante de lame de

În fond, e legitim acest joc paradoxal pentru că

arme. Orice „Grădină închisă”, deci şi grădina din

se ştie că orice grădină din lume e doar o umbră

Jibou, ne cere să avem un cod de acces spre inima ei

luminoasă a acelei unice Grădini pierdute, dar

ca să ne pierdem apoi cu adevărat în ea, zglobii sau

mereu visate, mereu adulmecate, a Paradisului. În

lenevoşi, simţind cum devenim şi noi, asemeni lui

transparenţa grădinii din Jibou, anume, ochiul de

Jack şi vrejul de fasole, parte din ţesătura ei infinită.

artist vede, sau mai degrabă presimte, imaginea

Ca răspuns la acest gând ispititor, voi configura,

evanescentă a grădinii edenice. Şi tocmai pentru

pentru momentul inaugural, nouă coduri de acces

că e un loc transparent, grădina e, mai presus de

ce vor fi trase la sorţi. La sfârşitul călătoriei noastre

toate, un loc poetic, adică e „gingaş, înaripat şi

în regatul vegetal al Jiboului, ştim că vom fi piesele

sacru”, aşa cum ne aminteşte Borges că definea

unui puzzle în care ne vom fi camuflat cu măiestrie,

Platon poezia.

asemeni unor fire de praf din Grădina Paradisului.

Dar Grădina Paradisului nu e doar transparentă, luminiscentă şi veşnic roditoare, e şi, fatalmente, închisă pentru făptura muritoare. „Hortus Closus”

22

edIȚIa a V-a 6 - 20 august 2016

Curator: FLoRIn GHeRasIM tema ediției: AERUL GRăDiNii

Aerul Grădinii este provocarea tematică pe care, în acest an, Simpozionul „Arta în Grădină” a adresat-o artiștilor participanți. introducerea acestei teme în programul Simpozionului s-a dorit a fi un imbold motivant pentru activitatea artiștilor, un ax orientativ coagulant în abordarea subiectelor inspirate de sejurul în Grădină și contactul direct cu surprizele întâlnite în acest areal. tema constituie o invitație la explorarea unui subiect cu abordare recurentă în istoria artei, în Renaștere, pictura olandeză de secol xVii și, mai ales, la începuturile picturii moderne, de către impresioniști.

Grădina Botanică din Jibou are, în acest sens, o ofertă extraordinară, posibilitatea activității în plein-air, de-a lungul întregii perioade a Simpozionului.

La o privire de aproape, aerul, cu toate calitățile sale, este un filtru. Percepția obiectelor este influențată de aerul interpus și calitățile acestuia. ochiul și, mai apoi, penelul artiștilor știu să exploreze creativ, sub diverse aspecte, subiecte marcate de prezența, insinuarea acestui personaj mediator, aerul.

Grădina are, însă, și un alt avantaj. Situarea ei pe o colină, deasupra Văii Someșului, oferă perspectiva privirii spre ample deschideri de peisaj, de cadre compoziționale în care aerul devine subiect, actor principal în spectacolul și desfățul vizual din Grădină și împrejurimile sale.

Așadar, le-am spus artiștilor, poftiți la plein-air, poftiți în Aerul Grădinii.

23

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR EDIȚIA A IV-A 19 - 29 august 2015

Curator: Florin Gherasim Tema ediției: Apa în Grădină

Apa este factorul decisiv al vieţii, în continuă mişcare şi transformare, ocupând peste 2/3 din suprafaţa pământului. De asemenea, apa este elementul dominant atât în corpul animalelor cât şi al plantelor (corpul uman conţine în jur de 75% apă, în timp ce meduzele şi algele au în componenţă peste 85%). Orice organism viu, oricât de primitiv ar fi, nu poate exista fără apă.

Simbolistica apei se întâlneşte în toate culturile, în forme destul de diferite, dar pe un fond apropiat, în general, apei atribuindu-i-se câteva calităţi şi proprietăţi definitorii: este materia primă, deoarece iniţial totul era apă şi în această apă nesfârşită a fost clocit „oul“ din care s-a format lumea; este apă primordială sau ocean al originilor, pentru că de aici a pornit viaţa; este un dar al cerului şi un simbol al fecundităţii şi fertilităţii, deoarece apa asigură creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole fără de care omul n-ar exista; este socotită leac şi elixir al nemuririi şi mijloc de purificare rituală.

O altă formă de mijlocire a apei este reprezentată de „apa plasmă” sau „suport” al imaginii, apa - oglindă.

Legat de aceasta, gândul ne duce la fântâna tainică din adâncul pădurii, în faţa căreia stă Narcis admirându-şi propria-i figură. Odată cu acest gest, se afirmă iubirea

24

omului pentru propria-i imagine, pentru chipul său reflectat într-o apă limpede şi liniştită. El se vede aşa cum doreşte să fie, fiind vorba de o imagine virtuală.

Aşa cum precizează Bachelard, avem de a face cu un narcisism egoist, individual, „sunt frumos pentru că natura este frumoasă, iar natura este frumoasă pentru că eu sunt frumos”.

Asemănarea dintre destinul apei curgătoare şi cel al omului, care este şi el trecător, este izbitoare. G. Bachelard afirmă că „…fiinţa umană are destinul apei care curge” sau, conform principiului heraclitian, nu ne scăldăm de două ori în acelaşi fluviu. Desigur, râurile şi fluviile sunt ape curgătoare aşa încât, de câte ori vom intra sau ne vom spăla într-un râu, acesta va fi altul în permanenţă, căci apa care curge va fi mereu proaspătă, nouă. Râul nu-şi va schimba albia, nici locul pe care-l străbate, dar apele lui nu rămân niciodată înţepenite, în acelaşi loc.

Radu Șerban

EDIȚIA A III-A

30 august - 8 septembrie 2014 Curator: Florin Gherasim Tema ediției: GRĂDINA DIN VIS - VISUL DIN GRĂDINĂ

Ediţia a treia a Simpozionului „Arta în Grădină” a propus

Wesselényi, un spațiu neconvențional, extrem de

un concept tematic menit să motiveze şi să orienteze

generos în dimensiune și expresie. Participanții la

spre un numitor comun potenţialul, inspiraţiile creative

vernisaj au avut posibilitatea să admire lucrările

ale artiştilor invitaţi. Oferind deschideri spre teritorii

expuse și să dialogheze cu artiștii.

încă neexplorate ale oniricului şi ale unui topos ubicuu,

Ca în fiecare an, majoritatea lucrărilor realizate aici

fără coordonate carteziene, unde „aici” şi „acolo” nu

vor rămâne în colecțiile de artă contemporană ale

mai înseamnă distanţă, separare, ci contopire. Această

instituțiilor organizatoare, Centrul de Cultură și Artă

provocare tematică se intitulează „Grădina din vis - Visul

al județului Sălaj și Centrul de Cercetări Biologice

din Grădină”.

„Vasile Fati” din Jibou. Aceste instituții, prin directorii

Grădina cu flori, grădina cu plante, grădina cu pomi,

lor, Daniel Săuca și Cosmin Sicora, au hotărât în urmă

grădina cu mere, grădina cu pești, grădina cu fazani,

cu trei ani să susțină fără rezerve un act cultural

grădina cu lebede, grădina cu căprioare, grădina cu

de excepție. Faptul că Grădina Botanică din Jibou,

albine, grădina cu lei de piatră, grădina cu artiști,

într-un viitor apropiat, va putea pune la dispoziția

grădina cu artă, înseamnă Grădina de Vis.

vizitatorilor o colecție permanentă de artă ca formă

Aici, granița dintre vis (visul înțeles ca proiecție,

complementară de contemplare a frumosului,

dorință) și realitate se estompează până la

considerăm că este o inițiativă îndrăzneață și fără

anantizare. Departe de agitația și poluarea citadină,

precedent, cel puțin în România.

opt artiști au acceptat să se mute temporar în

Lucrările realizate în timpul Simpozionului au fost

această Grădină. Pe parcursul a opt zile de lucru,

prezentate la sfârșitul lunii septembrie publicului

ei au realizat în jur de 25 de lucrări de pictură,

din Zalău, într-o expoziție însoțită de catalog, în

fotografie și instalație artistică. Opt viziuni diferite

spațiile expoziționale ale Centrului de Cultură și Artă

despre o aceeași provocare propusă de curatorul

al județului Sălaj. Ne propunem ca în anii următori

simpozionului: “Grădina din vis – Visul din Grădină”.

să inițiem un proiect artistic de promovare a celor

Daca la finalul ediției de anul trecut lucrările artiștilor

doua colecții de artă prin organizarea unor expoziții

realizate în perioada simpozionului au fost expuse în

itinerante la muzee, centre de artă și galerii din țară

spațiile exterioare ale Grădinii Botanice, anul acesta

pentru ca un numar cât mai mare de iubitori ai artei să

lucrările au fost adăpostite de pivnița castelului

afle despre ceea ce se întâmpla la Jibou.

25

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI CURATORII ȘI TEMELE EDIȚIILOR EDIȚIA A II-A 12 - 22 august 2013

Curator: Florin Gherasim Tema ediției: Gânduri în Grădină

ARTA ÎN GRĂDINĂ / GRĂDINA ARTELOR

însă în coordonate noi, cu promisiune.

Genul artistic şi desfăşurarea evenimentului de final.

De ce entertainment, land-art, ansamblaj, performance,

Pentru înţelegerea realităţii, a unui fenomen ori

intervenţionism după ce rezultatul este pictură? Nu

eveniment aflat în proximitate, în mod obişnuit optez

voi face observaţii privitoare la opere şi artişti. Găsesc

pentru vederea globală mai întîi urmînd să detectez

să menţionez în schimb că lucrările stau sub semnul

nuanţe, detalii, semnificaţii. Recomand acelaşi

tehnicii şi a „ceva” mediumnic, un sens imaginativ, o

lucru şi prietenului profesional; să se citească prin

imagine diferită de plain-airism şi odată cu acestea,

existenţa prin care ocupă locul în lume, să afle cărui

dincolo de spectaculozitatea şi strategiile prezentării

spaţiu (identitate) politic şi stilistic îi aparţine, ce

evenimentului, avem legătura imediată la multitudinea

e el însuşi, şi după alte chestionări să-şi creeze un

medială.

sistem de oglindire. Să se vadă limpede. Şi, nu în

În spirit cinematografic, găsim că dincolo de eroii

ultimul rînd, cît de adevărat e că arta sa operează în

naraţiunii, personajele principale sînt camera de

şi cu limbajul universal? Iată, Kandinski s-a înşelat

filmat în mişcare, memoria şi hipnoza sau altfel spus

la începutul veacului trecut convins că peste o

o emoţie care paralizează retina asupra motivelor. O

sută de ani cu toţii se vor exprima în limbajul său,

legătură dintre film şi pictură sînt imaginile stihiale

asemenea eşecuri faţă de aşteptări suferind şi ideile

jucate de pomii negri şi geometria parcului din

abstracţioniste şi conceptualiste care au urmat.

pelicula cinematografică şi cea pictată. Lucrările sînt

Genurile artei şi peisagistica asimilate în land

mici, proporţionale timpului. Lasă ca în oglindă să se

art au incitat spectatorul într-un entertainement.

citească gîndirea şi muţenia timpului şi văzul focalizat

Spectatorul (consumator), invitat literalmente în

al privitorului – peste gardul verde-negru de buxus,

spaţiul artei, a beneficiat ideal: „E voie să calci

proiectată, o lumină taie. Unde e şi de ce floarea indigo

iarba, e artă!”. Vederea globală relaţiona faţete

e mai înaltă decît chiparoşii, pinii cei bătrîni? Camera

manageriale autohtone, un eveniment ce poartă

culcată pe spate, nu un creion, proiectează cerul

în sine cauzalităţi chestionabile, artistul înzestrat

cu memorii. De ce pelicula pictată şterge străveziu,

cu imaginaţie şi locul: Jiboul remanent, clişeizat

castelul? Vîrful lui e îndepărtat, pe ziduri istoriile despre

cultural, purtător de „mare hibă”, metaforic sau real

spaţiu, lumină şi umbre, abstracţie şi concepţie şi

pentru cîteva zile, a oferit graţie şi arte.

concept sînt vagi. Abia în grădină subţirimea gîndului şi

O concluzie: „Arta în Grădină/Grădina artelor”

a memoriei se relevă, într-un ansamblu plural de medii.

în ansamblu văzut, evoluează pe un tărîm marcat de vedenii şi decalaje; cu spiritualitate

26

Ioan Augustin Pop, artist, profesor

edIȚIa a I-a

3 - 13 septembrie 2012 Curator: FLoRIn GHeRasIM tema ediției: JiBoU, GRăDiNA ARtEi

Ca să crească rod, trebuie să arunci sămânță. ideea

expozițiile, șantierul, lucrările acestor artiști,

unei tabere de creație artistică, pe meleaguri

le poate recunoaște stilul, tușele, preferințele

sălăjene, în proximitatea orașului Jibou, a încolțit

cromatice sau ale materialelor folosite, dar, pe

în anul 2010, când, la Galeria Horeb din Cluj-Napoca,

deasupra, există o alchimie tainică prin care toate

artistul Radu Șerban a expus o serie de lucrări

acestea devin unite. Este simbioza ivită din toată

care transfigurau în limbajul artistic casa, curtea

atmosfera de prietenie, comunicare, comuniune

și satul bunicului, aflate în Năpradea Sălajului.

creativă, care a învăluit protector zilele și nopțile

Era un tribut adus timpurilor și locurilor copilăriei.

acestui eveniment cultural. Cu nădejdea și

Și, atunci, a încolțit provocarea: dacă aceste

încrederea că vom avea parte, aici, la Jibou, de

locuri s-au putut constitui în topos germinativ

continuitate constructivă și de ediții jubiliare,

pentru un artist, de ce n-ar putea fi și pentru

de evenimente aniversare, pecetluim ediția

alții, dispuși, la rândul lor, să se reîntoarcă,

întâia, cea întemeietoare, sub semnul versului

pentru un sejur creativ, în grădina copilăriei?!

blagian: „orice-nceput, se vrea fecund / Risipei

Această grădină, mai mult visată, edenică, s-a

se dedă florarul.”

dovedit că există. Printr-o fericită conjuncție de întâlniri cu oamenii potriviți, la momentele și în locurile potrivite, s-a înfăptuit, credem, o augurală împlinire: găzduind Simpozionul de creație „Arta în Grădină”, grădina botanică a orașului Jibou capătă o nouă dimensiune identitară, devine Grădină a Artei. Astfel, la început de septembrie 2012, timp de zece zile, prima promoție de artiști invitați s-a inspirat și a creat aici, sub ochii angajaților și ai vizitatorilor, instaurând Arta în Grădină. Prin instaurare înțelegem, în intenția noastră, un act de întemeiere a unei dăinuiri, a unei tradiții de manifestări artistice, de care orașul Jibou, credem, are nevoie. Catalogul și expoziția itinerată la Jibou (chiar în serele grădinii) și la zalău prezintă roadele, bilanțul acestui proiect, devenit faptă. Cine este familiarizat cu atelierele,

27

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI ARTIȘTII PARTICIPANȚI

La fiecare ediție a Taberei de Creație din cadrul Simpozionului „Arta în Grădină” au participat între opt și zece artiști. La cele zece ediții, au venit și au creat la Jibou șaptezeci ș iunu de artiști, pictori, graficieni, artiști fotografi și sculptori, reprezentanți ai centrelor artistice importante din țară: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Oradea, Bistrița, Alba Iulia și Constanța. De asemenea, la fiecare ediție am avut ca invitați și câte unul sau doi artiști de origine română care trăiesc și activează în străinătate, sau artiști străini.

Au participat artiști din: Polonia, Federația Rusă, Ungaria, Republica Moldova, Canada și SUA.

28

29

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI ARTIȘTII PARTICIPANȚI

EDIȚIA A X-A, 2021

| pictură, (București), Mihai Sârbulescu, | pictură,

Florin Gherasim | fotografie, (Cluj-Napoca), Ioan

(București), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca)

Gînscă | pictură, (Cluj-Napoca), Lucian Muntean | pictură, (București), Mariana PaȘCALĂU | pictură,

EDIȚIA A VI-A, 2017

(Ungaria), Alexandru Picovici | pictură, (Turda),

Cornel Ailincăi | pictură, (Cluj-Napoca), Andrei

Mariana Picovici | pictură, (Turda), Nicolae Suciu |

Câmpan, | pictură, (Cluj-Napoca), Irina Golovanova

pictură, (Baia Mare), Radu Șerban | pictură, (Cluj-

| pictură, (Rusia), Adina Mocanu | pictură, (Bistrița),

Napoca), Sorin tîrt | pictură, (Cluj-Napoca)

EDIȚIA A IX-A, 2020 Arpad Fabian | pictură, (Cluj-Napoca), Vasile Istrate | pictură, (Cluj-Napoca), Florin Gherasim | fotografie,

(IAȘI), Mariana Șerban | pictură, (TÂrgu Mureș), Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca)

(Cluj-Napoca), Marius Lehene | pictură, (Colorado,

EDIȚIA A V-A, 2016

USA), Mircea Moldovan | pictură, (Târgu Mureș),

Alexandru Antonescu | pictură, (Alba Iulia), Crina

Dorel DaviD Morar | sculptură, (Târgu Mureș), Radu

Antonescu | pictură, (Alba Iulia), TEODORA CHINSCHI |

Șerban | pictură, (Cluj-Napoca), Lucian Țintariu |

PICTURĂ (BUCUREȘTI), Ioana Crăciun Dobrescu| pictură,

pictură, (Cluj-Napoca)

(București), Irina Florescu | pictură, (București),

EDIȚIA A VIII-A, 2019

Hubenco, | pictură, (Republica Moldova), Vasile

Gabriela Aniței | pictură, (București), Valentin

Hubenco, | pictură, (Republica Moldova), Alexandru

Codoiu, | pictură, (Cluj-Napoca), Mariana Gheorghiu

Papuc | pictură, (București), Felicia Andra Predescu |

| textile, (Cluj-Napoca), Florin Gherasim | ceramică

pictură, (Cluj-Napoca), Radu Șerban | pictură,

și fotografie, (Cluj-Napoca), Camelia Moritz | pictură,

(Cluj-Napoca)

(Cluj-Napoca), Eugen Moritz | pictură, (Cluj-Napoca), Elisabeth Ochsenfeld | pictură, (Germania), Cristian

Florin GherAsim | fotografie, (Cluj-Napoca), Teodora

EDIȚIA A IV-A, 2015

Porumb | pictură, (Cluj-Napoca), Radu Șerban |

Ioana Antoniu | pictură, (Cluj-Napoca), Duiliu Crișan

pictură, (Cluj-Napoca)

| grafică, (Cluj-Napoca), Iulia Crișan | grafică,

EDIȚIA A VII-A, 2018

30

Ioan de Moisa | pictură, (Cluj-Napoca), Iuriy Protasov | pictură, (Rusia), Liviu Suhar | pictură,

(Cluj-Napoca), Florin GherAsim | fotografie, (ClujNapoca), Dorel David Morar | sculptură, (TÂrgu

Alexandru Antonescu | pictură, (Alba Iulia), Crina

Mureș), Lucian Muntean | pictură, (București),

Antonescu | pictură, (Alba Iulia), Cristian Dițoiu

Teodora Pica | pictură, (Canada), Radu Pulbere

| pictură, (București), Marian Dobre | pictură,

| pictură, (Cluj-Napoca), Constantin Răducan |

(București), George Mircea | pictură, (București),

pictură, (Lugoj), Flora Răducan | pictură, (Lugoj),

ValeRIU Paladi | pictură, (Italia), Horea Paștina

Radu Șerban | pictură, (Cluj-Napoca)

31

tABăRA DE CREAȚiE DiN CADRUL SiMPozioNULUi ARTIȘTII PARTICIPANȚI

edIȚIa a III-a, 2014

edIȚIa I, 2012

BoRGó | PiCtURă, (UNGARiA), ANDREi FLoRiAN |

LUCiA CăLiNESCU | PiCtURă, (tâRGU MUREȘ), ioNEL BALtă

iNStALAȚiE, (CLUJ-NAPoCA), CRiStiNA GAGiU | PiCtURă,

| PiCtURă, (JiBoU), ALExANDRU BUNESCU | PiCtURă, (CLUJ-

(CLUJ-NAPoCA), FLoRiN GHERASiM | FotoGRAFiE, (CLUJ-

NAPoCA), ADRiANA ELiAN | PiCtURă, (CLUJ-NAPoCA), DoREL

NAPoCA), EUGEN MoRitz | PiCtURă, (CLUJ-NAPoCA),

GăiNă | FotoGRAFiE, (CLUJ-NAPoCA), FLoRiN GHERASiM |

LUCiAN MUNtEAN | PiCtURă, (BUCUREȘti), BLANCA ALiNA

FotoGRAFiE, (CLUJ-NAPoCA), MiHAELA GoRCEA | PiCtURă,

PoP | PiCtURă, (CLUJ-NAPoCA), RADU ȘERBAN | PiCtURă,

(CLUJ-NAPoCA), MiRA MARiNCAȘ | FotoGRAFiE, (CLUJ-

(CLUJ-NAPoCA)

NAPoCA), ioAN AUGUStiN PoP | PiCtURă, (oRADEA), MiLENA

edIȚIa a II-a, 2013 BEAtA BEBEL | PiCtURă, (PoLoNiA), ioAN HoRVAtH BUGNARiU | FotoGRAFiE, (CLUJ-NAPoCA), CoRiNA HoRVAtH BUGNARiU | PiCtURă, (CLUJ-NAPoCA), WLoDziMiERz KARANKiEWiCz | PiCtURă, (PoLoNiA), MARCEL LUPȘE | PiCtURă, (BiStRiȚA), FLoRiN GHERASiM | FotoGRAFiE, (CLUJ-NAPoCA), DoREL DAViD MoRAR | SCULPtURă, (tâRGU MUREȘ), ioAN AUGUStiN PoP | PiCtURă, (oRADEA), RADU ȘERBAN | PiCtURă, (CLUJ-NAPoCA), DANiELA ȚURCANU CARUȚiU | PiCtURă, (CoNStANȚA)

32

AUGUStA PoP | FotoGRAFiE, (oRADEA), RADU ȘERBAN | PiCtURă, (CLUJ-NAPoCA)

33

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI ARTIȘTII ȘI LUCRăRILE REALIZATE ÎN TABăRă

Lucrările realizate de către artiști pe durata taberei de creație au fost expuse la finalul fiecărei ediții la Grădina Botanică din Jibou și până în anul 2018, la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în cadrul Festivalului MuzaFest. De asemenea, în anul 2016, la Galeria „Arcade 24” din Bistrița, am organizat prima expoziție retrospectivă care a reunit o selecție de lucrări realizate în primele patru ediții.

Manifestarea noastră este o reuniune de artiști vizuali, care, în condiții excepționale, conviețuiesc, discută, interacționează cu reprezentanții altor arte, creează și, la finalul perioadei stabilite, oferă lucrările realizate comunităților locale. Este un act de generozitate (artiștii nu au primit onorarii pentru operele create) și de respect pentru ideea de colecționarism, de punere împreună a mai multor lucrări de artă contemporană, care să poată fi văzute și comentate, peste ani.

Activitatea din atelier a artiştilor s-a mutat în ambianţa oferită de inedita locaţie, elementele vegetale, florale sau peisajul contextual găsindu-și loc pe pânzele acestora în forme și alcătuiri diverse.

34

35

Cornel Ailincăi artist ceramist, pictor, profesor, teoretician | ediția a VI-a, 2017

Născut în 11 octombrie 1940, la Roman, județul Neamț.

Doctor în Arte Vizuale, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, 2005. Specializare postuniversitară în Italia, la Istituto Statale per la Ceramica del Arte „Gaetano Ballardini’’ din Faenta și la Accademia di Belle Arti „Loggeta Lombardesca’’ din Ravena. Profesor universitar, conducător de studii doctorale la UAD Cluj-Napoca, profesor asociat în programul de master interdisciplinar al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Cornel AILINCĂI, „Duhul locului”, ulei/pânză, 70x50 cm, 2017 Cornel AILINCĂI, „Pavilion nipon”, ulei/pânză, 50x70 cm, 2017

36

gABRIELA ANIȚEI pictor, profesor | ediția a Viii-a, 2019

Născută în 25 aprilie 1959, la București.

Absolventă a institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Pictură, 1985, clasa prof.

Vasile Grigore. Din 1991 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Pictură, Bucureşti.

Din 1990 este cadru didactic la Clubul Copiilor Sector 3 din Bucureşti, profesor al Cercului de Pictură.

gabriela ANIȚEI, „La soare”, acrilic/pânză, 40x50 cm, 2019 gabriela ANIȚEI, „Prin grădină”, acrilic/pânză, 80x80 cm, 2019

37

ALExANDRU ANTONESCU artist plastic, iconar | ediția a V-a, 2016 și la ediția a Vii-a, 2018

Născut în 30 august 1957, la Constanța.

A absolvit cursurile institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1983, clasa prof. Marius Cilievici. Din 1990 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Alba.

Alexandru ANTONESCU, „Tuia și Deal”, ulei/pânză, 60x50 cm, 2016 Alexandru ANTONESCU, „Gard din Tuia”, ulei/pânză, 40x40 cm, 2016

38

Alexandru ANTONESCU, „Izvor III”, ulei/pânză, 50x50 cm, 2018

39

CRINA ANTONESCU artist plastic, iconar | ediția a V-a, 2016 și ediția a Vii-a, 2018

Născută în 15 ianuarie 1959, la Alba iulia.

Absolventă a institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1983, clasa prof.

Marius Cilievici. Din 1990 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Alba.

Crina ANTONESCU, „Fructele Grădinii”, ulei/pânză, 70x50 cm, 2016 Crina ANTONESCU, „Trandafiri”, ulei/pânză, 70x50 cm, 2016

40

Crina ANTONESCU, „Izvor I”, ulei/pânză, 100x70 cm, 2018

41

Ioana Antoniu artist vizual, profesor | ediția a IV-a, 2015

Trăiește și lucrează în Cluj-Napoca.

A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, în 1986. Din 2005 este Doctor în Arte Vizuale, Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca. În prezent este profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, Modă/Design vestimentar. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Cluj.

Ioana Antoniu, „Apa”, ulei/pânză, 50x40 cm, 2015 Ioana Antoniu, „Autoportret în grădină”, ulei și broderie/pânză, 70x100 cm, 2015

42

ARPAD FABIAN pictor, profesor | ediția a ix-a, 2020

Născut în 6 februarie 1971, la Cluj-Napoca. În anul 1997 a absolvit Academia Națională de Artă din București, secția Pictură, clasa maestrului Vasile Grigore. Este licențiat în Pictură și în istoria și teoria Artei. Din 1997 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala interjudețeană Cluj-Bistrița. Din 2016 este profesor la catedra de Studiu al formelor prin desen, Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca. Între anii 2008-2016 a fost profesor educator la Liceul pentru Deficienți de Auz din Cluj-Napoca.

Arpad FABIAN, „Domnișoara Gisella”, ulei/pânză, 60x800 cm, 2020 Arpad FABIAN, „Stăpânul rezervației”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2020

43

Ionel Baltă artist, profesor | ediția I, 2012

Născut în 10 octombrie 1962, la Jibou, Sălaj.

A studiat la Școala Populară de Artă Baia Mare. A urmat cursuri la Fundația Ecologică „Dimitrie Cantemir” din Iași, Școala Postliceală de etnografie și folclor, Secția de artă populară. În prezent este profesor de instruire practică la Clubul Copiilor din Jibou. A organizat și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Ionel BALTĂ, „Șoapte de trandafir”, ulei/pânză, 30x30 cm, 2012 Ionel BALTĂ, „Despre prietenie”, ulei/pânză, 60x60 cm, 2012

44

Beata Bebel pictor, profesor | ediția a II-a, 2013

Născută în 29 iunie 1958, în Częstochowa, Polonia. A decedat în anul 2021.

Absolventă a Academiei de Arte Frumoase din Krakovia în anul 1985. a fost profesor asociat la Institutul de Arte din Częstochowa. A fost membră a Asociației Artiștilor din Polonia și a Societății Regionale Artistice „Zacheta” din Częstochowa. A organizat expoziții personale în Polonia, Germania și Italia. A participat la numeroase expoziții de grup în Polonia, Germania, Franța, SUA, Austria, Italia, Slovacia și România.

Beata BEBEL, „Jibou garden I”, acrilic/pânză, 60x60 cm, 2013 Beata BEBEL, „Jibou garden II”, acrilic/pânză, 60x60 cm, 2013

45

BorgÓ pictor, grafician, profesor | ediția a III-a, 2014

Născut în 1950 la Târgu Mureș.

Din 1986 trăiește în Ungaria. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pictură, clasa profesorilor Paul Sima și Victor Ciato, promoția 1980. Din 2008 este doctor în arte liberale, Universitatea Maghiară de Arte Plastice din Budapesta, Ungaria. În prezent este profesor universitar doctor la Institutul de Învățământ Superior Eszterházy Károly din Eger, Departamentul Artelor Vizuale. Membru al Academiei Széchenyi pentru Litere și Arte, Miskolc. Membru al mai multor organizații maghiare care activează în domeniul artelor.

BORGÓ, „Totul în grădină I”, ulei/pânză, 90x120 cm, 2014 BORGÓ, „Totul în grădină II”, ulei/pânză, 90x120 cm, 2014

46

CORINA hORVATh BUgNARIU Artist textilist, pictor | ediția a ii-a, 2013

Născută în 9 aprilie 1946, la Dragu, jud. Sălaj.

Absolventă a Facultăţii de Arte Plastice Cluj-Napoca, 1967. Din anul 1986, este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia Arte Decorative și membră a AiAP (Association internationale des Arts Plastiques - UNESCo). Începând cu anul 1979 a organizat 15 expoziții personale în Elveția, Ungaria și România. Din 1971 a participat la peste 150 expoziții de grup cu caracter local, național și internațional.

Corina hORVATh BUgNARIU, „Grădină I”, acrilic/pânză, 50x50 cm, 2013 Corina hORVATh BUgNARIU, „Grădină II”, acrilic/pânză, 50x50 cm, 2013

47

IOAN hORVATh BUgNARIU grafician, artist fotograf, profesor | ediția a ii-a, 2013

Născut în 26 aprilie 1945, la Cluj-Napoca.

Absolvent al institutului de Arte Plastice „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Grafică, 1970. Din 2004 este doctor în arte liberale, Universitatea din Pécs, Ungaria. Profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Membru al A.i.A.P. (Association internationale des Arts Plastiques - UNESCo). A publicat peste 300 coperți de carte și un număr apreciabil de cărţi bogat ilustrate, la editurile Dacia şi Echinox Cluj-Napoca, ion Creangă din București, Cogito din oradea.

Ioan hORVATh BUgNARIU, „Renaștere”, foto și print, 73x55 cm, 2013 Ioan hORVATh BUgNARIU, „Martor peste timp”, foto și print, 55x73 cm, 2013

48

Alexandru Bunescu artist | ediția I, 2012

Născut în 21 septembrie 1988, la Sibiu.

Absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, secția Grafică, Licență în 2010 și Master în 2012. Bursă de studiu la Academia de Artă și Design „Eugeniusz Geppert”, Wroclaw, Polonia. A organizat 10 expoziții personale în țară și a participat la numeroase expoziții de grup și tabere de creație în țară și străinătate. Participă frecvent cu lucrări de artă la licitațiile organizate de Artmark, București.

Alexandru BUNESCU, „Peisaj”, acuarelă și pastel/pânză, 40x50 cm, 2012 Alexandru BUNESCU, „Peisaj din proximitatea Grădinii”, acuarelă și pastel/pânză, 70x100 cm, 2012

49

Lucia Călinescu artist | ediția I, 2012

Născută în 10 august 1952, la Târgu Mureş.

A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, Cluj-Napoca, secţia Pictură, 1977. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1986. A fost profesor la Liceul de Artă din Târgu Mureș. A organizat 15 expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup în țară și străinătate. A participat la Tabere de Creație și Simpozioane de Artă din România și Ungaria. Lucrări în colecții de stat și particulare: Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Târgu Mureș, Germania, Italia, SUA, Ungaria, Olanda.

Lucia CĂLINESCU, „Peștele galben”, acrilic/pânză, 60x60 cm, 2012 Lucia CĂLINESCU, „Pseudo floare”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2012

50

Daniela Țurcanu Caruțiu pictor, profesor | ediția a II-a, 2013

Născută în 14 februarie 1968, la Constanța. A decedat în anul 2021.

Absolventă a Academiei Naționale de Artă din București, secția Pictură, 1996. A fost Doctor în științe exacte, Universitatea „Politehnică” București. A fost profesor universitar doctor la Facultatea de Arte, Universitatea „Ovidius” din Constanța. A fost director coordonator al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța. Din 2011 a fost expert atestat de Ministerul Culturii și Patrimoniul Național în domeniul conservare-investigații fizico-chimice.

A fost membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Daniela ȚURCANU CARUȚIU, „Peisaj din grădină III”, ulei/pânză, 25x35 cm, 2013 Daniela ȚURCANU CARUȚIU, „Peisaj din grădină I”, ulei/pânză, 29x42 cm, 2013

51

ANDREI CÂMPAN pictor | ediția a Vi-a, 2017

Născut în anul 1974, la Cluj-Napoca.

Absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, secția Pictură, 1998. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. A organizat mai multe expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup.

Andrei CÂMPAN, „Turn”, tempera cu emulsie/pânză, 50x50 cm, 2017 Andrei CÂMPAN, „Fântână”, tempera cu emulsie/pânză, 20x30 cm, 2017

52

TEODORA ChINSChI Artist vizual | ediția a V-a, 2016

Născută în 9 februarie 1970, la București.

Absolventă a Academiei de Artă din București, secția Pictură, clasa prof. Sorin ilfoveanu, 1995. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Pictură, București, din anul 1995. A organizat mai multe expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup.

Teodora ChINSChI, „Castelul și vița de vie”, ulei/pânză, 60x80 cm, 2016 Teodora ChINSChI, „Grădină și împrejurimi”, ulei/pânză, 50x60 cm, 2016

53

VALENTIN CODOIU pictor, scenograf | ediția a Viii-a, 2019

Născut în 7 aprilie 1955, la Coroisânmărtin, județul Mureș.

Absolvent al Academiei de Arte Plastice din București, secția pictură, clasa prof. Corneliu Baba, promoția 1979. Între anii 1979-1987 a participat la numeroase expoziții de grup, saloane naționale și internaționale și a organizat numeroase expoziții personale în Cluj-Napoca și București.

Valentin CODOIU, „Flori”, ulei/pânză, 50x50 cm, 2019 Valentin CODOIU, „Rochia cu flori”, ulei/pânză, 90x90 cm, 2019

54

DUILIU CRIȘAN grafician | ediția a iV-a, 2015

Născut în 30 octombrie 1965, la turda, județul Cluj.

A absolvit institutul de Arte Plastice „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Grafică, 1995.

Din anul 1996 și până în prezent, în calitate de graphic-designer, a executat numeroase proiecte pe teme și de complexităţi diferite. A realizat ca project manager și a participat în calitate de consultant grafician la realizarea a numeroase cataloage din sfera artistică. Ca artist, a participat la mai multe expoziţii de grup.

Duiliu CRIȘAN, „Desen I”, cărbune/hârtie, 29x42 cm, 2015 Duiliu CRIȘAN, „Desen II”, cărbune/hârtie, 29x42 cm, 2015

55

IULIA CRIȘAN graphic-designer | ediția a iV-a, 2015

trăiește și lucrează în Cluj-Napoca.

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Psihologie din Cluj-Napoca, 1996. Din 2010 până în prezent este Art director la ARtBoARD. Între 2005-2009 a fost Senior graphic-designer la Markus Prepress Amsterdam; 2001-2002 organizator evenimente culturale la Librăria Magna. Între 1997-2001 Senior graphicdesigner la Semn Print. Este graphic-designer colaborator la galeria culturală SPAȚiU iNtACt, Cluj-Napoca și la agenția Milano Ad.

CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI”

CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE GRĂDINA BOTANICĂ „VASILE FATI”

Iulia CRIȘAN, „Concept grafic Logo I”, computer, 2015 Iulia CRIȘAN, „Concept grafic Logo II”, computer, 2015

56

CRISTIAN DIȚOIU pictor, restaurator pictură | ediția a Vii-a, 2018

Născut la 6 august 1967, Grădiștea, județul Vâlcea.

A studiat la Academia de Artă București, Facultatea de Arte Plastice, Secția Pictură, prof. Horea Paștina și asistent univ. Mihai Sârbulescu. Studii postuniversitare: Restaurare pictură ulei. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Membru fondator al „Grupului fără Nume” (1998). A organizat expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup în țară și străinătate.

Cristian DIȚOIU, „Unghi drept roșu”, ulei/pânză, 70x60 cm, 2018 Cristian DIȚOIU, „Unghi drept galben”, ulei/pânză, 70x60 cm, 2018

57

MARIAN DOBRE pictor, profesor | ediția a Vii-a, 2018

Născut în 2 octombrie 1968, la Brăila.

Doctor în științe, domeniul Arte Vizuale, Universitatea Națională de Arte (UNA), București, 1990-1996. Absolvent al Academiei de Artă Bucureşti, specializarea Pictură, clasa conf. Horea Paştina și asistent Mihai Sârbulescu, 1989-1991. Ucenic pictură bisericească, pictor Elvira Dăscălescu, Patriarhia Bisericii ortodoxe Române. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1997. Membru fondator al „Grupului fără Nume” (1998).

Marian DOBRE, „Sectorul sistematic=Izvorul sistematic”, ulei/pânză, 80x100 cm, 2018 Marian DOBRE, „Izvor (Coloana lui Dorel)”, ulei/pânză, 50x70 cm, 2017

58

IOANA CRăCIUN DOBRESCU pictor | ediția a V-a, 2016

Născută la 3 aprilie 1958, în București.

Absolventă a institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1983, clasa prof. Marius Cilievici și prof. Valeriu Boborelu. Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București. Membru al asociaţiei artiștilor „Free international Artists”.

Ioana CRăCIUN DOBRESCU, „Panorama Grădinii”, ulei/pânză, 80x60 cm, 2016 Ioana CRăCIUN DOBRESCU, „Stânci și pini”, ulei/pânză, 80x60 cm, 2016

59

ADRIANA ELIAN pictor | ediția i, 2012

Născută în noiembrie 1964.

Absolventă a institutului de Arte Plastice „ion Andreescu”, Cluj-Napoca, secţia Pictură, promoția 1988. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. A organizat expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup, workshopuri, performanceuri, tabere de artă și simpozioane în țară și străinătate.

Adriana ELIAN, „Seara se lasă peste sere”, ulei/pânză, 50x50 cm, 2012 Adriana ELIAN, „Întâlnire în crângul de pini”, ulei/pânză, 50x50 cm, 2012

60

IRINA FLORESCU artist vizual | ediția a V-a, 2016

Născută în 25 iulie 1972, Bucureşti.

Absolventă a Universității de Arte București, secţia Pictură, clasa Prof. Florin Mitroi. Din 1998 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Secţia Pictură, București. Lucrări în colecții particulare din: România, Germania, italia, Franţa, Elveția, SUA, Canada, Japonia, Anglia.

Irina FLORESCU, „Grădina din Jibou”, ulei/pânză, 80x60 cm, 2016 Irina FLORESCU, „Aerul nopții la Jibou”, ulei/pânză, 80x120 cm, 2016

61

Andrei Florian artist vizual, profesor, ceramist şi sticlar | ediția a III-a, 2014

Născut în 14 aprilie la Braşov.

Licenţiat al Institutului de Arte Plastice şi Decorative „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia CeramicăSticlă-Metal, 1985. Din 2009 este doctor în arte vizuale al Universității de Artă şi Design Cluj-Napoca; Conferențiar universitar doctor la catedra Ceramică-Sticlă-Metal din aceeași universitate; Membru fondator al Grupului „Bunavestire”, Negreşti-Oaş din 1986. Din 1990 este membru al UAP, filiala Cluj. Membru fondator al Fundaţiei „CeramArt” din Cluj-Napoca din 1996. Membru onorific al UAP Filiala Braşov din 2012.

Andrei FLORIAN, „Luna din lac” (instalație), nuiele de alun, piatră și acrilic, 307x270x70 cm, 2014

62

CRISTINA gAgIU artist plastic | ediția a iii-a, 2014

Născută în 1 februarie 1969, la Găiești, Dâmbovița.

A studiat la Academia de Arte Vizuale „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pedagogia Artei, 1995; Master, secția Pictură, 1996. Din 2009 este membru al Federației Fabrica de Pensule, spațiu de artă contemporană din Cluj. A organizat expoziții personale și a participat la expoziții de grup în Cluj-Napoca. A participat la proiectul „Very important Chair” V.i.C. la Atelier z, din Paris, apoi la proiectul Bennetton, Snapshot România, în 2014.

A participat la simpozioane și workshopuri, iar în prezent conduce ateliere pentru copii în cadrul Fabricii de Pensule.

Cristina gAgIU, „Fandango”, acrilic/pânză, 90x120 cm, 2014 Cristina gAgIU, „E + A”, acrilic/pânză, 90x120 cm, 2014

63

Dorel Găină Artist vizual | ediția I, 2012

Născut în 12 februarie 1953, la Oradea.

A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, specializarea Design, 1977. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, al Asociației Artiștilor Fotografi din România și Art in Situ, Franța.

A fost profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, secția Foto, Video, Procesare computerizată a imaginii. A organizat expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup în țară și străinătate. A participat la simpozioane, conferințe și workshopuri importante din România.

Dorel GĂINĂ, „Lizieră cu invitație de nori I”, acrilic/pânză, 50x50 cm, 2012 Dorel GĂINĂ, „Lizieră cu invitație de nori I”, acrilic/pânză, 50x50 cm, 2012

64

IOAN gÎNSCă Artist plastic, profesor, preot | ediția a x-a, 2021

Născut în 27 ianuarie 1972, la Cluj-Napoca.

Absolvent al Facultății de teologie ortodoxă din Cluj-Napoca, 2002 și al Academiei de Arte Vizuale „ion Andreescu” din același oraș, secția Sculptură, 1998. A publicat articole, eseuri, cărți și a organziat expoziții de fotografie. Este profesor la Liceul ELF din Cluj-Napoca. A inițiat diferite proiecte expoziționale și concursuri pentru elevi.

Ioan gînscă, „Poveste cu pasăre”, cianotipie/pânză, 60x60 cm, 2021 Ioan gînscă, „Poveste cu castel”, cianotipie/pânză, 60x60 cm, 2021

65

MARIANA ghEORghIU artist vizual | ediția a Viii-a, 2019

Născută în 13 aprilie 1947, la Bădeni, iași.

Absolventă a Școlii Medii de Arte Plastice Cluj, 1960-1965, prof. Ana Lupaș. Absolventă a Facultății de Arte Plastice, Universitatea A. i. Cuza, iași, 1965-1968, șef de promoție, profesori: Dan Hatmanu și Nicolae Constantin. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Cluj.

Mariana ghEORghIU, „Impresii I”, tehnică personală, 50x50 cm, 2019 Mariana ghEORghIU, „Impresii II”, tehnică personală, 50x50 cm, 2019

66

IRINA gOLOVANOVA (Federaţia Rusă) pictor, profesor | ediția a Vi-a, 2017

Născută în 1967 la omsk, Federația Rusă.

Absolventă a Facultății de Arte Plastice din omsk în 1989. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Rusia.

A obținut un doctorat în Metode de predare a Artei. Profesor la Universitatea Pedagogică din Moscova, departamentul de Arte Plastice. A organizat expoziții personale și a participat la expoziții de grup în Rusia.

Lucrări în muzee și colecții private din Rusia, Republica Cehă, Franța și Canada.

Irina gOLOVANOVA, „Flori tropicale”, acrilic/pânză, 100x70 cm, 2017 Irina gOLOVANOVA, „Spinul albastru”, acrilic/pânză, 100x70 cm, 2017

67

FLORIN ghERASIM Artist fotograf, ceramist, antropolog, muzeograf | edițiile i-V, 2012-2016 și Viii-x, 2018-2021

Născut la 19 iunie 1961, ocna Mureș, jud. Alba.

A absolvit specializarea Ceramică-Sticlă-Metal, în anul 2019 și specializarea Fotografie-Video-PCi, în anul 2014, la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Deține Masterate în Comunicare și Relații Publice (2009), Antropologie și Studii Multiculturale (2003); A obținut un Doctorat în Arte Vizuale (2014) și unul în SociologieAntropologie (2012) A curatoriat numeroase expoziții de artă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Simpozionul „Arta în Grădină” (Jibou și zalău), Galeria „Horeb” din Cluj-Napoca, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Festivalul Bunavestire din Negrești-oaș, Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, Galeria „Frezia” din Dej, Galeria Municipală turda ș.a.

Florin ghERASIM, „Fotografii pe muzica lui Varga András I”, fotografie, print digital/hârtie, 70x50 cm, 2014 Florin ghERASIM, „Visul lupului de stepă”, fotografie, print digital/hârtie, 50x70 cm, 2014

68

Florin ghERASIM, „Toamnă la Jibou”, ceramică, 30x30 cm, 2019

69

Mihaela Gorcea artist vizual, profesor | ediția I, 2012

Născută la 29 mai 1974, în Cluj-Napoca.

Absolventă a Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu”, Cluj-Napoca, secţia Pedagogia Artei, Licență în 1998 și Master la secția Pictură în anul 1999. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Este conferențiar universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. În perioada 1997-2005 a participat la stagii și workshopuri la Centrul de artă contemporană „Le creux de l’enfer”, Thiers, Franța, Centrul de artă contemporană „Pougues les Eaux”, Nevers, Franța. A organizat expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup în țară și străinătate.

Mihaela GORCEA, „În seră”, acrilic/pânză, 80x80 cm, 2012 Mihaela GORCEA, „Inspirație de toamnă”, acrilic/pânză, 80x80 cm, 2012

70

TEODORA hUBENCO (Republica Moldova) pictor, profesor | ediția a V-a, 2016

Născută în 22 decembrie 1961.

Studii de doctorat la institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice, Chişinău. A absolvit institutul Pedagogic de Stat „ion Creangă”, Facultatea de Grafică şi Pictură, Chișinău. Conferenţiar universitar la catedrele „Științe filosofice” și „Arte vizuale”, Academia de Muzică, teatru şi Arte Plastice, Chişinău, Moldova.

Teodora hUBENCO, „Construcții și vegetație în Grădină”, ulei/pânză, 50x60 cm, 2016 Teodora hUBENCO, „Înainte de furtună”, ulei/pânză, 80x60 cm, 2016

71

VASILE hUBENCO (Republica Moldova) pictor, profesor | ediția a V-a, 2016

Născut în 21 septembrie 1959.

A absolvit institutul Pedagogic de Stat „ion Creangă”, Facultatea de Grafică şi Pictură. Profesor de artă plastică la Școala de Arte Cojuşna, Moldova.

Vasile hUBENCO, „Peisaj din Grădina Botanică”, ulei/pânză, 80x60 cm, 2016 Vasile hUBENCO, „Șarpele din Grădină”, ulei/pânză, 50x40 cm, 2016

72

VASILE ISTRATE pictor, preot | ediția a ix-a, 2020

Născut la 30 aprilie 1967, Rotunda, Cluj.

Master, Pictură, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca (UAD). Studii la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Plastice, Secția Pictură, licență. Absolvent al Facultății de teologie ortodoxă din Cluj-Napoca, secția Pastorală.

Vasile ISTRATE, „Pomi la Jibou”, ulei/pânză, 50x60 cm, 2020 Vasile ISTRATE, „Grădină însorită”, ulei/pânză, 50x40 cm, 2020

73

WLODZIMIERZ KARANKIEWICZ (Polonia) pictor, profesor | ediția a ii-a, 2013

Născut în 21 ianuarie 1959, în Kamienna Góra, Polonia.

Absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Krakovia în anul 1989. Este profesor universitar la institutul de Arte din Częstochowa și vice decan pentru relația cu studenții. Este ambasador onorific pentru copiii supradotați și talentați cu risc social ridicat. Membru al Asociației Artiștilor din Polonia, Societății Regionale Artistice „zacheta” din Częstochowa și D. Fleis & East-West Artists din Germania.

Wlodzimierz KARANKIEWICZ, „Jibou Garden”, acrilic/pânză, 100x140 cm, 2013

74

MARIUS LEhENE (SUA) pictor, profesor | ediția a ix-a, 2020

Născut în 15 noiembrie 1972, la Cluj-Napoca.

Absolvent al programului de Master of Fine Arts-Pictură şi Desen, Southern Methodist University, Dallas, texas, SUA, 2001. Licenţiat în Finanţe, Facultatea de Știinţe Economice, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1996. Studii universitare, institutul de Arte Plastice „ion Andreescu”, Cluj-Napoca, 1995-1998.

Din anul 2019 este afiliat la Society for Romanian Studies, UK. Din 2009 este afiliat în Global Romanian Students and Young Professionals Society, international. Din 2004 este afiliat la Drawing Research Network, UK și la Romanian Academic Forum, Romania. Din 2001 este afiliat la College Art Association, USA; Este profesor la Departamentul de Artă, Colorado State University, SUA.

Marius LEhENE, „Făget”, acrilic/pânză, 23x30,5 cm, 2020 Marius LEhENE, „Zona arsă”, acrilic/pânză, 23x30,5 cm, 2020

75

MARCEL LUPȘE pictor, profesor | ediția a ii-a, 2013

Născut în 1954, la Dej. Din 2010 este Doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. În 1979 a absolvit institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca, secția Pictură. Rezidențe și călătorii de documentare în peste 20 de țări din Europa. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 1989. A organizat expoziții personale în Franța, italia, Germania, Belgia, Ungaria și România și a participat la numeroase expoziții de grup în țară și străinătate.

Marcel LUPȘE, „Liniștea parcului I”, 60x50 cm, acrilic/pânză, 2013 Marcel LUPȘE, „Liniștea parcului II”,50x90 cm, acrilic/pânză, 2013

76

MIRA MARINCAȘ artist vizual, profesor | ediția i, 2012

Născută în 1 iulie 1984, la Satu Mare.

Absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, secția Foto, Video, Procesare computerizată a imaginii, Licență în anul 2007, Master în 2009. În prezent este lector universitar la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca și doctor în Arte Vizuale al Universității de Artă și Design din aceeași localitate; A organizat peste 15 expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Mira MARINCAȘ, „Tăceri interioare II”, fotografie, mixaj digital, print, 50x70 cm, 2012 Mira MARINCAȘ, „Tăceri interioare IV”, fotografie, mixaj digital, print, 50x70 cm, 2012

77

gEORgE MIRCEA pictor, profesor | ediția a Vii-a, 2018

Născut în 1979, la Bistriţa. trecut la cele veșnice în noiembrie 2018.

Absolvent al Universității Naționale de Artă din București, clasa prof. Horea Paștina. Din anul 2007 a fost colaborator al Universităţii Bucureşti, Facultatea de istoria Artei. Din anul 2006 a fost asistent universitar al Catedrei de Pictură, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Din anul 2004 a fost membru al Şcolii Române din Roma. Din 2003 a fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. A organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

george MIRCEA, „Nu este drum în cer”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2018 george MIRCEA, „Visul este paznicul somnului”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2018

78

ADINA MOCANU pictor, profesor | ediția a Vi-a, 2017

Născută în 4 martie 1954, la Bistrița.

Absolventă a Facultății de Arte Plastice „George Enescu” din iași, secția pictură, clasa prof. Adrian Podoleanu.

Din 1990 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, secția pictură. A organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate. Lucrări de artă în colecţii de stat din București, Cluj-Napoca, Sibiu, SUA, Canada, Australia, Franța, Germania, Belgia.

Adina MOCANU, „Jibou”, acrilic/pânză, 40x40 cm, 2017 Adina MOCANU, „Grădini II”, ulei/pânză, 50x70 cm, 2017

79

IOAN DE MOISA artist vizual, antreprenor | ediția a Vi-a, 2017

Născut în 2 iulie 1989, la Satu Mare.

Masterat în pictură, Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca. Studiază între 2008-2011 la secția de Pictură, Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca. Urmează Liceul de artă „Aurel Popp” din Satu Mare.

Fondator și vicepreședinte „Alfazet”, cenaclu cultural, Satu Mare.

Ioan de MOISA, „Camera”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2017 Ioan de MOISA, „Leul I”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2017

80

MIRCEA MOLDOVAN pictor | ediția a ix-a, 2020

Născut în 11 noiembrie 1947, în Valea izvoarelor, Mureș.

Absolvent al institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti, 1982. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Cluj-Napoca, 1968. Din 1997 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala târgu Mureș. A organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Mircea MOLDOVAN, „Miriapod II”, tehnică mixtă/pânză, 70x80 cm, 2020

81

EUgEN MORITZ pictor, artist fotograf, profesor | edițiile a iii, 2014 și a Viii-a, 2019

Născut în 12 august 1959, la Cluj-Napoca.

A absolvit Academia de Arte Vizuale „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pictură, 1988. Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. A organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Eugen MORITZ, „Soare”, ulei/pânză, 90x90 cm, 2019 Eugen MORITZ, „Floarea din grădină”, ulei/pânză, 30x30 cm, 2019

82

Eugen MORITZ, „Visarea”, ulei/pânză, 120x120 cm, 2014

83

CAMELIA MORITZ artist, psiholog | ediția a Viii-a, 2019

Născută la 30 mai, Cluj-Napoca.

Absolventă a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Chimie, secţia inginerie Chimică în anul 1994 și a Universităţii tehnice din Cluj-Napoca. Studii de specializare în Protecţia Mediului, 2006 şi specializarea Ecologie şi Management, 2007. Master în domeniul psihologiei, în cadrul Facultăţii de Psihologie, a Universităţii „Babeş-Bolyai”, 2011. Specializarea Programare Neuro Lingvistică, la institutul Kutckera din Austria, 2011. Studii universitare, nivel Master, la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, secţia pictură, 2015.

Camelia MORITZ, „Peisaj fractal II”, tehnică mixtă/pânză, 30x40 cm, 2019 Camelia MORITZ, „Peisaj fractal I”, tehnică mixtă/pânză, 40x30 cm, 2019

84

DOREL DAVID MORAR sculptor, muzeograf | edițiile a ii-a, a iV-a, a ix-a, 2013, 2015, 2020

Născut în 13 aprilie 1961, la Ruginoasa, Sălaj.

Absolvent al institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Sculptură, 1987. Din 2008 este membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala târgu Mureș. Din 2019 este muzeograf la Muzeul Județean Mureș, târgu Mureș. A organizat expoziții personale și a participat la expoziții de grup.

Dorel David MORAR, „Coloana Cerului”, piatră de Cuciulat, 320x40x40 cm, 2015-2020

85

LUCIAN MUNTEAN artist vizual, fotojurnalist | edițiile a iii-a, a iV-a, a x-a, 2014, 2015, 2021

Născut în 10 octombrie 1974 la Sighișoara.

Absolvent al Facultății de Geologie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Din 2009 până în prezent - fotoreporter și membru fondator Modernism.ro. Din 1997 este fotoreporter la publicații precum: Press one, ziua, ziarul de Cluj, Agerpres, Mediafax, Pro Sport, Gazeta Sporturilor, Hepta, Adevărul, Dilema Veche și colaborator la Corriere della Sera, Regard, Historia și traveler Magazine. A realizat două documentare fotografice cu caracter antropologic despre tradiții și minorități din România. Membru fondator al Asociației Profesioniștilor în imagine - APi, Cluj-Napoca; Fotoclubul Napoca, Cluj-Napoca; Asociația Fotografilor de Presă din România. A organizat expoziții personale în România, Polonia, Spania și Franța. Din 1999 a participat la peste 70 de expoziții de grup cu caracter local, național și internațional.

Lucian MUNTEAN, „Hărți imaginare I”, acrilic/pânză, 60x80 cm, 2014 Lucian MUNTEAN, „Hărți imaginare II”, acrilic/pânză, 40x60 cm, 2014

86

Lucian MUNTEAN, „Biserica din Creaca”, fotografie și colorizare manuală, 40x60 cm, 2021

87

ELISABETh OChSENFELD (germania) artist, curator, organizator de evenimente culturale | ediția a Viii-a, 2019

Născută în anul 1951, în timișoara. În anul 1986 emigrează în Germania. În prezent trăiește, alternativ, la Heidelberg, Frankfurt, Wolfsberg și Gărâna, România. Absolventă a cursului de instalații, Academia de vară Salzburg, clasa prof. ilya Kabakov. Absolventă a Facultății de Arte Plastice, Universitatea din timișoara, clasa prof. Leon Vreme. Membră a Asociației Artiștilor Plastici Profesioniști din Germania, Federația internațională Culturală Feminină; Freeinterartists; Contemporanii. Fondatoare și membră a următoarelor asociații profesionale: Arthouse Wolfsberg, Gărâna; Scholarship Residency Award.

Elisabeth OChSENFELD, „Vrejul fermecat I”, acrilic/pânză, 60x60 cm, 2019 Elisabeth OChSENFELD, „Vrejul fermecat II”, acrilic/pânză, 60x60 cm, 2019

88

VALERIU PALADI (Italia) pictor | ediția a Vii-a, 2018

Născut în 3 martie 1968, la Sărata Veche, Fălești, Republica Moldova.

A absolvit Accademia di Belle Arti din Bologna, italia, Pictură, clasa prof. Rinaldo Novali, 2010-2014. A absolvit Academia Națională de Arte București, România, secția Pictură, clasa prof. Horea Paștina și Mihai Sârbulescu,1990-1996. A absolvit Școala Republicană de Arte Plastice, Chișinău, Republica Moldova, 1984-1988.

Din 1997, este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură. Membru fondator „Grupul fără Nume”, alături de Nicolae Badiu, Cristian Dițoiu, Floarea Peia, Marian Dobre, 1998.

Valeriu PALADI, „Izvorul culorilor”, ulei/pânză, 54x65 cm, 2018 Valeriu PALADI, „Simbol”, ulei/pânză, 65x54 cm, 2018

89

ALExANDRU PAPUC artist vizual | ediția a V-a, 2016

Născut în 26 octombrie 1971, la București.

Absolvent al Academiei Naționale de Artă din București, secția Sculptură, clasa prof. Vasile Gorduz. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Sculptură București. A organizat nenumărate expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Alexandru PAPUC, „Noapte”, acrilic/pânză, 40x40 cm, 2016 Alexandru PAPUC, „Himera negurii”, acrilic/pânză, 70x100 cm, 2016

90

hOREA PAȘTINA pictor | ediția a Vii-a, 2018

Născut în 13 septembrie 1946, la Alba iulia.

Absolvent al institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, promoția 1973, secţia Pictură, clasa profesor Alexandru Ciucurencu. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia Pictură. Cofondator al grupului „Prolog” împreună cu Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu.

Din anul 1990 a fost profesor la Universitatea Națională de Artă din București. A organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

horea PAȘTINA, „Vedere din Grădină (marți)”, ulei/pânză, 100x100 cm, 2018 horea PAȘTINA, „Vedere din Grădină”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2018

91

MARIANA PAȘCALăU pictor, profesor | ediția a x-a, 2021

Născută în 27 februarie 1968, la Valea Drăganului.

Absolventă a institutului de Arte Plastice „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1990, secția tapiserie/ Contexturi. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Ungaria, secția Pictură. Profesor de pictură și grafică la Școala de Arte Munkácsy Mihály, Budapesta.

Mariana PAȘCALăU, „Ascensiune”, ulei/pânză, 70x50 cm, 2021 Mariana PAȘCALăU, „Uniți în rădăcini”, ulei/pânză, 70x50 cm, 2021

92

TEODORA PICA (Canada) artist vizual, galerist | ediția a iV-a, 2015

Născută în 1964 la Brașov. trăiește și lucrează în toronto, Canada și Brașov, România. A urmat școala și liceul de arte din Brașov, după care a studiat arhitectura la Facultatea de Arhitectură și Urbanism „ion Mincu” din București. În 1992 obține diploma de arhitect de la J. H. D. Facilty of Architecture, University of Architecture din toronto, Canada. Între anii 1992 și 1996 și-a continuat studiile de pictură și desen la oCAD University din toronto, iar în anul 2014 a absolvit cursul de Art Management, Master in Arts Administration, oferit de Facultatea Goucher din Baltimore, MD, SUA. Membră a Asociației de Artiști din ontario și Canada, CARFAC. A expus în expoziții personale și de grup în Canada, SUA, Mexic, Belgia, Anglia, Veneția, România.

Teodora PICA, „Floare de Jibou”, acrilic/pânză, 90x120 cm, 2015 Teodora PICA, „Floare de Sălaj I”, acrilic/pânză, 50x50 cm, 2015

93

ALExANDRU PICOVICI pictor, profesor | ediția a x-a, 2021

Născut în 1 ianuarie 1960, în comuna Ploscoş, turda.

Absolvent al Academiei de Arte Vizuale „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pedagogia Artei, clasa prof. ioana Antoniu. Din anul 1999 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala turda (membru fondator). Membru fondator al Asociației ,„Atelier 7+” din turda.

Alexandru PICOVICI, „Rădăcini II”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 Alexandru PICOVICI, „Rădăcini I”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021

94

MARIANA PICOVICI pictor, profesor | ediția a x-a, 2021

Născută în 15 octombrie 1966, la Jichişu de Jos, sat Şigău, Cluj.

A absolvit specializarea Master, secţia Pictură, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, clasa prof. ioan Sbârciu, 2012; secția Pedagogia Artei, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, clasa prof. ioana Antoniu, 2008. Din anul 2010 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala turda. Profesor de Educație Plastică, turda.

Mariana PICOVICI, „Poarta”, ulei/pânză, 90x120 cm, 2021 Mariana PICOVICI, „Rădăcini”, ulei/pânză, 40x30 cm, 2021

95

Blanca Alina Pop pictor, grafician | ediția a III-a, 2014

Născută în 15 noiembrie 1968, la Cluj-Napoca.

Absolventă a Universității „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie-Filosofie, Departamentul de Filosofie, 19962000, Cluj-Napoca. Absolventă a cursurilor de Master a Academiei de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Departamentul de Grafică, 1995-1996 și Licență, Departamentul de Pictură, 1989-1995. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. Participă la expoziţii naţionale şi internaţionale de pictură, grafică şi afiş. Publică ilustraţii și coperţi de carte, pregăteşte grafic-design pentru tipar, tehnoredactează şi corectează text.

Blanca Alina Pop, „Captivitate în Grădina Botanică”, acrilic/pânză, 70x100 cm, 2014 Blanca Alina Pop, „Libertate în Grădina Botanică”, acrilic/pânză, 90x120 cm, 2014

96

Milena Augusta Pop curator şi critic de artă | ediția I, 2012

Născută în 3 mai 1987, la Oradea.

A absolvit Facultatea de Științe Politice, Universitatea București. A beneficiat de burse de studii în Budapesta, Ungaria și Roma, Italia și de stagii de practică în cercetare în cadrul Arhivelor Naționale ale României. A participat la proiecte culturale de importanță internațională, a activat în calitate de critic de artă în Galeria A 35 București, a publicat în reviste locale, de specialitate în cadrul instituției academice în care a activat. Absolventă de Master, Jurnalism European și Comunicare în Comunități Multietnice, Universitatea de Vest Timișoara.

Milena Augusta Pop, „Flori fără nume II”, fotografie, print/hârtie, 50x50 cm, 2012 Milena Augusta Pop, „Flori fără nume I”, fotografie, print/hârtie, 50x50 cm, 2012

97

IOAN AUgUSTIN POP artist vizual, profesor | ediția i și ii, 2012, 2103

Născut în 5 mai 1955, la zalău.

Absolvent al institutului de Arte Plastice „ion Andreescu”, Cluj-Napoca, secția textile-Contexturi, 1983.

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. În prezent este profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din timișoara. A realizat expoziții personale în România, Ungaria, Grecia, Slovacia și expoziții de proiect în România, Ungaria, italia, Germania, Portugalia, Franța, Republica Moldova, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Cehia.

Ioan Augustin POP, „Medium II”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2012 Ioan Augustin POP, „Medium III”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2012

98

Ioan Augustin POP, „Statuia leului necunoscut I”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2013 Ioan Augustin POP, „Statuia leului necunoscut II”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2013

99

CRISTIAN PORUMB pictor, profesor | ediția a Viii-a, 2019

Născut în 15 septembrie 1967.

Absolvent al Academiei de Arte Vizuale „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția Pictură, clasa prof. teodor Botiș și ioan Aurel Mureșan, 1999. Membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala interjudețeană Cluj – Bistrița. Din 1999 este cadru didactic la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca.

Cristian PORUMB, „Grădină II”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2019 Cristian PORUMB, „Grădină III”, ulei/pânză, 30x30 cm, 2019

100

Felicia Andra Predescu Artist vizual, profesor | ediția a V-a, 2016

Născută în 25 iulie 1960, la Seini, jud. Maramureș.

A absolvit cursurile de Master, clasa prof. Ioan Sbârciu; 1991-1997, Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia Pictură. Din 1997 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj.

A organizat expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Felicia Andra PREDESCU, „Liniște”, acrilic/pânză, 80x60 cm, 2016 Felicia Andra PREDESCU, „Și copacii se fac aer”, acrilic/pânză, 100x70 cm, 2016

101

IURIY PROTASOV (Federaţia Rusă) pictor, arhitect, profesor | ediția a Vi-a, 2017

Născut în 1945, în Moscova, Federația Rusă. În anul 1975 a absolvit Școala Superioară de Arte, specialitatea design interior, expoziții și publicitate. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Rusia. Membru al Academiei internaționale de Formare Pedagogică. În paralel cu activitatea de arhitect a avut preocupări legate de domeniul picturii. Din 1979 este inițiatorul și directorul Școlii de Arte din nordul Moscovei. A organizat expoziții personale și a participat la expoziții pe teritoriul Rusiei, în Germania, Franța și Spania.

Iuriy PROTASOV, „Flori”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2017 Iuriy PROTASOV, „Flori”, ulei/pânză, 40x40 cm, 2017

102

RADU PULBERE artist vizual, profesor | ediția a iV-a, 2015

trăiește și lucrează în Cluj-Napoca.

A absolvit institutul de Arte Plastice „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, 1986. Din 2005 este doctor în arte vizuale, Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca. În prezent este profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și coordonează specializarea Master Design textil. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. A organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Radu PULBERE, „Spațiu viu”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2015 Radu PULBERE, „Flori”, ulei/pânză, 40x40 cm, 2015

103

CONSTANTIN RăDUCAN pictor | ediția a iV-a, 2015

Născut la Lugoj, în 26 martie 1946. trăiește și lucrează în Lugoj. A absolvit institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, promoția 1982. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP) și al Asociației internaționale a Artiștilor Plastici (AiAP). Lucrări în Muzeul de Artă Bistrița, Muzeul Banatului Montan Reșita, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, Muzeul de Artă tulcea, Muzeul Municipal Lugoj. A organizat expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Constantin RăDUCAN, „Apa”, ulei/pânză, 70x100 cm, 2015 Constantin RăDUCAN, „Verde”, ulei/pânză, 100x100 cm, 2015

104

FLORA RăDUCAN pictor | ediția a iV-a, 2015

Născută la Lugoj, în anul 1976. trăiește și lucrează în Lugoj. A absolvit Facultatea de Arte, Universitatea de Vest timişoara, clasa prof.

Constantin Flondor, promoția 1999; Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP) și a Asociației internaționale a Artiștilor Plastici (AiAP). A organizat expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Flora RăDUCAN, „Apus pe lac”, ulei/pânză, 60x90 cm, 2015 Flora RăDUCAN, „Spre grădină”, ulei/pânză, 60x90 cm, 2015

105

MIhAI SÂRBULESCU pictor, profesor | ediția a Vii-a, 2018

Născut în 23 februarie 1957, la București.

Absolvent al institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, promoția 1981, secţia Pictură, clasa profesor Marius Cilievici. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia Pictură. Cofondator al grupului „Prolog” împreună cu Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paștina și Cristian Paraschiv.

Profesor la Universitatea Națională de Arte București. Doctor în Arte Vizuale al aceleiași universități cu teza „Dosar Prolog”, conducător Andrei Pleșu.

Mihai SÂRBULESCU, „Toamnă I”, ulei/pânză, 40x30 cm, 2018 Mihai SÂRBULESCU, „Trandafir”, ulei/pânză, 40x30 cm, 2018

106

LIVIU SUhAR pictor, profesor | ediția a Vi-a, 2017

Născut la 17 februarie 1943, în localitatea lacobeni, judeţul Suceava.

A absolvit institutul de Arte Plastice „ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Plastice şi Decorative, promoţia 1968, cu diploma de licenţă în arte, specialitatea Pictură, profesori: Aurel Ciupe şi Petru Abrudan. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Profesor universitar doctor la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design, iași. Coordonator științific al Școlii Doctorale. A organizat peste 40 de expoziții personale în țară și a participat la numeroase expoziții de grup naționale și internaționale.

Liviu SUhAR, „Grădina cu lei”, ulei/pânză, 80x100 cm, 2017 Liviu SUhAR, „Castelul din Jibou”, ulei/pânză, 100x100 cm, 2017

107

NICOLAE SUCIU pictor, profesor | ediția a x-a, 2021

Absolvent al Conservatorului de Arte „George Enescu” din iaşi, Facultatea de Muzică şi Arte Plastice, profesor de desen, 1977-1981, clasa Profesor Dan Hatmanu; Prof. Univ. Dr., Universitatea tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Specializarea Arte Plastice-Pictură. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România și al altor asociații profesionale din țară și străinătate. Diplomă de onoare la trienala de pictură a regiunii carpatice „Rombul de argint”, 2018, Przemysl, Polonia. Premiul pentru Pictură la Bienala Națională de Artă „Lascăr Vorel”, Piatra Neamț, 2019. A organizat 24 de expoziții personale în țară și a participat la 110 expoziții de grup.

Nicolae SUCIU, „Ușa secretă”, tehnică mixtă/pânză, 40x50 cm, 2021 Nicolae SUCIU, „Răsărit de lună”, tehnică mixtă/pânză, 90x60 cm, 2021

108

MARIANA ȘERBAN Artist vizual, profesor | ediția a Vi-a, 2017

Născută în 2 iunie 1958, la târgu Mureș.

Absolventă a institutului de Arte Plastice „ion Andreescu“ din Cluj-Napoca, 1984. Profesor de grafică, Liceul de Artă, târgu Mureș. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala târgu Mureș. A organizat expoziții personale și a participat la expoziții de grup în țară și străinătate.

Mariana ȘERBAN, „Aerul grădinii”, acrilic/pânză, 30x40 cm, 2017 Mariana ȘERBAN, „Grădina din vis”, acrilic/pânză, 100x100 cm, 2017

109

RADU ȘERBAN artist vizual, profesor | edițiile i-x, 2012-2021

Născut în 11 octombrie 1960, la Cluj-Napoca.

Absolvent al institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987, clasa prof.

Marius Cilievici. Din 1990 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. Doctor în Arte Vizuale și profesor universitar doctor la specializarea Master Design textil din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. A organizat peste 30 de expoziții personale în țară și străinătate și a participat la numeroase expoziții de grup.

Radu ȘERBAN, „Urme pe apă”, acrilic/pânză, 120x120 cm, 2015 Radu ȘERBAN, „Împrejurimile Grădinii”, acrilic/pânză, 60x90 cm, 2014

110

Radu ȘERBAN, „Grădina, o stare”, acrilic/pânză, 30x30 cm, 2012 Radu ȘERBAN, „Dimineața în Grădină”, acrilic/pânză, 30x30 cm, 2012 Radu ȘERBAN, „Pomi în Grădină”, acrilic/pânză, 70x50 cm, 2014

111

Radu ȘERBAN, „Aerul Grădinii”, acrilic/pânză, 70x100 cm, 2016 Radu ȘERBAN, „Sărbătoarea Grădinii”, acrilic/pânză, 70x100 cm, 2017

112

Radu ȘERBAN, „Ierbar cu Iris”, acrilic/pânză, 30x30 cm, 2018

113

LUCIAN ȚINTARIU pictor, profesor | ediția a ix-a, 2020

Născut în 6 iulie 1961.

Absolvent al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură. Membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj. Din 1991 este cadru didactic la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca. A organizat expoziții personale în țară și a participat la expoziții de grup naționale.

Lucian ȚINTARIU, „Valuri între nuferi”, acrilic/pânză, 60x80 cm, 2020 Lucian ȚINTARIU, „Peisaj recompus”, acrilic/pânză, 50x60 cm, 2020

114

SORIN TÎRT artist, grafic designer | ediția a x-a, 2021

Născut în 18 aprilie 1970, la Hațeg.

Absolvent al Academiei de Stat de Artā, secţia Comunicare Vizualā, Stuttgart, Germania (un semestru, 2000) și al Academiei de Arte Vizuale „ion Andreescu”, secţia Graficā, Cluj-Napoca (1995). Din anul 2008 deține și coordonează tD StUDio în Cluj-Napoca. A conceput numeroase branduri și identități vizuale.

A participat la concursuri de graphic design în USA, Germania, Polonia, Slovacia și Finlanda.

Sorin TÎRT, „Apă”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021 Sorin TÎRT, „Pământ”, acrilic/pânză, 50x70 cm, 2021

115

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI VIZITE DE DOCUMENTARE

Pentru un artist, revizitarea urmelor trecutului se constituie într-o sursă imagistică aparte. Filtrată, prelucrată și adaptată, aceasta poate alimenta viitoare forme de expresie. În programul Simpozionului, începând cu ediția din anul 2015, am inclus câte o zi de documentare la biserici de lemn monument-istoric aflate în apropierea Jiboului. Am considerat că aceste construcții din lemn reprezintă borne ale credinței și culturii populare. Prin apropierea de ele, implicit, întindem o mână înaintașilor noștri, meșteri cioplitori, pictori, oameni ai satului. În documentările noastre am mai inclus și alte două locuri, unul cu rezonanță în timp, Castrul Roman de la Porolissum, și al doilea, o rezervație natural inedită, Grădina Zmeilor din localitatea Gâlgău Almașului.

116

EDiȚiA A x-A, 2021

EDiȚiA A V-A, 2016

Biserica de lemn din Bulgari, Sălaj

Biserica de lemn din Prodănești și Brebi, Sălaj

EDiȚiA A ix-A, 2020 Biserica de lemn din Vădurele, Sălaj

EDiȚiA A iV-A, 2015 Biserica de lemn din Creaca, Sălaj;

EDiȚiA A Viii-A, 2019

Castrul roman de la Porolissum, Sălaj;

Biserica de lemn din Domnin, Sălaj EDiȚiiLE A iV-A, 2015, A iii-A, 2014, A i-A, 2012 EDiȚiA A Vii-A, 2018

Grădina zmeilor din Gâlgău Almașului, Sălaj

Biserica de lemn din Brusturi, Sălaj EDiȚiA A Vi-A, 2017 Biserica de lemn din Baica, Sălaj

117

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI VIZITE DE DOCUMENTARE EDIȚIA A X-A, 2021

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN „SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL” DIN BULGARI, SĂLAJ SECOLUL XVI

BISERICA DE LEMN DIN SATUL BULGARI

dintr-un motiv imperativ, toți credincioșii, împreună cu preotul, ar fi fost nevoiți să părăsească în grabă biserica. Desigur, fără să mai închidă ușa. Ni s-a părut

118

Documentarea vizuală a unei biserici de lemn

de neînțeles cum în cel mai vechi monument biserică

din Sălaj a fost inclusă și de această dată între

de lemn din Sălaj poate intra oricine, oricând.

activitățile importante ale Simpozionului. Suntem

Sorin, colegul nostru grafician de la Cluj, a avut o

interesați de locuri și lucruri care, cu mulți ani

reacție promptă: „Un loc ca și acesta, cum de nu este

în urmă, constituiau centre sătești de interes,

îngrijit, ocrotit și valorizat? Parcă nu este al nimănui.

păstrătoare de valori și moșteniri religioase: bisericile

Oare nu am putea să intrăm în posesia acestei

și împrejurimile lor, despre acestea este vorba.

biserici, să o încadrăm într-un cub de sticlă, pentru

Am ajuns în satul Bulgari într-o zi cu ploaie măruntă.

ca apoi să fie restaurată și promovată? Nu știu dacă

Biserica ni s-a arătat imediat după intrarea în sat,

cubul de sticlă ar fi soluția potrivită, dar am înțeles

pe stânga, pe drumul dinspre Domnin. Împreună

ideea colegului nostru, aceea de a opri degradarea

cu grupul de artiști, eram nerăbdători să vedem

monumentului și de a „răspunde” cineva de tot ce se

cea mai veche biserică de lemn din Sălaj. Pentru a

află în interior și primprejur.

ajunge la ea, am trecut prin cimitirul vechi și am

Prezența noastră aici, în primul rând, se referă la

urcat mai multe scări, la capătul cărora, într-o poziție

posibilitatea de a avea un contact direct cu lucrurile

oblică, datorită vechimii și lipsei unei consolidări, se

vechi, care prin trecerea și patina timpului au devenit

impunea răstignirea lui Iisus, datată 1883.

parcă mai prețioase, relicve ale unor vremuri trecute.

M-am apropiat cu emoție de intrarea în biserică.

Poate că soluția cea mai bună, de a păstra și valoriza

Îmi făceam probleme că nu vom putea intra, deși,

un astfel de monument, a fost găsită de către

profesorul Ghiurco de la Domnin, ne spusese că

pictorul Horia Bernea, fostul director al Muzeului

biserica, de obicei, nu se închide.

Țăranului Român din București, prin instalarea unei

Într-adevăr... biserica era deschisă. După ce ne-am

biserici de lemn în interiorul muzeului. Chiar dacă

familiarizat cu semiobscurul din interior, am început

această soluție, una de excepție, a fost pusă în

să deslușim detalii: iconostasul pictat și decorat

practică, consider că replicarea demersului amintit

cu chindeie țărănești, straiele preoțești atârnate

nu este posibilă, iar soluția cea mai potrivită este

pe un umeraș, masa altarului acoperită cu o față

conservarea in situ a lăcașului.

de masă, o ladă care conținea, probabil, fețe de

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”,

masă și ștergare. Locul părea abandonat, ca și cum,

aflată la o distanță de 20 km de Jibou, este atestată

documentar din anul 1547 (chiar dacă dovezile nu sunt palpabile, dar pot fi într-adevăr plauzibile) și păstrează tiparul arhitectural consacrat în zonă, iar singura particularitate care o diferă de celelalte se referă la absida altarului, care este construiă pe un plan semicircular. Cu siguranță, în timp, biserica originală a suferit modificări. Dintre acestea, amintim: adăugarea pridvorului de pe latura de sud și a clopotniței de deasupra pronaosului. De asemenea, o caracteristică a acestui monument este dată de tipologia decorului cioplit în formă de funie pe la latura de sud, care aici este foarte proeminent (se detașează mai bine de 15 cm față de bârna peretelui).

Ușa de intrare este încadrată cu decoruri străbune constituite din motivul frânghiei, al rozetei și crucii înscrise în cunună.

Pictura de început de secol xix a lăcașului se încadrează în morfologia celorlalte biserici sălăjene, amprenta zugravului ioan Prodan fiind recunoscută (tot el a pictat și biserica din Bîrsa aflată la o distanță de 5 km). Pictura iconostasului, cu friza apostolilor și cu icoanele împărătești, este mai veche decât pictura interioară, fiind datată 1775.

În încheiere, ne exprimăm speranța că proprietarii acestei biserici (preotul paroh și/sau comunitatea locală) vor face tot posibilul pentru ca să păstreze edificiul în condiții foarte bune, iar dacă nu există interes în acest sens, să predea biserica protopopiatului de care aparțin.

Radu Șerban

119

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI VIZITE DE DOCUMENTARE EDIȚIA A IX-A, 2020

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN VĂDURELE, SĂLAJ SECOLUL XVIII

BISERICA DE LEMN DIN VĂDURELE

În acest an ne-am propus să vizităm o biserică de lemn aflată nu departe de Jibou, peste Someș, în localitatea Vădurele. Atunci când am ajuns, la amiază în zi de duminică, credincioșii ieșeau de la liturghie. De la început am remarcat locul care a fost ales pentru construirea acestui lăcaș, pe colina unui deal, accesul fiind destul de ușor. Pe peretele sudic, lângă intrarea în biserică, am găsit următorul text înrămat: „Biserica Ortodoxă Română din satul Vădurele cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” este așezată pe una din colinele din centrul satului pe o suprafață de 0,003 ha. După inscripția de pe peretele de lemn al Bisericii ce se poate citi foarte greu, se deduce că a fost construită în anul 1711 din lemn de stejar și acoperită cu șindrilă. Are următoarele dimensiuni: lungime 10 m, lățime de 7 m, înălțimea

120

de 25 m. Are formă de corabie având pereții laterali

lemn. Deși avem de a face cu un monument istoric,

drepți și altarul în formă de semicerc. La altar sunt

acesta nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de

două ferestre având dimensiunea de 30x20 cm, la

temeinice îngrijiri și consolidări. Mai înțelegem că

strana dreaptă se află o fereastră de 1x0,80m, iar la

în anul 1939 sătenii au salvat biserica din flăcările

stânga se află o fereastră de 30x20 cm. De cine este

unui incendiu. Ne imaginăm felul în care oamenii

construită și numele arhitectului nu se cunoaște. Din

vremii și-au salvat locașul de închinare și rugăciuni,

cele aflate de la credincioși, Biserica a fost acoperită

cu găleți cu apă, într-o comuniune desăvârșită, fără

cu șindrilă. În anul 1906 a fost acoperită cu tablă

pompieri, fără cisterne cu apă. Suntem informați,

zincată, vopsită în anul 1932. Reparații capitale nu

de asemenea, că sunt două uși, cea principală și

s-au făcut. Are trei încăperi: Pronaos, Naos, Altar.

o alta, mai puțin obișnuită, plasată ca legătură

Are două uși, prima la intrarea în Pronaos și o altă

între locul femeilor și cel al bărbaților. Această ușă,

ușă simplă face intrarea din Pronaos în Naos. Altarul

construită dintr-o singură bucată de lemn, este rar

este despărțit de Naos prin Catapeteasma care are

întâlnită într-o biserică de lemn. De fapt, din cartea

scheletul din scânduri de stejar groase cu două

mai sus menționată, am aflat că între pronaos și

uși laterale. Pe Catapeteasmă se află mai multe

naos, inițial era un perete de lemn. Femeile puteau

icoane vechi fără nici o inscripție. Una reprezintă pe

urmări ceremonia slujbelor doar prin fanta traforată

Mântuitorul Iisus Hristos, alta pe Maica Domnului și

în ușă. Revenind la textul mai sus inserat, mai

a treia pe Sfântul Arhanghel Mihail. Pereții interiori

aflăm că biserica este în întregime pictată, dar

sunt pictați de jur împrejur cu sfinți foarte șterși, pe

că sfinții sunt „șterși” și uneori se întrezăresc cu

unele locuri nu se cunosc de loc. În anul 1939 a avut

greu. Nu este de mirare că pictura a fost afectată

loc un incendiu asupra bisericii care a fost stins la

de infiltrații și diferențieri mari de temperatură.

timp cu ajutorul credincioșilor. Datorită vechimii,

Lipsa unor intervenții profesioniste de restaurare

Biserica este declarată Monument Istoric. Pentru

au condus la această stare de fapt. Cu toate

securitatea obiectelor de valoare, în anul 1977 la

acestea, biserica este încă activă, dar, nu peste

geamuri s-au instalat gratii de fier, iar la ușa de la

mult timp, preotul și credincioșii comunității se

intrare a fost montată o yală.” Chiar dacă textul este

vor muta în biserica nouă de zid, aflată în fază

unul sec, fără pretenții literare (nici nu era cazul), ne

finală de construcție. Atunci, soarta acestui lăcaș

putem face o impresie destul de clară despre ceea

va deveni una critică pentru că zăvorul montat

ce avem în față și, de asemenea, despre o parte

cu mai mulți ani în urmă (pentru siguranță)

din istoria acestui lăcaș de cult. Ni se par relevante

va rămâne închis pentru multă vreme. Pentru

câteva elemente: faptul că biserica a fost înălțată pe

noi, cei care operăm cu imaginea, apelăm la

acest loc, la începutul secolului al XVIII-lea, nefiind

memorie și valorizăm tot ceea ce a fost realizat

nici mutată din alt amplasament și nici adusă din

de către meșterii de la sate, această construcție,

altă localitate. Dintr-un alt document, cu o prefață

ca de altfel toate celelalte biserici vizitate de

de Vasile Drăguț, aflăm că originile acestei biserici

către artiști și cele care vor urma să ne intre în

ar putea fi chiar mai vechi, din secolul al XVI-lea.

preocupări, se constituie în repere de armonie,

Acoperișul din tablă ni s-a părut, încă de la început,

de bună măsură și de ridicare a simplității la

atunci când l-am zărit, ca fiind nefiresc, dar, din

rangul de standard de frumusețe.

text reiese faptul că, inițial, acesta a fost acoperit cu șindrilă, așa cum era normal la o construcție din

Radu Șerban

121

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI VIZITE DE DOCUMENTARE EDIȚIA A VIII-A, 2019

DOCUMENTARE BISERICA DE LEMN DIN DOMNIN, SĂLAJ SECOLUL XVI-XVII

BISERICA DE LEMN DIN Domnin

anul 1756. Dacă e să luăm legenda ca fiind adevărată, atunci trebuie să plasăm momentul construcției în secolul al XVII-lea întrucât, în anul 1673, principele

122

În 25 august 2019 am avut parte de o vizită plăcută a

Transilvaniei, Mihai Apafi I, înnobilează familia

unui grup de persoane care fac parte dintr-o tabără

Csocsan de Vărai, locuitoare în Domnin. Deci, dacă

de pictură, organizată la Grădina Botanică din Jibou.

familia Ciocian a ajuns în Domnin prin construcția

Nu a fost o simplă vizită de curtoazie, deoarece

bisericii și la 1673 se aflau în Domnin, atunci biserica

distinșii oaspeți au dorit să viziteze biserica de

a fost construită în secolul al XVII-lea.

lemn din Domnin. Un fapt care m-a bucurat în mod

În privința materialului de construcție, grinzile

deosebit, pentru că așa am putut să împărtășesc și

masive din stejar, se spune că ar fi fost aduse dintr-o

altor persoane, din afara comunității, câteva dintre

pădure, azi dispărută, de pe Dumbrava, cu ajutorul

poveștile legate de acest monument de arhitectură –

carelor trase de boi. Membrii comunității au fost

simbol al satului Domnin.

cei care trebuiau să facă acest lucru. Unii dintre ei,

Biserica din Domnin este, din câte se pare, singura

spre a nu participa, își înțepau boii în copită ca să

construită în stil maramureșean, din județul Sălaj.

șchiopăteze. Coordonatorii lucrărilor au ținut cont

Elementul cel mai relevant în acest sens este

de acest aspect, așa că, la finalizarea lucrărilor,

streșina dublă. Structura acestei biserici ne vorbește

fiecare familie și-a primit locul în biserică în

despre originea meșterilor, satul Vărai (Uaraiug –

funcție de contribuție.

după cum îi spun bătrânii), din județul Maramureș.

Crucile metalice de pe turnul bisericii și altar,

O legendă locală spune că biserica ar fi fost

se spune că ar fi fost puse în a doua jumătate a

construită de către un bătrân împreună cu cei trei fii

secolului al XIX-lea de către Petru Pop al Onuțului

ai săi (familia Ciocian). La finalizarea construcției,

Szaski din familia nobiliară a Brumărenilor,

bătrânul și unul dintre fii ar fi fost plătiți cu bani

cantorul bisericii. În prealabil, omul a postit și s-a

și s-au întors în locurile natale, iar ceilalți doi

rugat câteva zile spre a fi păzit de o nenorocire

au primit o întinsă suprafață de teren în hotarul

care s-ar fi putut întâmpla în timpul „operațiunii”.

satului, la Recea.

S-a și spovedit, în eventualitatea unui eșec, spre a

Momentul construirii nu poate fi localizat cu

se duce împăcat cu divinitatea.

exactitate în timp. Unii îl plasează la jumătatea

Pe pereții bisericii sunt aplicate mai multe cruci,

secolului al XVIII-lea, în timpul păstoririi preotului

care, din spusele bătrânilor, sunt crucile preoților ce

neunit Matei, care, de altfel, se află înmormântat

au slujit și au murit în Domnin. Până în anul 1848,

în interiorul bisericii, fiind consemnat ca decedat în

preoții erau din familia nobiliară Pop de Domnin.

Ultimul, Simion Pop, a decedat în anul 1848, fiind

august 2019, unde s-au putut vedea câteva dintre

înmormântat alături de tatăl său, Florian Pop și

obiectele care țin de specificul etnografic al satului

având o singură cruce, aplicată pe peretele altarului.

Domnin și pe care cu greu le-am putut salva de

Ultimul preot înmormântat în Domnin este Vasile

la distrugerea provocată de obsesia curățeniei și

Pop, originar din satul Benesat, decedat în anul 1891,

influența modernismului.

în urma unei pneumonii. Crucea acestuia se află pe

Ultimul popas a fost la biserica Sfântul Gheorghe din

peretele din spatele bisericii. Pictura interioară a

satul Bârsa, o altă bijuterie a arhitecturii bisericilor

fost realizată în anul 1812 de pictorul ioan Pop din

sălăjene, unde oaspeții mei au putut observa un alt stil

Românași, după cum susțin specialiștii.

arhitectonic, față de cel al bisericii din Domnin și pictura,

Pe parcursul anilor, biserica a fost supusă mai

realizată în anul 1838 în timpul păstoririi parohului

multor procese de restaurare. În anul 1958 s-au mărit

Simion Pop din Domnin, foarte bine conservată.

ferestrele naosului și s-a schimbat șindrila. În anul

Am încheiat, astfel, mica noastră excursie în satele

1999 s-au schimbat șindrila și cele două tălpi lungi.

Domnin și Bârsa, sperând că am fost un bun ghid

Acestea fiind spuse despre bătrâna biserică a

(deși nu sunt de specialitate) și că oaspeții mei

satului nostru, precum și alte povești ca și acestea,

s-au simțit bine.

ne-am îndreptat spre micul muzeu aflat în incinta clădirii Școlii Primare Domnin, inaugurat în 18

Marius-Sergiu Ghiurco, profesor

123

tABăRA DE CREAȚiE DiN CADRUL SiMPozioNULUi VIZITE DE DOCUMENTARE edIȚIa a VII-a, 2018

DoCUMENtARE bIseRIca de LeMn dIn bRustuRI, săLaJ SECoLUL xViii

BiSERiCA DE LEMN DiN BRUStURi

Pentru artiști, documentarea „pe teren” este una dintre cele mai directe modalități de a interoga realitatea. De fiecare dată, în cadrul Simpozionului,

124

facem o reverență la locurile sacre din jurul orașului

sprijinite pe foișor, încrustările de pe părțile

Jibou. Bisericile de lemn, despre ele este vorba, sunt

laterale ale ancadramentului de la intrare, vechile

păstrătoare de istorie. Ele nu reprezintă doar locul

luminatoare ale absidei, traforate în formă de cruce

de rugăciune, de comuniune cu divinitatea, ci și locul

și rozetă, „aripile” rezultate din îmbinarea pereților

încărcat de liniște, frumos și mister.

verticali, prispa de pe latura de sud, pictura din

La biserica din Brusturi am experimentat

interior, florile de lângă biserică...

perplexitatea în fața simplității. o simplitate plină

Această construcție a fost ridicată în jurul anului

de conținut: așezarea locașului pe culmea unui

1700 (dovadă este inscripția de deasupra intrării). În

deal, proporțiile construcției, „săgeata” clopotniței

biserică nu se mai oficiază slujbe pentru că sătenii

au o biserică nouă de zid. Acoperișul era într-o stare avansată de degradare (ulterior am aflat că s-au primit fonduri pentru repararea lui).

Ne întrebăm, cât timp va mai trece până când uitarea se va așterne și peste acest loc binecuvântat?

Uitarea este ceața memoriei. Atunci când memoria colectivă va încețoșa acest loc, vom fi foarte aproape de a nu mai ști cine suntem și care este menirea noastră.

Prin artă, încercăm să spunem ceva despre noi, despre ceea ce simțim, despre aceste locuri.

Este mult?!

Este puțin?!

Radu Șerban

125

tABăRA DE CREAȚiE DiN CADRUL SiMPozioNULUi VIZITE DE DOCUMENTARE edIȚIa a VI-a, 2017

DoCUMENtARE bIseRIca de LeMn dIn baIca, săLaJ SECoLUL xViii

VECHi Și NoU

De fiecare dată, unul dintre momentele deosebite ale Simpozionului, îl constituie întoarcerea în timp, la rădăcinile noastre, la bisericile de lemn care odinioară erau sufletul comunității sătești. Biserica de lemn din Baica, una dintre cele mai armonioase prin arhitectură și proporții, a fost destinația principală din acest an. „Meșteru onuțu Simionu meșteru o au făcut, o au mutat”, este inscripția de pe ancadramentul intrării în, biserică iar „ANNo DoMiNi 1645”, este o altă inscripție săpată în piatra piciorului mesei altarului.

Aceste două texte ne dau indicii certe despre meșterul și anul în care s-a construit sau mutat lăcașul. Așadar, aceste ziduri de lemn poartă o istorie de 372 de ani.

126

Chiar dacă biserica se află lângă șosea, atunci când

Revenind în lumea reală, în curtea bisericii, am

pătrunzi în interiorul ei, te cufunzi într-o altă lume.

remarcat intervențiile operate asupra ansamblului

Singurătatea, tăcerea și răceala au pus stăpânire

și am constatat că, gardul vechi a fost înlocuit de

pe acest spațiu. În clarobscurul generat de lumina

unul comun, cu fundație din beton, iar poarta de la

care pătrunde pe cele câteva geamuri foarte mici, se

intrare, una singulară, nu doar cu funcție de trecere

poate distinge ceea ce a mai rămas din pictura pe

din stradă în curte, a fost mutată mai înspre biserică,

pânză, maruflată pe scândurile groase ale zidurilor.

acordându-i-se un simplu rol de obiect decorativ.

Personaje în poziții statice, cu priviri fixe, îți impun

S-a amplasat o rampă de acces pentru vizitatorii cu

o stare de meditație. În lumina blândă din interior

dizabilități (chiar dacă relieful este foarte puțin deviat

se mai pot întrezări obiecte din inventarul lăcașului,

de la orizontală). Aceste modificări, probabil au fost

icoane și un scaun cu trei picioare, așezat în altar.

realizate având în vedere standarde europene impuse,

Există aici o încremenire a timpului. Este inexplicabil

dar fără a ține seama de un specific local. Peste câțiva

motivul pentru care nu ne îngrijim valorile. totul este

ani, rampa de acces și gardul vor fi tot acolo, dar nu o

abandonat. Parcă toți oamenii din sat, din motive

să mai fie nimic de văzut în interiorul bisericii pentru

necunoscute, au plecat, lăsând totul în voia sorții.

că, pânza cu pictură de pe pereții interiori, atâta cât

Pentru artiști, patina timpului care s-a așternut peste

a rămas, în multe locuri este desprinsă și atârnă fără

acest interior generează o anume satisfacție vizuală,

vreo speranță de a mai fi restaurată.

care prin mijloace specifice limbajului artei ar putea fi exploatată în lucrări de artă contemporană.

Radu Șerban

127

tABăRA DE CREAȚiE DiN CADRUL SiMPozioNULUi VIZITE DE DOCUMENTARE edIȚIa a V-a, 2016

DoCUMENtARE bIseRIca de LeMn dIn PRodăneȘtI, cReaca ȘI bRebI, săLaJ SECoLUL xViii

tREi BiSERiCi DE LEMN DE PE VALEA AGRiJULUi În această ediție a Simpozionului, traseul nostru de documentare a inclus trei biserici de lemn de pe valea Agrijului, cu tipologii diferite, cu toate că ele pot fi ușor circumscrise canonului arhitectural specific primei jumătăți a secolului al xViii-lea. La toate cele trei obiective vizitate am folosit intens aparatele foto, am mângâiat lemnul sculptat și șlefuit de secole și am atins bucățile de pânză încărcate cu grund și resturi de culoare.

Pe drumul care leagă orașul Jibou de reședința de județ, zalău (via Creaca), în primul sat, Prodănești, pe partea dreaptă a drumului, în pantă, se impune biserica de lemn, chiar dacă dimensiunea ei este una relativ mică (fiind catalogată ca aparținând grupului de biserici mici din Sălaj) față de alte surate.

Biserica a fost strămutată pe amplasamentul actual în anul 1999 (atunci când au început și lucrările de restaurare) și este atestată documentar ca aparținând anului 1739 (an inscripționat pe pristolul din altar). Altarul este și el foarte mic, dar armonic proporționat în relație cu naosul și cu pronaosul. inițial, a fost învelită cu paie, la fel ca toate casele sătenilor, ulterior biserica a primit un înveliș din șindrilă. Lăcașul este bine conservat, dar aici nu se mai desfășoară ritualul liturgic pentru că în sat s-a construit o biserică de zid care este preferată de actualii săteni.

128

Mergând mai departe spre zalău, urmează localitatea

prispa devenind mult mai îngustă. Am apreciat

Creaca, cu biserica de lemn amplasată chiar în vatra

calitatea detaliilor sculptate la portalul de intrare și

satului, după alte două strămutări precedente, așa

la arcadele stâlpilor pridvorului. Pictura interioară,

cum ne-au spus oamenii din localitate. Biserica este

în mare parte estompată de timp și intemperii,

impunătoare, cu o prispă generoasă pe latura de sud.

se constituie într-o îmbrăcăminte vibrată și

Este lesne de observat că pereții exteriori au avut

texturată, cu reale însușiri de artă modernă parcă

cândva o haină pictată, presupusul meșter fiind același

descendente din experimentele de decolaj ale lui

Pop ioan, care a împodobit la începutul secolului

Mimmo Rotella. Am urcat în clopotnița bisericii de

al xix-lea mai multe biserici de lemn din Sălaj. Am

unde se putea vedea culmea Măgurii din Munții

constatat că, față de majoritatea bisericilor vizitate,

Meseș, culme care flanchează urmele Castrului

accesul în pod se face pe o scară exterioară.

Roman de la Porolissum.

Ne-am continuat drumul și am intrat în localitatea

Am ieșit din perimetrul bisericii și ne-am îndreptat

Brebi. De data aceasta, biserica este oarecum ascunsă,

spre izvorul roman, așa cum îl numesc localnicii (în

nefiind în apropierea drumului de asfalt. Din acest

această zonă s-au găsit vestigii romane). Ne-am

motiv, am fost nevoiți să oprim un sătean și să-i

răcorit fețele cu apa rece.

solicităm detalii legate de locul în care se află biserica.

Și acum trei secole, atunci când oamenii mergeau

Mare ne-a fost bucuria atunci când, la capătul unei

înspre biserică sau se îndreptau spre casele lor, cu

ulițe, lângă un un fir de apă, pe o domoală ridicătură

siguranță poposeau la acest izvor. Doar izvorul și

inundată de vegetație, am zărit silueta bisericii.

biserica au mai rămas în aceste locuri...

Din punct de vedere tipologic am remarcat prispa deosebit de îngustă. Motivul l-am aflat ulterior, și

Radu Șerban

se referea la faptul că la aproximativ o sută de ani după ce biserica a fost strămutată de pe un deal din preajma satului, în 1853, interiorul a fost lărgit, astfel,

129

tABăRA DE CREAȚiE DiN CADRUL SiMPozioNULUi VIZITE DE DOCUMENTARE edIȚIa a IV-a, 2015

DoCUMENtARE bIseRIca de LeMn dIn cReaca, săLaJ SECoLUL xViii

BiSERiCA DE LEMN DiN CREACA

Pentru un artist, revizitarea urmelor trecutului se constituie într-o sursă imagistică. Filtrată, prelucrată și adaptată, aceasta poate alimenta viitoare forme de expresie. În programul Simpozionului, chiar la început, am rezervat două zile de documentare. Am considerat că bisericile de lemn reprezintă borne de credință și cultură populară. Prin apropierea de acestea, implicit, întindem o mână înaintașilor noștri, meșteri cioplitori, pictori, oameni ai satului. toate aceste edificii de lemn au o poveste a lor, despre vremurile edificării, despre întâmplările prin care au trecut, despre modificările la care au fost

130

supuse. Și biserica de lemn din Creaca are povestea

atribuită meșterului ioan Pop din Românași, care

ei. Este una dintre numeroasele monumente istorice

a pictat în jurul anului 1900, multe biserici în zona

de pe teritoriul județului Sălaj. Cele mai multe

văii Agrijului. Deși pictura este afectată de trecerea

biserici de lemn au fost edificate în secolul al

timpului, putem aprecia linia sigură a desenului,

xViii-lea, dar supraviețuiesc și astăzi biserici și mai

precum și coloritul viu, fără multe tonuri sau nuanțe

vechi, cum ar fi cea din satul Bulgari, de la 1547, sau

intermediare. Pentru un artist al zilelor noastre,

cea din Racâș, din anul 1558. Aceasta din Creaca a

expresia de palimpsest conferită de urmele de

fost de trei ori mutată până să ajungă în centrul

pictură de pe pânzele maruflate pe zidul de lemn

satului. De fapt, având în vedere tehnica de edificare

al bisericilor vechi pare să fie mai relevantă din

a construcțiilor din lemn, această mutare nu a fost,

punct de vedere al bogăției texturale decât picturile

probabil, o translare a construcției dintr-un loc în

actuale din bisericile de zid. Este de apreciat și

altul, ci o demontare din locul existent, piesă cu

faptul că pereții exteriori ai bisericii au avut și ei

piesă, și o remontare pe noul amplasament.

cândva podoabă picturală, care, datorită expunerii

Cu toate acestea, se apreciază că și biserica actuală

la intemperii, a fost mai afectată decât pictura

din Creaca a fost reconstruită pe la mijlocul secolului

din interior. În dreapta intrării, este încă vizibil un

al xViii-lea.

medalion de dimensiuni mari, care probabil conținea

Din punct de vedere tipologic, planul bisericii este

scena Judecății de Apoi, o atenționare pentru cei care

unul dreptunghiular, cu absida altarului decroșată,

intrau în biserică asupra felului în care își duceau

cu naos și pronaos, structură consacrată pentru

viața pe pământ.

majoritatea bisericilor de lemn sălăjene. o trăsătură arhitecturală specifică bisericii din Creaca o

Radu Șerban

constituie pridvorul, care se întinde pe întreaga parte de sud a construcției. Pictura interioară este

131

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI VIZITE DE DOCUMENTARE EDIȚIA A IV-A, 2015

DOCUMENTARE CASTRUL ROMAN DE LA POROLISSUM, SĂLAJ SECOLUL II

Coborând în istorie, ne înălțăm spiritual

Odată ce-am traversat satul Moigrad* în pantă, pornind de jos, pe ulița principală asfaltată, dar îngustă cât abia să treacă două autoturisme circulând în sensuri opuse, pătrundem pe un drum de pământ care duce către dealul Pomăt unde, în prima jumătate a secolului al II-lea, p.Chr., militarii romani au întemeiat, la porunca împăratului Traian, fortificația cea mai nordică de pe teritoriul cucerit al Daciei, consemnată în istorie cu denumirea Porolissum. Primul fort ar fi fost construit din lemn pe fundație de piatră, apoi, pe măsură ce în jurul său au început să apară construcții civile ale populațiilor din împrejurimi, a fost în totalitate reconstruit din

132

piatră (se pare că pe timpul Imperatorului Marcus

Dacia romană, cât și în afara zidurilor, în așezarea

Aurelius). O porțiune din drum se derulează în paralel

de tip urban care a devenit în timpul Împăratului

cu vechea cale romană de acces, integrată atunci

Hadrianus reședința administrativă a provinciei

rețelei de drumuri pietruite care legau localitățile

Dacia Porolissensis.

fortificate de pe teritoriul Daciei romanizate.

Anticul Municipium Porolissum, rang decernat de

Avem senzația trăirii unui paradox; urcând către situl

Împăratul Septimius Severus, ni se dezvăluie cu din

arheologic, „scoborâm” în istorie. Suntem înclinați

ce în ce mai numeroase vestigii puse în lumină de

să credem că denumirea viitorului municipiu este

cercetători arheologi din țară și din străinătate.

de origine dacă, deși arheologii n-au descoperit încă

Impresionante coloane care au susținut temple

vreun document care să ateste această supoziție.

și palate, postamente ale unora dintre statuile

Doar că în vecinătate, pe dealul Măgura, la o

de bronz de-a căror certă existență stau mărturie

diferență superioară de altitudine față de castru,

fragmentele descoperite în acest areal înlăuntrul

au fost descoperite urme certe ale unor fortificații

și în afara zidurilor, urme ale meșteșugurilor și

dacice, dovadă a prezenței acestora în teritoriu. Este

preocupărilor pe care le aveau cetățenii acelor

fascinant să te imaginezi cetățean civil, sau ostaș

timpuri. Sperând în continuarea săpăturilor, în

pretorian purtându-ți pașii pe Via Decumana sau Via

investirea acestui sit arheologic cu atributele

Praetoria, pavate cu piatră de râu sau cu plăci din

importanței pe care le merită, ne retragem

granit și calcar, nu doar prin incinta fortului în care

cu nostalgie pentru a urca iar în tumultoasa

au fost decopertate, apoi reconstituite fundațiile

actualitate, bucuroși că am trăit un segment

unor construcții militare, cum este clădirea

temporal indecis în lumea strămoșilor neamului.

comandamentului, precum și un amplu, spectaculos amfiteatru circular, al doilea ca suprafață din

Viorel Tăutan, profesor și scriitor

133

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI VIZITE DE DOCUMENTARE

EDIȚIA A IV-A, 2015; EDIȚIA A III-A, 2014; EDIȚIA I, 2012 DOCUMENTARE Grădina Zmeilor, GÂLGĂU ALMAȘULUI, SĂLAJ

Grădina Zmeilor

Valea Someșului cu luncile cultivate este străjuită de dealuri domoale, împădurite, care formează Podișul Someșan. În peisajul armonios se evidențiază din loc în loc câte o turlă zveltă a unei vechi biserici din lemn, specifice județului Sălaj.

Drumul național DN1H, care leagă municipiul Zalău de orașul Jibou, traversează bazinul Almașului, zonă în care se află o rezervație natural inedită: Grădina Zmeilor. Aceasta este situată în partea vestică a satului Gâlgău Almașului, comuna Bălan, la aproximativ 10 km de Jibou.

Grădina Zmeilor a fost declarată arie protejată în anul 2000, fiind considerată rezervație naturală de tip geologic și peisagistic. Formațiunile geologice sedimentare care apar la baza dealului Dumbrava, au fost modelate în perioada Holocenului. Sunt alcătuite dintr-o alternanță stratificată de gresii de culoare

134

135

TABĂRA DE CREAȚIE DIN CADRUL SIMPOZIONULUI VIZITE DE DOCUMENTARE

cenușiu-gălbuie, nisipuri și microconglomerate. De-a

dragostea dintre cei doi, aceasta a blestemat-o

lungul timpului eroziunea a modelat acest peisaj. Prin

pe fată, transformând-o într-o stană de piatră”.

acțiunea repetată a factorilor externi, apa și aerul,

Astfel, prezentate cu inocența unui adolescent,

prin spălare, șiroire, îngheț-dezgheț, vânt, dar și a

formațiunile pe care le întâlnim pe traseu capătă

proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări, alunecări

asemănări și nume ca și într-o piesă de teatru:

de teren) au rămas martori de eroziune, acele

„Fata Cătanii, Dorobanțul, Degețelul, Călugării,

formațiuni care erau mai dure și mai bine cimentate.

Moșu, Căpitanul, Soldații, Eva, Acul Cleopatrei,

Astfel în prezent putem vedea un ansamblu neregulat

Sfinxul, Zmeul și Zmeoaica”.

de forme bizar sculptate de natură, asemănătoare

Chiar dacă vizităm Grădina Zmeilor în toiul

unor turnuri, coloane, ciuperci, ace, abrupturi

verii, labirintul prin care suntem purtați este

stâncoase, despărțite de câte un culoar îngust prin

umbros și răcoros. Numeroasele specii de

care cu greu te poți strecura.

plante își etalează florile sau chiar fructele

Accesul se face pe un drum recent asfaltat, care

precum zmeura și murea. Urcând versantul se

se termină cu o parcare, un spațiu de recreere și

ajunge la liziera pădurii de stejari, de unde

un teren de sport. De aici începe traseul prin aria

se deschide o panoramă superbă, cu turnurile

protejată, care a fost amenajat cu alei pavate

stranii din gresie din prim-plan, mai apoi

și betonate… Lipsa unui panou informativ,

cu acoperișurile caselor din Gâlgău, iar în

necesar într-un asemenea loc este substituit de

departăre versanții împăduriți ai podișului

entuziasmul unor elevi din sat, care, în timpul

Someșan. Cu această priveliște, fiecare dintre

vacanței, se oferă să însoțească grupurile de

artiștii care am făcut această călătorie de

vizitatori și să le dea explicații. În acest fel

documentare și-a schițat propria imagine

aflăm de legenda locului: „ce vorbeşte despre

despre acest loc unic: Grădina Zmeilor.

o fată, din sat, care se îndrăgosteşte de un soldat. Cum mama vitregă a fetei nu a acceptat

136

Lucian Muntean, artist fotograf, pictor

137

ARTA ÎN GRĂDINĂ 10 EDIȚII

I 2012-2021

ACTIVITăȚILE CONExE ÎN CADRUL EDIȚIILOR SIMPOZIONULUI ACtiVităȚi CULtURALE PREzENtăRi Și ExPUNERi AtELiERE DE CREAȚiE PENtRU CoPii AtELiERE DE RENoVARE Și REStAURARE DEMoNStRAȚii CULiNARE

În cadrul Simpozionului, la secțiunea „Activități conexe” invităm oameni de cultură din domenii diferite (literatură, arte, muzică, arhitectură, geografie, istorie și gastronomie) pentru a prezenta în fața participanților comunicări legate de preocupările lor. tot în cadrul acestei secțiuni, artiștii participanți își pot prezenta cele mai recente realizări, portofolii de artă și cataloage.

De-a lungul celor 10 ediții au susținut prezentări, lecturi publice sau recitaluri următoarele personalități: Daniel Săuca (poezie), Carmen Ciumărnean (poezie), Daniel Hoblea (poezie), Mihai Groza (pian), Alice Valeria Micu (poezie), Marcel Lucaciu (poezie), Varga András (chitară), Mircea Groza (gastronomie), Mircea Petean (poezie), oliv Mircea (artă contemporană), Pârvu ionică (management cultural), Călin Boca (chitară), Dina și Florin Horvath (literatură), Vasile Cioca (tehnici creative), Virgil Mihaiu (muzicologie), Flavius Lucăcel (literatură), Delia Voicu (diplomație), Györfi-Deak György (istorie) și Aurel Medve (geografie).

Dintre artiștii participanți, Borgó, Florin Gherasim, Lucian Muntean, Cornel Ailincăi, Liviu Suhar, Ramona Novicov, ionel Baltă, Valentin Codoiu și Radu Șerban au prezentat radiografii ale creațiilor personale sau teme de interes artistic. Rezumate ale prezentărilor sunt incluse în cataloagele fiecărei ediții.

138

139

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ACTIVITăȚI CULTURALE

140

EDIȚIA A X-A, 2021

CĂLIN BOCA și MIHAI GROZA, muzicieni, Zalău și

recital de muzică populară:

Cluj-Napoca

MARA RUS, elevă în clasa a XI-a, Liceul Teoretic Jibou

EDIȚIA A III-A, 2014 Lectură publică:

EDIȚIA A VI-A, 2017

ALICE VALERIA MICU, poet, Zalău;

recital de muzică flamenco; compoziții proprii:

MARCEL LUCACIU, poet/profesor, Zalău

VARGA ANDRÁS, chitarist/artist, Cluj-Napoca

EDIȚIA A II-A, 2013 EDIȚIA A V-A, 2016

Lectură publică:

Lectură publică:

Carmen Cumărnean, poet, traducător, Zalău;

FLAVIUS LUCĂCEL, poet, dramaturg, Cluj-Napoca

Simone GYÖRFI, poet, traducător; DANIEL HOBLEA, scriitor, editor, traducător, Zalău;

EDIȚIA A IV-A, 2015

Viorel MUREȘAN, poet, critic literar, profesor);

Lectură publică:

DANIEL SĂUCA, poet, manager cultural, CCAJS, Zalău;

MIRCEA PETEAN, poet, editor, Editura Limes,

Doina Ira TĂUTAN, poet, scriitor;

Cluj-Napoca;

Viorel TĂUTAN, poet, eseist, profesor

FLORIN HORVATH, scriitor, Zalău;

Concert de muzică de film:

DINA HORVATH, poet, Zalău;

Mihai Groza, muzician, compozitor, Cluj-Napoca

Concert de muzică din repertoriul internațional:

141

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ACTIVITăȚI CULTURALE edIȚIa a X-a, 2021

RECitAL DE MUziCă PoPULARă MaRa Rus, elevă, cântăreață de muzică populară, Jibou SALA DE CoNFERiNȚE A GRăDiNii BotANiCE JiBoU

MARA ALESSiA RUS

Jibou, al Asociației cultural-educativă Someșul Jibou, condusă de director Mihai Petriș, coregrafi Anghel și

Mara este din Surduc, județul Sălaj și este elevă în

Doina Dușcaș, sub indrumarea cărora au câștigat mai

clasa a xi-a la Liceul „ion Agărbiceanu” din Jibou,

multe premii, iar acum este elevă a Școlii Populare

profil filologie, fiind îndrumată în tainele artelor

de Artă - dans popular și face parte din Ansamblul

vizuale de profesorul ionel Baltă. A câștigat concursul

„Mugur Mugurel” (premiul i la Breaza, Secțiunea de

național de arte vizuale „ icoana Sufletului de Copii”

Dansuri tradiționale românești).

organizat la Sebeș în clasa a x-a. A mai câștigat

În anul 2015, a avut onoarea de a fi prezentă în

și concursul de pictură „Am fost și vom fi” de la

emisiunea „o dată-n viață” de la tVR, la învitația

Sighe.tul Marmației, premiul i - Proiect educațional

doamnei cântecului sălăjean Sava Negrean Brudașcu.

Național „Vis de iarnă”, Baia- Mare, dar și locul i la concursul de pictură „Dragobete pupă fete” de la Ploiești. În anul 2021 a participat la elaborarea expoziției „El-zorab în contemporaneitate” cu mai multe lucrări în ulei pe pânză, maniera abstractă.

De mică i-a plăcut să cânte, iar de aproximativ patru ani, sub coordonarea profesorului Rodica Pop Seling, a participat și a câștigat mai multe premii la concursuri județene și naționale.

Astfel, premiul i la Festivalul internațional de Folclor pentru Copii și tineret „Brâulețul” în anul 2016 și în 2018, dar s-a impus și la alte festivaluri și concursuri județene și naționale, inclusiv unul de consiliere școlară de terapie prin artă și unul internațional în limba franceză.

A fost membră a Ansamblului Folcloric Someșul din

142

143

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ACTIVITĂȚI CULTURALE EDIȚIA A V-A, 2016

LECTURĂ PUBLICĂ FLAVIUS LUCĂCEL, dramaturg, artist vizual SALA DE CONFERINȚE A GRĂDINII BOTANICE JIBOU

FLAVIUS LUCĂCEL (pseudonim literar) Dramaturg, artist vizual.

Cluj a Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Nu te

Născut în 26 august 1968, la Aluniş, Salaj.

Premiul al II-lea la Concursul Național de Creație și

Debut în poezie: revista „Tribuna”, Cluj-Napoca, 1992 Debut în teatru: revista „Thalia”, cu piesa Pași, Cluj-Napoca, 1993; A scris treisprezece volume de teatru, dintre care patru dintre ele au fost traduse în engleză și câte unul în franceză și maghiară.

Au fost puse în scenă următoarele spectacole de teatru: „Singurătatea pietrelor” (regia: Norbert Boda, Un Teatru, București, 2020); „Corporația” (regia: Chris Nedeea, Mario Dance Atelier, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, 2019); „Nu te pune cu îngerii” / „Mioriţa Reloaded” (regia: Chris Nedeea, Mario Dance Atelier, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, 2016); „Fisura” (regia: Victor Olăhuț, Godot Café Teatru, București, 2014); „Scoici pe nisipul fierbinte” / „Hell’s Cabaret” (regia: Sorin Misireanțu, Teatrul Național Cluj-Napoca, 2012); „Fisura” (regia: Victor Olăhuț, Euphoria Music Hall, Cluj-Napoca, 2012).

Spectacole-lectură: piesele „Fisura” și „Decorația” (regia: Victor Olăhuț, Clubul Dramaturgilor din București, 2008); piesa „Ospiciul local” (regia: Mircea Cornișteanu, Teatrul „Marin Sorescu”, Craiova, 2015); piesa „Singurătatea pietrelor” (spectacol-lectură coordonat de actrița Arina Ioana Trif, Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu, 2021); piesa „Fisura” (spectacol-lectură coordonat de actorul Vlad Robaș, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, 2021).

144

Premii: 2017, Premiul „Negoiţă Irimie” al Filialei pune cu îngerii” (Editura Limes, Florești, 2016); 2014, Interpretare a Piesei de teatru într-un act „Mihail Sorbul”, Botoșani, pentru piesa „Nu te pune cu îngerii”; 2012, Premiul pentru beletristică-dramaturgie al Bibliotecii Județene Cluj pentru anul editorial 2011, pentru volumul „Trecătoarea pisicii” / „The Cat’s Gore” (Editura Limes, Florești, 2011; traducere în limba engleză de Mihaela Mudure); 2010, Premiul „Radu Stanca” al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul „Ceai de fluturi” / „Butterfly Tea” (Editura Limes, Florești, 2009; traducere în limba engleză de Mădălina Cadariu); 2008, Premiul „Piesa anului” conferit de Clubul Dramaturgilor din Bucureşti pentru piesa „Decorația”.

Nominalizări: Premiul UNITER pentru cea mai bună piesa a anului 2015 („Singurătatea pietrelor”).

A participat cu lucrări de artă la mai multe expoziții personale și de grup în țară și străinătate.

145

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ACTIVITĂȚI CULTURALE EDIȚIA A IV-A, 2015

LECTURĂ PUBLICĂ: MIRCEA PETEAN, FLORIN HORVATH, DIANA HORVATH MUZICĂ: CĂLIN BOCA ȘI MIHAI GROZA GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

MIRCEA PETEAN Poet, prozator, eseist, publicist.

Născut la 2 februarie 1952, în Jucu, jud. Cluj. Absolvent al Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca, secţia română-franceză, promoţia 1976. A predat limba şi literatura română, limba franceză şi limba „poezească” la Moisei şi Borşa, în Maramureş (19771989). Inspector şcolar în Maramureş, pentru scurtă vreme, imediat după Revoluţia din 1989. Redactor şi şef de secţie la Editura Dacia din Cluj-Napoca (1990-1998). Secretar general de redacţie la Editura Cartimpex din acelaşi oraş (1998). Redactor la Radio Renașterea (1999-2009). Actualmente este directorul

Administrative „Vasile Goldiș” din Arad. Poetă, autoare a trei volume de poezie. Colaboratoare a unor reviste de specialitate, membru fondator al Cenaclului literar „Silvania”, membru fondator al filialei „Uniunii Scriitorilor din Salaj”.

MIHAI GROZA Muzician, pianist, compozitor, inginer de sunet. A absolvit studiile de licență ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și Studiile de Masterat la aceleași instituții. A susținut concerte, atât ca interpret pianist cât și cu propriile formații,

Editurii Limes, pe care a fondat-o la finele anului 1998.

în România, Spania, Anglia, Germania, Austria și

FLORIN HORVATH

o echipă de producție muzicală/compoziție/

Născut la 1 mai 1945, în Bistrița-Năsăud. Absolvent, în 1967, al Școlii Superioare de Ofițeri de Aviație „Leontin Sălăjan”. Scriitor, autor a 14 cărți de diverse facturi, dintre care șase romane, majoritatea abordând teme istorice, autorul fiind un mare pasionat și cercetător al unor surse și documente care vizează, mai ales, istoria neamului românesc. A obținut două premii naționale pentru volumul „O lacrimă pentru Măria sa”, respectiv „Voievodul albastru”. Este membru permanent al Cenaclului literar „Silvania” și cavaler al Ordinului Templier.

DIANA HORVATH Născută în 5 iulie 1960, în Halmășd, Sălaj. Absolventă

146

a Facultății de Științe Umaniste, Politice și

Italia. De asemenea, alături de Călin Boca formează orchestrație/mixaj și master, în propriul lor studio.

CĂLIN BOCA Chitarist, compozitor, inginer de sunet. Călin Boca a activat ca și chitarist în formații ca: Altar, El K Dio, Krems. În anii ‘90, a fost unul dintre cei mai virtuozi chitariști români, fiind totodată și unul dintre cei mai râvniți instrumentiști ai vremii. În program: Piese din repertoriul internațional (The Beatles, U2, Pink Floyd, Snow Patrol, Robbie Williams, Lenny Kravitz etc.).

147

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ACTIVITĂȚI CULTURALE EDIȚIA A III-A, 2014

LECTURĂ PUBLICĂ: ALICE VALERIA MICU, MARCEL LUCĂCEL RECITAL DE CHITARĂ: VARGA ANDRÁS GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

ALICE VALERIA MICU

şi „Curtea de la Argeş” (Curtea de Argeş).

Poet, traducător.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România,

Născută la 14 februarie 1971, în Şimleu Silvaniei,

membru al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj şi

județul Sălaj.

membru al Cercului literar de la Cluj.

Este secretar general de redacţie al revistei „Apostrof” şi colaborator permanent al revistei „Caiete Silvane”;

VARGA ANDRÁS

Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Varga András este un chitarist de flamenco,

A publicat cinci volume de poezie dintre care volumul

compozitor de muzică pentru teatru și dans,

„Domino” (Ed. Eikon, Cluj-Napoca şi Ed. Caiete

artist vizual.

Silvane, Zalău, 2012, a fost nominalizat la premiile

Din 1990 a studiat chitara ca autododidact, iar în anul

Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, 2012).

1994 a format grupul muzical GUADALQUIVIR, primul

A contribuit la traducerea a trei volume din limba

trio de chitară din România, cu un repertoriu propriu

spaniolă. Este membru fondator al Asociaţiei

în care erau incluse și piese de flamenco tradiţional.

Scriitorilor din Sălaj.

Din 2001 până în 2003, Varga András acompaniază

MARCEL LUCACIU

luând parte la înfiinţarea trupei „Latidos”. În

Profesor, poet.

anul 2004 înfiinţează grupul „Verde del Mar” la

Născut la 14 iulie 1966, în oraşul Jibou, judeţul Sălaj.

Budapesta, o formaţie clasică de flamenco cu două

Este absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul

dansatoare, un cântăreţ, doi chitarişti și doi palmero.

Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, secţia

Grupul a participat la Festivalul Internaţional de

română-latină (1989). După un răstimp petrecut în

Flamenco din Bratislava, în 2005. Din 2006, „Verde del

Harghita, lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic

Mar” se transformă într-un grup muzical care cântă

„Gheorghe Şincai” Zalău, iar din februarie 2006 ca

în special piesele compuse de Varga András (www.

inspector şcolar – limba şi literatura română, la

verdedelmar.hu).

Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj.

Din anul 2008, susține concerte solistice și

A publicat, până acum, zece volume de poezie.

organizează expoziții personale, colaborând cu

În prezent, Marcel Lucaciu este preşedinte al

teatre și alți interpreți de muzică în diferite

Cenaclului Literar „Silvania” şi redactor asociat la

proiecte artistice.

revista „Caiete Silvane” din Zalău. Colaborează, în special, la revistele „Viaţa Românească” (Bucureşti)

148

ca şi chitarist flamenco dansatoarea Lippai Andrea,

149

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ACTIVITĂȚI CULTURALE EDIȚIA A II-A, 2013

LECTURĂ PUBLICĂ: DANIEL SĂUCA, DANIEL HOBLEA, CARMEN CIUMĂRNEAN MUZICĂ DE FILM: MIHAI GROZA SALA DE CONFERINȚE A GRĂDINII BOTANICE JIBOU

DANIEL SĂUCA

Scriitorilor din Judeţul Sălaj.

Poet, editor, publicist, manager cultural. Redactor-şef

De la 1 ianuarie 2022, coordonator al Reprezentanței

al revistei „Caiete Silvane” (din februarie 2005) şi

Sălaj a filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

director al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului

150

Sălaj (din octombrie 2010).

DANIEL HOBLEA

Născut la 31 august 1973, Supur, jud. Satu Mare.

Scriitor, editor, poet, traducător.

Cărţi publicate: Poezie: „Gândacul cu cinci pene roz”

S-a născut la 4 noiembrie 1964, în Buciumi, judeţul

(Zalău, 1999); „Cartierul vestic al iadului” (Eikon, 2009);

Sălaj şi a decedat la 24 martie 2020, la Zalău.

„Clopotele raiului” (Eikon, 2012).

Licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi

Publicistică/Jurnal: „Aş vrea să vă rog” (2020);

Administrative (Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”

„Leprozar. Gânduri de zi şi de moarte” (Şcoala

– Arad, 2007). A fost referent la Centrul de Cultură şi

Ardeleană, 2020); „Un bou în anul maimuţei” (2016);

Artă al Judeţului Sălaj, secretar de redacţie la revista

„Cumetrii molcome” (Eikon, 2013); „Tranşee & şantiere”

„Caiete Silvane” şi redactor al Editurii Caiete Silvane

(Caiete Silvane, 2012); „România mea nu mai există”

din Zalău. A publicat volumele: „Invazia formelor”

(Eikon, 2011); „Secera şi pixul. Propagandă în presa

(Zalmoxis, Cluj, 1996); „Securea de diamant” (Caiete

scrisă din judeţul Sălaj înainte şi după decembrie

Silvane, Zalău, 2000); „Gâlceava himerelor” (Herald,

1989” (Eikon, 2010); „Voi chiar vorbiţi şi în numele

Bucureşti, 2008); „Poemus” (Caiete Silvane, Zalău,

meu?” (Caiete Silvane, 2010); „Rotisorul politic” (Caiete

2011); „Gâlceava himerelor”, ediţie revizuită şi

Silvane, 2010); „Homo Silagenssis” (Caiete Silvane,

adăugită (Caiete Silvane, Zalău, 2015). Editura

2006, 2007, 2008).

Caiete Silvane i-a publicat postum volumele:

În 2013 a primit Premiul „Negoiţă Irimie” pentru poezie

„Po(h)eme de bucurie” (2021), „Zigzaguri” (2021);

din partea filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

„Revanşa lucidităţii” (2022).

pentru cartea „Clopotele raiului”.

A tradus din limba franceză: René Guénon,

Editor al Anuarului Presei Sălăjene (2009-2021) şi a

„Simbolismul crucii” (Aion, Oradea, 2003); Nikolai

numeroase cărţi apărute la Editura Caiete Silvane.

Berdiaev, „Despre menirea omului” (Aion, 2004);

A colaborat la periodicele: „România literară”, „Steaua”,

René Guénon, „Metafizică şi cosmologie orientală”

„Poesis”, „Familia”, „Caiete Silvane” „Mişcarea literară”,

(Herald, Bucureşti, 2005); „Marea Triadă” (Herald,

„Citadela”, „Discobolul”, „Apostrof”.

2005); „Demiurgul şi alte studii tradiţionale” (Herald,

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala

2005); „Ezoterismul lui Dante” (Aion, 2005); „Stările

Cluj, şi al Cenaclului literar „Silvania”. Preşedinte

multiple ale fiinţei” (Aion, 2006); „Introducere generală

al Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj şi al Asociaţiei

în studiul doctrinelor hinduse” (Herald, 2006); Frithjof

Schuon, „ochiul inimii” (Herald, 2008); René Guénon,

MiHAi GRozA

„Autoritate spirituală şi putere temporală” (Herald,

Muzician, compozitor.

2010); „Simbolismul crucii” (Herald, 2012); „Stările

Născut în 3 octombrie 1989 la Jibou, Sălaj.

multiple ale fiinţei” (Herald, 2012); „Ezoterismul

Pianist / keyboardist / sound ingineer. Compozitor

creştin” (Herald, 2013); „Scrieri pentru Regnabit” (2017),

muzică de film (Soundtracks). Absolvent al Academiei

„Lumea modernă” (2018).

de Muzica Gheorghe Dima, 2012 (Licență și Master);

CARMEN CiUMăRNEAN

Experiență de studio (9 ani); Negative, spoturi publicitare, orchestrații, inregistrări; A susținut

Poet, traducător.

numeroase concertre în țara și în Europa (Austria,

Născută în 27 decembrie 1974, comuna Buciumi, jud.

Germania, Spania, italia, Anglia)

Sălaj. Licenţiată în Drept la Facultatea de Ştiinţe Juridice – Universitatea „Vasile Goldiş” Arad.

Master în Drept penal şi procesual penal. traducător autorizat limba italiană.

Membru al Cenaclului Literar „Silvania” din Municipiul zalău. Debut literar în revista de poezie şi arte „Vama Literară” – Bucureşti, nr. 1/2011, cu un grupaj de şapte poeme. Volume: „Lupii se vând la preţ dublu”, Ed. Dacia xxi, Cluj-Napoca 2011; „Cafea de anul trecut”, Ed. Herg Benet, Bucureşti, 2013.

A publicat în revistele: „Caiete Silvane” – zalău; „Steaua” – Cluj-Napoca; „Vama Literară” – Bucureşti; „Accente” – Bucureşti.

Premii: Premiul ii „Grigore tocilescu” la Festivalul internaţional de Poezie „Romeo şi Julieta la Mizil” – Ediţia a V-a, 2011-2012; menţiune la Festivalul internaţional de Poezie „Romeo şi Julieta la Mizil” – Ediţia a iV-a, 2010-2011.

Diplomă de onoare acordată de Revista „Vama Literară” – Bucureşti, 2011, pentru debut în volum – vol. „Lupii se vând la preţ dublu” – Ed. Dacia xxi, Cluj-Napoca, 2011.

151

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ACTIVITĂȚI CULTURALE EDIȚIA I, 2012

LECTURĂ PUBLICĂ: VIOREL MUREȘAN, VIOREL TĂUTAN, doina IRA TĂUTAN, SIMONE GYÖRFI SALA DE CONFERINȚE A GRĂDINII BOTANICE JIBOU

VIOREL MUREȘAN

VIOREL-GHEORGHE TĂUTAN

Poet, eseist şi critic literar, profesor.

Poet, eseist, profesor.

Născut la 1 aprilie 1953, în localitatea Vicea, comuna

Născut în 30 aprilie 1943, la Bocşa-Română, judeţul

Ulmeni, judeţul Maramureş; Absolvent al Facultății de

Caraş-Severin. Absolvent al Facultăţii de Filologie,

Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 1969.

Cluj-Napoca, secţia limba şi literatura română –

Debutează cu eseu epistolar în „Viaţa Studenţească”,

limba şi literatura rusă; Debut absolut în revista

1965; Cu poezie debutează în revista „Tribuna”

„Amfiteatru”, nr. 1, ianuarie 1972, cu poezie, în paginile

din 16 decembrie 1982, la sugestia poetului şi

pentru elevi; Cenacluri frecventate: „Echinox”,

latinistului Vasile Sav, fiind membru al Cenaclului

Cluj-Napoca, în perioada studenţiei, „Saeculum”,

literar „Silvania” din Zalău. De atunci, i se publică

Dej-Beclean, „Silvania”, Zalău; Reviste la care a

poezie, proză, teatru, cronică literară, eseu în mai

colaborat și colaborează (selectiv): „Echinox”,

multe reviste literare şi de cultură din țară și din

„Amfiteatru”, „Tribuna”, „Vatra”, „Familia”, „Steaua”,

străinătate. A iniţiat şi coordonat revista elevilor

„Transilvania”, „Luceafărul”, „Contrapunct”,

de la Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou

„Apostrof”, „Poesis”, „Calende”, „Euphorion”,

„Cuvinte regăsite”. A publicat șase cărţi de poeme.

„Discobolul”, „Excelsior”, „Cuvântul”, „Unu”, „Nord

Este cuprins în mai multe antologii (între care patru

Literar”, „Fabrica de cărţi”, „Verso”, „Mişcarea

bilingve şi una trilingvă), A redactat monografia

literară”, „Arca”, „Argeş”, „Aurora”, „Cadran”,

Liceului Teoretic „Ion Agârbiceanu”, 2007. Membru al

„Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară”,

Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj. Membru

„România literară”, „Viaţa Românească”, „Poesis

fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj (a

Internaţional” etc, precum şi la revistele locale

fost primul ei Președinte). Este cetățean de onoare al

„Silvania”, „Limes”, „Origini - Caiete Silvane”, „Caiete

orașului jibou.

Silvane”. Acestora li se adaugă reviste în limbile

152

engleză, germană, franceză, maghiară, apărute în

DOINA IRA TĂUTAN

străinătate sau în ţară, care au publicat versuri din

S-a născut la data de 16 mai 1957, în localitatea

operele autorului. A publicat 15 volume de poezie,

Făcăeni-Ialomița. Este absolventă a Facultății

eseuri și critică literară. Prezent în mai multe

de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de valori

antologii naţionale și internaționale; Membru al

a Academiei de Studii Economice București și

Uniunii Scriitorilor din 1993.

a Facultății de Psihologie a Universității „Titu

153

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ACTIVITĂȚI CULTURALE

Maiorescu” din București.

Pasionată de muzică și literatură, a debutat în revista „Agora” din Urziceni-Ialomița, și online, pe „Rețeaua Literară” și „Literatura de azi”. A debutat editorial, în colaborare cu scriitorul Viorel Tăutan cu cartea de poeme „Speranță renăscută”, Editura Eikon, 2011.

A publicat două romane. Este inclusă în mai multe antologii de poezie și proză. Având statutul de rezident permanent în USA participă la cea de-a II-a ediție a Concursului de creație literară pentru scriitorii din diaspora, lansat de „Centrul de Promovare Itaca” și Revista „Itaca” din Dublin-Irlanda, în parteneriat cu Grupul Media Singur (coordonat de scriitorul Ștefan-Doru Dăncuș). Juriul internațional îi acordă distincția „Cartea anului 2016”, proză, pentru romanul „Spitalul de nebuni”. Romanul a fost editat și publicat online la Itaca Publishing House.

Este membru fondator al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj.

SIMONE GYÖRFI Poet, prozator, traducător.

S-a născut la 6 martie 1961, în Cluj-Napoca; A debutat cu volumul de poezie „Galaxia cotidiană” la Editura „Marineasa”, Timișoara, 1999. A publicat un volum de povești și un roman de aventuri pentru copii; A tradus sau a participat la traducerea a peste zece volume de poezii și proză. Apariții în mai multe periodice din România. Premii: Premiul „Mihai Eminescu” (1978, I, limba maghiară), „Moștenirea Văcăreștilor” (I, proză, 1991), „Magyar Szó” (Arcuș, 1994, mențiune), „Tribuna” (Cluj, 1997, Festivalul de poezie „Orfeu”).

154

155

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI

EDIȚIA A X-A, 2021

EDIȚIA A VII-A, 2018

Laura Pamfiloiu, profesor la Liceul Elf Cluj-Napoca.

DELIA VOICU, diplomat, București. „În apropierea

„Scrierea creativă”

„Patronului”

EDIȚIA A IX-A, 2020

EDIȚIA A VI-A, 2017

Diana și Flaminiu Taloș, arhitecți asociați, SC Ars Longa SRL, Cluj-Napoca. „Frize artistice”

OLIV MIRCEA, critic de artă, curator, profesor, Bistrița. „Ion Nicodim. Opera picturală ca „Locus poeticus”; CORNEL AILINCĂI, artist, profesor, UAD Cluj-Napoca.

EDIȚIA A VIII-A, 2019 Aurel Medve, profesor de geografie, Școala Generală Năpradea/Sălaj. „Comori ale naturii în culmea Prisnelului”; GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY, bibliotecar, Biblioteca Orașului Jibou/Sălaj. „Jiboul necunoscut”; VALENTIN CODOIU, pictor și scenograf, Cluj-Napoca; „Scenografia vieții/scenografia spectacolului”

156

„Ceramică românească în China”; LIVIU SUHAR, artist, profesor, Facultatea de Arte Iași. „Ceramică românească în China”; RAMONA NOVICOV, critic de artă, Oradea. „Topografii edenice”; IONEL BALTĂ, artist, profesor de desen, Liceul Teoretic Jibou. „Tehnici și tratări picturale în cadrul Cercului de Artă”

157

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

PREZENTăRI ȘI ExPUNERI

158

EDIȚIA A V-A, 2016

EDIȚIA A III-A, 2014

oLiV MiRCEA, critic de artă, curator, profesor, Bistrița.

BoRGó, pictor, Ungaria. „Arta și vinul”;

„Dan Hăulică. Eleganța privirii nostalgice a criticului”;

FLoRiN GHERASiM, artist, muzeograf, Muzeul de Artă

VASiLE CioCA, profesor, UAD Cluj-Napoca. „Mai poate fi

Cluj-Napoca. „Ritual amânat”

artistul original?”; ViRGiL MiHAiU, jazzolog/ profesor, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca. „Concordia dintre arte și culturi prin jazz”

EDIȚIA A IV-A, 2015 oLiV MiRCEA, critic de artă, curator, profesor, Bistrița. „Paul Gherasim. in Memoriam. Logos, izvorul”; PÎRVU ioNiCă, expert în management cultural, București. „Finanțarea proiectelor artistice”; LUCiAN MUNtEAN, fotojurnalist, artist vizual, București. „zambia. o incursiune fotografică”

159

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

PREZENTăRI ȘI ExPUNERI edIȚIa a X-a, 2021

ExPUNERE PRedaRea LIMbII enGLeze cu aJutoRuL scRIeRII cReatIVe LAURA PAMFiLoiU, profesor, Liceul ELF Cluj-Napoca După o scurtă prezentare a cărților pe care le-am

copiilor: „Jurnalul unui naufragiat”, „Alfabetul

publicat a urmat o descriere a câtorva dintre cele

poveștilor”, „interviu cu un portret”, poezii de tip

mai reușite texte multi-modale pe care elevii mei

haiku, acrostic sau poem grafic.

le-au realizat în cadrul orelor de limba engleză de la Liceul Elf. titlul acestui atelier este chiar titlul

Utilizarea tehnicilor de scriere creativă la clasă nu

lucrării didactice de gradul 1, pe care îl voi susține

dezvoltă doar gîndirea creativă ci și pe cea critică, îi

în acest an și în care am adunat multe exemple de

pune în situații noi, îi provoacă să facă alegeri, iar

bune practici realizate la școală.

în tot acest timp, uneori fără să-și dea seama îi

În cadrul atelierului am explicat beneficiile pe care le

ajută să învețe o limbă străină într-un mod inedit

aduce scrierea creativă învățării unei limbi străine,

și cu totul nou.

impactul asupra elevului, dezvoltarea inteligențelor multiple, creșterea încrederii și stimei de sine. Am pornit de la premiza că inamicul numărul unu al învățării este rutina. Un profesor bun trebuie mereu să găsească metode și tehnici noi care să scoată din amorțeală elevii, care să-i provoace și să-i ajute să-și descopere talente și abilități pe care nici nu știau că le au. Utilizarea tehnicilor de scriere creativă la clasă le oferă elevilor șansa de a aduce în clasă experiențe personale, diferite părți ale personalității lor, visuri pe care le au, gânduri opinii. toate acestea nu ies la iveală în mod obișnuit în predarea clasică, astfel că este extrem de important să le oferim situații de învățare, unde acest lucru să fie posibil. În sprijinul celor spuse mai sus am adus exemple concrete cu fragmente din producțiile literare ale

160

161

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

PREZENTăRI ȘI ExPUNERI edIȚIa a IX-a, 2020

ExPUNERE FRIze aRtIstIce DiANA Și FLAMiNiU tALoȘ, arhitecți, ARS LoNGA SRL

162

Arhitectura ca rafinament, dar și ca necesitate, are

trebui să aibă o casă în mediul în care e pusă? Putem

zone de contact cu artele plastice. Vrem să prezentăm

întreba și un artist!

câteva dintre momentele în care am colaborat cu

Ferestre, uși, praguri

artiștii. Prospectăm astfel și zone noi în care ne-am

Am identificat zonele acestea psihologice în munca

mai putea întâlni să lucrăm la ocuparea spațiului

noastră și văd ca aici avem cele mai multe exemple

existenței beneficiarilor noștri și la îmbogățirea

unde am pus lucrări decorative. Ce se întâmplă când

vieții lor. Poate că nu ar trebui să ne întâlnim doar la

separi spațiul? La intermedierea trecerii, la mersul

sfârșitul proiectului, când căutăm tablouri de pus pe

împreună, aici trebuie să fim atenți.

cei patru pereți noi ai caselor noastre. Poate ne putem

Ne interesează faza aceea de mirare, de impresionare pe

întâlni și conlucra din faza de concept. Din momentul

care o au artiștii. Ceva devine permeabil atunci. Datele

acela al dorinței, al nevoii beneficiarilor noștri de a-și

se adună, dar inimile se înmoaie. E ceva creativ... iar dacă

face casa, spațiul pe măsură. E un moment sensibil,

voi sunteți mirați, noi suntem admirativi.

intim chiar, al colaborărilor, al ideilor, al intențiilor

intenția noastră din seara aceasta este unificatoare.

care au nevoie de grijă artistică.

Asta fac arhitecții: pun lucrurile împreună,

Am mai identificat o zonă unde cel mai adesea am

sistematizează. Arhitectura e un fenomen.

avut nevoie de talent, „talent moral”, poate cum

Gesamttotal, visul nostru mai vechi.

spune Andrei Pleșu, când încercăm să adaptăm

Cât să lăsăm gol, cât să umplem cu obiecte existența

proiectele noastre, să le facem prezentabile, să le

noastră. Bucuria umple și se vede pe față. Puțini și puțin

adecvăm. Decorurile ce le punem pe casele noastre

rezistă golului și vacuumului, ororii. Cred că am ales

cosmetizează, dar și înscriu casa într-o anumită

bucuria în proiectele noastre. Deși este un fel de golire,

ordine, ierarhizare a lucrurilor. ordinele clasice. Dar

de eliberare, de vacanță, o dorim beneficiarilor. Facem

e nevoie și de ordine contemporane. Ce proporție ar

case ca niște case de vacanță. Luminate. Albastre și moi.

163

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VIII-A, 2019

EXPUNERE COMORI ALE NATURII ÎN CULMEA PRISNELULUI AUREL MEDVE, profesor de geografie, Jibou Privind spre est, din Grădina Botanică „Vasile

specifică zonelor cu gipsuri şi calcare, care încântă

Fati”, în faţă se înalţă piramida inconfundabilă a

privirile celor care se încumetă să o parcurgă în

Piscuiului Ronei, din extremitatea sudică a unei

perioada februarie-octombrie. În această culme

culmi alungită pe circa 20 km, până în Vârful Prisnel.

au fost identificate 11 endemite (sorb – Sorbus

Ca subdiviziune a Depresiunii Transilvaniei, Culmea

danubialis, omag – Aconitum moldavicum, breabăn

Prisnelului este tratată fie ca parte componentă

– Cardamine glanduligera, brânduşa de toamnă –

a „Jugului Intracarpatic”, fie ca parte integrantă a

Crocus banaticus, spânz – Helleborus purpurascens,

Podişului Purcăreţ – Boiu Mare, respectiv ca fiind

iarbă – Sesleria heufleriana, brustur negru –

extremitatea vestică a acestuia. Caracteristic pentru

Symphytum cordatum, cimbrişor – Thymus comosus,

culmea unitară ce mărgineşte spre est Depresiunea

toporaşi – Viola jooi, sipica – Scabiosa columbaria,

Guruslăului / Depresiunea Jiboului este relieful

miliţea – Silene nutans) şi 23 de plante rare şi

structural, cu numeroase cueste şi suprafeţe

remarcabile (Galium abaujense, Elymus hispidus

structurale, determinate de straturile monoclinale

ssp. barbulatus, stânjenel de stepă – Iris graminea,

de gresii şi calcare paleogene, în special „Gresia de

Melampyrum barbatum, albăstriţa – Centaurea

Racoţi” şi „Calcarul de Cozla”. Altitudinile în această

rocheliana, genţiană – Gentianopsis ciliata, stânjenel

culme, alungită de la nord la sud, cresc de la 419 m în

de munte – Iris pumila, Sedum album, cuibuşor

Piscuiul Ronei, la 555 m în vârful Cărămida, ajungând

– Neotia nidus-avis, căpşunica – Cephalanthera

la 661 m în Prisnelul Văraiului.

damasonium, dubravnic – Mellitis melissophyllum,

Diversitatea petrografică şi morfo-structurală a

mătrăguna – Atropa belladona, băluşca –

generat un microrelief variat, identificat în mai multe

Ornithogalum pyramidale, genţiană – Gentiana

geomorfosituri (forme/microforme de relief care

cruciata, năvalnic – Asplenium scolopendium, măcieş

au căpătat în timp valoare peisagistică, ştiinţifică,

– Rosa tomentosa, struna cocoşului – Cerastium

economică sau istorică, datorită percepţiei umane).

sylvaticum, iarba neagră – Calluna vulgaris, ghiocei

Cele mai cunoscute geomorfosituri din Culmea

– Galanthus nivalis, călugăr – Erytronium dens-

Prisnelului sunt: Piscuiul Ronei/Dealul Rákóczi,

canis, crinul de pădure – Lilium martagon, feriga

Pietrele „Moşu şi Baba”, Râpa Strâminoasa, Dealul

– Oreopteris limbosperma şi feriga – Matteuccia

Cărămida, Avenul de la Gura Cerului, Stanu Cozlii,

struthiopteris).

Ţâpleul, Platoul carstic Mestechinel / Mestecănel,

Culmea a fost propusă ca arie protejată de interes

Vârful Prisnel şi Cornu Pleş.

comunitar „Natura 2000”.

Culmea Prisnelului are o floră bogată şi variată,

164

165

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VIII-A, 2019

EXPUNERE JIBOUL NECUNOSCUT GYÖRFI-DEÁK GYÖRGY, profesor, bibliotecar, Biblioteca Jibou Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, Jiboul a avut o

drumul către Şoimuş, de inginerul Puskás Tivadar

economie agrară.

(„Theodore”). El a lucrat în America pentru Thomas

Baronul Wesselényi Miklós junior a călătorit în

Alva Edison şi apoi a pus în funcţiune reţelele

Austria, Germania, Franţa şi Anglia (1821-1822), unde

telefonice din Paris şi Budapesta. Convins că în

a văzut cum motoarele cu aburi mişcă vapoare

Jibou se află un mare zăcământ de petrol, a pus în

uriaşe. Întors acasă, a achiziţionat maşini agricole

funcţiune trei sonde extractive. Le-a botezat după

ca să mărească productivitatea şi să uşureze munca fiicele sale: Marianne, Bébé şi May. La începutul ţăranilor. A înfiinţat o şcoală profesională, unde i-a

anului 1886, ele au produs o cantitate de 400 litri, 135

pregătit pe tineri pentru a putea administra moşiile litri, respectiv 55 litri pe zi. Din ozokerit s-au fabricat în mod progresist.

lumânări ieftine, dar ele nu s-au mai vândut după

Practic, industrializarea Jiboului a început deodată cu introducerea iluminatului electric.

166

construirea căii ferate. Ea a devenit linia principală

Laurenţiu Bran a fost preot greco-catolic în Aluniş.

a Sălajului: vine pe Valea Someşului din Dej, trece

În literatură a devenit cunoscut pentru traducerea

prin Zalău şi Sărmăşag către Oradea, Carei şi Satu

în limba maghiară şi editarea poeziilor lui Mihai

Mare. Oraşul de pe Someş a fost ales ca nod de cale

Eminescu. A redactat şi a tipărit săptămânalul

ferată, deoarece dispunea atât de apa râului, cât

românesc „Sălajul”, apărut întâi în Jibou, iar apoi la

şi de cărbunele extras din minele de la Lupoaia şi

Zalău. A publicat şi în gazeta maghiară „Zsibóvidéki

Surduc. S-au construit patru poduri: la Dej, Ciocmani,

Hirlap”, care a apărut vreme de patru ani, în perioada

Valea Agrijului, Ulmeni. Linia a fost inaugurată la

10 august 1911 – 2 august 1914, tipărită de echipa

1 octombrie 1890 şi a fost un eveniment relatat în

redactor-şef Fejes Lajos şi redactor Brandt Viktor.

presa sălăjeană. Ea a fost continuată de compania

În 26 mai 1919, marea comună urbană Jibău i-a primit

feroviară Szamosthaler către Baia Mare, tronson

pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria. Primirea

finalizat în 1899.

a avut loc în gara veche, cea din capătul „Deltei”,

În localitate s-a stabilit o importantă comunitate

„în salonul de recepţie decorat cu multe covoare

de evrei din Galiţia. Construcţia de case şi cererea

preţioase” (Emil Stoian şi Sebastian Măluşelu).

de material lemnos au determinat apariţia fabricii

Alături de prefectul George Pop de Oarţa (1865-1933),

de cherestea de la poalele dealului Ciglentir. Ea

a participat fostul prim-notar judeţean, subprefectul

a schimbat denumirea Pârâului Sărat, care curge

Dr. Octavian Felecan, ulterior prefect al judeţului

dinspre Popeni, în Pârâul Firiza.

Turda şi generalul Ioan Boeriu (1859-1949), căruia,

O altă fabrică a fost construită în 1886, pe

în 11 noiembrie 1918, împăratul Carol I al Austriei îi

oferise gradul de mareşal. Se pare că la eveniment a participat şi fata lui Gheorghe Pop de Băseşti, Elena, măritată Hossu-Longin (1862-1940). În „Însemnări zilnice”, suverana nu şi-a notat mare lucru despre vizita în Jibou: „La Jibou şi Dej aceleaşi primiri, la gară, s-au repetat cu unele variaţii, excepţie făcând costumele naţionale”. totuşi, n-a uitat de exponatele medievale văzute şi, în vara anului 1924, l-a trimis înapoi pe criticul de artă Alexandru tzigara-Samurcaş pentru a achiziționa „parte dintre frumoasele costume ale contesei Wesselényi, îndepărtată pretinsă rudă a Reginei Maria”.

167

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VIII-A, 2019

EXPUNERE SCENOGRAFIA VIEȚII/SCENOGRAFIA SPECTACOLULUI Valentin Codoiu, artist, scenograf, participant la Simpozion Într-una din serile Simpozionului, am prezentat

(cel mai talentat scenograf pe care l-am întâlnit), tot

colegilor artişti o parte din preocupările mele în

la Opera din București. Încet am început să realizez

domeniul scenografiei, munca mea în multe locuri,

care sunt rosturile scenografiei și în ce mod pot fi util

timp de mulți ani, dintre care ultimii doisprezece la

unui spectacol. Unde începe arta și care este partea

Opera Română din Cluj. Cei care au avut amabilitatea

de meserie. M-am familiarizat cu ajutorul colegilor

să mă asculte au părut sincer interesați de această

mai vârstnici: scenografi, tâmplari, croitori, modiste,

latură a activității mele profesionale. Scenografia

eclerajiști, mecanici, mașiniști, pictori, butafori,

mi-a ritmat ultimii peste 40 de ani cu stagiunile și

recuzitieri, sunetiști etc., cu majoritatea mijloacelor

scadenţele premierelor, când munca devine atât de

tehnice care intră în alcătuirea unui spectacol și

intensă, încât este aproape de neconceput pentru

importanța care trebuie dată obiectului scenic.

cineva care nu-și construiește propria casă. Și de-a

Asta mă readuce la pictură, unde în continuare cred

lungul anilor am construit multe astfel de case... la fel că, dincolo de povestea care-l însoțește, obiectul

168

ca sute de oameni sau ca unul singur în sute de vieți.

rămâne cel mai important. Demersul artistic, dacă

Acum este prima dată când conştientizez acest lucru

nu se finalizează printr-un obiect cu valoare artistică

în astfel de termeni; poate pentru că mă apropii de

proprie, rămâne steril și supus modei. Și asta îmi

vârsta când asemenea dezlănțuiri de energie nu vor

amintește de cursurile de estetică ale profesorului

mai fi posibile.

Achiţei și ale asistentei sale Anca Răutu, care

Pe la 11-12 ani, când am început să fiu spectator

cu fiecare ocazie, dincolo de partea de istorie a

de teatru, operă și balet și să frecventez sălile de

esteticii, accentuau faptul că arta și artistul au rolul

concert, eram total fascinat de magia scenei și

de cristalizare a unei epoci. Bineînțeles, filosofia

curios să aflu cum se realizează anumite efecte.

marxistă nu era departe de aceste concepții, dar de

Pe la 15-16 ani făceam figurație, din când în când,

foarte multe ori, privind în jur la ce se întâmpla în

pentru a fi parte din magie. Nicio clipă nu mi-a scăzut

artele plastice, nu pot să nu revin cu gândul la faptul

curiozitatea pentru culise și ce se întâmpla acolo. În

că un om, spectatorul, cu lumea lui interioară, cu

ultimii 50 de ani am făcut zeci de mii, poate sute de

educația lui, cu lecturile și gusturile proprii, formate

mii de fotografii, am petrecut multe ore în spatele

în timp, în anumite structuri sociale, își ia din timpul

cortinei. La absolvirea Institutului de Arte Plastice

său, câteva ore, se îmbracă adecvat, se pune în

din București, secția pictură, clasa Corneliu Baba,

situația de a fi receptiv actului artistic, este deci

cum trebuia să-mi găsesc o ocupație din care să pot

martor activ al acțiunii unor oameni care creează

trăi, am optat pentru scenografie. Am început prin

ceva special, cu talent și profesionalism.

a-i face asistență scenografului Nicolae Drăgan, la

Bineînțeles, ni s-a întâmplat tuturor să fim uneori

Opera Română din București, apoi lui Roland Laub

dezamăgiți de prestaţiile artistice la care am

participat ca spectatori. De vreo o sută de ani este

spectacole cu sute de participanți. Am ajuns uneori

de bonton, în anumite cercuri, să sfidezi ordinea

și în locuri de legendă, ca olimpia sau Palatul

stabilită, să negi tot ce au făcut cei de dinaintea ta.

Festivalurilor din Cannes… Am cunoscut tot felul

Asta duce de cele mai multe ori la producții mediocre,

de oameni de spectacol, de la actori sau dansatori,

diletante. În artele plastice, creația este individuală

cântăreți care au ridicat în picioare publicul în cele

și profund subiectivă, derapajele frecvente nu au

mai selecte locuri din lume, cei mai cunoscuți clovni

consecințe majore. În artele spectacolului, fie că este

din lume și mulți artiști foarte talentați, dăruiți total

vorba despre teatru dramatic, operă sau dans, actul

muncii lor, care erau aproape de perfecțiune, dar care

artistic se întâmplă concomitent cu receptarea sa de

erau la limita supraviețuirii, locuind într-o caravană,

către spectator. Artistul este în legătură directă cu

sau mai rău, în câte o casă părăsită… oameni

spectatorul, fiecare nuanță și detaliu se transmite

deopotrivă dăruiți spectacolului. Și unii și alții au

instantaneu. În acest context, singura parte fixă,

avut prestații care mi-au adus lacrimi în ochi (așa se

aproape o certitudine, este scenografia. Atitudinea

traduce la mine momentul artistic perfect și asta mi

scenografului față de subiect nu poate fi ignorată.

se poate întâmpla și când privesc un tablou sau când

Ea se vede, dă tonul spectacolului. Dacă acest ton e

ascult un lăutar). În tot acest timp, singurul câștig

fals sau nu este în concordanță cu ideea regizorului,

real l-au reprezentat oamenii pe care i-am cunoscut

șansele ca un spectacol să fie acceptabil, sunt

și cu care am colaborat sau nu, actori, cântăreți,

minime. Simt această responsabilitate, chiar și când

percuționiști din trinidad, Brazilia, Maroc sau Africa

decorul este inexistent… Și aceasta este o atitudine.

neagră, scriitori, poeți, trapeziști, dansatori de

Am început să lucrez la opera Națională din

toate felurile, clovni, foști dansatori deveniți clovni,

București, apoi pentru Ansamblul Național de Balet

înghițitori de săbii, pirotehniști, constructori de

înfiinţat la Constanţa de oleg Danovski, după care

decor, ingineri de lumini, de sunet, artiști pe catalige,

am cutreierat teatre și ţări… dar nu numai teatre:

pe biciclete, funambuli, îmblânzitori de lei, croitori,

am lucrat pentru tot felul de spectacole… unele

sculptori, pictori, instrumentiști de toate felurile,

concepute pentru stradă, spații deschise, uneori

anticari, cântăreți de jazz, lăutari, dansatori de tango

spectacole care se desfășurau pe kilometri, cabaret

argentinian, fotografi, muzicieni cubanezi, pescari la

sau teatru de bulevard… de la one-man-show, la

muscă, stăpâni de pisici, dansatoare de flamenco…

169

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VII-A, 2018

EXPUNERE ÎN APROPIEREA „PATRONULUI” DELIA VOICU, diplomat, Institutul Diplomatic București În timpul primului mandat diplomatic în Elveția

din care nu lipseau niciodată referirile la alianţele

(1 aprilie 1928–30 octombrie 1932), Lucian Blaga are

României sau la eforturile de salvgardare a păcii.

prilejul de a-l cunoaște pe marele om de stat Nicolae

Pledoariile ministrului se articulau stimulate de

Titulescu, delegatul permanent al României la Liga

prezenţa unui auditoriu. În aceste exerciţii, „el îşi

Națiunilor. Îl întâlnește la Geneva, chiar înaintea

pregătea şi îşi netezea formulele cu o răbdare şi cu o

magistralei pledoarii finale în „chestiunea optanților”. râvnă de şlefuitor de diamante. Le încerca de-o mie Prezent la proces, Blaga avea să fie cronicarul acestui

de ori toate nuanţele, reflexele, umbrele, până când

răsunător succes al diplomației românești. Între cei

formulele începeau să palpite de propria lor lumină.”

doi se stabilește o relație de colaborare profesională

Evocările lui Blaga mărturisesc despre forţa iradiantă

strânsă, de mare încredere, ce va continua până la

a unei personalităţi politice de talie internaţională,

plecarea lui Titulescu în exil, în 1936.

despre puterea contaminantă a gândirii sale: „Celor

Aflat în funcția de secretar de presă la misiunea

ce-l însoţeau, ne comunica ceva din euforia sa

diplomatică a României la Viena (1 noiembrie

volubilă, încât zile de-a rândul, după plecarea sa, mai

1932–1 februarie 1937), Lucian Blaga are deseori ocazia

simţeam în aerul Vienei duhul lui Titulescu”.

unor întrevederi cu Nicolae Titulescu, ministrul

În 1936, regretabila destituire a ministrului de

Afacerilor Externe (24 noiembrie 1927–9 noiembrie

externe de către regele Carol al II-lea, în urma

1928, 10 octombrie 1934–28 august 1936). Toate

presiunilor puternice ale cercurilor de dreapta,

popasurile lui Titulescu în Austria sunt tot atâtea

îl decepţionează pe Blaga, care consideră că

prilejuri pentru ca ei să se reîntâlnească, măcar în

în politica europeană pierdem foarte mult prin

scurtul răstimp al staţionării trenului în gară, sau

înlăturarea din guvern a acestui mare român şi

să petreacă uneori câteva zile împreună. Momentele

adevărat arhitect al păcii pe bătrânul continent.

trăite în apropierea „Patronului” (cum îl numeau pe

Înregistrează, din presa internaţională, ecourile

Titulescu colaboratorii săi intimi), momente deosebit

acestei destituiri, urmărind pe mai departe

de preţioase, sunt consemnate cu sfinţenie de

activitatea din exil a lui Nicolae Titulescu.

scriitorul-diplomat. Ministrul obişnuia să-i facă lui Lucian Blaga expuneri ale situaţiei internaţionale,

170

171

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VI-A, 2017

EXPUNERE Ceramică românească în China CORNEL AILINCĂI, artist, profesor, participant la Simpozion În toamna anului 2010, am fost invitat, alături

mai adăugat în final și o oportunitate de natură

de alți patru ceramiști din Cluj, la un program de

teoretică plină de învățăminte, prin participarea

rezidență în China, la FuLe International Ceramic

la trei zile de comunicări susținute în cadrul

Art Museum (FLICAM), așezat pe un teritoriu de 1000

Conferinței Internaționale a Editorilor de magazin

acri, aparținând binecunoscutului Fuping Pottery Art

(revistă specializată pe Arta ceramică), ocazie care

Village, în vederea fondării Muzeului de Artă Ceramică ne-a relevat, prin numărul foarte mare de publicații a Europei de Est.

consacrate domeniului, anvergura interesului pentru

În invitația oficială, era precizată strategia

arta ceramicii la scară planetară.

culturală a muzeului de a asigura un program

Cât privește rezultatul muncii noastre artistice în

continuu de rezidențe, pentru a invita treptat,

cadrul acestei rezidențe, pot să afirm că secțiunea

artiști din toată lumea, ale căror lucrări să reflecte

din expoziție în care se aflau lucrările grupului

în ansamblul lor, deopotrivă complexitatea

ceramiștilor români, subsemnatul, alături de Titu

tendințelor ceramicii contemporane, cât și tradițiile Toncean, Marius Georgescu, Lucia Lobonț și Oriana ceramicii fiecărui spațiu geografic în parte, cu alte

Peladi, a stârnit vii interese atât criticilor de artă,

cuvinte, un schimb amplu, interactiv și permanent,

cât și artiștilor și publicului chinez, dovada cea mai

între meridiane culturale.

clară fiind știrea de la TV. China International, care

Acest proiect gigant a debutat în anul 2004 prin

anunța deschiderea la FLICAM, a Muzeului Europei

construirea pavilionului Franței, urmat de Țările

de Est, având drept imagine de fundal, ceramica din

Scandinave, Italia, Spania, Germania, Olanda-Belgia,

pavilionul României.

SUA și America Latină, constituirea muzeului Europei de Est, la care a fost invitată România alături de Polonia, Cehia și Țările Baltice, fiind al paisprezecelea din această serie.

La beneficiul fecund, rezultat din interacțiunea profesională și umană avută cu partenerii de rezidență amintiți, dar și cu ceramiștii chinezi, s-a

172

173

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VI-A, 2017

EXPUNERE Un vis împlinit: Simpozionul Internaţional „Iacobeni – particularităţi imagistice” LIVIU SUHAR, artist, profesor, participant la Simpozion

UN VIS ÎMPLINIT

Atmosfera unor astfel de întâlniri pare proteguită de incomensurabilul spirit al înaintaşilor din alte

Ideea organizării Simpozionului Naţional de Pictură

vremuri şi de peste tot din lume, fie că ne referim la

şi desen „Iacobeni particularităţi imagistice”

maeştrii trecuţi pe la Barbizon, Bretagne, Baia Mare

este destul de veche. Nu aş putea să reconstitui

sau Balcic. Taberele sunt discrete oaze de fericire în

momentul când ea s-a născut. Cert este că

interiorul cărora pictorii de astăzi se simt cu adevărat

înmugurirea gândului s-a produs în anii de după

în casa lor.

1989, când aproape în fiecare vară am avut prilejul

Gândurile de acest fel au răsărit în mintea mea

să văd locuri noi pe teritoriul Patriei noastre şi în

devenind, cu timpul, firave picurări ce urmau să se

Europa, şi să lucrez acolo în cadrul unor tabere şi

transforme într-un izvor cristalin. Mi s-a părut că

simpozioane de pictură. Am trăit în acele locuri, stări

aceste locuri ale Iacobeniului natal nu sunt cu nimic

emotive şi elevate pentru profesia de pictor. Am

mai prejos sau lipsite de interes plastic decât altele.

descoperit locuri, peisaje, urme ale culturii populare

A fost ca o revelaţie şi am prins curaj. Intenţiile mele

şi monumente, dar şi oameni cu caracter şi identităţi

au căpătat formă şi contur vizibil după ce împreună

tipologice deosebite, care au devenit modele şi surse

cu Doamna Ileana, soţia mea şi câţiva colegi confraţi,

active de inspiraţie. Am trăit sentimentul integrării

am decis să înfiinţăm Asociaţia „Artă şi Educaţie –

dinamice şi juvenile în atmosfera creatoare a breslei

Liviu Suhar”.

noastre. I-am descoperit faţete noi, altele decât cele

Ne-am propus ca sub egida acestei Asociaţii să

ştiute din convieţuirea noastră în spaţiul urban în

atragem colaboratori şi parteneri serioşi pentru a

forma instituţionalizată a Uniunii Artiştilor Plastici,

transforma ideile în fapte. Proiectele al căror conţinut

cu statut şi reguli neclare şi ierarhii stabilite mai

urmărit era valoarea şi eficienţa reală şi de durată

mult conjunctural.

s-au aflat prioritar în atenţia noastră.

În tabere am trăit sentimentul libertăţii profesionale, al Am considerat că nu avem suficient timp şi

174

respectului şi admiraţiei confraterne, neconcurenţiale.

energie pentru a le risipi, răspunzând doar formal

În tabere eram şi suntem, totdeauna egali şi

şi conjunctural provocărilor enunţate care s-au

condescendenţi cu adevărat unii faţă de ceilalţi.

născut din visurile noastre. Am atras de partea

noastră Primăria Comunei iacobeni, reprezentată

Epaminonda Bucevschi, patriot bucovinean, fiu de

prin Doamna primar Angelica Fădor, care a înţeles

preot, european în spirit şi idei, prieten al poetului

de la primele discuţii intenţiile noastre. Împreună

naţional Mihai Eminescu, ambii membri ai Societăţii

ne-am angajat într-o acţiune a cărei concretizare

„Arboroasa”.

odată finalizată va reprezenta un beneficiu de

Cu îndrăzneală idealistă, fără a considera că este o

natură cultural-spirituală şi artistică, unicat pentru

utopie, visăm ca demersul nostru artistic să devină

comunitatea locală. Pentru oamenii de astăzi şi

pentru oricine trece prin iacobeni un răspuns simbolic

generaţiile care acum deschid ochii pe aceste

şi un semnal al demnităţii care, în mod concret,

meleaguri ea reprezintă o fereastră luminoasă

parafrazând dictonul antic „Et in Arcadia ego!” („Şi

către un capitol de educaţie şi civilizaţie modernă.

eu am fost în Arcadia”), actualizându-l cu referire la

Visul nostru desenat prin acest Simpozion Naţional

proiectul nostru, va putea spune: „Et in iacobeni ego !”

„iacobeni – particularităţi imagistice” este un pas

(„Şi eu am fost în iacobeni”).

mic, dar cu reverberaţii profunde către viitor. În mod concret, el reprezintă începutul constituirii unei colecţii de artă plastică românească modernă, care de la o ediţie la alta să fie îmbogăţită cu lucrări de valoare. Ca un răspuns la finalitatea proiectului nostru ni se par relevante cuvintele anticului Virgiliu: „Carpen tua poma nepotes” („Nepoţii tăi vor culege roadele”). trecătorul prin iacobeni va fi fericit să descopere că aici s-a născut în februarie 1843 pictorul

175

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VI-A, 2017

EXPUNERE ION NICODIM – OPERA PICTURALĂ CA „LOCUS POETICUS” OLIV MIRCEA, curator, critic de artă, Bistrița

176

Pentru pictorul Ion Nicodim (n. 1932, 26 martie,

un privilegiu ontologic al timpului, în schimb, acest

Constanța – d. 2007, 15 martie, Paris) simpla observație

privilegiu trebuie acordat spațiului poetic, care

ne arată că în vreme ce percepția cere un lent proces

devine, iată, domeniul în care se produce și primește

de elaborare temporală, lucrurile și imaginile din

corp, activitatea imaginarului. Acest imaginar

vis, de pildă, ni se propun cu o fulguranță și cu o

devine un anti-destin care ameliorează lumea și

fantastică „plutire” amețitoare. „Orice schimbare

se manifestă prin ceea ce Gilbert Durand numește

în lucrurile reale, observă cu înțelepciune Alain,

eufemerizare. Senzoriumul acestei fantazări se

presupune un travaliu care se reduce în fond la

petrece în spațiu mai degrabă decît în timp. Pictorul

o deplasare. Lucrurile imaginare, însă, abia se

vrea să ne convingă și reușește că nu există intuiție

deplasează”. Un palat apare și dispare, o întindere de

decît a imaginilor în cadrul spațial. Calitățile acestui

apă este în cer sau nu este, o inimă este de pămînt

exercițiu de poietică spațială rezidă în capacitatea de

sau se înalță către slavă, ca la un semn de baghetă…

aprehensiune și asimilare la distanță prin viziune a

Apariția ori dispariția acestora se poate realiza în

spațiului. Stăpînirea distanței – aceasta este virtutea

spațiul existenței reale sau prin fulguranță onirică

magică a spațiului.

sau fantastică a duratei poetice. Ce putem spune:

Privit ca spațiu imaginar, spațiul fizic, geometric,

că atunci cînd vorbim despre artistul Ion Nicodim

devine spațiu iconografic pur. Acesta este spațiul

(pictor, sculptor, artist decorator, desenator etc.) și

poetic pe care îl făurește cu atîta iscusință Ion

despre imaginarul lui, spațiul fixează imaginea și prin

Nicodim, dîndu-i viață și temporizînd prin această

urmare el – spațiul – prezintă o categorică prioritate

operațiune însuși timpul. Lucrările de pictură care

față de timp a cărui durată devine și trece. Evoluția

sunt rodul unei asemenea alchimii au caracteristica

nu poate fi creatoare decît dacă își ia libertatea unui

de a avea șterse distanțele temporare, astfel încît

repaus, repaus care îi dă un binemeritat lux poetic

orizontul are tot atîta existență ca și centrul (Gaston

și îi dejoacă destinul. Asta este situația celebrelor,

Bachelard, „Poetica spațiului”). Nicodim este între

de acum, „Lacuri Liniștite”, pe care le pictează cu o

cei, puțini, care înțeleg că „spațiul este o rezervă

absolută măiestrie în redarea transparențelor cerești

de eternitate împotriva timpului” (G. Durand).

ale apei, Nicodim. Dacă nu există, precum vedem,

Spațiul este prietenul pictorului, este atmosfera

lui spirituală în comparație cu timpul care este

acel loc privilegiat, care este fie Fereastra, fie

devorator și consumator. El participă la diversele

Lacul Liniștit, fie Cîmpul cu Rapiță, fie inimile

forme ale spațiului (cea picturală și cea sculpturală,

Coloană, fie Licornul, etc.

dar și cea arhitecturală), la sarcina lor misterioasă și,

Locul este, de obicei, încărcat de mister și de

deci, inefabilă. Activitatea imaginară a artistului se

grație, așa încît devine pentru autor un acasă în

smulge din rigida și terna realitate a lumii acesteia

care, sentimental vorbind, poți locui. Simbolurile și

pentru a se așeza și pentru a ne chema în intimitatea

miturile care compun imaginarul operei artistice

altei lumi. Astfel, realitatea fictivă a operei de artă,

a lui ion Nicodim pot fi socotite ca un inepuizabil

concretizată plastic prin reprezentări vizuale, îl

locus poeticus, care este rezultatul experimentării

particularizează pe ion Nicodim ca artist creator în

funcției creatoare a fanteziei care l-a răpit tiraniei

ordinul vizualității. Limbajul lui vizual concretizat

fatale a timpului.

într-o arie retorică vastă îi permite să adăpostească

Există însă și spațiul concret în care artistul a

în demersul său multe și curajoase figuri de stil.

pendulat ca într-un exil între orient și occident

Există în opera lui Nicodim o mulțime de

aproape trei decenii, un spațiu care s-a propus

locuri poetice, de topoi care marchează spațiul

și el simțurilor artistului ca tegument terestru

imaginarului său. Realitatea spirituală și imaginară

și ca spațiu geografic și în care ion Nicodim și-a

a artistului își identifică un loc geometric al

exersat căutările și și-a dobîndit o natură de

său, în care se întîlnesc toate elementele care o

cuceritor care căuta răspunsuri la tot felul de

circumscriu. Lumea lui devine un loc privilegiat din

întrebări care l-au frămîntat.

care artistul cheamă laolaltă cerul și pămîntul, zeii și muritorii, astfel încît să putem acum recunoaște

177

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VI-A, 2017

EXPUNERE Topografii edenice RAMONA NOVICOV, critic de artă, profesor, Oradea „Am coborît în grădină, sub nuci

straturile de plante aromatice şi despre cozile de

Să văd cît de verde mi-e valea,

păun, despre ceţuri plutitoare şi cascade de iederă,

Să mă uit la via plină de muguri

despre trandafiri şi cerbi, despre ce înseamnă să

Şi la pomii de rodii în floare.”

păzeşti o grădină sau să-i dărîmi gardurile, despre castele pustii, despre palmierii şi plantele carnivore

178

Invoc aceste versuri din Cîntarea Cîntărilor, apoi şi

din bulele geodezice, despre peştii şi ţestoasele din

altele, pentru că ele sunt traduse de Petru Creţia,

aerul greu de suspensii acvatice, ştiind, aşa cum

ca astfel să-l pot aduce de acolo, din grădina din

spunea Petru Creţia, că miresmele sînt făpturi de aer.

cer, în aceasta, pămînteană, de la Jibou. De multe

Dar în seara aceea am vorbit despre un vis străvechi,

ori, în zilele taberei, privind ceţurile dimineţilor ce

despre grădina pierdută a Paradisului, despre cea

se destrămau în vale, mă gîndeam la Norii săi, la

de la răsărit de Eden, aşa cum şi-au imaginat-o

Oglinzile sale, şi mai ales la felul în care a tradus

artiştii Evului Mediu şi spre care au tînjit mereu –

şi interpretat Cîntarea Cîntărilor, unde totul se

ca şi noi, de altfel. Am vorbit despre acea anume,

petrece într-o grădină fabuloasă, care se leapădă

paradigmatică grădină, ca să omagiez metaforic

de umbre cu un gest uşor. Acolo, spune Petru Creţia,

grădina din Jibou, cea care ne-a primit atîtea zile,

sînt viile în floare, şi sunt cedrii, dar mai ales arborii

niciuna asemeni alteia, în sînul ei înmiresmat.

care poartă roadele gurii, dulci: smochinii, rodii,

Imaginile proiectate au conturat grădina Edenului din

palmierii, nucii, merii; fructele lor, acestea şi altele,

miniaturi, unde miniul de plumb aprinde imaginaţia

cele mai rare, de mîncat proaspete sau îndelung,

oricui visează lumi de dincolo de firavul şi iluzoriul

cu iubire, păstrate iubirii. Dar, arbori sau arbuşti,

orizont uman. În toate apărea împrejmuirea fermă,

cresc în grădina iubirii toate cîte dau mirodenii şi

ocrotitoare, dar şi strîmtoritoare, a gardului grădinii,

parfumuri: viile înflorite, nardul, cinamonul şi aloe,

cel ce a transformat paradisul libertăţii luxuriante

trestiile cu mireasmă, smirna şi tămîia, mătrăguna;

într-o grădină închisă. Hortus Closus. În acea seară

se află în poem un munte de smirnă şi, de tămîie,

am dat ocol Grădinii Deliciilor şi a Veşnicei Tinereţi

un deal. Aş fi vrut, în seara simpozionului, să vorbesc

a lui Hieronymus Bosch, am aruncat o privire peste

în această tonalitate şi în această cadenţă, despre

gardul grădinilor, unde doamnele dezmierdau graţioşi

unicorni, am contemplat lumina din icoana lui

imaginar într-o realitate brutală, absurdă, aflată

Rubliov, celebrînd grădina închisă a fecioriei Maria

nu foarte departe de Jibou, cea a unicornilor de la

şi a sfinţeniei Pruncului ce pecetluia bezna iadului,

castelul Kornis din satul Mănăstirea, judeţul Cluj.

locul neroditor prin excelenţă. Am scos la lumină

Grădina ruinată şi unicornii mutilaţi sunt dovezi vii a

din muzeul imaginar roţi de foc şi mandale, grădini

ceea ce înseamnă să nu fii un grădinar vrednic şi să

delicate de nisip japoneze şi grădini fastuoase

laşi furii să prăduiască un loc minunat, dar lipsit de

renascentiste, părţi importante din scenografia

apărare. În contrast cu acele imagini ale dezastrului,

miracolului Bunei Vestiri, ca să încheiem periplul

Grădina din Jibou a strălucit şi mai puternic.

179

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A VI-A, 2017

EXPUNERE Tehnici și tratări picturale contemporane în cadrul Cercului de Artă IONEL BALTĂ, profesor, Liceul Teoretic „Ion Agârbiceanu” și Palatul Copiilor, Jibou

180

În urmă cu 18 ani, ca urmare a examenului de

toate că timpul este unidirecţional şi ireversibil, arta

titularizare, am obţinut catedra Cercului de Artă de la

transmite din generaţii în generaţii rodul geniului

Clubul Copiilor Jibou.

creator al poporului român, iar frumosul artei ne

Cercul de Artă are ca scop: familiarizarea copiilor cu

trezeşte o plăcere estetică, un sentiment admirativ,

valorile inestimabile ale artei populare româneşti,

ceva foarte agreabil.

cu meşteșugurile satului tradiţional, cu pictura, o

Iată de ce în derularea demersului didactic m-am

fereastră spre absolut, transmiţându-le astfel valori

străduit ca prin strategii didactice cu rol pasiv,

spirituale, morale, dezvoltându-le creativitatea,

semiactiv şi activ, să le dezvolt elevilor imaginaţia

imaginaţia şi gustul estetic, precum şi cunoaşterea

creativitatea şi gustul estetic, să le formez atitudini

şi utilizarea principalelor elemente de limbaj plastic

şi comportamente, atribute şi calităţi care cu

şi mijloace de expresie plastică; obţinerea de

certitudine le vor fi de folos în viaţă.

expresivităţi plastice, cromatice şi acromatice, prin

Elevii înscrişi la Cercul de Artă provin de la Liceul

combinarea unor elemente plastice, urmărindu-se

Teoretic „I. Agârbiceanu”, Liceul Tehnologic „O. Goga”

redarea unor idei şi sentimente, descompunerea,

şi Şcoala Gimnazială „L. Blaga” din oraşul Jibou.

secţionarea şi recompunerea în noi forme plastice a

Sunt repartizaţi pe trei grupe: începători, avansaţi

structurilor din natură, obținându-se noi expresivităţi;

şi performanţă - din clasele a II-a până în clasele

dialogul cu opera de artă, descifrarea cu ajutorul

a XII-a. În medie se înscriu 140 de elevi într-un an

acestor elemente a mesajului artistic, aplicarea

şcolar. Pentru stimularea creativităţii vizuale a

în toate domeniile vieţii a cunoştinţelor de limbaj

elevilor am decis să diversific activitatea de la cerc

plastic dobândite în mod creativ în cadrul activităţilor

prin tehnici şi tratări picturale diferite.

de cerc. De aceea mi-am dorit mult să învăţ copiii să

Am introdus:

picteze în oraşul în care am învăţat şi eu.

a) Tehnica picturii pe pânză/ulei şi am abordat toate

Să reflectăm la cuvintele marelui pictor şi geniu al

genurile picturii: portret (bust compoziţional, portret

omenirii Leonardo Da Vinci, care spunea că „în viaţă

întreg), peisaj, natură statică, compoziţie istorică,

frumuseţea este trecătoare, dar în artă ea rămâne

religioasă şi de gen, iar ca tratări picturale am abordat

veşnică”. Cu toate că trăim într-o eră digitală, cu

modelarea şi modularea (tehnica divizării tuşei);

b) tehnica picturii pe lemn (reprezentarea canonului

ne oferă deformări perspectivale;

iconografic bizantin);

- Apoi am realizat o pictură murală de 15 metri

c) tehnica picturii pe sticlă.

pătraţi, reprezentând grădini verticale;

Am mai realizat cu copiii măşti decorative pe

- Am realizat picturi 3D pe pavaj şi asfalt în incinta

pânză rustică de sac şi sculptură în scoarţă de

Grădinii Botanice;

copac, iar pentru stimularea creativităţii elevilor

- Am pictat trecerile de pietoni din oraş în format 3D;

ce frecventează Cercul de Artă am venit cu unele

- Am realizat o amplă expoziţie 3D de dimensiuni

abordări experimentale mai spectaculoase şi inedite:

impresionante la iSJ Sălaj;

- În colaborare cu Conducerea Grădinii Botanice Jibou

- Am realizat o succesiune de picturi murale pe

împreună cu o grupă de performanţă am realizat în

faţadele blocurilor din oraş.

cadrul Grădinilor Japoneze, simbolul etern al Japoniei,

Mi-am înscris elevii la un adevărat maraton al

de care se leagă atâtea şi atâtea legende, „MUNtELE

creaţiei artistice plastice, participând la cele

FUJii”, unde prin cartoane contorsionate, strivite am

mai reprezentative concursuri şi olimpiade de

reuşit să sugerăm crestele înzăpezite peste care

artă naţionale şi internaţionale, unde după

s-a turnat fibră de sticlă, iar apoi am pictat folosind

multă muncă şi eforturi susţinute am reuşit să

tehnica picturii pe fibra de sticlă. Pictura are o

realizez retenţia-transferul şi să obţin feedbackul,

înălţime de 13 m, o lăţime de 17,5 m şi o declivitate

câştigând consecutiv în ultimii șapte ani un număr

de 45 de grade;

de 729 premii din care 424 premii i, iar 3 fiind

- După aceea, am realizat o pictură 3D pe treptele

Marele Premiu şi toate acestea pentru oraşul în

serelor de microproducţie de la Grădina Botanică,

care am învăţat şi eu să pictez.

reprezentând un torent de munte. Aici spaţiul plastic

181

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A V-A, 2016

EXPUNERE MAI POATE FI ARTISTUL ORIGINAL? VASILE CIOCA, profesor, UAD Cluj-Napoca „A crea este divin. A copia este uman.” Man Ray

- Creativitatea inovativă - Creativitatea inventivă

Într-o dezbatere, vorbire, spusă nonformală, cu artiștii

- Creativitatea emergentă (Aristotel, Platon, Newton,

participanți la a V-a ediție a Simpozionului de Arte

Leonardo da Vinci, Monet, Cezane, Picasso, Klee,

Vizuale „Arta în Grădină” care a stat sub semnul

Kandinsky, Brâncuși).

aerului, au plutit, ca niște frunze, opinii, trăiri, idei,

Exerciții practice cu iz cognitivist-didactic:

revelații despre originalitate în artă azi.

- Studiu de caz 1:

- Original, -ă, adj. care a fost produs pentru prima

BACON – VELAZQUEZ – MUNCH, pornind de la lucrarea

oară într-o anumită formă; care este propriu unei

Strigătul sfântului scaun.

persoane sau unui autor; neimitat după altcineva;

- Studiu de caz 2:

personal, nou, inedit;

VELASQUEZ: Las Meninas, 1656;

- Despre artiști, care creează ceva nou, personal, fără

PICASSO: Domnișoarele de onoare, 1957 (peste 40 de

a folosi un model făcut de altul; care iese din comun,

lucrări – studii și interpretări după Las Meninas).

neobișnuit, ciudat, bizar; excentric, extravagant.

Analiza comparativă a unor opere de artă care se

- Originalitate la nivel de:

înscriu în același câmp tematic: sărutul, autoportretul

- Tehnică, suport, materiale

în viziunea unor artiști din diferite perioade.

- Modul de tratare a suprafeței - Combinatorică

ÎN LOC DE CONCLUZII (după BORGES)

- Paradigme formice, spațiale, stil

S-a spus, s-a imaginat, s-a gândit aproape totul

- Relația real – imaginar

despre orice. Nu ne rămâne decât să ne jucăm

- Relația context social-politic și personalitatea

(combinând, amestecând, interpretând) cu ceea ce

artistului

ne-au lăsat ceilalți.

Niveluri ale creativității după Taylor: - Creativitatea de expresie (copiii, nebunii, artiștii) - Creativitatea procesuală - Creativitatea de produs

182

183

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

PREZENTăRI ȘI ExPUNERI edIȚIa a V-a, 2016

ExPUNERE concoRdIa dIntRe aRte ŞI cuLtuRI PRIn Jazz ViRGiL MiHAiU, jazzolog, profesor, Universitatea de Muzică, Cluj-Napoca Nu pot considera altfel decât providențială şansa

în cadrul ediţiei 2016 a Simpozionului estival „Arta

ce mi s-a oferit de a iniția, în urmă cu două decenii,

în Grădină”, organizat în ambianţa fermecătoare a

un Curs de Estetica Jazzului sub egida Academiei

Grădinii Botanice din Jibou. Receptivitatea publicului

de Muzică din Cluj. Dintre prioritățile pe care le-am

− alcătuit în majoritate din valoroşi plasticieni

urmărit cu consecvență, de-a lungul anilor universitari

− mi-a confirmat opinia că, în genere, magiştrii

scurși de atunci, aş aminti: instituirea unui Curs

esteticii vizuale manifestă o apetenţă înnăscută

de genuină anvergură intelectuală, prin care să

pentru misterele şi splendorile (complementar/

fie valorizate la nivel academic – şi în concordanţă

compensatorii) ale artei sunetelor. o experienţă

cu standardele de ultimă oră ale jazzologiei

memorabilă, atât în plan estetic, cât şi existenţial.

mondiale – valenţele pluridisciplinare ale acestui gen, supranumit „muzica secolului xx”; relevarea creativităţii şi specificităţii estetice a jazzului, dar şi a corelaţiilor/interacţiunii dintre acesta şi alte domenii ale muzicii, precum şi conexiunile dintre jazz şi celelalte arte (poesie/literatură, coreografie, arte plastice, arhitectură, teatru, cinema etc.), sau domenii ale cugetului (filosofie, sociologie, psihologie, religie, antropologie etc.); abordarea complexităţii jazzului prin prisma evoluţiilor sale istorico-stilistice şi, totodată, ca act de cultură – seismograf al sensibilităţii contemporane şi al dezvoltării gândirii artistice, precum şi expresie a specificităţii diverselor arii etno-culturale în era mondializării. În consens cu aceste direcţii de investigaţie jazzologică s-a situat şi prelegerea intitulată Concordia dintre arte şi culturi prin jazz, pe care fusesem invitat să o susţin

184

185

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

PREZENTăRI ȘI ExPUNERI edIȚIa a V-a, 2016

ExPUNERE dan HăuLIcă – eLeGanȚa PRIVIRII nostaLGIce a cRItIcuLuI oLiV MiRCEA, curator, critic de artă, Bistrița

186

Amintirea lui Dan Hăulică ne priveşte ca un chip viu.

care a avut nenorocul de a se întîlni. te făcea părtaş

El a fost şi rămîne o prezenţă intelectuală şi morală

la imperturbabilul lui gînd şi te făcea, de asemeni,

pe care n-aş şti să o explic fără să mă ciocnesc de

să te uimeşti de spectacolul urmăririi patetice a unei

problemele care au furnizat mereu şi în mod firesc

idei, chiar dacă pentru cei din jur nu făcea altceva

izvorul căutărilor lui diurne: raporturile dintre formă

decît să dezvăluie, să lase să se dea în vileag, o

(literară, vizuală, muzicală) şi inteligibil.

viaţă secundă, aceea a intelectului excepţional, o

Amintirea lui Dan Hăulică ne priveşte ca un chip

viaţă bogată în coincidenţe, surprize şi fidelităţi de

viu, spuneam, şi de aceea întrebările pe care le

cele mai multe ori tenace, adînci şi surprinzătoare.

avem şi pe care şi el ni le-a sădit în inimă se întorc

Resursele unui asemenea spirit capabil să se mişte

încet-încet asupra noastră aşa încît să ne îngăduie

prin aproape toate domeniile, de la ştiinţele exacte

să îi înţelegem în aceste pagini ingenium-ul său

la textele vechi şi la textele filosofice şi de estetică

special, făcîndu-ne să înscriem activitatea sa

bine şi solid ancorate şi maiestuos articulate, invită

intelectuală şi umanitatea sa neobişnuită într-un

la crearea unui asemenea reper simbolic care pune

locus aesteticus care este „casa” lui ideală. Niciodată

accentul pe luciditatea şi disponibilitatea mereu

perfid, niciodată indiscret, pe deplin incoruptibil,

constante pe care el însuşi şi doar puţini alţii

generos fără ostentaţie, regizînd ritualuri etice,

le ilustrează. Ştiu bine că se bucura cînd îi erau

estetice şi intelectuale, cu o înaltă afectare care

admirate calitatea literară excepţională a textului pe

nu se mai găseşte astăzi la nimeni, el a trecut

de o parte şi pe de altă parte sensibilitatea lui era

prin viaţă fără să pomenească mai nimic despre

deschisă către „prea-modernul” lumilor artistice către

nefericirile şi despre nenumăratele complicaţii cu

care îşi orienta căutările. Un hesperian, pot spune

fără riscul de a greşi era Dan Hăulică, un căutător de

descrie şi să lumineze drumul parcurs sau calea

adevăr care priveşte înspre orizonturile Mediteranei

de străbătut, dezvăluind cît profetism este într-o

dar şi spre particularităţile balcanice care erau şi

gîndire, ce trebuie făcut pentru a salva diferenţele

ale propriei sale firi. Cît de curat, cum se şi arată în

şi te învăţa cum trebuie să diferenţiezi o problemă

textele lui, făcînd abstracţie de orice complezenţă ori

pe care o pui în termeni de disjuncţie, acceptînd

de o personală înclinaţie spre fantastic şi melancolie

conjuncţia dar diferenţiind nivelurile. Era exclus, în

se acceptă pe sine şi intră în convenienţa uneori

tot ce făcea, orice model de egalizare. Ca vorbitor te

nefastă a lucrurilor, asemeni unui eremit, fericit

fermeca trezindu-te prin deschiderile strălucitoare şi

însă de propriile lui lecturi şi de liniştea bibliotecii

luminoase. Iubea şi cultura şi civilizaţia occidentale.

şi a atelierelor de creaţie artistică cu rost colindate.

Accepta o nivelare civilizatorie, dar milita cu toată

Nu ne putem împiedica să-i acordăm lui Dan

inima pentru salvarea diferenţelor.

Hăulică, pe care destinul l-a plasat în cîteva situaţii

Influenţa lui uriaşă a fost şi este în continuare atît

implacabile în vecinătatea unor George Călinescu și

modelatoare cît şi catalitică.

Tudor Vianu, decît un loc în zodia fericirilor care i-au

La el nici un regret, direct sau deghizat, nu era

îngăduit să convertească o tensiune permanentă

în timp recognoscibil. O invincibilă şi adesea

de acest ordin în creativitate estetică şi în gîndire

strălucitoare propensiune spre melancolie şi o

vie. Prin gîndirea sa vie înţelegem acel tip de

inconfundabilă lentoare erau mai curînd amprenta

gîndire care pe măsura înaintării‚ îşi luminează

personalităţii sale pentru toţi cei cu care a colaborat

propria ei cărare, forjînd mereu şi mereu. Pentru

la felurite „construcţii” expoziţionale sau editoriale.

a surprinde mecanismul creativităţii artistice in

O melancolie atotcuprinzătoare care se punea în aşa

ordinul imaginarului şi al vizualităţii în general nu e

fel în act încît să îi interzică adormirea conştiinţei de

suficientă distincţia individual-determinaţii-general

către vreun sentiment, ori vreun chip acut al farsei

ci trebuie să înţelegem un fel aparte de irealism care

tragice pe care el şi noi toţi am trăit-o.

îl expămîntenea.

Prin iubirea sa pentru forme, Dan Hăulică era un om

La Dan Hăulică despămîntenirea se înfăţişa în aşa

bine apărat împotriva alienării sub toate formele

fel încît, fără a uita pămîntul, el plutea în interiorul

sale. Punctul de intersecţie al tuturor acestor „linii de

operei picturale sau sculpturale. Această capacitate

forţă” nu este, fără îndoială, atît de evident pe cît ar

extraordinară în felul ei este, în cazul lui Dan

trebui, însă majoritatea acestor referinţe ne ajută să

Hăulică, capacitatea faustică a unui dezvăluitor. Ca

desemnăm un mod de viaţă în care partea fortuitului,

autor el nu pune totul de la el. Îl lasă şi pe artist dar

a nesiguranţei şi a pericolului a fost asumată firesc.

îl solicită şi pe privitor.

Atitudinea sa reflexivă a devenit în epocă aproape

Dan Hăulică era de o discreţie totală. Nu se raporta

un gust, o patimă pe care el a slujit-o cu o bogăţie

nicicînd la Persoanele Sfintei Treimi dar nici nu le

a mijloacelor intelectuale şi a curiozităţilor

întorcea spatele. Avea o sfială care te atrăgea. Era

sale pozitive, aşa încît ele au devenit active şi

afabil. Îţi venea în întîmpinare. În felul lui special era

angajate aşa încît aplicarea lor la cultura şi arta

un impecabil om de lume care îşi cultiva relaţiile şi

mediteraneană, şi nu numai, au dat un sens precis

te solicita să fii alături de el la evenimentele în care

actualităţii intelectuale a celei de-a doua jumătăţi

era personaj central. În discursurile pe care le rostea

a secolului al douăzecilea,d căreia el însuşi i-a

în inaugurarea expoziţiilor pe care le compunea

aparţinut şi am putea spune fără teama de a greşi,

cu o acribie extremă el nu făcea altceva decît să

i-a dat sensul.

187

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

PREZENTăRI ȘI ExPUNERI edIȚIa a IV-a, 2015

ExPUNERE PauL GHeRasIM – In HonoReM. LoGos, IzVoRuL oLiV MiRCEA, curator, critic de artă, Bistrița patos discret dar ferm i-a îngăduit să trăiască, clipă după clipă, nu într-un prezent discontinuu, ci într-o curgere continuă, care poate fi, principial, văzută, fie ca o acumulare mereu sporită de trecut, fie ca un mers spre viitor, care ia chipul unei domoale şi line înaintări.

Planul lui Paul Gherasim este planul Adevărului şi Esenţa Memoriei.

Sufletul, Logosul este pentru el, un proces creator, o activitate creatoare. Din perspectiva meseriei lui de pictor, problema pare a sta în „identificarea”, în „găsirea” rădăcinii comune a spaţiului şi a timpului.

188

Paul Gherasim se numără între cei, puţini, care ştiu că

Sentimentul creator vine din faptul că pictorul devine

un adevăr care s-ar revela brutal în toată alteritatea

din ce în ce mai mult martor şi observator al faptului

lui ar fi un adevăr care ar omorî, ar copleşi, l-ar zdrobi

că neantul nu are trup dar are spirit. „Eul statistic”,

pe om. Dacă spiritul profund începe astăzi, din nou,

„persoana crepusculară”, devin bunuri, care face

să îşi facă loc în lume, să revalorifice marile sensuri

posibilă instaurarea barbariei şi, în felul acesta,

ale memoriei creatoare, ale luminii, ale frumuseţii

drumul de la „eul crepuscular” şi „captativ” către

şi să înţeleagă astfel interiorităţile vieţii – făcînd

„eul oblativ” dăruitor devine aproape imposibil. În

imposibil spiritul superficial care sucomba în faţa

acest context, pictorul nostru înţelege că nihilismul

tentaţiilor abisale ale unor negre angoase, şi care

este un ascetism fără har, înţelege că acolo unde

îl cantonează pe artist, fără viitor şi fără împlinire,

nu este Dumnezeu, nu e nici omul, că acela care a

eşuînd dincolo de tărîmurile imediatului. S-a spus că

murit nu este Dumnezeu ci omul, şi că prin urmare

epoca noastră a pierdut atît „instinctul memoriei”

trăim într-un timp fără oameni. Paul Gherasim ştie -

cît şi „dimensiunea eschatologică şi soteriologică

amintirea îi aduce în faţă aievea – că evenimentele

a fiinţei”. Memoria creatoare este, paradoxal, în

esenţiale se desfăşoară în realitatea spiritului,

ochiul oricărui atent privitor şi prin urmare şi al

înainte de a se manifesta în realitatea exterioară

pictorului Paul Gherasim, o reinvestire multiformă

a istoriei. Ştim acum şi noi, împreună cu el, că

şi plină de candoare şi de solemnă prospeţime a

îndepărtarea de la centrul său spiritual. Pierzîndu-şi

prezentului. În gîndirea pictorului nostru, timpul este

centrul spiritual al existenţei, omul de azi şi-a pierdut

memorie (prezentul trecutului), este atenţie (prezentul

în acelaşi timp şi propriul său centru spiritual.

prezentului), este aşteptare (prezentul viitorului). Un

Pierzîndu-şi gustul învierii, omul contemporan este în

afara unei existenţe autentice; trăieşte numai pe două

teologicus, un loc al tainicelor corespondenţe, o

dimensiuni, ca şi cum ar trăi într-un „loc” fără cer.

metaforă. Lirismul subiectiv al artistului se ridică între

Paul Gherasim împlineşte în acest an nouăzeci de

pictor şi între formele, culorile şi cuvintele din faţa

ani. Cei care l-au cunoscut şi i-au ascultat poveţele,

lui, îngăduindu-i să întrupeze un gînd.

îl iubesc pentru că el este de cele mai multe ori bun

Paul Gherasim împlineşte în ritmurile acestor picturi

şi curajos în talentul cu care a fost înzestrat. Pentru

un discurs spornic tăcut în care valoarea spirituală a

el demnitatea persoanei este legată esenţial de

literei, devine, forma întrupată a spiritului.

problema mîntuirii şi a nemuririi; pentru el oamenii

Pictura lui Paul Gherasim te ajută să vezi aerul, să

care vor să fie prezenţi la propriul lor prezent se află

vezi lumina, în esenţă, să vezi viaţa. Viaţa trebuie să

în obedienţa unui maestru atunci cînd în dorinţa lor

fie o liturghie tocmai pentru că liturghia este viaţa

de a transfigura cultura în realitate ontologică evită,

esenţială, adică este ritm spiritual ordonat, de slujire

de fapt, să provoace criza culturii; pentru el oamenii

şi slăvire a lui Dumnezeu.

trebuie să ştie că adevărata revoluţie a spiritului

Paul Gherasim slujește un principiu creator de artă

neagă spiritul de revoluţie şi că – şi aici se află, iată,

găsind în formele create de el, un raport de valori

tainicul Ascuns. Pentru el cuvîntul are valoare în

ideale, un joc de abstracţiuni, de cantităţi simbolice

funcţie de cantitatea de tăcere pe care o conţine, o

absolute – o logoritmie, o operă de pietate, deci o

evocă, o poate potența. Cultura, o ştie și o spune Paul

simplitate nobilă şi o măreţie calmă.

Gherasim, este simbolică prin natura ei.

o nesfîrşită augurală pace emană din această

Darul creator al transfigurării: acesta este singurul

comuniune a literelor şi a spaţiului întru lumină.

sens în care trebuie să vorbim despre pictură.

Doar aerul din preajmă îl vezi fremătînd. Purpura şi

Pictorul participă în mod secund la creaţie, el este un

aurul întemeiază, de fapt, pictura ca artă de linii şi

creator creat. Datoria lui este să o ilumineze interior,

ficţiuni simbolice colorate. Liniile lung melodioase,

pneumatic, să o schimbe la faţă în lumina darurilor

în zările orizonturilor vii, compun expresia lor de

Creatorului, să realizeze Frumuseţea, care nu este

hieratică nuditate care te face să înţelegi că fiecare

altceva decît strălucirea Adevărului.

dintre ele ar putea fi, în libertatea lor, o axă a lumii.

totul pleacă de la tăcere şi ajunge la tăcere. Pictorul,

Caracteristica maturităţii demne a lui Paul Gherasim

ca tehnician al ordinii sensibilităţii noastre, asigură

stă în modul aristocratic în care a ştiut să treacă de

rigoarea geometrică a plasticităţii ca pe cea mai

la pasiune la compasiune. Spun din nou: simplitate

intimă şi mai profundă dintre rigorile, armoniile şi

nobilă şi măreţie calmă. Puţini pictori aduc, asemeni

continuumurile lumii, refăcînd spaţiul ca pe o ordine

lui Paul Gherasim, în sunetul zilei, ceva esenţial.

a simultaneităţii. imaginea pe care o „face” Paul

La majoritatea se manifestă locvace şi gălăgios o

Gherasim devine, în „viziunea” privitorului, un locus

elocvenţă de rang secund.

189

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

PREZENTăRI ȘI ExPUNERI edIȚIa a IV-a, 2015

ExPUNERE FInanȚaRea PRoIecteLoR aRtIstIce PÎRVU ioNiCă, expert în management cultural, București obținerea de bani pentru inițiativele creative și,

unor beneficiari. Din această perspectivă, accesul la

implicit, pentru artiști se poate realiza din surse

fonduri trebuie înțeles ca un demers de management,

private sau publice. În mod obișnuit, creatorii, în

în care creația este componenta centrală a unui

special cei de artă plastică, creează și, apoi, dacă

proiect, cu o durată strict limitată și care utilizează

există interes pentru creațiile lor, reușesc să vândă

resurse planificate și limitate. În prezent, artiștii de

o parte dintre acestea. Uneori, mai ales în cazul

succes sunt cei care reușesc să își abordeze munca

artiștilor care se bucură de o oarecare consacrare, apar

folosind instrumentele managementului, într-o lume

comenzile pentru proiecte creative punctuale.

în care oportunitățile nefructificate pun în pericol

În cazul inițiativelor creative de tip tabără de

rezultatele talentului și dăruirii.

creație, asigurarea finanţării tinde să fie privită ca o datorie a autorităților sau instituţiilor publice, în virtutea obligaţiilor generale de satisfacere a interesului public. În condițiile unei economii bazată pe competiție, creatorii sunt nevoiți să se adapteze și să-și privească propriile creații ca pe proiecte, care urmăresc obiective, satisfac nevoi și se adresează

190

PRoPRiEtAtE iNtELECtUALă ÎN ViAȚA ARtiStULUi

operele de artă sunt mai mult decât suma aritmetică

valoare a operelor de creație, iar acest aspect devine

a valorii materialelor utilizate în procesul de

important atunci când o creație conduce la opere

creație sau valoarea în bani a timpului folosit.

derivate, acestea, la rândul lor, fiind susceptibile

Expresia juridică și economică a valorii creației este

de valorificare. Pe lângă aspectele economice,

reprezentată de drepturile patrimoniale de autor,

cunoașterea și utilizarea instrumentelor dreptului

care se cesionează către persoana ce va expune (sau

de autor oferă creatorilor posibilitatea să gestioneze

nu) o creație. În practica uzuală a creatorilor de artă

mai bine aducerea la cunoștință publică a creațiilor

plastică din România, operele se „vând”, în timp ce

sau relația dintre ei și creațiile lor, după ce aceștia

aceștia sunt puțini conștienți de faptul că drepturile

vor ajunge la noii deținători de drepturi.

autorului permit mai mult decât comercializarea unor obiecte cu valoare artistică.

Negocierea și semnarea unor contracte de cesiune a drepturilor de autor permit o mai bună punere în

191

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A IV-A, 2015

EXPUNERE Zambia – o incursiune fotografică LUCIAN MUNTEAN, artist, fotojurnalist, București

192

Zambia, situată în partea central-sudică a continentului

proximitatea căderii de apă, din pădurea luxuriantă,

African, este o destinație exotică, dar totodată

cât și din perspectivă aeriană, cu fotografii din

îndepărtată. Am avut ocazia să fac o călătorie acolo,

elicopter. Podul Livingstone, din aval de Cascada

în februarie 2009. Chiar dacă au trecut șase ani de

Victoria, se află la granița Zambiei cu Zimbabwe.

atunci, încă am numeroase amintiri de acolo, pe

În acel loc am făcut o călătorie cu Trenul Royal

care le împărtășesc cu plăcere, dacă am prilejul.

Livingstone Express, tren de epocă, cu locomotivă

Prezentând numeroasele fotografii pe care le păstrez

cu aburi, construită în 1922. Serile am asistat la

în arhivă, retrăiesc acele câteva zile fabuloase, pe

spectacole folclorice, cu dansuri tribale specifice. Am

care le-am petrecut la Livingstone, în sudul Zambiei.

constatat că și acolo localnicii își îmbracă costumele

Aici se află una din cele șapte minuni ale lumii

tradiționale, doar la ocazii, când vin turiștii…

și anume Cascada Victoria, declarată monument

Fiind în Africa, nu puteau lipsi imagini cu animale din

din patrimoniul UNESCO. Peisajul este realmente

savană, fotografiate în timpul unui safari în Parcul

impresionant: fluviul Zambezi are o lățime de 1,7 km

Național Mosi-Oa-Tunya. Pe traseu am văzut antilope,

în zona cascadei, iar apa cade de la 108 m înălțime,

zebre, girafe, babuini, hipopotami, bivoli africani

în faliile care formează Riftul Est-African. Măreția

precum și diverse specii de păsări. Dintre toate

acestei cascade am ilustrat-o atât cu imagini din

vietățile se pare că, de fapt, cei mai periculoși sunt

țânțarii. Pot spune că am avut noroc și i-am înfruntat cu bine, fără să iau malarie, pentru care nu m-am vaccinat înainte de plecare. În finalul călătoriei, am făcut o croazieră pe fluviul zambezi unde am avut parte de un superb apus de soare, cu o lumină specială, cum numai Africa o are.

193

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A III-A, 2014

EXPUNERE Întrebări despre artă și vin Artistul Borgó, artist, profesor, Ungaria Ce este vinul? Un lichid? Un simbol? Materie vie?

care aduce în timpurile cele din urmă: Lumina, prin

Martin Heidegger denumeşte ulciorul un obiect

jertfa lui, şi cu această jertfă, viaţa eternă.

care primeşte rol de simbol al unei comunităţi, prin

În Sfânta Scriptură este amintit de mai multe ori, în

actul turnării vinului. Deci, vinul este un mijloc de

diferite ipostaze, simbolul vinului. Evreii au stat timp

comunicare interumană.

de trei sute de ani în Egipt şi cert este că din primul

Găsind o corelaţie în tematica studiată şi abordată

moment al sosirii în ţara Nilului, istoria lor este

de către Mircea Eliade despre sacru şi profan, am

legată de prezenţa simbolică a vinului, în relaţiile lor

găsit vinul, ca un fel de axis mundi, un fel de axă vie

cu populaţia, şi mai ales în relaţiile cu conducerea

a gândirii umane, de la începutul istoric al omului şi

puterii politice a acestei ţări.

până în prezent.

Aş dori să mă opresc asupra unui fapt: Ochiul magic

Din perioadele istorice am pus accent pe tema originii al lui Horus în limba antică egipteană se cheamă egiptene a cultului viţei-de-vie și a vinului. Primul

AJIN. Lacrima lui se chemă Ja-JIN. În ebraică ochiul se

mit despre acest subiect a fost legenda zeului Osiris.

chemă tot A-Jin, iar vinul Ja-Jin. În mitologia greacă

După ce corpul lui a fost frânt de puteriile răului, şi

Dionisos aduce ca dar vinul la un cioban numit

după moartea lui, cu ajutor divin, Osiris reînvie, iar

Oinos… (în latină Vinos?). Vinul selectat şi produs de

forţa Luminii devine triumfătoare prin el, Osiris este

către călugări în Evul Mediu, la celebrarea cinei celei

uns cu lacrima lui Horus, care în arta egipteană este

de taină se cheamă Lacrima Christi. Citind din cărţi

deseori reprezentată printr-un ochi simbolic ce are un

care descriu originea vinului, am remarcat că în sudul

fel de cupă în prelungirea canalului lacrimogen.

Italiei se pronunță la fel: JIN.

Nu ştiu prin ce căi ajunge mitul lui Osiris în Europa,

Întrebarea mea este următoarea: cum ajunge,

dar cert este că Thales din Milet a importat cultura

neschimbată, în Transilvania această denumire

egipteană la greci. Pe de altă parte, putem urmări

egipteană, în mijlocul populaţiei de la sate? Este

influenţa egipteană şi în caracterul stilistic al

vorba doar de un dialect? În Grădina Fermecată

sculpturii preclasice greceşti. Ţin să mă opresc pentru

din Jibou am avut pentru prima dată ocazia ca, la

un moment la mitul lui Dionisos, care la rândul lui

Simpozionul de Artă, unde am pronunţat cuvântul

este preluat apoi de romani, prin zeul Bachus. Şi ei

JIN, să nu fiu nevoit să dau vreo explicaţie despre ce

sunt strict legaţi de ceremoniile magice ale cultului

înseamnă acest cuvânt. Pentru mine, deocamdată,

vinului.

rămâne deschisă întrebarea: CE ESTE VINUL?

Ajungând la problematica euharistiei creştine, putem

Sau JINUL? Răspunsul îl las pe seama istoricilor,

menţiona că vinul joacă un rol şi mai important în

filologilor, etnografilor, antropologilor.

liturghie şi este la baza credinţei despre Mântuitor,

194

195

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

PREZENTĂRI ȘI EXPUNERI EDIȚIA A III-A, 2014

EXPUNERE RITUAL AMÂNAT FLORIN GHERASIM, artist vizual, antropolog, muzeograf, Muzeul de Artă Cluj-Napoca După Al Doilea Război Mondial, România a intrat

categoria de crime împotriva umanității.

în zona de dominație militară și politică a Uniunii

De o tristă celebritate au parte, în aceste cazuri,

Sovietice, care a dus la instalarea guvernului

călăii, cei responsabili de producerea lor.

comunist. Pentru foarte mulți cetățeni români, care

La judecata istoriei, victimele beneficiază de

nu erau agreați de noul regim sau nu îmbrățișau

acțiuni de dezhumare și identificare, de fapt,

ideologia acestuia, au urmat ani de teamă, teroare,

mai mult de inventariere, de numărare, pentru

represiuni. Orice persoană suspectată de a fi dușman

a reconstitui, prin dovezi, dimensiunile crimelor.

al poporului putea ajunge în închisorile politice sau

Aceste dovezi vor servi, ca probe incriminante,

la moarte, prin execuții sumare. Au existat și oameni

la dovedirea și condamnarea călăilor. În același

care au avut curajul de a se opune regimului. Au

timp, acțiunile de comemorare a mulțimii de

apărut grupuri de partizani care au rezistat mulți

victime pot servi, prin vocile reprezentative ale

ani, în păduri și în munți, înfruntând, pe viață și pe

urmașilor, supraviețuitorilor, la redeschiderea,

moarte, organul represiv al statului, Securitatea.

în plan simbolic, a rănilor, cultivarea traumei, la

După căderea regimului comunist, foștii dușmani ai

demonizarea unui Celuilalt (ca personaj colectiv,

poporului, victime ale represiunii, au beneficiat de

Ceilalți), la identificarea Țapului Ispășitor.

reconsiderare, reabilitare, care i-a transformat în eroi

Cercetarea mea dorește să arate cum aceste teorii,

anticomuniști. O seamă de acțiuni comemorative,

aceste mecanisme rămân valabile, se aplică și

care instituie o nouă tradiție, postcomunistă, se

funcționează și în cazul unor oameni care au fost

încadrează în procesul numit politics of memory.

victime ale represiunii comuniste, prin execuții

O cercetare de referință, pe plan internațional, în

izolate și cvasianonime. Uciderea s-a făcut în taină,

acest domeniu, este cartea „Viața politică a trupurilor iar cel omorât era condamnat uitării. Exhumarea și

196

moarte”, de Katherin Verdery. Exemplele pe care

reînmormântarea, la rândul lor, rămân evenimente

antropologul american își aplică teoriile se referă fie

cu ecou mai mult local.

la elite, adică personalități, a căror glorie postumă

Dar și în aceste circumstanțe, locale, în

este rescrisă prin acțiuni comemorative, fie tragice

organizarea ritualului comemorativ se

evenimente de război, în care au fost executați

interpun diverși actori sociali și interesele

indivizi anonimi, dar foarte mulți, victime ale unor

lor. Reprezentanți ai diverselor instituții politice,

atrocități (epurări etnice), în care impactul mediatic

sociale, culturale își negociază raportul de

vine din dimensiunea (caracterul) de genocid, de

forțe, transformă acest eveniment în teren de

ucidere în masă, care încadrează aceste acțiuni în

competiție, în care prevalează propriile interese.

197

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII

În cadrul simpozionului, acordăm o importanță semnificativă activităților didactice, în special celor creative, prin organizarea atelierelor de creație pentru elevi. La aceste ateliere, în principal, au participat copii de la Centrul de Servicii Sociale din Jibou, elevi de la Liceul teoretic din Jibou și, nu de puține ori, copii ai artiștilor. Aceste activități au reușesc să-i scoată pe elevi din rutina zilnică și să-i apropie de actul artistic.

Coordonatorii atelierelor de creație au fost profesori recunoscuți pentru activitățile desfășurate cu elevii: Vasile Cioca, de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, Laura Pamfiloiu și ioan Gînscă de la Liceul „Elf” din același oraș.

La fiecare sfârșit de ediție, de cele mai multe ori, lucrările realizate de elevi au fost expuse împreună cu lucrările artiștilor, prin aceasta nedorind să afirmăm altceva decât că, recunoaștem în creativitatea copiilor sâmburele de adevăr al autenticității spre care și profesioniștii își doresc să se îndrepte.

198

199

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII

200

EDIȚIA A X-A, 2021

EDIȚIA A VII-A, 2018

Atelier de scriere creativă

Atelier de pictură

Coordonator: prof. Laura Pamfiloiu,

Coordonator: prof. Vasile Cioca, UAD Cluj-Napoca

Liceul Elf Cluj-Napoca Atelier de cianotipii Coordonator: prof. ioan Gânscă,

EDIȚIA A VI-A, 2017

Liceul Elf Cluj-Napoca

Atelier de pictură Coordonator: prof. Vasile Cioca, UAD Cluj-Napoca

EDIȚIA A VIII-A, 2019 Atelier de pictură

EDIȚIA A V-A, 2016

Coordonator: prof. Vasile Cioca,

Atelier de pictură

UAD Cluj-Napoca

Coordonator: prof. Vasile Cioca, UAD Cluj-Napoca

201

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII edIȚIa a X-a, 2021

AtELiER DE SCRiERE CREAtiVă cooRdonatoR: LauRa PaMFILoIu, PRoF. LIceuL eLF, cLuJ-naPoca GRăDiNA BotANiCă JiBoU

CE PoȚi FACE CU DoUă CUViNtE?

Participanți: o grupă de copii de la Centrul de Servicii

atelier de creație literară

Sociale Jibou.

Barna Alexandru, Ciurcui Gabriel Raul, Grebenar Feri,

În cadrul atelierului, am pornit de la cele mai

Grebenar Mădălin, Lehene Gelu Violin, Lingurariu

îndrăgite povești pe care le cunoșteau copiii

ionuț Dănuț, Mod Denis ioan, Varga Abel Micael,

participanți la atelier. Am încercat să ne cunoaștem

Varga Sorin.

prin intermediul personajelor care populează cărțile

Responsabil grupă:

pentru copii, am descoperit împreună ingredientele

Roșu Viorica, educator

unei povești reușite. Copiii au fost foarte deschiși și dornici de joacă, în plus au mărturisit că preferă poveștile cu super eroi prin intermediul cărora pot evada din viața de zi cu zi. Au mai spus și că o poveste reușită trebuie să aibă acțiune, să te țină în suspans și, poate cel mai important lucru, să aibă umor.

Prezentările fiind făcute și emoția risipită, am scris împreună scurte povestiri pornind de la perechi de cuvinte pe care le-am folosit pe post de pietricele aruncate în apa unui lac.

Copiii au scris povești cu chipul și asemănarea fiecăruia dintre ei: unele amuzante, altele pline de acțiune, cu personaje obișnuite sau stranii inspirate din viața lor. Chiar dacă textele au fost extrem de diferite, concluzia a fost una, copiii mărturisind că nu și-au imaginat că scrisul poveștilor poate fi atât de distractiv!

202

203

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII edIȚIa a X-a, 2021

AtELiER DE CiANotiPii COORDONATOR: IOAN GÎNSCĂ, PROF. LICEUL ELF CLUJ-NAPOCA GRăDiNA BotANiCă JiBoU

AtELiER DE CiANotiPii

Participanți: o grupă de copii de la Centrul de Servicii Sociale Jibou.

Unul dintre scopurile care ne determină să organizăm

Barna Alexandru, Ciurcui Gabriel Raul, Grebenar Feri,

ateliere de creație pentru copii este faptul că

Grebenar Mădălin, Lehene Gelu Violin, Lingurariu

orelor de desen din școli nu li se acordă importanța

ionuț Dănuț, Mod Denis ioan, Varga Abel Micael,

cuvenită, iar rutina și lipsa de adaptare a unor

Varga Sorin.

profesori la tehnici de predare creative face ca relația

Responsabil grupă:

elevilor cu materialele și mijloacele de expresie

Roșu Viorica, educator

artistică să fie una lipsită de interes.

Grupele de elevi de la Centrul de Servicii Sociale care au participat la atelierele organizate în cadrul Simpozionului au avut posibilitatea să depășească orice inhibiție sau blocaj, atât în relația dintre ei și coordonatorul atelierelor, dar și în relația dintre temele propuse și modalitățile practice de realizare a lucrărilor finale.

De această dată, profesorul ioan Gînscă le-a propus copiilor o modalitate inedită de relaționare cu natura prin intermediul cianotipiei. Această tehnică permite punerea împreună atât a unor elemente din natură (vegetație) cât și intervenții manuale realizate pe folii transparente, fără utilizarea aparatului de fotografiat, chiar dacă, imaginea finală posedă unele din proprietățile fotografiei.

Copiii au fost fascinați de toate etapele atelierului și s-au bucurat de lucrările realizate care au fost expuse la finalul Simpozionului împreună cu creațiile artiștilor.

204

205

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII EDIȚIA A VIII-A, 2019

ATELIER DE PICTURĂ COORDONATOR: VASILE CIOCA, PROF. UAD CLUJ-NAPOCA GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

PODOABELE PICTURALE ALE COPIILOR

pictat în preajma unor pictori pe care i-au văzut trudind artistic, cu care au dialogat și de la care cu siguranță au învățat multe, și cărora, la fel de sigur,

Și la această ediție a Simpozionului „Arta în Grădină”,

le-au transmis ceva din puritatea și sinceritatea

copiii Alexandra Barna, Denis Modi, Adelina Răchitean, copilăriei. Trecerea, petrecerea din universul Ionel Chiș, Alexandru Barna, Gelu Lehene și Sebastian

spontaneității pure a copiilor spre universul complex

Lingurar de la Complexul de Servicii Sociale Jibou,

și complicat al artiștilor maturi s-a petrecut în

însoțiți de psihopedagogul Leontina Butuza, dar și

Grădina Botanică prin intermediul Anei Codoiu, care

elevele Denisa Pop Erdei și Korosi Sonia de la Liceul

a trebuit să redevină copil – aici a ajutat-o Estella

Teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou și Estella Șerban

și copiii de la Complexul Social din Jibou – dar și

și Ana Codoiu din Cluj-Napoca, au explorat lumea

să-și avânte adolescența spre maturitate creativă

vegetală a Grădinii Botanice, care, prin podoabele sale – aici au ajutat-o artiștii prezenți la a VIII-a ediție a de culoare, miresme, seve, ritmuri muzicale și vitale

Simpozionului „Arta în Grădină” și podoabele lor.

respirații îmbăiate în verdele clorofilei, le-au activat

Mulțumim pentru aceste podoabe artistice Grădinii

nebănuite potențe creatoare.

Botanice din Jibou, artiștilor și copiilor...

Culorile podoabe, fie ele frunze, flori, fructe, semințe, fire de iarbă, pești jucăuși, ape limpezi, nori pufoși

Participanți:

și ceruri vaste, palpită vital pe covoarele copilăriei

O grupă de copii de la Centrul de Servicii Sociale

ca niște inimi uimite de frumusețea acestei lumi.

Jibou, Estella Șerban și Ana Codoiu din Cluj-Napoca.

Puritatea și spontaneitatea acestor suflete curate, ca manifestare incipientă a libertății interioare, se revarsă din picturile lor, așa cum se revarsă zborul în spațiu din aripile păsărilor. În spațiul paradisiac al Grădinii Botanice din Jibou, copiii au avut parte de o experiență deosebită – au

206

207

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII EDIȚIA A VII-A, 2018

ATELIER DE PICTURĂ COORDONATOR: VASILE CIOCA, PROF. UAD CLUJ-NAPOCA GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

ORGA CULORILOR DE TOAMNĂ

din aceste imagini muzicale (foșnete, adieri, fâlfâit, susur), picturale (o simfonie de roșuri, oranjuri, marouri, galbenuri, pământuri etc.), coregrafice

208

Grădina, Ființa vegetală este sensibilă la foc/soare,

(dansuri de frunze în ritmuri de adieri pe diferite

apă/ploaie, pământ, aer și, nu în ultimul rând, la

axe – ramuri sau prin aerul îmbătat de arome),

trecerea/scurgerea timpului.

sculpturale (trunchiuri viguroase, pâlcuri compacte

În acest univers de entități străvechi, esențiale,

de plante), tactile (scoarțe de copaci, suprafețe de

sensibilitatea Ființei vegetale ni se relevă, nouă

frunze, covoare de iarbă și frunze ...) ... atunci, nouă

oamenilor, prin diferite chipuri: cromatice, sonore,

oamenilor, copiilor nu ne rămâne decât să explorăm,

gestice, olfactive, formice, tactile, gustative.

cu simțurile noastre aceste chipuri sensibile.

Anotimpurile Grădinii nu sunt, în ultimă instanță,

În consecință am demarat o mică incursiune cu acești

decât niște autoportrete născute de aceste fațete

copii/elevi prin autoportretul Toamnei circumscris de

ale vieții sensibile – imagini muzicale, picturale,

frunze: am adunat frunze, le-am privit, mirosit, pipăit,

coregrafice, parfumice, sculpturale, tactile...

mișcat, le-am așternut pe pământ, le-am scăldat în

Autoportretul Toamnei vegetale se înfiripă din

aerul curat și înmiresmat, ne-am gândit la orgă,

grădini, frunze, culori, fructe, foșnete, adieri, fâlfâit,

ne-am contopit sensibil cu ființa lor cromatică...

șipote, izvoare, cețuri, tăceri, adâncuri, frunze,

După aceste explorări prin frunzele Toamnei ne-am

mănunchiuri de frunze, miresme, simfonii cromatice...

retras într-un spațiu liniștit unde se auzea vag

Frunza sugerează întregul univers vegetal, iar prin

fâlfâitul peștilor. Aici am etalat fiecare covorul de

complexitatea cromatică pe care o îmbracă în miez

frunze și am privit niște tuburi de carton așezate

de toamnă, ne amintește de complexul instrument

vertical și am încercat să ne imaginăm o fuziune

muzical cu extraordinare resurse coloristice – orga.

între frunzele toamnei și instrumentul orgă. Aveam

Un grup de copii/elevi din Jibou au fuzionat muzical

în fața ochilor rând pe rând în mâini – culori,

și cromatic cu frunzele Toamnei oferite jertfă de

frunze de forme și culori diferite, tuburi înalte de

Grădina Botanică, în mănunchiuri simfonice pe

carton, pensule, apă... Am încercat să ne imaginăm

iarba și pământul picioarelor, transfigurându-le

o fuziune între frunzele toamnei și instrumentul

într-o adevărată orgă spațială din care se înalță

orgă, între culoare și muzică... Încet, încet frunzele

vizual complexe fugi cromatice. Dacă anotimpurile

– pete de culoare, au început să cânte cromatic

Grădinii (Botanice) nu sunt, în ultimă instanță, decât

pe aceste tuburi. Culorile, miresmele, texturile,

niște autoportrete sensibile născute, configurate

sunetele, petele, liniile obiectelor reale (frunze,

tuburi de orgă) s-au transformat, prin activarea

Au cântat, au pictat, au trăit culorile toamnei într-un

ființei sensibile a copiilor/elevilor, în imagini

joc/concert creativ copii și elevi de la Complexul de

pictural – muzicale, adică într-un autoportret

Servicii Sociale Jibou și de la Liceul teoretic „ion

al toamnei. Prin urmare, traseul creativ a fost:

Agârbiceanu” din Jibou.

perceperea sensibilă a frunzelor prin cât mai multe simțuri – trăirea/retrăirea imaginativă a muzicii de orgă – combinarea tuburi, frunze, culori, amintiri de sunete și dansuri prin aer, rezultând prin gruparea tuburilor astfel pictate, o orgă a toamnei.

209

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII edIȚIa a VI-a, 2017

AtELiER DE PiCtURă cooRdonatoR: VasILe cIoca, PRoF. uad cLuJ-naPoca GRăDiNA BotANiCă JiBoU

oASELE CoPACiLoR ÎNFLoRESC

Au pictat și reînflorit plastic câteva oase vegetale copiii/elevii: Barna Alexandru, clasa a i-a; Chiș ionel, clasa a V-a;

Asemeni oamenilor, viața copacilor nu e veșnică

Ciurcuș Gabriel-Raul, clasa a i-a; Lăcătuș Robert,

deși vârsta lor poate depăși sute de ani. Atunci când

clasa a i-a; Lingurariu ionuț-Dănuț, preșcolar; Modi

încetează să mai facă frunze, flori și fructe, copacii,

Daniel, clasa a iii-a; Prodan Giani, clasa a Vi-a, de la

aceste uimitoare ființe ale Naturii/Grădinii, se

Complexul de Servicii Sociale Jibou și ivașcu oana,

transformă, treptat, într-un fel de oase, schelete vegetale. clasa a ix-a; Mocan Diana, clasa a ix-a, de la Liceul În atmosfera edenică a Grădinii Botanice din Jibou, un grup de copii și elevi au încercat, și au reușit, un joc de resuscitare plastică a oaselor vegetale, îmbrăcându-le, înflorindu-le cromatic în primăveri sufletești sau în zvonuri muzicale. În jocul acesta creativ, pus în mișcare de mâinile copiilor, dansând pe claviatura culorilor și pe trupurile osificate ale făpturilor vegetale, s-a întâmplat un lucru uimitor – o fuziune aproape extatică între ființele umane și culoare (copiii aveau mâinile îmbăiate în culoare asemeni lui Țuculescu în ultimii ani ai creației sale) și între mâinile – culoare și oasele vegetale (copiii parcă miruiau micile trupuri vegetale). În urma acestui joc – culoare/oase vegetale/mâini-culoare și o anumită energie și stare vitală indusă de atmosfera edenică a Grădinii Botanice din Jibou, a rezultat o minigrădină de oase vegetale reînflorite plastic.

210

teoretic „ion Agârbiceanu“ din Jibou.

211

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ATELIERE DE CREAȚIE PENTRU COPII EDIȚIA A V-A, 2016

ATELIER DE PICTURĂ COORDONATOR: VASILE CIOCA, PROF. UAD CLUJ-NAPOCA GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

COPIII PICTÂND ÎN GRĂDINA

Au pictat și s-au bucurat de atmosfera Grădinii Botanice copiii de la Centrul de Servicii Sociale Jibou: Chiş Ioana, 15 ani

Toate făpturile se simt bine în grădină, în preajma

Chiş Ionel, 11 ani

copacilor, florilor, ierburilor, respirând aerul purificat,

Ciurcui Gabriel Raul, 7 ani

mediu prielnic luminii, zborului, miresmelor, culorii,

Dârjan Aurelian Marius, 11 ani

vibrațiilor armonioase. Dar când pătrund copiii în grădină

Lingurar Sebastian Laurenţiu, 8 ani

și aleargă cu privirile printre frunze și flori, culori și

Modi Daniel, 10 ani

miresme, ea devine, chiar și pentru câteva clipe, simbolul

Modi Denis, 9 ani

Raiului pământesc, al Cosmosului al cărui centru este…

Prodan Giani, 12 ani

Și când acești copii, fie ei din Jibou sau de oriunde,

Răchiţeanu Dalila Mihaela, 12 ani

încep să picteze în grădină, printre copaci și ierburi

Rostaş Cosmin, 7 ani

punctate de mii de flori, ochiuri de apă, pești jucăuși,

și Estella Șerban, 7 ani

toate învăluite de parfumuri emanate în aer, parcă

Responsabil copii: psiholog Natalia Botiș

totul devine mai pur, mai ușor, mai firesc, mai bun…

Culorile acestor copii scot la lumină, prin chipul frunzelor, florilor, firelor de iarbă, copacilor, peștilor, norilor.... starea lor ingenuă, paradisiacă încă necontaminată de lumea celor mari.

Copiii au reușit să intuiască spiritul Grădinii, sufletul lor fiind, poate, încă conectat, prin fire neștiute de noi, cu stările originare ale vieții pământene.

Văzând acești copii pictând și lucrările lor scăldate în aerul Grădinii Botanice din Jibou, parcă auzi, în freamătul ei molcom, o chemare străveche – lăsați copiii să vină la mine ...

212

213

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ATELIER DE RENOVARE ȘI RESTAURARE

În urmă cu doi ani, începând din anul 2020, ne-am propus să susținem demersurile Asociației Culturale Continuum și să ne implicăm în activitățile de renovare a gospodăriei Pop Ștefan din localitatea Năpradea, care, ulterior, la finalizarea lucrărilor, să se transforme într-un centru cultural la sat. Efectiv, am participat ca și voluntari (doar cei care și-au dorit acest lucru), iar prin munca noastră am reușit să reparăm partea de vest a acoperișului șurii, să decopertăm țigla de pe acoperișul casei și să acoperim structura de lemn cu prelată impermeabilă.

Ceea ce am realizat la Năpradea s-a constituit într-o activitate complementară celei de creație și ne-a permis să experimentăm, chiar dacă pentru un timp scurt, viața la țară.

214

EDIȚIA A X-A, 2021 Atelier de renovare și restaurare Participanți: Dorel Morar Florin Gherasim Lucian Țintariu Radu Șerban

EDIȚIA A IX-A, 2020 Atelier de renovare și restaurare Participanți: Florin Gherasim Alexandru Picovici Radu Șerban Marin Pop (voluntar)

215

ACTIVITĂȚILE CONEXE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI

ATELIER DE RENOVARE ȘI RESTAURARE EDIȚIA A X-A, 2021

REFACERE | REFUNCȚIONALIZARE | REFOLOSIRE COORDONATOR: ARH. FLAMINIU TALOȘ GOSPODĂRIA POP ȘTEFAN, NĂPRADEA, SĂLAJ

CASA DE LA SAT, TOPOS MAGIC

în răstimpul zecilor de ani. Pentru ușurarea sarcinii care apasă pe pereți șubrezi, s-au luat toate țiglele de pe casă. Au fost sortate bucată cu bucată și

De fiecare dată, pe traseele de documentare din jurul

depozitate cu grijă, pentru a fi repuse la loc, când va

Jiboului vedem case părăsite, gospodării în paragină,

fi sorocul. S-au făcut intervenții, reparații de urgență

sate cu oameni vârstnici. O nostalgie ne cuprinde

la șarpanta de lemn a acoperișului. Apoi s-a trecut

și ne face să ne gândim la vremurile trecute, din

la învelirea acoperișului casei și a peretelui din spate

urmă cu 50 de ani, atunci când satele erau pline de

cu o prelată impermeabilă, bine ancorată, menită să

dinamism și comuniunea cu natura era ceva firesc.

apere de ploi, vânturi, zăpadă. Pentru că timpul efectiv

În afară de inițiative locale, private sau în parteneriat de muncă a fost unul redus, în jur de 15 ore, ne-am cu instituții de cultură, nu există programe

propus ca în anul viitor să continuăm efortul nostru de

guvernamentale care să salveze și să reactiveze

a salva această casă din Năpradea pentru ca la final,

astfel de locuri. În cadrul Simpozionului, ne-am

aici, să existe o alternativă de a trăi, lucra și crea.

propus ca în afara activităților de creație, ca o

O vizită recentă la Năpradea arată că lucrurile

modalitate complementară de a dialoga cu natura

s-au făcut cu temei, prelata a protejat bine casa,

și cu istoria, având ca reper sistemul de clacă, o

conservarea ei temporară fiind bine făcută.

modalitate frecvent întâlnită în satul de odinioară, aceea de întrajutorare prin muncă, să ne punem în

Urmează alți ani, alte etape. Vom reuși, vom învinge?!

valoare și alte deprinderi și priceperi în afara celor

Cu credință, cu speranță, cu siguranță, da!

care țin strict de actul artistic.

Florin Gherasim În anul 2020 împreună cu trei colegi am început lucrări de salvare și conservare a gospodăriei Pop Ștefan din Năpradea. S-au degajat materiale degradate din șură și s-au făcut reparații de urgență la podul și acoperișul grajdului. În septembrie 2021 am început șantierul cu degajarea materialelor de prisos din podul casei. S-a lucrat atent, minuțios, cu grija și atenția unor arheologi pentru dibuirea și salvarea artefactelor uitate sub colbul așternut

216

217

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

ATELIER DE RENOVARE ȘI RESTAURARE edIȚIa a IX-a, 2020

REFACERE | REFUNCȚioNALizARE | REFoLoSiRE cooRdonatoR: aRH. FLaMInIu taLoȘ GoSPoDăRiA PoP ȘtEFAN, NăPRADEA, SăLAJ

0,1%. UN ÎNCEPUt

din comunitatea locală și de la alte școli.

Prin această întreprindere dorim, în primul rând, să facem o reverență către cei care au trăit înaintea

Atunci când ne deplasăm prin satele țării, realizăm că noastră, bunicilor noștri, să apreciem efortul lor de aproape nimic din ceea ce a fost odinioară nu se mai

adaptare la vremurile în care au trăit (situația grea

păstrează. În primul rând, populația de la sate este

de la începutul secolului xx, cu războaie, foamete,

îmbătrânită. Cei care s-au mutat la țară au renunțat

boli) și să încercăm să refolosim ceea ce au făcut ei.

la stilul de viață consacrat aici, luând ca model și

Într-un gest recuperator, cu răbdare și pasiune,

standard viața de la oraș. Chiar dacă există ghiduri de dorim să inițiem un program cultural prin care ne construire la sat care indică, fără echivoc, modul în

propunem ca, la o scară mică, să revalorizăm trecutul,

care este bine să se construiască, păstrând anumite

modul de viață care a aparținut unei zone distincte,

caracteristici specifice zonei, goana după prostul

cu obiceiurile și îndeletnicirile de odinioară. Ne

gust este vizibilă aproape oriunde te-ai uita. În afară

propunem, de asemenea, să formăm un potențial

de aceste aspecte, copiii de la sat nu mai cunosc

centru comunitar de acces la informație și cultură,

aproape nimic din ceea ce făceau bunicii lor înainte,

dar și să asigurăm învățarea și practicarea organizată

cu atât mai puțin cei de la oraș.

a unor activități meșteșugărești care au fost în mare

De mult și de multe ori m-am întrebat ce s-ar

parte abandonate (lucrul cu cânepa, coaserea și

putea face pentru a recupera, proteja și refolosi

țeserea la război, olăritul).

gospodării vechi. Având în vedere faptul că au

Desigur, este vorba despre un proiect amplu, care

rămas foarte puține astfel de case cu anexe în

va fi gestionat de Asociația Culturală Continuum.

mediul rural (iar dintre acestea, majoritatea se află Până când se vor găsi fondurile necesare demarării în diferite faze de degradare), împreună cu alți doi

proiectului, am hotărât ca împreună cu câțiva dintre

prieteni (deschiși și dedicați recuperării valorilor

colegii artiști participanți la tabăra de Creație de la

sătești), am hotărât să începem demersurile

Jibou, în sistem de clacă cu resurse proprii, să inițiem

pentru adoptarea gospodăriei lui Pop Ștefan din

o nouă activitate conexă în cadrul Simpozionului, care

comuna Năpradea, județul Sălaj, care, în timp, să

să se refere la acțiuni de întreținere și consolidare

devină un centru de interes în vederea refacerii și

a unor elemente arhitecturale din gospodăria lui

refuncționalizării ei, cu scopul dezvoltării ulterioare Pop Ștefan. Activitatea de creație de la Grădină a

218

a unor activități practice și de învățare, coordonate

fost suplinită cu activități de dulgherie care au vizat

de specialiști și meșteri populari, dedicate elevilor

refacerea părții de vest a acoperișului șurii. Astfel,

s-a dezvelit o parte din acoperiș și s-au recuperat toate țiglele care nu prezentau fisuri, s-a reconstruit scheletul din lemn pentru partea laterală care susține acoperișul, s-au înlocuit leațurile putrede din structura acoperișului și, în final, s-au reașezat țiglele. În urma acțiunii noastre, am reușit să protejăm grajdul de ploaia și zăpada care influențau starea construcției.

La această acțiune au participat: sculptorul Dorel David Morar, pictorul Lucian Țintariu, antropologul Florin Gherasim și subsemnatul, Radu Șerban. Poate că am reușit să realizăm circa 0,1% din totalul lucrărilor care trebuie realizate aici, dar satisfacția noastră a fost deosebită, în primul rând pentru că s-a început lucrul, iar apoi, desigur, pentru reușita a ceea ce am întreprins.

Radu Șerban

219

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

DEMONSTRAȚII CULINARE edIȚIIILe 2021-2018, 2016-2014

DEMoNStRAȚii CULiNARE MIRcea GRoza, ExPERt LA ASoCiAȚiA DE DEzVoLtARE iNtERCoMUNitARă ȚARA SiLVANiEi GRăDiNA BotANiCă JiBoU MiRCEA GRozA

Născut la Hida, Sălaj, la data de 23 septembrie 1953.

Expert la Asociația de Dezvoltare intercomunitară Țara Silvaniei. Licențiat în geografie în cadrul Facultății de Geografie a turismului – UBB Cluj- Napoca; Masterat USAMV Cluj-Napoca. Specialist în gastronomie și turism culinar, cercetãtor al tradițiilor locale sãlãjene, președintele Asociației Culturale de Promovare a tradițiilor Populare ”Niște țărani”.

220

DE LA APiCiUS LA LELiUCA tREJiCă

Faptul că provin dintr-o zonă (Valea Almaşului, Sălaj) în care locuiau, cu adevărat în bună înţelegere, români, maghiari, evrei şi ţigani, unde în fiecare casă se gătea într-un anumit fel, unde reţetele şi obiceiurile se transmiteau fără nici un fel de cenzură, unde pe fiecare uliţă era cîte o socăciţă vestită, m-a făcut să simt gătitul ca pe un lucru firesc, o ocupaţie normală. Socăciţele despre care am pomenit erau cele mai pricepute femei în organizarea unor evenimente, în special nunţi şi botezuri. Erau foarte apreciate şi respectate, manageri adevăraţi, ştiau să conceapă meniuri şi reţete pentru sute de oameni, să facă aprovizionarea, să coordoneze activitatea. Unele dintre ele nu aveau carte. Bunica mea din Hida – Florica Barna „a li Hilimon” –, era una dintre cele mai vestite socăciţe.

La noi în casă se gătea foarte bine – mama, de asemenea, era o gospodină desăvîrşită. Ţin minte cum discutau vecinele între ele despre gătit, despre reţete, schimbau reţetele noi, în funcţie de posibilităţile materiale ale fiecărei familii, le adaptau – aceste socăciţe aveau o inventivitate deosebită. orice deplasare pe teren îmi oferă nenumărate bucurii şi surprize – încă mai sînt bătrîni, la ţară, care deţin adevărate comori materiale şi spirituale. toate acestea şi multe altele m-au făcut să mă apropii

221

ACtiVităȚiLE CoNExE ÎN CADRUL SiMPozioNULUi

DEMONSTRAȚII CULINARE

de ţărani, de preocupările lor, de gătit. Contactul cu diferite culturi a fost hotărîtor.

Când am citit cartea „De Re Coqvinaria, bucătăria Romei antice” datorată scrierilor lui Apicius, primul din istoria omenirii care a scris o carte de rețete, am descoperit, de fapt, rădăcinile bucătăriei țărănești. Studiez peste trei sute de rețete din bucătăria romană. Am gătit 50 – 60 de preparate după aceste rețete folosind ingrediente locale, inclusiv ierburi, proaspete sau uscate, culese de la castrul Roman Porolissum. Sigur, trebuie răbdare, pricepere, exercițiu pentru a obține o mâncare pe gustul consumatorului de azi. Am reușit să obțin rezultate bune, dovedite de cei care au gustat aceste reconstituiri culinare.

Am participat la șapte ediții ale Simpozionului de Arte Vizuale, ARtA ÎN GRăDiNă. Răspund cu plăcere invitațiilor venite din partea organizatorilor și sper că serile culinare au fost reușite, prezentările interesante. o să merg cu drag și la edițiile viitoare dacă voi fi chemat.

Mircea Groza

222

223

ARTA ÎN GRĂDINĂ 10 EDIȚII

I 2012-2021

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI EXPOZIȚII CU CARACTER RETROSPECTIV

La finalul fiecărei ediții de simpozion, organizăm la Grădina Botanică din Jibou, expoziția cu lucrările realizate de către artiștii participanți în urma activității de creație desfășurate în cadrul Taberei. În mod regulat, curatorul ediției prezintă artiștii și vorbește publicului despre tema generic a ediției și despre felul în care artiștii s-au raportat la aceasta. De asemenea, în cadrul Festivalului MuzaFest din Zalău, reconfigurăm expoziția fiecărei ediții în spațiile expoziționale ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

Lucrările realizate la Jibou rămân în custodia instituțiilor organizatoare întregind Colecțiile de Artă ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Centrului de Cercetări Biologice Jibou și Primăriei din Jibou. În anul 2016, la Galeria Arcade 24 din Bistrița am prezentat o expoziție în care am reunit majoritatea lucrărilor realizate în cadrul Taberei de creație până la acel moment. Din anul 2013 până în anul 2018, în afară de expozițiile de grup de la sfârșitul Taberelor de creație, într-unul din spațiile expoziționale ale Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj am organizat și câte o expoziție personală a unuia dintre artiștii participanți la ediția din acel an. Au fost expuse lucrări ale artiștilor, altele decât cele realizate în taberele de la Jibou. Date despre artiști, conceptul expozițiilor și comentariul lucrărilor au fost concepute de către curatorul ediției din anul respectiv. Până acum am prezentat publicului din Zalău expoziții ale următorilor artiști: Radu Șerban (pictură), Dorel David Morar (sculptură), Lucian Muntean (pictură), Felicia Predescu (pictură), Andrei Câmpan (pictură) și Horea Paștina (pictură).

224

225

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

226

EDIȚIA A X-A, 2021

EDIȚIA A V-A, 2016

Expoziția „Rădăcini”

Expoziția „Aerul Grădinii”

Grădina Botanică Jibou

Grădina Botanică Jibou Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

EDIȚIA A IX-A, 2020 Expoziția „Locul ales”

EDIȚIA A IV-A, 2015

Grădina Botanică Jibou

Expoziția „Apa în Grădină” Grădina Botanică Jibou

EDIȚIA A VIII-A, 2019 Expoziția „Podoabele Grădinii”

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Grădina Botanică Jibou

EDIȚIA A III-A, 2014

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Expoziția „Grădina din vis / Visul din Grădină” Grădina Botanică Jibou

EDIȚIA A VII-A, 2018 Expoziția „Izvorul. Lumină din lumină”

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Grădina Botanică Jibou

EDIȚIA A II-A, 2013

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Expoziția „Grădina” Grădina Botanică Jibou

EDIȚIA A VI-A, 2017 Expoziția „Hortus Closus”

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Grădina Botanică Jibou

EDIȚIA I, 2012

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Expoziția „Grădina artelor” Grădina Botanică Jibou

227

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

EDIȚIA A X-A, 2021

TITLUL EXPOZIȚIEI: RĂDĂCINI CURATOR: IOAN GÎNSCĂ GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

„RĂDĂCINILE” ARTIȘTILOR

factori poate că au influențat sentimentul meu de acasă dintotdeauna, și motivul este cu siguranță,

LUCIAN MUNTEAN

care provin, cu acel acasă... Îmi propun ca prin ceea

Tema „Rădăcini”, așa cum o înțeleg eu, pune în

ce pictez să întăresc dorința de triumf a frumosului

relație, într-un mod simbolic și metaforic, două

etern și deja creat. Îmi face bine să mângâi suprafața

aspecte. Pe de o parte, o întoarcere spirituală la

pânzei, formele pe care le pictez și să mă minunez

„rădăcinile” religiei, a credinței, prin intermediul

cum a putut fi o petală de trandafir atât de

simbolurilor funerare și al frescelor, iar pe de altă

minunat creată, mătăsoasă, gingașă și totuși atât

parte, o întoarcere la „rădăcinile” naturii printr-o

de puternică. Fără o rădăcină nu s-ar fi putut naște.

asociere dintre cadrul natural și cel recreat artificial

Așa s-au născut lucrările mele intitulate „Unitate

în Grădina Botanică.

în rădăcini”.

Am selectat patru lucrări de fotografie care au fost realizate în cadrul Simpozionului, la ediția din anul

ALEXANDRU PICOVICI

2014. Anul acesta mi-am propus să revizitez sursele

Experiența pe care am trăit-o în Grădina Botanică

în format digital, să le desaturez (le-am transformat

din Jibou este una aparte. Am revăzut artiști pe

în alb, negru și griuri), să le imprim pe hârtie la

care nu i-am întâlnit de mai mulți ani, iar compania

dimensiunile de 40x60 cm și 40x30 cm și în final

lor a fost benefică pentru actul de creație. Artiștii

să le colorizez manual, cu pasteluri extrafine

participanți la ediția a X-a au fost artiști de nota

PanPastel și Sennelier.

10. În lucrările mele am fost atras de amprenta

MARIANA PAȘCALĂU

timpului și de urmele lăsate de acesta pe castelul din incinta grădinii. În mod special am urmărit simbolul

M-am bucurat să aflu că tema acestei ediții se

„fereastră”. Interesantă mi s-a părut și invazia

intitulează „Rădăcini”, deoarece demult mă preocupă

roșului, culoare de ulei așternută întâmplător pe

această idee. Probabil există, se creează niște

luciul apei, în relație cu o vegetație ale cărei rădăcini

legături energetice între noi și zona geografică în

țineau compactă colonia de nuferi.

care ne-am născut, mamă, limba maternă, pământ,

228

mereu același: calitatea legăturii mele cu Sursa din

sau probabil mai există și alte motive mult mai

MARIANA PICOVICI

adânci și mai puțin accesibile minții, legate de

Adeseori simțim cum „vegetalul” din noi îşi cere

originile noastre primordiale ca spirite. Toți acești

dreptul la afirmare şi încercăm să pătrundem în

miezul ființei noastre pentru a-i lăsa „rădăcinile” să răbufnească şi să îşi facă loc spre ceea ce tindem din cele mai tainice străfunduri. Uneori, însă, aceste „rădăcini” se opresc în fața „porților neprevăzutului” care ne dau un sentiment de aşteptare, de teamă, de regret, de speranță şi ne surprind apoi prin modul în care se reinventează pentru a ieşi la lumină.

Rădăcinile evadează prin porțile sufletului nostru pentru a atinge stelele.

NiCoLAE SUCiU invitația primită la sfârșitul lunii august din partea pictorului Radu Șerban și a organizatorilor celei de-a

RADU ȘERBAN Pentru mine, rădăcinile sunt sursele de inspirație, punctele de pornire, bornele care m-au format și, mai apoi, m-au ghidat. Aceste borne sunt plasate undeva în trecutul mai îndepărtat. Viața la țară de la sfârșitul secolul trecut a însemnat pentru mine un model de valori certe, legate de modul de viață, de credință, obiceiuri și tradiții, de meșteșuguri dedicate înfrumusețării hainelor și a obiectelor din inventarul gospodăriilor de la țară. Pentru comunitatea sătească, biserica însemna credința, liturghiile, vecerniile și sărbătorile. Era locul comunitar în

10-a ediții a Simpozionului internațional de Arte Vizuale în Grădina Botanică din Jibou a constituit, pentru mine, un dialog neașteptat cu particularitățile picturale ale locului. Pornind de la titlul generic „Rădăcini”, sugerat de către curatorul ediției, simpozionul a avut ca rezultat soluții îndrăznețe și creații artistice imaginate de fiecare participant întrun registru cromatic personal. Pentru mine rădăcinile au însemnat o legătură firească și invizibilă între membrii breslei de pictură, acele fire nevăzute care ne leagă prin linie formă și culoare. topografia locului, cu oferta vizuală generoasă, m-a determinat la transpunerea pe pânză a motivelor picturale specifice: misterul ușilor ferecate ale castelului, misterul umbrelor nocturne devoalate de răsăritul de lună, lacul cu nuferi și nori reflectați de oglinda apei.

229

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

230

care se binecuvântau nunțile și botezurile sau se pomeneau cei plecați. Gospodăria era miniuniversul care conținea tot ce era nevoie pentru viețuire.

Dezrădăcinarea înseamnă uitarea acestor valori și însușirea unor alte repere de viață. În lucrările realizate în această ediție a Simpozionului, un fragment de perete din lemn și o parte dintr-o fereastră, de la biserica din Vădurele, lampa din odaia bunicului și răstignirea de lângă localitatea Baica, s-au constituit în sursele primare care au alimentat gândul și inspirația.

231

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

EDIȚIA A IX-A, 2020

TITLUL EXPOZIȚIEI: LOCUL ALES CURATOR: RADU ȘERBAN GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

EXPOZIȚIA „LOCUL ALES”

lumina și momentul ales din zi erau unice, fără o altă posibilă repetare identică. Picturile lui Vasile Istrate au o trimitere recognoscibilă, atât la cadre

232

Începând cu anul 2013, fiecare ediție a Taberei de

ale Grădinii-Natură, ca sursă generatoare, cât și la

Creație din cadrul Simpozionului s-a desfășurat sub

lucrări cunoscute din inventarul devenit clasic al

un generic bine definit, artiștii având posibilitatea

peisajului de plain-air, indiferent de locul în care

de a rezona cu temele propuse, de a croșeta în jurul

acesta a fost exersat. Aici, Vasile Istrate a uitat

lor sau, dimpotrivă, de a-și continua preocupările de

de temele de atelier asumându-și natura ca loc

atelier ori de a-și găsi propriile teme inspirate din

ales generator (motiv plastic) și loc ales ocrotitor

arealul Grădinii.

(ca punct de observare și organizare a atelierului

Pentru că tema propusă pentru această ediție a fost

exterior). Lucian Țintariu se manifestă diferit în

„Locul ales” am considerat că este important cadrul

relație cu tema acestei ediții. Pentru el, Natura

în care vom prezenta lucrările în fața publicului. Am

este un ansamblu complex care se lasă citit, dar,

ales un luminiș din Grădină, care ne poate duce cu

mai ales, interpretat în cheie personală. Locul ales

gândul la peisajele de la Barbizon. Grădina de aici,

este însăși compoziția care prinde viață pe pânză

un loc deosebit de ofertant, un rezervor de motive și

în urma reducțiilor aplicate realului, în formă

stări, a generat și de această dată surse de inspirație

esențializată, filtrată prin intelect și așternută cu

pentru artiștii participanți. Vasile Istrate a reacționat

emoție. Notațiile zilnice din cotidian devin sursele

cu hărnicie la stimulii oferiți de Grădină. Pentru el,

care, sub manipularea artistului, se reconfigurează. El

„Locul ales” este întreaga Grădină, un ansamblu

reinventează o natură unică (natura lui), care trăiește

compus din fragmente. Fragmentele sunt decupaje

numai între limitele cadrului pictural, într-atât de

de sine stătătoare ale Grădinii, sunt „matrici” care

codificat încât cu greu cineva i-ar putea pătrunde

se pot aplica și altor locuri din natură populate de

tainele. Lucian Țintariu poartă cu el întreg repertoriul

vegetație. Materia picturală a lui Istrate vibrează

tematic de atelier, încifrat și individualizat, convins

pe pânză odată cu foșnetul adierilor care trezesc

fiind că Natura este o generalizare aplicabilă oriunde

frunzișurile arborilor la freamăt. După ce și-a fixat

și oricând, fără granițe, fără limite. Pentru Dorel

reperele fragmentare, acestea devin pentru artist

David Morar, Locul ales se întruchipează pe două

motivele sursă care alimentează inspirația și trăirea

paliere. Primul este acela al Facerii, al transpunerii

efectivă în fața Naturii. Lucrările lui amintesc de

gândurilor în material (locul în care se realizează

experimentele artiștilor impresioniști, pentru care

lucrarea), al doilea este Locul Amplasării, locul

punerii în spațiu a lucrării finalizate. Artistul și-a

lor și transformate în „elemente” de peisaj. Avem

denumit lucrarea „Coloana Cerului”, prin urmare

de-a face cu animale care absorb atât cromatica

amplasarea acesteia în Grădină capătă o relevanță

peisajului cât și tușele pensulației. Acestea, la fel

deosebită. Locul ales pentru montarea definitivă a

ca o sepie, preiau datele contextuale (culoarea

lucrării a trebuit bine selectat, conform parametrilor

și textura), camuflându-se pentru a se confunda

oferiți de autor. În fapt, chiar artistul a purces

cu peisajul sau, poate, pentru a deveni ele însele

la selectarea ambientului potrivit pentru fixarea

peisaj. În lucrările lui, Marius Lehene face apel

lucrării și stabilirea regiei contextuale. Locul acesta

la sedimentele memoriei afective. El însuflețește

trebuie să fie unul generos atât pentru ca lucrarea

și readuce la viață, pe suprafața pânzelor, locuri

să poată fi bine receptată din toate unghiurile, dar,

cunoscute, locuri explorate, locuri apropiate. Pădurile

poate cel mai important aspect, să releve ideea de

lui au o vibrație ascunsă, privindu-le, te îndeamnă la

conexiune între Pământ și Cer, propusă de autor.

relaxare și meditație. instinctual, asociem atmosfera

Prin urmare, Locul ales pentru amplasarea lucrării

din lucrări cu ciripitul păsărilor, care, chiar dacă nu

devine și parte a lucrării, loc care acompaniază

sunt prezente, trecerea lor fugitivă parcă se lasă

lucrarea, contribuind la potențarea valorilor sale

simțită. Reverberațiile lucrărilor ne duc cu gândul fie

estetice, acest loc devenind unul îmbunătățit, în care

la minuțiozitatea cu care au tratat detaliile artiștii

natura și arta se potențează reciproc. Fabian Arpad

flamanzi, fie la cromatica lui Andreescu. Pădurile lui

se raportează într-un mod diferit față de Grădină.

Marius Lehene au un caracter arhetipal. Ele par a fi

Pentru el, animalele din pădurea Grădinii Botanice

de la noi, dar, în același timp, pot aparține și altor

devin subiectul predilect. Ele sunt extrase din mediul

areale geografice. Mircea Moldovan, în lucrarea lui,

233

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

construiește un loc ambivalent, tridimensional și

experimentăm în fața unor fenomene atmosferice

bidimensional deopotrivă. Conținutul locului propus

de o scurtă sau de o mai lungă durată, cum ar fi:

poate fi receptat atât ca rezultat al jocului inefabil

imaginea răsăritului sau a apusului, transparența

cu materia și textura, cât și ca produs al gândirii în

ceții, a fumului sau a vaporilor condensați care

urma căreia compoziția se afirmă și se desăvârșește.

plutesc prin aer. Memoria noastră stochează astfel

Avem de a face aici cu un repertoriu personal de

de experiențe pe care, în timp, cu greu le poate

forme și texturi care trimit la lumea acvatică și

revela în formă descriptivă. Consider că tocmai

terestră, populate de personaje inventate, care

aceste fragmente, urme ale unei experiențe/trăiri se

se mișcă nestingherit. Florin Gherasim prezintă o

pot constitui în surse-cadre care să se materializeze

serie de fotografii de factură conceptuală, reunite

într-o lucrare de artă. Recrearea unor stări bazate

sub genericul „Locul ales, în vremea pandemiei:

pe reamintiri și reminiscențe vizuale fac aluzie, în

Stai acasă!” Autorul „se joacă” cu simbolul firmei

cele două lucrări realizate aici, fie la fațada casei

Michelin, construit din mai multe anvelope

bunicului meu din Năpradea, acompaniată de crengi,

recuperate sau împrumutate de la prieteni. El își

frunze și flori, fie la reflexia asfințitului în apele

construiește personajul și îl adaptează stării de

Someșului.

fapt (îi pune o mască adecvată dimensiunii lui și

Expoziția, organizată în aer liber, a devenit un loc

contextului general). Se pune aici în discuție grija

de comuniune, de punere împreună a artiștilor cu

excesivă pentru protecție care obligă și partenerul

publicul, a noastră, a tuturor participanților în relație

de dialog, chiar dacă este vorba despre un lucru

cu ambianța Grădinii, înnobilată de lucrările pe care

construit, să poarte omniprezenta mască. Din acest

ea le-a găzduit.

moment începe dialogul dintre cei doi actori care se concretizează într-o serie de șase fotografii, însoțite de conceptul tematic care explicitează demersul autorului.

Locul ales nu este numai acela din imediata apropiere, care se lasă văzut și care deține parametri diferiți de ceea ce este comun. În lucrările mele, realizate la Jibou, am propus două abordări oarecum diferite una de cealaltă, cu toate că, la o analiză mai atentă, se pot găsi și interferențe care le apropie. Există momente de perplexitate pe care le

234

Radu Șerban

235

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR EDIȚIA A VIII-A, 2019

TITLUL EXPOZIȚIEI: PODOABELE GRĂDINII CURATOR: VASILE CIOCA GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU ȘI GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

PODOABELE VIZUAL-PLASTICE

reușește să ne transmită, prin lucrările sale, prin ființa lor plastică, senzația subtilă de lichefiere cromatică și gestică a unduirii naturii în lumină.

Sub povara caniculară a respirației lui august 2019,

Valentin a plonjat subtil în podoabele grădinii,

s-au „rătăcit” spiritual și imagistic, pentru câteva

asemenea arcușului pescarului singuratic, sugerând

clipe din trupul timpului etern, în insula Grădinii

alegoric armonia dintre „omul-plantă cerească” și

Botanice din Jibou, artiștii: Gabriela Aniței, Valentin

ființa vegetală terestră.

Codoiu, Florin Gherasim, Camelia Moritz, Eugen Moritz,

FLORIN GHERASIM, personalitate complexă, cu

Elisabeth Ochsenfeld, Cristian Porumb și Radu Șerban.

multiple ramificații concomitent excentrice și

Mica, dar profunda lor aventură artistică printre

centrice (inginerie, filologie, antropologie, foto,

podoabele vegetale ale Grădinii s-a finalizat în

ceramică, muzeologie etc.), trăiește ființa vegetală la

expresive podoabe vizual-plastice. Încercăm să ne

nivel senzitiv (o mângâie mereu cu ființa lui desculță)

„rătăcim” la rândul nostru, printre podoabele artistice și la nivel arhetipal. El încifrează arhetipalul în semne

236

realizate de artiștii invitați la cea de a VIII-a ediție

elementare, ca niște urme desculțe ale naturii –

a Simpozionului de Arte Vizuale „Arta în Grădină” –

frunză, cal, verde subtil, redate simțurilor prin lut, foc,

Grădina Botanică Jibou.

lumină fotografiată.

GABRIELA ANIȚEI vrea să transpună în imagine

MARIANA GHEORGHIU este o artistă aparte: ea este

picturală, după cum mărturisește, cât mai multe din

ombilical conectată la miresmele, frunzele, florile,

gândurile și ideile care o „bântuie”. Ea percepe ființa

ierburile grădinii, ale ființei vegetale. Operele sale

vegetală prin filtrul structurilor minerale, confirmând

nu sunt imagini, nu sunt obiecte, nu sunt existențe

subtil, prin substanța picturală, intuițiile poetului

mediane; ele par a fi coconi, născuți din mariajul

Goethe („Configurația plantei […] rămâne aproape de

celor două entități: natură-om. Structural și material,

formele geometrice și de regularitatea cristalină”).

operele sale sunt vegetale; vizual/spiritual sunt

Podoabele vegetale, Grădina ca microunivers, se

cromoformice, multidimensionale și veșnice în clipa

structurează în picturile sale în haloul emanat din

timpului trăit – adevărate mumii vegetal-umane.

arhetipul muntelui.

CAMELIA MORITZ se înscrie în tipologia artistului

VALENTIN CODOIU, care a navigat îndelung în lumea

care cu mintea creează lumea. Lucrările minții sale

aceasta, dar mai ales în „lumea ca spectacol”, iubitor

nasc viziuni cosmogonice, în care materia picturală

de apă și natură, de teatru, operă și balet, dar mai

captează energii venite din Marele Tot, pe care

ales de culoare, cu o vorbire unduitoare și plutitoare,

încearcă să le tempereze pentru liniștea noastră.

Materia picturală a Cameliei e structurată fractalic, sugerând o horă universală între regnuri, tărâmuri, dimensiuni, timpuri, spații, sonorități surdinice.

EUGEN MoRitz e un artist fotograf și un artist pictor, cele două ființe fiind complementare. Viziunea sa artistică e o combinație chirurgicală între imagini halucinogene și haptice. Eugen e fascinat de imagine ca ființă mediană, ca viață sensibilă: el pune în paranteză lumea materială și cea spirituală, și se joacă, ingenios, cu imaginea în sine, imaginând grefe, transplanturi surprinzătoare de imagini în imagini, de idee-imagine în altă imagine, de imagine perceptivă în imagine idee.

ELiSABEtH oCHSENFELD este o artistă sensibilă, cu o experiență existențială la limita posibilului și nu întâmplător atinsă de o profundă aripă metafizică – tot ce există în afară există, cum tranșant o spune, și în ochii săi, și tot ce există în ființa sa lăuntrică se transformă în grădini picturale, de asemenea în ochii săi. Este convinsă că natura ne oferă și știe tot, iar interpretările/viziunile artiștilor sunt încercări de înțelegere. Pictura pentru ea este o cromatizare a spiritului. Picturile sale sunt constructe mintale aparte: grădini, adică simfonii și tăceri din ochii spiritului.

CRiStiAN PoRUMB este un mare copil rătăcit printre numere, zvonuri muzicale, adieri lichide ușor crepusculare, miresme de câmp și de trudă agrară. operele sale sunt adevărate țesături picturale, scăldate în câmpuri cromatice, în care reușește să capteze, asemenea unui seismograf, trecerea

237

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

timpului și amprentele lăsate în spațiile locuite

aura picturală, muzicală, poetică și mistică, care

de privirile noastre. Țesuturile sale picturale par

gravitează ca un halou în jurul ființelor, lucrurilor,

a fi impregnate de ițe muzical-simfonice. Pentru

ideilor, umbrelor, apei, frunzelor și cerului și o

Cristian, trăirea picturală a Grădinii/Naturii e o

transfigurează imagistic ca o pâlpâire de pleoapă,

definitivă îmbolnăvire de Muntele vrăjit al artelor.

ca o adiere, ca o muzică a sferelor în rezonanță cu

RADU ȘERBAN ar putea fi poet, preot, violoncelist,

timpul înghețat al eternității.

balerin, mistic stâlpnic, pasăre, meduză, adiere... dar s-a întâmplat să fie aproape pictor. De ce zic aproape pictor? Pentru faptul că pictorul din el se intersectează și se hrănește, imperceptibil, cu tot ce putea fi. Așa se explică de ce pictorul Radu Șerban nu pictează obiecte, plante, nici măcar materii sau imagini care ne asaltează simțurile; nu dă chip cromatic ideilor sau stărilor; el simte

238

Vasile Cioca

239

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR EDIȚIA A VII-A, 2018

TITLUL EXPOZIȚIEI: IZVORUL. LUMINĂ DIN LUMINĂ CURATOR: OLIV MIRCEA GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

PICTURA CARE UNEȘTE CERUL CU PĂMÎNTUL

fantaste, extroverte și, cine știe, profund, metafizic adîncite în sine.

Pentru HOREA PAȘTINA potențele poetice ale realului învăluie lumea din jur, o estompează, o așază

240

Marele secret al Artei stă în unirea Cerului cu Pămîntul,

într-un abur care produce efectul de aură asupra

două elemente profund și puternic caracterizate, în

unui spațiu poetizat și transfigurat prin reducerea

care obiectul artistic devine un obiect ce are o poziție

masivității întregului care este subliniat de o

sintetică. În expoziția intitulată Izvorul de la Galeria

claritate a contururilor potențate de o lumină ce

Centrului de Cultură și Artă din Zalău, în care expun cei

pare a fi excitată, intensificată ca parte din lumina

zece pictori participanți la stagiul de lucru împreună din

virginală a începuturilor. O mare efervescență a

Grădina Botanică Jibou, se etalează în fața privitorilor

luminosului pune în valoare elementele constitutive

lucrări ce readuc în discuție patternul relației real–poetic,

ale peisajului, cu ajutorul căruia formele vizuale își

„prezența” poetică a realului, „cîmpul” în care pictorul

dobîndesc un stadiu superior de putere, de energie,

are „puterea” de a desluși stadiul noetic și noesic

de radianță și de rezonanță.

din jurul lui (acea realitate care secretează poezia cu

Un principiu de uimire, de potențare abstractă a

ale ei latențe), și care este mărturisită, descoperită și

spiritului și a sufletului, se deslușește în pînzele lui

dezvăluită pentru ochiul omului comun.

CRISTIAN DIȚOIU. Pentru el, poeticul e o dispoziție

Acestea sunt, de fapt, acele locusuri în care pictorul

abstractă de comuniune cu cosmosul și lumea,

actualizează virtualitățile poetice sălășluite și

cu noosfera și cu misterele. E în lucrările lui o

diseminate în realitatea monotonă și neexplorată.

manifestare de raționalitate deplină, reductibilă

Acesta este contextul în care ALEXANDRU ANTONESCU

la evaluări geometrico-matematice, cărora nu este

deslușește poeticul ca pe o stare a spațiilor vegetale

greu să le descoperi o logică cu funcțiuni abstracte.

ce învăluiesc auroral realitatea cu toată solemnitatea,

Pictura lui Cristian Dițoiu se oferă privitorului ca

limpezimea și eleganța din lucrările sale.

o surpriză absolută ce își dezvăluie lent suportul

MIHAI SÂRBULESCU face în așa fel încît să izvorască

vital care o însuflețește. Opera pictorului este un

din lucrările lui un poetic al sonorității. Imaginile pe

supraprodus, rodul unei neașteptate gândiri abstracte

care le selectează pictorul în expoziție sunt metafore

care la rîndu-i poate fi izvorîtorul de real ce intră

ale unei meditații artistice legate de spasticul, de

în conjuncție cu realitatea complexă, discontinuă,

saltul și de discontinuitățile ce privilegiază gravitatea

spiritualizată pe care o dibuie acum științele fizice și

și măreția pe care le așază în aura unei expresivițăți

geometriile, cu toate cotloanele lor arcane.

Cerurile pe care le pune pe pînză GEORGE MIRCEA

cu magnetismul, gravitația, electricitatea și alte

par a fi o realitate din care izvorăsc ansambluri

nedetectate încă ciudățenii.

perceptibile și concentrări energetice nevăzute,

CRINA ANTONESCU privește în jur ca într-o carte

de care realitatea se umple încet-încet. „Poeticul”

deschisă – o carte scrisă cu o cerneală doar de ea

acestor „Ceruri” ale pictorului George Mircea este

văzută – cu ajutorul căreia așază pe pânză fragmente

un mister absolut, nu numai pentru natură, pentru

de momente harice. Cu sensibilitatea ei excepțională,

anorganic, pentru regnul animal și vegetal, pentru

artista reușește să intre nespus de intim și de intens

oamenii ce se lasă prea îmbrățișați de utilitarități

în contact cu o lume vegetală pe care o percepe

și de cauzalități imediate. „Cerurile” acestui pictor –

integral, cu un ochi magic, dincolo de aspectul ei

cele din urmă pe care el le-a mai putut înfăptui - sînt

primar, de suprafață.

îndemnuri de sporire a transparenței.

Pentru toți pictorii participanți la acest exercițiu de

Pentru RADU ȘERBAN, realul întinsurilor acvatice

lucru liber și împreună, realul e înconjurat de o aură,

este, de fapt, realul complet, este realul a ceea ce

de o atmosferă, de un cîmp cu care ei dezvoltă o

apa radiază în cîmpul ei inconjurător, în poeticul

excepțională facultate amicală.

nedespărțit și atît de greu deslușit al lumii. Razele

Pentru VALERIU PALADI, dar și pentru MARIAN DOBRE,

de lumină poetică sunt detectate de pictor așa cum

poeticul se dezvăluie ca un ansamblu de raze,

doar el știe să o facă, cu tot misterul lor, dimpreună

invizibile pentru alții – pe care ei le percep cu acuitate

241

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

242

și cu o încifrată inteligență alegorică. Pictura lor izvorăște dintr-o nostalgie a zidirii complete, a zidirii corupte de forța de abstractizare și de schematizare a minții, de plăsmuire ludică a unei lumi a picturii care se privește mai mult pe sine însuși decît privește el realul, se originează mai degrabă într-o lume zăvorîtă în sine, neradiantă, reală numai prin închipuirea unei iscodiri de lume imaginară. Lucrările lui Valeriu Paladi radiază și se arată a fi implicate în cîmpuri ce temeinicesc realul și îl așază în ipostaza de izvor de poezie. Clocotitor și exploziv pentru unii, pulsativ și supraîncărcat pentru alții, realul nu este pentru nimeni, în această expoziție, nicidecum imploziv și străin vieții, imobil și negru ca o „gaură neagră”, paralizant și sufocant. Mișcarea, libertatea și lumina – nevaporoasă, nesentimentală și cu atît mai puțin romanțioasă - pun în fața privitorului expoziției acesteia viziunea încărcată de sensul adînc al privirii față către față, al privirii lăuntric către față, dar și al privirii lăuntric către lăuntric.

Cerurile și Pămînturile, unite la Jibou și la zalău în anul 2018, supuse timpului dar și vremelniciei, curajului, iubirii și melancoliilor, fac dovada că pictorii care au participat la acest exercițiu spiritual din miezul toamnei au gustat din fructele poeticului, simțindu-le din plin durerosul farmec și ambigua lor dulceață.

Fața pămîntului s-a lăsat înnoită, sunt sigur, de acest exercițiu de majoră creație. oliv Mircea

243

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR edIȚIa a VI-a, 2017

titlul expoziției: HoRtUS CLoSUS curator: RaMona noVIcoV GRăDiNA BotANiCă JiBoU; GALERiA CENtRULUi DE CULtURă Și ARtă AL JUDEȚULUi SăLAJ

VERNiSAJ SUB ARCADE

de a o folosi, cred că a fost premiul suprem. Cel care s-a îngrijit și în acest an de frații mai mici a fost profesorul VASiLE CioCA. Dânsul a fost

zidurile roșietice ale fostului grajd al castelului

vectorul bucuriei unor copii ce știu cel mai bine să

Wesselény sunt simeze perfecte pentru lucrări de

capitalizeze orice cuvânt sau gest sincer, blând și

artă – scriu acum ce au spus participanții la vernisajul folositor. Am vorbit apoi, omagiind gazdele de la expoziției cu care s-a încheiat ediția a Vi-a a

Centrul de Cercetări Biologice Jibou, adică pe cei

Simpozionului „Arta în Grădină”. zidurile din cărămizi

ce se îngrijesc ca Grădina Botanică să fie constant

înnobilate de timp sunt interfața ce face să respire

un pământ roditor și un parc creativ, despre două

și să comunice firesc lucrările, expozanții, publicul,

imagini puternice, puse paralel în oglindă. Una

natura. Marea sală boltită cu stâlpii și arcurile sale

este cea strălucitoare, vie, plină de sevă, a Grădinii

robuste, emană mereu o forță proaspătă, genuină,

Botanice. Un loc uimitor al ritmurilor nu doar

căci ea însăși e un spațiu plastic în sine.

vegetale, ci și creative, ale artiștilor, mari sau mici,

În ambianța aceasta maiestuoasă, barocă, scăldată în consacrați sau începători, timizi sau impetuoși.

244

lumina apusului, punctată de picturi și de o zglobie

Grădina Botanică e un spațiu viu în orice anotimp

instalație în chip de pădure de argint, nu mi-a fost

pentru că e generos, e deschis, prietenos, colorat și

greu să vorbesc despre locuri magice. Mai exact,

aerisit. E un Hortus closus ocrotit inteligent, cu uși

despre grădini înmiresmate, în centrul cărora sunt

batante, primenit de spiritul creativ.

fântâni și lacuri, despre umbra inorogilor, despre

Cel care a înțeles foarte bine mecanica subtilă a

globuri geodezice de cristal. Despre faptul că sufletul

funcționării comunităților de artiști și a adaptat-o

trebuie cultivat ca pe o grădină, după pilda bună a

Grădinii Botanice din Jibou, a fost RADU ȘERBAN.

semănătorului. A face din sufletul tău și apoi și al

Născut în Jibou, la doi pași de grădina domnului Fati,

altora, frați mai mici, un pământ roditor, e menirea

Radu a întors, iată, de șase ani consecutiv, darul

fiecărui artist. iar expoziția pe care am vernisat-o

prețios pe care i l-au făcut locurile natale: harul

împreună a fost o clară și vie exemplificare a acestui

artistic. Așa s-a făcut ca, la intersectarea câtorva spirite

sens etic, mai mult decât estetic, al creației.

deschise, inteligente și creative, oameni și instituții

Am vorbit mai ales pentru copiii prezenți la vernisaj,

au conturat o realitate de o forță și frumusețe aparte:

pentru micii artiști de la Centrul de Servicii Sociale

simpozioanele anuale de arte vizuale numite generic

din Jibou. Au primit aplauze distincții și atenție, dar

„Arta în Grădină”. Vizuale, muzicale, gastronomice,

bucuria cu care au descoperit culoarea și libertatea

aceste întâlniri pe tărâmul artei au oferit Jiboului încă

245

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

o identitate spirituală și noi valențe de racordare la ritmurile vieții contemporane.

Dar am mai vorbit și de cea de a doua imagine puternică din oglinda paralelă: castelul Wesselény, ce odată era părtaș de seamă la viața Grădinii. Senior incontestabil al locului, vastul palat baroc, plin de povești, cu o curte ce vibra de chiotele copiilor și de vuietul motoarelor de karting, stă acum inert, absent, pustiu, condamnat la singurătate. Încăput pe mâini nevrednice și spirite înguste, a devenit un loc închis, opac, ce seamănă cu castelul regelui Haggard din basmul „Ultima icoană”. Castelul a devenit trista imagine a unei grădini ferecate pe dinăuntru, prizonieră a unui stăpân nevrednic de o asemenea frumusețe. Dar poate că, pe principiul vaselor comunicante, vitalitatea grădinii domnului Fati va insufla din nou, prin alchimia miraculoasă a sevelor, viață nobilului castel.

Acestea nu sunt decât cuvinte în paginile unui catalog, dar, odată rostite la vernisaj, ele s-au adăugat haloului de gânduri bune ce poate da din nou viață poveștilor. Cu vrăjitori, zâne, grădini fermecate și castele reconvertite în muzee, galerii de artă, laboratoare gastronomice, observatoare astronomice și cluburi de karting.

Ramona Novicov

246

247

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR EDIȚIA A V-A, 2016

Titlul expoziției: AERUL GRĂDINII Curator: FLORIN GHERASIM Locul: GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU; galeria centrului de cultură și artă al județului sălaj

AERUL GRĂDINII

Care au fost reacțiile, răspunsurile artiștilor, vis-à-vis de această provocare?!

Voi începe cu IOANA CRĂCIUN DOBRESCU, absolventă

Aerul Grădinii este provocarea tematică pe care, în

de pictură la București, clasa Marius Cilievici. Având

acest an, Simpozionul „Arta în Grădină” a adresat-o

părinți artiști, Ioanei nu i-a fost greu să își asume

artiștilor participanți. Introducerea acestei teme în

modelul parental, de a trăi fiecare zi în compania

programul Simpozionului s-a dorit a fi un imbold

artei sale, pictura. Numeroase tabere de creație,

motivant pentru activitatea artiștilor, un ax orientativ

expoziții personale în țară, dar și în Mexic, Austria

coagulant în abordarea subiectelor inspirate de sejurul

sau Statele Unite au rotunjit profilul unui artist

în Grădină și contactul direct cu surprizele întâlnite în

așezat într-o operă construită temeinic, cu evoluție

acest areal. Tema constituie o invitație la explorarea

organică. M-am bucurat să constat că intuiția

unui subiect cu abordare recurentă în istoria artei, în

aprecierilor mele concordă cu cele ale lui Oliv

Renaștere, pictura olandeză de secol XVII și, mai ales,

Mircea referitor la aproprierea stilului artistei de

la începuturile picturii moderne, de către impresioniști.

expresionismul senzualist al modernilor din secolul

Grădina Botanică din Jibou are, în acest sens, o

artistic XX. Pictura Ioanei Crăciun Dobrescu, dinamică,

ofertă extraordinară, posibilitatea activității în

fremătătoare și germinativă, este impregnată de

plein-air, de-a lungul întregii perioade a Simpozionului. o perspectivă psihologică a privirii interioare, care

248

La o privire de aproape, aerul, cu toate calitățile sale,

prevalează perspectivei geometrice.

este un filtru. Percepția obiectelor este influențată

Tot la clasa profesorului Cilievici au studiat pictura

de aerul interpus și calitățile acestuia. Ochiul și,

doi studenți, care apoi și-au unit destinele și s-au

mai apoi, penelul artiștilor știu să exploreze creativ,

stabilit la Alba Iulia, soții ALEXANDRU și CRINELA

sub diverse aspecte, subiecte marcate de prezența,

ANTONESCU. L-am observat pe Alexandru cum,

insinuarea acestui personaj mediator, aerul.

meticulos și statornic locului ales încă din prima zi

Grădina are, însă, și un alt avantaj. Situarea ei pe o

a descinderii în Grădină șlefuia, zile în șir, materia

colină, deasupra Văii Someșului, oferă perspectiva

picturală de pe pânza aceluiași motiv. Cele trei

privirii spre ample deschideri de peisaj, de cadre

lucrări expuse publicului sunt, într-adevăr, lucrul unui

compoziționale în care aerul devine subiect, actor

bijutier. Trecerile fine de nuanțe ale aceluiași ton,

principal în spectacolul și desfățul vizual din Grădină

armonia bazată, de cele mai multe ori, nu pe contrast

și împrejurimile sale. Așadar, le-am spus artiștilor,

ci pe consonanță cromatică, fac, mărturisit sau nu, în

poftiți la plein-air, poftiți în Aerul Grădinii.

opinia mea, reverențe unor maeștri ca Flondor, sau,

mai ales, Horea Paștina. În ceea ce o privește, Crinela

fenomen caracteristic, de altfel, artei contemporane.

și-a ales un loc retras al grădinii, din care avea cu

Așadar, la Simpozionul „Arta în Grădină” el a

totul altă perspectivă și alte subiecte. Chiar tehnica

produs pictură de cea mai bună calitate. Stăpân

și stilul sunt altele decât ale soțului ei. Prezentă

al mijloacelor gestualiste, lucrările sale abstracte,

consecvent în plein-air, în peisaj, Crinela a reușit să

nonfigurative, cu tonuri luate din părțile grave,

simtă și să redea atmosfera locului, alegând un motiv

tenebroase ale cromatismului contrabalansează, în

consacrat încă de la Cezanne, dar nu în aranjament de

expoziție, tendința generală de orientare spre lumină.

natură statică, ci în aranjarea naturală a merelor pe

În pandant, lucrările irinei Florescu, absolventă

ramuri, ca parte din ambient, din aerul Grădinii.

de pictură la clasa Florin Mitroi, sunt tonice,

De la Chișinău, VASiLE și tEoDoRA HUBENCo ne-au

exprimându-i deplin firea. Un vulcan de energie,

onorat invitația de a veni la Jibou pentru a explora

de lumină, răzbate de sub stratul ductelor

creativ aerul Grădinii. impresia acestui loc, vizitat

ferme, păstoase, suprapuse de culori mixate. Un

prima oară, asupra lor, a fost atât de puternică, încât

expresionism luminos. Aderând la tema propusă

s-au interesat cine a fost acel om, Vasile Fati, care a

Simpozionului, artista plasează în registrul minor

schimbat, aici, la Jibou, un vis personal în crez colectiv

al compoziției elementele arhitectonice construite,

și a reușit, conjugând energii instituționale locale,

necesare reperării topo sului Grădinii. Astfel, din

naționale și internaționale să transforme un loc aflat

registrul superior, peste pânză se prăvălesc, spre

în paragină într-un paradis al cultivării plantelor dar,

privitor, dealurile și cortegiul de nori senini sau

iată, și al artelor. Dacă Vasile ne-a surprins plăcut

furtunatici care compun, simfonic, atmosfera

realizând, în peniță, o excelentă reprezentare grafică

specifică și unică a Văii Someșului. iar aceste

a locului, teodora și-a transpus emoțiile în pânze

efecte de calm și de forță, de senin luminos și de

pe care sclipirile culorilor de ulei exprimă, parcă,

dezlănțuire a întunericului la amiază, irina știe să

vitalitatea pulsațiilor vegetale ale Grădinii.

le orchestreze dozând materia culorilor în raporturi

Din București au fost invitați la Simpozion trei artiști:

calitative și cantitative, cu adevărat alchimice.

ALExANDRU PAPUC, iRiNA FLoRESCU și tEoDoRA

teodora Chinschi este sora irinei. Maestrul ilfoveanu

CHiNSCHi. Biografia artistică a lui Alexandru ține de

i-a îndrumat studiile universitare, la clasa de pictură.

întâlniri neîntâmplătoare, ale destinului, în cazul lui

Între cele două surori există, desigur, afinități,

cu profesorul Gorduz, la clasa căruia a și absolvit

inclusiv în ce privește gustul estetic și abordarea

sculptura. Cu un astfel de profesor nu putea rezulta

picturii. Folosind aceleași instrumente, teodora

decât un artist complex, cu abilități multidisciplinare,

ajunge, după opinia mea, la exprimări artistice personale:

249

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

250

remarcabilă este precizia desenului, care impune formele, ca matrice ale câmpurilor de culoare. o atenție aparte mi-a atras pictura Feliciei Andra Predescu, tocmai pentru că s-a apropiat, de la început, de tema propusă. Lucrările ei exprimă, respiră aerul grădinii, dar altfel decât la ceilalți. Apelând la teoriile fizicii privind reprezentarea duală a luminii, sub formă de corpuscul, cu greutate și masă (foton) sau de undă, aș spune că Felicia știe, reușește să reprezinte unda, aerul luminos căruia îi simți prezența nu prin greutate, densitate, ci printr-o delicată vibrație inductivă de emoție celui căruia imaginea captată cu ochiul îi pătrunde în suflet.

Sub zodia potrivirii stă întâlnirea între tema Aerul Grădinii și exprimarea artistică a lui RADU ȘERBAN. trecută prin etapele unor decantări succesive care au însemnat eliminări, renunțări la elemente de balast, pictura sa a ajuns la un nivel unde rafinarea devine rafinament, în căutarea, deloc simplă, a căii proprii către simplitate. iar puținele forme obiectuale reperabile, aerate, rarefiate și chiar de aceea, prețioase, din pânzele artistului clujean, plutesc pe o imponderabilă cortină de fundal, tinzând spre stratosfera exprimării formale și cromatice.

Rezumând, cred că anul acesta avem una dintre cele mai ridicate, calitativ, expoziții bilanț, care exprimă atât pe fiecare artist în parte, dar exprimă și Aerul Grădinii, tema ediției a cincea a Simpozionului „Arta în Grădină”, găzduit cu generozitate de Grădina Botanică din Jibou.

Florin Gherasim

251

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR EDIȚIA A IV-A, 2015

TITLUL EXPOZIȚIEI: APA ÎN GRĂDINĂ CURATOR: FLORIN GHERASIM GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU; GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

APA ÎN GRĂDINĂ

ale metaforei vizuale purtătoare de peceți ale personalității fiecăruia. După zece zile, răspunsurile sunt date, strânse laolaltă în expoziția de bilanț. Îmi

252

Să vii, ca artist, din Torontoul Canadei până la

revine misiunea de a vă prezenta aceste lucrări, dar

Jibou, să te închini la tâmpla bisericii de lemn din

și pe cei care au pus travaliul și semnătura, artiștii

Prodănești, prin sulița turlei căreia rugăciunile ajung

invitați ai acestei ediții. O voi face în ordinea distanței

la cer, iar apoi să transpui această emoție în act

de la care ei au venit la Jibou, onorând invitația.

artistic, în metaforă vizuală, alegând ca atelier de

De la mii de kilometri a venit TEODORA PICA, ajunsă

creație tocmai fostul grajd al castelului Wesselényi.

acum treizeci de ani la Toronto, Canada, dar niciodată

Să alegi, ca loc de expunere, generosul perete exterior

plecată, ruptă cu sufletul de acasă, de România.

al amintitului grajd, care, înnobilat de mozaicul lucrărilor

Cu studii superioare de arhitectură și arte – pictură,

agățate în cuie, arată, dintr-o dată, la fel de potrivit

artist activ ca expozant, dar și coordonator al unei

Artei ca și pereții unor Galerii celebre precum

galerii de artă în Toronto, Teodora are o bogată

Catacomba, Hanul Gabroveni sau Palatul Mogoșoaia.

expertiză asupra artei contemporane. Contactele cu

Iată, din noianul meditațiilor unui curator, un singur

ea, la expoziția personală de la Muzeul de Artă din

exemplu convingător, cred, despre devenirea, în timp

Cluj, în 2009, cât și acum, la Jibou, îmi dau prilejul să

de patru ani, și împlinirile unui proiect gândit și

apreciez modul în care, apelând la tehnici tradiționale

potrivit Grădinii Botanice din Jibou: Simpozionul de

dar și de new-media: colajul, instalația, ș.a., artista

Arte Vizuale „Arta în Grădină”.

integrează simboluri definitorii ale civilizației

Ne aflăm la cea de a patra ediție, 2015, an în care

românești cu elemente identitare locale (biserica de

manifestarea a avut ca temă Apa în Grădină. La

lemn din Prodănești, nuferii, florile grădinii, apa) în

conferința de presă inaugurală am insistat asupra

creații racordabile unor teme universale și recurente:

bogatului spectru de corespondențe simbolice ale

memoria, lacrima, diurnul și nocturnul etc.

acestui element primordial, care, în analiza arhetipală

De la Lugojul bănățean au venit doi artiști, tată și

a miturilor marilor civilizații, unește, prin împletire,

fiică, CONSTANTIN și FLORA RĂDUCAN. Ei au adus la

caierul vieții cu cel al morții, apa vie cu apa moartă,

Simpozion teoria și practica plein-air, o adevărată

apa de botez și leagănul nou venitului cu Styxul și

profesiune de credință a lor. Timp de 10 zile a fost o

luntrea lui Caron ale dalbului de pribeag.

încântare să îi văd pe cei doi, cu pânze în mâini și

Așteptam să văd, să evaluez modul în care artiștii

șevaletul mobil la spate, pliat ca un rucsac, ieșind, pe

vor găsi răspuns provocării, prin gesturi instaurative

soare și pe ploaie, dimineața devreme sau în umbrele

amurgului pe cărările Grădinii, alegând subiecte

mic al vieții și viețuitoarelor strânse în picăturile de

care, după ședințe laborioase, transpuse pe pânze,

apă recoltate în diverse puncte ale Grădinii. imaginile

sunt acum în fața dumneavoastră. Din tușele ample,

obținute, tratate ca obiecte estetice, le-a transpus, cu

păstoase ale Florei, cu acorduri cromatice mergând

pensula, pe pânze rezultând transfigurarea artistică

de la tensiune până la armonie, au ieșit două lucrări

a universului mic în universul mare. Un demers

tratând complementar tema apei, anume norii

invers, ca metodă, celui promovat de Lucian Muntean,

adunați de furtună și, respectiv, După Ploaie. Liniile

fotograf și pictor, la ediția 2014 a Simpozionului, prin

de forță care leagă aceste lucrări, pe care le văd ca

proiectul Hărți imaginare.

un diptic, mă fac să le pot numi la fel de bine, cred,

A revenit la Simpozion sculptorul DoREL DAViD

Război și Pace. Experiența, talentul și practica de o

MoRAR din târgu Mureș. La ediția din anul 2013 el a

jumătate de secol a domnului Constantin Răducan,

început fasonarea unui bloc de piatră cu lungimea

artist recunoscut la nivel național ca un admirator

de peste patru metri, pentru a-l transforma într-o

și continuator al impresioniștilor, aduce pe simezele

Coloană, menită să înnobileze poiana cu pini din

expoziției de față relația opozițională dintre parte și

spațiul Grădinii. După doi ani, Dorel Morar s-a întors

întreg, dintre copac și pădure. izvorul, luminișul sunt

cu inspirația unor idei proaspete care au redefinit

teme intrate în repertoriul național odată cu Nicolae

proiectul. Puterea de muncă și inteligența creativă

Grigorescu, iar domnul Constantin Răducan își asumă

ale acestui artist, care tratează blocul masiv de

rolul de continuator și inovator tenace al acestei

piatră precum idolul său, Brâncuși, dezghiocând

direcții, plein-air, lucru tot mai rar în epoca digitală

forma prin cioplire directă, au dus la finalizarea

când diversele aparate dau iluzia că, prin captarea

unei valoroase lucrări, numită Coloana Cerului, care

într-o fotografie, poți să furi peisajul și să îl tratezi

în curând va deveni operă de for public în Grădina

comod, pe șevalet, în atelierul de acasă. Lucrările

Botanică Jibou. Îl felicităm pe artist pentru izbândă.

celor doi vor îmbogăți de acum colecțiile partenerilor

Ajungem la ceea ce am putea numi grupul de artiști

noștri din Jibou și zalău.

de la Cluj. Salutăm, în primul rând, prezența familiei

De la București a revenit la Simpozion LUCiAN

DUiLiU și iULiA CRiȘAN. În calitate de grafic designeri

MUNtEAN, artist prolific, inventiv și polivalent.

și editori ei au fost la toate edițiile Simpozionului,

Formația universitară de geolog i-a favorizat inspirația colaboratorii noștri pentru editarea catalogului. spre o abordare a temei Apa în Grădină dintr-o

De această dată, sunt prezenți ca artiști invitați.

perspectivă care îmbină cercetarea științifică cu

iulia a realizat toate afișele care, pe diverse canale,

vocația artistică. A fotografiat, la microscop, universul

au asigurat vizibilitate activităților din cadrul

253

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

Simpozionului. Soțul ei, Duiliu, a dedicat timpul Simpozionului vocației de grafician, realizând creații lucrate în tehnica creion pe carton, în care putem recunoaște tema apei invadând osmotic elementele vegetale ale Grădinii.

Nu pot să nu remarc faptul că și la această ediție, RADU ȘERBAN a aflat inspirație și concentrare pentru ca în răgazurile de lucru la atelier, să scoată la iveală, pentru expoziție, lucrări în care, pe lângă stilul inconfundabil, apreciem tendința de a trece predilect de la suprafețe mici la pânze cu desfășurare amplă. Extrema disimulare a motivului în spatele perdelelor de griuri colorate ar putea insinua o vagă racordare a lucrărilor sale cu tema apei. Dar nu este așa. Încă de anul trecut, la Simpozion, Radu Șerban a valorizat motivul frunzei pe apă într-o lucrare de mici dimensiuni, dar pe care am remarcat-o atunci, cu trimitere, prin tehnică, eleganță și aspect, la stampele japoneze. Probabil că, prin empatie, ceva din spiritul acelei lucrări m-a inspirat și pe mine ca să realizez în acest an, pentru expoziție o lucrare intitulată Stampă.

Vă lăsăm ca energiile vibrante ale acestor pânze să vă pătrundă în suflete. Noi, împreună cu instituțiile partenere ale proiectului, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, respectiv, Centrul de Cercetări Botanice „Vasile Fati” din Jibou, gândim deja ca în anul 2016, să ridicăm ștacheta, astfel încât ediția a cincea să însemne atât un bilanț, cât și un restart al proiectului.

Florin Gherasim

254

255

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR EDIȚIA A III-A, 2014

Titlul expoziției: GRĂDINA DIN VIS / VISUL DIN GRĂDINĂ Curator: FLORIN GHERASIM Locul: GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU; galeria centrului de cultură și artă al județului sălaj

GRĂDINA DIN VIS / VISUL DIN GRĂDINĂ

a castelului. Aceste elemente au stat la temelia a ceea ce a creat la Simpozion. Dar opera lui Borgó este eminamente simbolică. La intersecţia cu

Ediţia a treia a Simpozionului „Arta în Grădină” a

lecturile despre viaţa privată la curţile şi castelele

propus un concept tematic menit să motiveze şi

princiare, cât şi lectura romanului „Totul în Grădină”,

să orienteze spre un numitor comun potenţialul,

al scriitorului englez Edward Elby, Borgó a visat

inspiraţiile creative ale artiştilor invitaţi. Oferind

că în castelul Wesselényi trebuie să fi existat o

deschideri spre teritorii încă neexplorate ale

încăpere a plăcerilor, unde puternicii zilelor de atunci,

oniricului şi ale unui topos ubicuu, fără coordonate

în reprezentarea metaforică a celor doi lei, vor fi

carteziene, unde „aici” şi „acolo” nu mai înseamnă

petrecut întâlniri de taină, desfăţ şi amor. În alt plan

distanţă, separare, ci contopire, această provocare

al interpretării, pânzele sale, executate impecabil şi

tematică se intitulează Grădina din vis – Visul din

minuţios tehnic, într-o riguroasă ordine: desen, acrilic,

Grădină. Opt artişti au răspuns în moduri diferite

ulei, disciplinate de legile simetriei, conţin elemente

provocării. Creaţiile lor, realizate aici, în timpul

nelipsite în opera lui Borgó, integrate într-o codificare

Simpozionului, alcătuiesc un microunivers, o fereastră simbolică, articulată de un limbaj personal: axis mundi, spre lumea bucuriilor estetice, o lume în care am

axa care leagă sacrul cu profanul, nadirul cu zenitul,

bucuria să vă invit să intraţi şi să faceţi cunoştinţă cu apoi spirala care închipuie dezvoltarea ciclică a lumii.

256

cei care au lucrat la această zidire şi cu operele lor.

Acestea, în filosofia lui Borgó, vor să spună că tot ceea

Invitatul special la Simpozion, în acest an, este

ce se află Sus, se află, în oglindă, şi jos.

cunoscut sub numele de artist BORGÓ, din Ungaria.

De la Cluj-Napoca a venit EUGEN MORITZ, absolvent

Un nume consacrat de un parcurs biografic

de pictură, dar integrat acum catedrei de Fotografie,

excepţional, în plan personal şi artistic. Crescut şi

Video PCI a Universităţii de Artă clujene. Am avut

iniţiat în tainele artei la Târgu Mureş, oraşul natal,

ocazia să-i fiu în preajmă în ambele ipostaze ale

Borgó a urmat apoi studiile la clasa de pictură a

manifestării identităţii sale artistice. Eugen Moritz

Universităţii de Artă din Cluj. Acum este profesor

a elaborat şi susţinut o excelentă teză de doctorat

de pictură la Institutul de Învățământ Superior

despre legătura, comunicarea dintre pictură şi

Eszterházy Károly din Eger şi un artist emblematic

fotografie, teză însoţită, pe partea aplicativă, de o

al generaţiei sale. Din prima zi, Borgó a declarat, la

expoziţie personală la Muzeul de Artă din Cluj. Am

conferinţa de presă, că în Grădina Botanică din Jibou

apreciat, de atunci, talentul pictorului şi inteligenţa

l-au fascinat, la prima vista, leii şi o anumită aripă

insinuării ideilor în lucrările executate cu rafinament,

mai ales în ulei. Aşteptam să văd ce va face la

ca manifest ecologic. Eu o văd pe Blanca Pop ca

Simpozion, mai ales după ce la conferinţa de presă

descinzând direct, fără genealogii interpuse, din

de la deschidere a spus că, pentru el, Grădina este

puritatea fovilor. Exotismul cu care ea reprezintă

un teritoriu al tentaţiilor sau, privită ca loc edenic,

zona japoneză din Grădina Botanică Jibou mă face

primordial, ca provocare, pentru artist, de asumare

să asociez reprezentările sale vizuale cu cele din

a posturii de demiurg în raport cu propria creaţie.

paradisul fovilor, tahiti.

Eugen Moritz a urmat, aproape programatic, ce a

o altă colegă prezentă la Simpozion este CRiStiNA

afirmat în acele declaraţii. Pe perioada Simpozionului

GAGiU, artistă care pictează cu acrilic, realizând

şi-a transformat încăperea într-un atelier de creaţie

efecte ce concură cu irizările şi luminozitatea picturii

izolat, auster, închis ca oul de la Facerea Lumii.

în ulei. Ea a introdus, între modele, pe cei care

Când găoacea s-a spart, artistul a scos la iveală

visează cu ochii deschişi: copiii, chiar copiii artiştilor.

cinci lucrări pictate în ulei încă sclipind, nou-nouţe,

Cei pe care, în pânzele artistei, copiii călăresc şi

care reflectă, ca şi la Borgó, primele sale impresii

călătoresc spre lumi imaginare sunt căluţi, dar,

la întâlnirea cu Grădina. În lucrarea intitulată Visul,

pentru că suntem la Jibou, aceşti cai au, nu-i aşa,

motivul florii de cală, aşa cum l-a realizat Moritz, este capetele leilor din Grădina Botanică. o altă lucrare cum nu se poate mai nimerit pentru interpretarea

exprimă starea rezonantă a artistei la întâlnirea,

viselor, din perspectiva teoriilor psihanalizei

în seara de flamenco, cu muzica chitarei lui Varga

freudiene. o altă lucrare se intitulează Visarea. Eu o

András. Coada păunului este, de fapt, învolburata

interpretez chiar ca o raportare la Cosmogonie, mai

rochie a vreunei dansatoare de fado, iar culorile

precis la ziua a doua a Genezei, când Logosul voinţei

tari, contrastante între cald şi rece, între fierbinte

divine a separat Cerul de Pământ.

şi sideral, trec în registrul vizual complicatele

Prezenţele feminine nu lipsesc pe lista de invitaţi

arabescuri din registrul sonor al muzicii flamenco.

ai Simpozionului. BLANCA PoP este absolventă

Fotografiile care, în expoziţie, reprezintă cartea

de pictură la Cluj. De mai mulţi ani lucrează, cu

mea de vizită, ca artist, au la bază conceptuală tot

precădere, grafic design şi ne-a mărturisit că a

dialogul expresiei vizuale cu alte arte: literatura,

primit invitaţia ca o provocare de a veni cu şevaletul

prin titlul parafrazat după un roman al lui Herman

şi pensulele. În pictura ei, energică, bărbătească,

Hesse (Lupul de stepă) şi, respectiv, cu muzica, prin

vie, se remarcă imediat vibraţia luminii şi energiile

seria intitulată Fotografii pe muzica lui Varga András.

vivante emanate către privitor. Artista şi-a intitulat

Artistul şi spectatorii sunt metamorfozaţi, deopotrivă,

lucrările expuse Libertate şi, respectiv, Captivitate,

în grifuri de chitară, semn al comunicării osmotice

257

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

258

între interpret şi audienţă.

anterioare castelul întreg sau motive ale sale au fost

LUCiAN MUNtEAN este un clujean mutat la Bucureşti, constant prezente, recognoscibile în pânzele sale, în în numele artei, am putea spune, cu trimitere la

acest sejur artistul a pendulat între pânze dedicate

implicarea sa, dinamică şi eficientă, în promovarea,

peisajului, din lumi mai mult visate decât concrete,

prin mediatizare pe noile media a evenimentelor

şi aplecări de tip macro asupra unei frunze, a unui

din viaţa artistică şi a artiştilor contemporani, din

fir de iarbă, pe pânze relativ mici, în care influenţele

toată ţara. Artist polivalent, în privinţa mijloacelor

ca pattern referenţial ale stampei japoneze sunt

şi genurilor de exprimare, el a realizat, la Jibou,

reperabile şi salutare.

pe de o parte, lucrări de şevalet, expresie a unei

Dar cel mai vizibil semn al acestei ediţii este

priviri exterioare, dintr-un ochi visător aflat, aerian,

lucrarea care va rămâne şi va înnobila spaţiul public

deasupra Grădinii, un fel de hărţi imaginare. Pe

al Grădinii, anume, instalaţia-obiect realizată de

de altă parte, Lucian a realizat o serie de lucrări

către artistul clujean ANDREi FLoRiAN din ce i-a

din categoria mixed media, folosind hârtie

oferit chiar spaţiul Grădinii, devenit atelierul său:

manufacturată, ştampile, intarsii de mărci poştale

crengi, nuiele, bolovani, sârme, sfori. Ne aflăm pe

vechi. Peste acest amestec compozit, intervenţia

tărâmul viselor. instalaţia lui Florian, realizată

pensulei aşterne contururi de ierburi, care

parcă după desenele proiectelor lui Leonardo,

actualizează un fond de memorie afectivă a acestui

închipuie, în intenţia artistului, chiar Luna, astrul

spaţiu, Grădina Botanică din Jibou. Căci, obişnuit,

nocturn care a stârnit înclinaţia spre reverie şi vis

prin formaţia universitară, să caute urmele fosile

a poeţilor romantici. Dar această Lună cu formă

ale vieţii păstrate între straturile sedimentelor

de corabie, acostată la malul lacului din Grădina

geologice, Lucian Muntean a cercetat în arhivele

Botanică Jibou poate fi vehicolul ideal care să ne

Grădinii, ajungând la ierbarele, colecţiile de plante

transporte şi să ne transpună în reverii nocturne,

presate între coli de hârtie, în urmă cu zeci de ani,

spre geografii imaginare, dorite, închipuite, visate.

de către domnul Vasile Fati cu elevii săi. Astfel,

Este chiar mesajul transmis de toate operele create

aceste remakeuri semnate de Lucian Muntean pot

de către artiştii prezenţi la această a treia ediţie a

fi interpretate şi ca un tribut adus cercetării de

Simpozionului „Arta în Grădină” şi, totodată, starea

pionierat a ctitorului acestui loc minunat.

în care am dorit să transpunem vizitatorii expoziţiei,

influenţa ierbarului o aflăm, insinuată, şi în ceea ce

îmbarcaţi, împreună cu noi, pe această corabie.

a creat la Simpozion RADU ŞERBAN, artist stabilit la Cluj, dar cu obârşii sălăjene. Dacă la ediţiile

Florin Gherasim

259

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR edIȚIa a II-a, 2013

titlul expoziției: GâNDURi ÎN GRăDiNA curator: FLoRIn GHeRasIM GRăDiNA BotANiCă JiBoU; GALERiA CENtRULUi DE CULtURă Și ARtă AL JUDEȚULUi SăLAJ Ceea ce anul trecut părea act de întemeiere, astăzi înseamnă deja zidire. Aşa putem caracteriza, ontic, faptul că a doua ediţie a Simpozionului „Arta în Grădină” a strâns la Centrul de Cercetări Biologice „Vasile Fati” din Jibou zece artişti care, după zece zile de împreună lucrare întorc astăzi, darul, prin vernisajul lucrărilor ce vor fi donate Grădinii Botanice şi, respectiv, Centrului de Cultură şi Artă al Județului Sălaj. În calitate de curator al Simpozionului, îmi revine rolul de a încerca o citire prin privire asupra

gladiatorii, în Colosseum, unde, poate, va fi asistat Augustus însuşi, Împăratul. iată, ce lasă cadou, la plecare, un artist, ioan Augustin Pop, cel care, în tensiunea travaliului artistic, s-a identificat, aproape, cu subiectul, sau, cel puţin, aşa l-am văzut eu, când l-am surprins cu obiectivul foto, în proiectul Artist in Action, ca un leu, vânând, cu ochi fioroşi, leul pe care, ca o cange, ca un harpon, pensula din mâna sa îl scotea, îl năştea din adâncurile pânzei.

WLoDziMiERz KARANKiEWiCz şi BEAtA BEBEL, soţ expoziţiei. Misiune grea, pentru că, îndelung eclozate, şi soţie, din Polonia, au adus Simpozionului aportul majoritatea lucrărilor au ieşit la vedere abia în ultima benefic al întâlnirii cu o altă şcoală de artă, un alt zi, când le-am văzut şi eu, la panotare.

ioAN AUGUStiN PoP este, ca om, un caracter cu profil puternic, care-şi apără polemic, cu străşnicie, teritoriul ideilor. Astfel, nu m-a mirat faptul că, din toată Grădina, încă din prima zi, s-a dus la cei doi lei

spaţiu cultural. Demersul lor, unitar în ansamblu, pare, totuşi, la prima privire, atât de scindat încât ai crede că acești doi artişti nici nu se cunosc.

Wlodek împrăştie monocromia pe suprafeţe mari,

în reprezentări care pot fi obiectuale, dar pot fi şi din piatră, bătrâni, ştirbi, prăfuiţi, care mai mult dorm hărţi mentale ale traseelor, reale sau imaginare, decât străjuiesc scările ce duc la fostele grajduri. din Grădină. Dimpotrivă, Beata se dedică privirii Aici intervine capacitatea, harul, forţa demiurgică a artistului, de a revrăji lumea. zece zile a ţinut zbuciumul lui ioan Augustin de a trans-pune cei doi lei pe pânze. Ce a ieşit?! Renăscuţii lei nu mai sunt îngropaţi în nisipul şi iarba grădinii. Viguroşi, plini de elan, cu ochi pătrunzători, au redevenit regi.

Proiectaţi pe albastrul ireal al unui cer mitologic, cadrul este suficient pentru a descinde în legendă.

Aceşti lei pot fi de pe timpul gloriei asiriene, străjuitori la porţile cetăţii Ninive. Ar putea fi leii deşertului, din multele poveşti ale celor o mie şi una de nopţi. Ar putea fi şi fioroşii lei cu care luptau

260

de tip macro asupra obiectelor de natură micro.

Pânzele mici, îngreunate de pasta policromă, aşezată multistrat, duc la reprezentări care, într-un figurativ rarefiat, sugerează inflorescenţe de dalii, văzute foarte de aproape, sau chiar universul celulei, văzut la microscop. Din altă perspectivă, cu repere ce trimit vag la un Jackson Pollok, spre exemplu, reprezentările amândurora pot fi citite nonfigurativ, într-o abstracţie care recompune, armonios, ordinea creaţiei, prin asumarea unor roluri de patricipare-colaborare complementare, de tip yin şi yang.

Despre familia de artişti CoRiNA şi ioAN HoRVAtH

261

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

BUGNARiU vreau să spun, în primul rând, că onorează,

florile, iarba. Acestea, pe pânzele sale, au strălucirile şi

prin participarea lor la Simpozion, emblema acestui

irizările caracteristice tehnicii folosite: uleiul.

eveniment. Dânşii reprezintă repere ale vechii şcoli

Pictorul bistriţean MARCEL LUPŞE a lăsat lucrări în care,

de artă clujene. Argumente sunt în îndelungata

parcă, a strâns verdele sevelor vitale ale Grădinii, în

activitate pedagogică, valoroasele expoziţii şi

combinaţie cu tema Castelului Wesselényi, tratată în

multiplele premii, din partea mediului artistic...

alegoria romantică a ruinei. La Jibou, ruina castelului nu

Domnul ioan Horvath, grafician, a ales ca mijloc de

este metaforă ci, deocamdată, realitate. Însă, oamenii

expresie fotografia. Într-o serie care mărturiseşte

care muncesc şi gândesc la viitorul Grădinii au nădejde

preocupări mai vechi, realizează portrete de copaci,

că, poate, la anul chiar, castelul va intra în şantier, pentru

surprinşi în ipostază monumentală şi solitară. Rezultă

a-şi recăpăta frumuseţea de altădată. Frumuseţe la care

expresii tipologice, degajând forţă, dăinuire dar, în

şi Arta, prin crearea unui spaţiu de expunere permanentă

acelaşi timp, şi fragilitatea indusă de solitudine. Cred

a artei contemporane, îşi va găsi locul.

că mesajele din titlurile acestor lucrări: Renaştere şi,

Poate că această imagine, restaurată, transpare,

respectiv, Martor peste timp nu sunt întâmplătoare

ca o viziune, în reprezentările lui RADU ŞERBAN,

şi, cel puţin eu, le simt spunând mult, dincolo de

care tratează aceeaşi temă mixtă: Grădină plus

imagine. Doamna Corina Horvath Bugnariu ne

Castel, pe care le învăluie, însă, într-o ceaţă subţire,

surprinde, pe cei care îi ştim statornicia în teritoriul

luminoasă. Această pâclă nu distruge contururile, însă

artei textile, cu abordarea temei Grădinii din vârful

estompează, până la uitare, starea de ruină, astfel

penelului înmuiat în culoare. Dar, dacă citim în CV-ul

încât, elementele prefigurate de viitoarea restaurare ar

domniei sale faptul că peste trei decenii s-a dedicat

putea fi cu anticipaţie întrezărite, ghicite, ca posibile.

predării limbajului plastic la mii de elevi, înţelegem

Până atunci, să ne bucurăm că în luna august 2013,

că surpriza nu este decât aparentă.

prin această expoziţie, Arta este, cu adevărat, expusă

DoREL DAViD MoRAR este primul sculptor prezent

în grădină, iar Grădina, transfigurată în artă. Până la

la Simpozion. El a primit invitaţia ca pe o mare

anul, artiştii vor pleca, dar aici vor rămâne pleiadele,

provocare. A început dezghiocarea unui bloc de piatră

urmele meteorice ale popasului lor artistic în Jibou.

cu o lungime de aproape patru metri. Într-un efort

Adică, aceste lucrări, care se vor adăuga la ceea ce,

care va mai dura, va amplasa, pe un loc deja ales,

de acum, nu mai este o promisiune, ci o realitate:

prima lucrare de artă monumentală în perimetrul

două colecţii de artă contemporană, una a Grădinii

Grădinii Botanice – Coloana Cerului.

Botanice din Jibou, gazda manifestării, iar cealaltă, a

De la Constanţa s-a alăturat proiectului nostru DANiELA

Centrului de Cultură şi Artă al Județului Sălaj, instituţia

ŢURCANU-CARUŢiU. Peisajele realizate de ea surprind

finanţatoare. Să ne vedem la a treia ediţie, în anul 2014.

cadrele naturii construite, grădina, într-un repertoriu frust care, însă, rezumă inventarul vegetal al Grădinii: copacul,

262

Florin Gherasim

263

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

GRĂDINA: MOTIV, CONȚINUT ȘI SCENĂ AMBIENTALĂ

invadeze spațiile florale și de vegetație riguros controlate și întreținute de gazdele noastre.

La această ediție, cele două obiective au fost atinse.

Alături de artiștii români care au răspuns invitației

Am ajuns la a doua ediție a Simpozionului de Arte

noastre – aparținători ai unor centre artistice

Vizuale Arta în Grădină. În general, nu este ușor să

importante din țară: Cluj, Bistrița, Oradea, Constanța

demarezi o acțiune culturală, dar, dacă evenimentul

și Târgu Mureş – la Simpozion au participat și doi

s-a produs, poate fi mai dificilă continuarea acestuia,

pictori remarcabili din Cestokowa, Polonia. Prezența

în sensul standardelor dorite de organizatori și a

lor a fost una de bun augur. Cu această ocazie, ne-am

așteptărilor beneficiarilor.

convins (dacă mai era cazul) că arta nu are granițe și

Manifestarea noastră este o reuniune de artiști

că limbajul ei este unul comun.

vizuali, care, în condiții excepționale, conviețuiesc,

Cu toate că nici un artist nu a lucrat direct în natură,

discută, interacționează cu reprezentanții altor

florile, vegetația, peștii, castelul, coloanele, leii din

arte, creează și, la finalul perioadei stabilite, oferă

piatră, atmosfera erau ușor de regăsit pe pânzele

lucrările realizate comunităților locale. Este un

expuse în Grădină. Această etalare a lucrărilor, de tip

act de generozitate (artiștii nu au primit onorarii

intervenție în natură, a fost una perfect acordată cu

pentru operele create) și de respect pentru ideea de

genericul și implicit cu obiectivele Simpozionului.

colecționarism, de punere împreună a mai multor

Chiar dacă lucrările au putut fi vizionate în această

lucrări de artă contemporană, care să poată fi văzute

formulă doar câteva ore, înainte și după apusul

și comentate, peste ani.

soarelui, participanții la vernisaj (dar și artiștii) au

Cu cât vor prinde viață mai multe colecții de artă

avut o deosebită experiență, unică în felul ei: de a

contemporană, pinacoteci, galerii și centre de artă,

recepta conținutul lucrărilor pe cel puțin două planuri,

publicul va fi mai aproape de tendințele artei actuale și

unul fiind cel aparținător limitelor cadrelor pânzelor și

va putea mai ușor să recepteze producțiile contemporane. celălalt, unul mai larg, contextul, sau spațiul proxim

264

La sfârșitul ediției de anul trecut, ne-am propus ca,

cu care fiecare lucrare a fost asociată. În această

pe viitor, să acordăm o dimensiune internațională

formulă de etalare, subiectul (motivul) și rezultatul

Simpozionului, prin invitarea unor artiști din Europa

creației (opera) se aflau practic pe același palier,

și, nu în ultimul rând, să încercăm ca Arta în Grădină

filtrul personal impus de artiști fiind uşor de sesizat.

să se întâmple cu adevărat, ca lucrările de pictură,

Considerăm că această experienţă – de a aduce

fotografie și sculptură, cu ocazia vernisajului, să

lucrările de artă în mijlocul motivelor, a surselor de

265

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR

inspirație – ar trebui continuată prin găsirea unor

al Județului Sălaj, dlui Daniel Săuca, managerul

formule tehnice care să permită vizionarea lucrărilor

instituției și Centrului de Cercetări Biologice „Vasile

de artă de către un număr cât mai mare de persoane,

Fati”, reprezentat de dl. director Cosmin Sicora,

într-un interval de timp extins, de ce nu, chiar și în

alături de colectivul domniei sale. De asemenea,

ambianța unor surse de lumină artificială pentru

amintim și sprijinul foarte important pentru noi

perioada pre nocturnă.

oferit de Flavius Lucăcel, vicepreședintele Asociației

Desigur, cel mai potrivit loc al lucrărilor de artă

Culturale JAD. Mulțumim sponsorilor locali și

este oferit de spațiile Muzeelor, al Galeriilor și al

sperăm că alături de noi, la edițiile viitoare, într-o

Colecțiilor de Artă. Având în vedere faptul că numărul

măsură mai consistentă să ni se alăture mediul

lucrărilor realizate în perioada Simpozionului crește

întreprinzătorilor locali şi regionali.

cu fiecare ediție, va fi nevoie de asigurarea unor

Considerăm manifestarea noastră ca fiind un tribut

spaţii de expunere adecvate. Instituțiile partenere

în memoria dlui Vasile Fati, figură vizionară și

și-au exprimat deschiderea necesară pentru punerea

emblematică pentru tot ce s-a înfăptuit în domeniul

în practică a acestui deziderat.

biologic pe aceste meleaguri, cu rezonanță

Pentru ediția de anul viitor, dorim să lărgim

națională și internațională.

ecourile Simpozionului „Arta în Grădină” prin invitarea unor artiști din Europa, America și Canada, desigur, alături de artiștii din țară. Ne propunem ca în pictură să folosim suprafețe mai mari, pentru ca impactul vizual să fie unul pe măsură. De asemenea, dorim să popularizăm rezultatele Simpozionului și în mediile de specialitate, reviste și siteuri care promovează arta contemporană, pe lângă presa locală. Tot pentru o vizibilitate mai mare vom crește tirajul catalogului Simpozionului.

De câte ori vom avea ocazia, și acum este una foarte potrivită, vom aminti și vom aduce mulțumiri instituțiilor care sprijină financiar și logistic manifestarea noastră: Centrului de Cultură și Artă

266

Radu Șerban

267

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚIILE DE BILANȚ DE LA FINALUL EDIȚIILOR edIȚIa a I-a, 2012

titlul expoziției: GRădIna aRteI Curator: FLoRIn GHeRasIM Locul: GRăDiNA BotANiCă JiBoU

GRăDiNA, o AGoRă VERDE

de plein air, prezența plenară, evidentă ori disimulată, a verdelui.

Prima ediție a Simpozionului Arta în Grădină

toate aceste considerații constituie, credem,

reunește la Jibou un grup de artiști, în ineditul

argumente ale unei generoase provocări creative,

context al Grădinii Botanice. in răstimpul a două

la care artiștii prezenți vor avea sensibile reacții,

săptămâni, pentru ei Grădina va fi locul viețuirii

într-o gamă largă de chei personale, cu răspunsuri

diurne și nocturne. Se vor trezi în armonii de păsări,

exprimate pe pânză sau carton, la șevalet, în desen

vor adormi cu țârâit de greieri. Situată pe o colină

și compoziții cromatice. iar lucrările lor reunite vor

insorită, Grădina oferă celui ajuns aici avantajul unei

fi, în expoziția de bilanț a taberei de creație, ca

priviri privilegiate, cuprinzătoare asupra desfășurării

cercurile pe ape, ecouri reverberante ale filtrelor

cotite a Văii Someșului, ca un larg amfiteatru natural, personale prin care ei vor privi și reprezenta Grădina, străjuit de piscul dealului Rona.

ca o agora verde.

După rutina fiecărei zile, tihna serilor de august

Florin Gherasim

va fi propice discuțiilor între artiști, dar și unor adevărate dialoguri ale artelor surori, cu invitați poeți și muzicieni, în recitaluri și dezbateri de idei, în răcoarea nopții, sub misterul clarului de lună.

Atmosfera acestor evenimente va conferi Grădinii statutul unei adevărate Agora a dialogului între arte.

Verdele este, desigur, semnul cromatic în puterea căruia, sub soarele lui august, natura potențează la maximum erupția vegetalului în ierburi, flori, în frunze și în roade. Verdele domină macrocosmosul și microcosmosul din alge, tot universul grădinii, iar privirile, senzațiile retiniene ale artiștilor vor inregistra, desigur, în contemplarea panoramică a peisajului, în plimbări meditative sau in sesiuni

268

269

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚII INDIVIDUALE ORgANIZATE SUB EgIDA SIMPOZIONULUI

270

EDIȚIA A X-A, 2021

EDIȚIA A IV-A, 2015

Expoziția LUCiAN MUNtEAN „Picătura de apă”

Expoziția DoREL DAViD MoRAR „Geometrii neeuclidiene”

Curator: FLoRiN GHERASiM

Curator: FLoRiN GHERASiM

Grădina Botanică Jibou

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

EDIȚIA A VII-A, 2018

EDIȚIA A III-A, 2014

Expoziția HoREA PAȘtiNA „Lumină Lină”

Expoziția LUCiAN MUNtEAN „Geografii subiective”

Curator: oLiV MiRCEA

Curator: FLoRiN GHERASiM

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

EDIȚIA A VI-A, 2017

EDIȚIA A II-A, 2013

Expoziția ANDREi CâMPAN „Dincolo de singurătate”

Expoziția RADU ȘERBAN „Altera natura”

Curator: RAMoNA NoViCoV

Curator: CăLiN StEGEREAN

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

EDIȚIA A V-A, 2016 Expoziția ANDRA FELiCiA PREDESCU „Germinații” Curator: FLoRiN GHERASiM Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

271

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A X-A, 2021

EXPOZIȚIE DE PICTURĂ LUCIAN MUNTEAN. PICĂTURA DE APĂ GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU

PICĂTURA DE APĂ

și în cadrul evenimentului Noaptea Europeană a

Știință și artă contemporană

Cercetătorilor, la invitația Institutului de Științe Spațiale.

Descriere și concept: Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou a găzduit

272

În iulie 2015 am participat la cea de-a patra ediție a

în ultimii 10 ani Simpozionul Internațional de Arte

Simpozionului de Arte Vizuale „Arta în Grădină” de la

Vizuale „Arta în Grădină”, coordonat de artistul

Jibou. Formația universitară de geolog mi-a favorizat

Radu Șerban, un proiect susținut de Centrul

inspirația spre o abordare a temei „Apa” dintr-o

de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Centrul de

perspectivă care îmbină cercetarea științifică cu vocația

Cercetări Biologice Jibou și Primăria orașului Jibou.

artistică. Astfel, la Centrul de Cercetări Biologice

În anul 2015 am participat la cea de a patra ediție

Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou am prelevat

a acestui Simpozion. Tema acelei ediții a fost „Apa

probe de apă, pe care le-am studiat apoi la microscop,

din Grădină”. Practic, fiecare artist participant avea

sub îndrumarea cercetătorilor coordonați de Oana

libertatea să se inspire și să creeze ceva legat

Sicora și Lia Mladin. Am fotografiat o lume fascinantă,

de apă, din lacurile sau din fântânile grădinii, a

cu microorganismele strânse în picăturile de apă.

bazinelor din sere, din acvarii sau chiar din ploile de

Imaginile surprind alge, cianobacterii, microorganisme

vară ce cădeau în averse.

nevertebrate. Fotografiile obținute, tratate ca obiecte

Eu am fost fascinat de la bun început de laboratorul de

estetice, le-am transpus apoi în pictură, rezultând

cercetare al Grădinii. Îmi amintea de perioada studiilor

transfigurarea artistică a universului mic în universul

din facultate. Eram curios să aflu ce conține apa de

mare. Un demers invers, ca metodă, celui promovat

fapt. Practic, o folosim zi de zi, la duș, apoi în paharul

anterior, în cadrul proiectul „Hărți imaginare”, expus la

din care o bem la masă, o vedem în lacuri, în râuri, e

ICR. În 2018 am continuat această temă cu o serie amplă

peste tot. Din fericire, deocamdată, nu ducem lipsă de

de acuarele (în jur de 70 de lucrări, dimensiuni 50×70

apă! Dar cum arată, dincolo de faptul că e transparentă

cm și 30×40 cm). Acestea au putut fi văzute în expoziția

și incoloră? Aveam ocazia să descopăr și asta era

deschisă în perioada 13-31 martie 2019 la Galeria 2ART,

foarte incitant. Timp de câteva zile am prelevat probe

Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, din cadrul Primăriei

de apă, din diferite surse ale grădinii botanice, pe

Sectorului 2, București și la Parcul Natural Văcărești,

care apoi le-am studiat la microscop, sub îndrumarea

cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, unde a avut loc și un

cercetătorilor coordonați de Oana Sicora și Lia Mladin.

workshop de pictură pe această temă.

Banala picătură de apă, pe care în general o

În noiembrie 2020 acest proiect a fost prezentat

subevaluăm, zicând: „… ce mare lucru, e doar o

picătură de apă; e mai nimic…”, devine paradoxal

În cadrul Centrului de Cercetări Biologice din Jibou se

poarta spre un microunivers fascinant. Analizând-o

fac studii în domeniul biologiei vegetale şi moleculare.

la microscop, ai șansa să descoperi că viața se

În prezent, cercetătorii de la Jibou lucrează la un amplu

manifestă prin forme nebănuite. Prin binocularul

program de studiere a cianobacteriilor (algele

microscopului priveam cu emoție cum anumite forme

albastre-verzi, microscopice, care sunt prezente

din acea peliculă de apă, se mișcă, se deplasează,

în toate mediile acvatice) și a speciilor care au

trăiesc! Cu toate că evident, știam că există

capacitatea de a produce biohidrogen.

microorganisme în apă, eram fascinat să le descopăr.

„Studiem aceste specii în perspectiva utilizării lor ca

transparente, cu forme fragile, abia conturate,

sursă regenerabilă pentru obținerea hidrogenului.

cu nuanțe de verde, gălbui sau maro vedeai cum

Într-un timp scurt, se pot obține cantități mari

acele vietăți se deplasează, respiră sau mănâncă.

de cianobacterii în bioreactoare. Această metodă

După uluirea descoperirii am trăit și un moment de

inovativă poate deveni o alternativă la combustibilii

rușinare față de ignoranța și a neconștientizării de

fosili din care se obține energie în prezent, dar care

până atunci. Cât de diversă și complexă e viața și ce

sunt în resurse epuizabile”, a declarat directorul

dovadă de egoism dăm atunci când ne plasăm mai

științific al Centrului, Lia Mladin.

totdeauna în centrul atenției… nimic nu începe și nu se termină cu noi, darămite Universul!

Lucian Muntean

273

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A VII-A, 2018

EXPOZIȚIE DE PICTURĂ HOREA PAȘTINA. LUMINA LINĂ; CURATOR: OLIV MIRCEA GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

LUMINĂ LINĂ

la un „mod tactil” de a vedea, deschizîndu-l către o nemărginită înălțime și o profundă adîncime.

A face gol în tine ca să te umpli de muzica formelor

Horea Paștina atrage atenția în picturile lui la

și a culorilor lumii este o operațiune esențialmente

tăcerile care trebuie ascultate. El dezvăluie faptul că

meditativă. Pictorul devine un ochi atent, o mare ureche

în lume se ascunde ceva solemn, ceva tainic, ceva

deschisă lumii, un suflet chemat să vădească frumusețea.

sacru. Din liniște și din ordinea firescului se apropie, mișcător în felul lui, „sacrul”. Privitorului i se propune Albul dominant dezvăluie taina lăuntrică a luminii să ia acest cuvînt în serios uitînd că unele cuvinte

și înfățișează diferitele ei grade de vizibilitate,

s-au tocit prin nefirească întrebuințare. Vedem în

sporind enigma absenței și a prezenței, făcînd să se

tot ceea ce pictează Horea Paștina ceva tainic, ceva

ivească, discret, la vedere, mandorla, octogonul. E o

care trebuie privit și ascultat, străin și totuși familiar. deșteptare a sufletului, un urcuș spiritual, o mișcare Este ceva ce devine limpede în lumina zorilor de zi, în

înspre interior și o adîncire în formă, un urcuș spre

vastitatea cerurilor și totuși ceva care este asemeni

o realitate simbolică, nematerială. E prin urmare, o

și totuși altfel decît lumea din jur. Orizonturile pe

deșertare de sine în formă. Horea Paștina împlinește,

care pictorul i le înfățișează privitorului par a se

în configurările micilor fragmente de real, adevărate

deschide și a deveni, în exces, transparente.

definiții metafizice și embleme de transcendență.

El mută tainele și se lasă co-naturalizat la puterile

Comandamentele lăuntrice ne spun că ceea ce privim

secrete care joacă în univers. Pentru el frumusețea

trebuie văzut ca ceva solemn, abisal, veșnic, sacru.

ademenitoare – de o sensibilitate palpabilă și

Trebuie să vedem în lume o prezență suprafirească –

fecundă – dezvăluie tensiunea „geometriilor eterice”

lumina spontană a unei prezențe tainice – o prezență

care vorbesc indirect despre frumusețea divinului.

care se arată ca o adiere, ca o deschidere, ca un

274

a-fi-aici. Privitorul se simte și el părtaș prin propria-i

„Mandorla” care apare explicit în acest ultim răstimp

spontaneitate, nu se știe cum, la un ceva ce devine

în lucrările lui sugerează prin geometria eterică care

pentru el „numinosul” însuși. Înțelesurile picturii lui

evocă creșterea spirituală ca mijloc de înțelegere

Horea Paștina trebuie păzite, îngrijite și exersate

și de trăire a transcendentului. „Mandorla” devine

pentru a nu se destrăma. Pictura lui își propune să

astfel „locul teologic” care desemnează și luminează

îndestuleze vederea, să o limiteze, să o elibereze de

spațiul privilegiat al gloriei nemuritoare. Prin forma sa

confruntarea ei cu nevăzutul. Pictorul cheamă ochiul

geometrică ea apare ca un romb cu unghiurile laterale

rotunjite semnificînd unirea cerului și a pămîntului, a lumilor inferioare cu cele superioare. Pictorul eliberează forma restituind paradisul în figură cu conștiința că omenescul conspiră cu inocență creatoare către cer.

Expoziția lui Horea Paștina ni-l înfățișează pe pictor ca pe o inimă mereu deschisă epifaniei. oliv Mircea

275

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A VI-A, 2017

EXPOZIȚIE DE PICTURĂ ANDREI CÂMPAN. DINCOLO DE SINGURĂTATE; CURATOR: RAMONA NOVICOV GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

ABSENŢE, TRANSPARENŢE, GLOBURI DE CRISTAL

doar presimţi că, dincolo de zidurile netede, cu alură toscană, ceva s-ar putea întâmpla, deşi nu e deloc necesar. Tuşa picturală e discretă, egală cu ea însăşi, ca o respiraţie. Aşa e şi tuşa iconarilor şi

„Am vrea să nu fim nicăieri, să nu avem adresă, şi să nu fim de

a maeştrilor mistici prerenascentiști, când pictura

găsit decât aşa, sub o anumită lungime de undă care să fie a

era un murmur franciscan, o sugestie angelică.

fiecăruia, aşa cum îşi au substanţele chimice spectrul lor exact.

Aceasta vrem: să fim în fapt ceea ce suntem în fond, o simplă vibraţie”.

Tocmai de aceea, pictura lui Andrei nu foloseşte uleiul, ci emulsia cuminte şi curată a iconarilor. Ea

Constantin Noica, „Simple introduceri la bunătatea timpului

învăluie formele singuratice din tablouri în aura

nostru”

absenţei lor, le transformă în epure, încât par prinse, cu pulberea lor de lumină, în bucăţi de chihlimbar.

„Am vrea să nu fim nicăieri” – sub semnul acestei

„Poate că această grădină există doar la umbra

dorinţe obscure aş pune toate imaginile lui Andrei

pleoapelor noastre întredeschise”, spune Italo

Câmpan. E una din dorinţele pe care le exprimă

Calvino în „Oraşele invizibile”. Aşa mă uit la picturile

icoanele bizantine, pictura maeştrilor trecentişti

lui Andrei, cu pleoapele întredeschise, ca la acele

sau drumurile pelerinilor: dorinţa de a fi liberi,

semisfere de sticlă ale copilăriei, cu nisipuri albe ce

de a lăsa doar urme evanescente, siaje, asemeni

se transformau în fulgi de nea, dacă le întorceai. Cred

sunetului mării în cochilii goale, asemeni urmelor

că şi acest lucru ne spune, în mod poetic şi delicat,

paşilor de pelerini în praful drumurilor, asemeni

pictura lui: miracolul e la îndemână, dar e dincolo.

foşnetului vântului printre frunze. Aşa sunt şi

Atâta timp cât putem crede asta, că putem răsuci

subiectele imaginilor lui Andrei: intangibile. Oricât

globul de cristal, nu suntem singuri.

ai privi-o, pictura lui te trimite mereu dincolo de ea. Nu te lasă să te ataşezi de nimic anume, de ceva sau cineva, căci toate sunt absente. Nu mai e nimeni. Au fost, poate vor veni din nou, dar acum, în clipa în care îi privim pictura, suntem singuri, fără interlocutori. Copacii au aceeaşi vibraţie a verdurii, casele au aceleaşi geamuri oarbe, şi atât.

Ne putem închipui doar foşnetul frunzelor, ca în parcul din „Blow-up”, filmul lui Antonioni, şi putem

276

Ramona Novicov

277

ExPoziȚiiLE SiMPozioNULUi

ExPOZIȚII INDIVIDUALE ORgANIZATE SUB EgIDA SIMPOZIONULUI

edIȚIa a V-a, 2016

ExPoziȚiE DE PiCtURă andRa FeLIcIa PRedescu. GeRMInaȚII; cuRatoR: FLoRIn GHeRasIM GALERiA CENtRULUi DE CULtURă Și ARtă AL JUDEȚULUi SăLAJ Expoziția de la Centrul de Cultură și Artă al

motive de compoziție în care semnele și simbolurile

Județului Sălaj o dedic mamei mele, pentru că azi

răspund unei nevoi de echilibru interior.

este parastasul de 40 de zile de la plecarea ei spre cele veșnice.

Felicia Predescu,

o expoziție care stă sub semnul crucii și exprimă o

octombrie, 2016

evidentă aplecare spre arta conceptuală cu rezonanțe abstracte, în care „germinațiile” sunt imagini ale renașterii, cu referire la un loc magic, precum Grădina. Deplin stăpână pe mijloace și tehnici de exprimare Și pentru că am pictat multe „Grădini”, încă din anul

artistică, Felicia Andra Predescu a ales, pentru această

1997, cum ar fi: „Grădina deliciilor” și „Grădinile cerului”, expoziție, ciclul de pânze intitulat „Gerrminații”, care în seria de lucrări „Germinații” am încercat stabilesc

este reprezentativ pentru evantaiul de teme, motive

o sinteză, o metaforă a Grădinii care apare ca un

și căutări experimentate de-a lungul multor ani de

spațiu geometrizat, uneori centrat precum o mandală

neobosită activitate artistică și sintetizează, dincolo

cu simboluri. Grădina cu germinațiile ei a devenit un

de culori și tonuri, fiorul liric care străbate creația și,

spațiu ideal, o alternanță de lumini și umbre, un dialog deopotrivă, firea artistei. între cer și pământ, un loc plin de lumină. Culorile sunt tonice, calde, tușa păstoasă, iar cercul și pătratul devin Florin Gherasim

278

279

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A IV-A, 2015

EXPOZIȚIE DE SCULPTURĂ AUTOR ȘI CURATOR: DOREL DAVID MORAR. GEOMETRII NEEUCLIDIENE GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

GEOMETRII NEEUCLIDIENE

Cerului şi Pasărea duhului. Ambele întruchipează duhul nelegat de trup, pe care l-am numit în altă ocazie Mimesisul duhului.

Această expoziţie stă pentru mine sub semnul

În tipologia noastră culturală, problema întrupării,

surprizei, a surprinderii. Cu toate că știam încă

a întruchipării (a Arătării, ca să mă exprim în

de anul trecut de această posibilă invitaţie, iar

termenii lui Vasile Gorduz) este esenţială în

o apropiere de Zalău o doream de multă vreme,

atitudinea faţă de Sculptură.

ca unul născut în Sălaj, la câteva sate de Topa lui

Ne aflăm aici şi în plină temă filosofică

Ioan Alexandru, nu mă simţeam pregătit pentru o

eminesciană, atunci când am atribuit numele

expoziţie, aici şi acum.

Archaeus acestei posibilităţi de „a fi”, acestei

Răspunzând invitaţiei, mi-am propus să vă prezint

posibile întrupări / întruchipări.

câteva piese de sculptură, care reflectă, în parte, preocupările mele de atelier, câteva teme prin

Coordonatele: Materie – Spirit; Timp – Veşnicie;

care pendulez, între tiparul identitar al culturii

Relativ – Absolut (aici-acolo); Mister – Revelaţie;

tradiţionale, în care m-am născut, şi rostul universal

Entropie – Teleonomie (viaţă-moarte), sunt Esenţele

al culturii, trecute prin filtrul propriului fel de a fi.

pe care încerc să le surprind, la rândul meu, în forme

De la Brâncuşi încoace, cheia descifrării unei

aparent efemere, fragile, dar care sunt de fapt

lucrări este concentrată în titlul ei. Titlul expoziţiei,

Temeiurile pe care este aşezată Lumea aceasta, cu

„Geometrii neeuclidiene”, este încă o mare provocare

toate cele văzute şi nevăzute ale ei.

pentru umanitate, la scară universală. Am fost obişnuiţi că distanţa cea mai scurtă între două puncte este linia dreaptă. Geometria lui Euclid. Aflăm de la savanţi că în Univers lucrurile nu stau aşa; distanţa cea mai scurtă între două puncte este linia curbă. Poate fi, uneori, peste puterea noastră de înţelegere, dar trebuie să ne obișnuim cu acest „alt fel” de a privi, de a înţelege universul în care vieţuim.

Pe de altă parte, coborând în adâncul identitar, duhul locului, cum îi mai spunea Noica, avem două semne tipice care coboară până în preistorie: Coloana

280

Dorel David Morar

281

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A III-A, 2014

EXPOZIȚIE DE PICTURĂ LUCIAN MUNTEAN. GEOGRAFII SUBIECTIVE; CURATOR: FLORIN GHERASIM GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

LUCIAN MUNTEAN, PICTORUL GEOGRAF

după glorioase cuceriri, privea hărţile, altfel. Punctele acelea, aflate la intersecţia reţelelor de linii, deveneau saci plini cu amintiri. Când, în clipe de

Lucian Muntean este un ardelean mutat la Bucureşti,

răgaz şi de inspiraţie, a luat pensulele în mână şi s-a

în numele artei, am putea spune, cu trimitere la

aşezat la şevalet, au ieşit aceste lucrări, pictate parcă

implicarea sa, dinamică şi eficientă, în promovarea,

peste hărţi. Pentru Lucian experienţa cunoaşterii,

prin noile canale media a evenimentelor din viaţa

a cuceririi lumii prin călătorii nu poate fi desprinsă

artistică şi a artiştilor contemporani, din toată ţara.

de hărţi. Ele sunt prezente şi aici, pe pânză, în

Artist polivalent, în privinţa mijloacelor şi genurilor

palimpsest.

de exprimare, el a realizat, la Jibou, lucrări de şevalet, expresie a unei priviri exterioare, dintr-un ochi

De aceea lucrările expuse sunt impresiile de călătorie

visător aflat, aerian, deasupra Grădinii, un fel de hărţi ale unui pictor care nu uită că este geograf. Şi pentru imaginare. Pasiunea pentru călătorii, pe care o are

că acest proiect, încorporând atâtea experienţe,

de când se ştie, l-a orientat pe Lucian Muntean spre

trebuia să poarte un nume, un singur nume, l-am

Facultatea de Geografie. Acolo a ajuns să cerceteze,

intitulat Geografii subiective.

ca instrumente specifice ale cunoaşterii, hărţile de tot felul, care l-au fascinat şi pe care le privea şi ca obiecte estetice. Îl pasionau culorile, liniile, punctele lor. Hărţile, fizice, politice, economice, militare, istorice, geologice, realizate pe carton sau, asemeni picturilor, pe pânză, spuneau poveşti despre locuri la care îl îndemnau să ajungă.

Apoi, Lucian a călătorit mult, cu pasul, cu maşina, cu avionul şi a vizitat unele dintre aceste locuri, cu hărţile în rucsac sau în mână. Acolo, liniile şi punctele de pe hartă se transformau în străzi, parcuri, ziduri de cetate, muzee, galerii de artă, cafenele, oameni şi obiceiurile lor, zile şi nopţi cu experienţe de neuitat. Întors acasă, ca un războinic

282

Florin Gherasim

283

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚII INDIVIDUALE ORGANIZATE SUB EGIDA SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A II-A, 2013

EXPOZIȚIE DE PICTURĂ RADU ȘERBAN. ALTERA NATURA; CURATOR: CĂLIN STEGEREAN GALERIA CENTRULUI DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI SĂLAJ

DE LA CAUZĂ LA EFECTE

insistent) exersate. Nu ştiu de ce am fost învăţaţi să sancţionăm speculaţiile, să credem că efectul tehnic este inferior unei realizări cam de acelaşi nivel, dar

Sincron, în epoca anilor 90, cu mişcarea neo-ortodoxă

obţinută mult mai frământat, mai ostenit. Poate că

din România, Radu Şerban s-a „dedulcit” în deceniul

e o anatemă aplicată uşurinţei, freneziei vecină cu

care a urmat cu diverse experienţe picturale ce s-au

excesul, cu păcatul.

îndepărtat de imaginea sacrului, în favoarea unui

În cazul de faţă, Radu Şerban a reluat şi a reluat,

„lumesc” al imaginii, în care anecdota făcea figură

poate, aceleaşi ample pensulaţii, în speranţa

primă. Când spunem anecdotă, spunem personaje,

că efectele vor fi tot mai concludente, că acest

recurs la figurativ, adică. Ştim, figurii umane, în orice

exerciţiu va exploda în sublim. Este, probabil,

abordare plastică, adică oricare ar fi ea din punct de

un exerciţiu ce frizează vanitatea, un alt păcat

vedere stilistic şi în orice epocă, îi este circumscrisă

trecut la index.

povestea. Chiar în cele mai elementare configurări,

Indiferent de rezultat, cert pare faptul că artistul,

diluată ca substanţă sau propusă în limbajul

ca un gimnast care, prin repetiţia mişcării, devine

esenţializat al artei brute, cum făcea Radu Şerban

tot mai sigur pe articulaţiile sale, a dobândit

atunci, figura spune sau atrage lângă ea o poveste.

un repertoriu de efecte pe care le pune în operă

Interesul pentru personaj a fost treptat părăsit în

în această etapă, a ultimilor doi ani, în care se

favoarea scenografiei, a elementelor de anturaj ale

întoarce la figurativ. Un figurativ care nu seamănă

figurii umane, diverse ambianţe din care „actorii”

deloc cu cel din deceniile trecute, un figurativ ce

au fost, treptat, excluşi. O excludere din care n-a

poartă diafana încărcătură a frotiurilor cunoscute,

plecat şi naraţiunea pentru că, uşor de recunoscut,

în care exersează alte transparenţe sau forme,

elementele rămase continuau să spună, dacă nu o

găsite prin efectele de atelier provocate în

poveste a lor, atunci, o poveste despre absenţe.

substanţă cromatică.

Într-o dialectică ce a continuat să fie a excluderilor,

Efectul devine „personaj” chiar dacă uşurinţa

până la abstract, Radu Şerban şi-a radicalizat, în

obţinerii lui riscă să alunece în facil. Pare

anii următori, într-atât de mult discursul artistic,

un demers în care naturii, obiect declarat al

încât a trecut decis la o altă identitate plastică. Una

preocupărilor sale, îi propune tandru să semene

cvasi abstractă (cu o fază intermediară de distante

cu tablourile sale şi nu invers.

aluzii figurative), a unor registre cromatice aplicate succesiv, prin transparenţe insistent (poate prea

284

Călin Stegerean

285

EXPOZIȚIILE SIMPOZIONULUI

EXPOZIȚII CU CARACTER RETROSPECTIV RETROSPECTIVA CELOR CINCI EDIȚII ALE SIMPOZIONULUI, 2016 TITLUL EXPOZIȚIEI: ARTA ÎN GRĂDINĂ CURATOR: OLIV MIRCEA GALERIA „ARCADE 24” BISTRIȚA

ARTA ÎN GRĂDINĂ

vrednicia lor de artişti ştiu de cum au intrat că peisajul este un exces de prezenţă şi că savoir-vivre al meu nu este suficient. Grădina nu trebuie privită ca un spaţiu

Pentru artistul vizual de astăzi grădina este scenă a

al excesului de umanitate care videază natura de

posedării și domesticirii naturii. Este un ingredient

sensurile ei proprii, ci dimpotrivă, ca un spaţiu căruia

important al locuirii, ușor asociabil cu locuirea poetică.

artistul prin prezenţa lui îi adaugă ceva ce zeii de mult

Grădina este un topos al excesului de prezență; înţeleasă

îmblînziţi nu au reuşit să facă să transpară privirii

ca parabolă a organicului; şi ca spațiu ordonat de

omului ca toţi oamenii. Epoca noastră care este în

repere. În grădină, lumina, devine operator al cunoașterii

definitiv a enviromentului, lucru desigur neîntîmplător,

unitive. „Locul” – grădina – devine pentru artistul vizual

nu se fereşte să ne mai ofere un prilej de configurare a

o noțiune temporală în care realitatea devine dinamică,

unei geografii culturale cu valenţe de expresivitate în

formată fiind din ritmuri, semne, tensiuni care așteaptă

ordinul vizualităţii. Închisă sau deschisă, îmbrățișând

să fie pictate, desenate, sculptate. În grădină abstracția,

pomi, dealuri, cupole, turnuri de biserică, elemente

figuralul, realitatea și semnificația se condiționează

de arhitectură domestică, flori, frunzișuri, arhitecturi

mutual. Grădina este un loc al întâlnirii cu narațiunea

nobiliar-eroice, ferestre, cursuri de apă, grădina devine

pedagogică a unei vieți care adună și face să trăiască

pentru artiști loc al așteptării revelației, loc al uimirii și

împreună sentimentul cosmic, liniștea așteptării,

minunării, loc al spațiului modelator al sufletului noetic,

sentimentul nostalgic, melancolia unei regăsiri a sinelui

loc al itineranței. Grădina este loc privilegiat al odihnei în

celui mai adânc, și uneori, un greu definibil orizont utopic. care omul ca toți oamenii, poate vedea trecerea subtilă Ca topos al egalității și loc de paradisiacă indistincție,

de la peisajul formal geometric la aparența formală

grădina devine după inspirata observație a lui Lucian

a dezordinii. Pictorul, artistul vizual, el însuși devine

Blaga, un loc al reveriei prielnice ottiumului, al reculegerii

grădinar și ocrotitor al naturii, care modelează și

autoscopice, al atenției îmbunătățite, al spațiului în care

aranjează înconjurul său natural pentru a putea fi citit.

se poate împlini o adevărată viață contemplativa. Grădina Expoziția de astăzi, reunind un important număr intervine modelator asupra omului așa cum, iată, la

de artişti de primă mărime, înfățișează grădina ca

rându-i și omul intervine asupra grădinii.

un produs artistic dinamic, ori ca pe un spațiu al

În grădina de la Jibou (Grădina Botanică „Vasile Fati”

„împărăției”, dar și ca o expresie a „rupturii” de

) există o grijă pentru detalii specifice civilizației

civilizaţie şi cultura în care trăim.

occidentale. Aici peisajul apare printr-o convertire a naturalului locului pentru că cei care ajung aici prin

286

Oliv Mircea

287

ARTA ÎN GRĂDINĂ 10 EDIȚII

I 2012-2021

MATERIALE DOCUMENTARE ȘI DE PREZENTARE CAtALoAGELE EDiȚiiLoR CAtALoAGE Și PLiANtE ALE ExPoziȚiiLoR iNDiViDUALE

Încă de la prima ediție am considerat necesară documentarea manifestării noastre. Am conceput un format de catalog care, la început, a cuprins date despre artiști, lucrările realizate și câte un comentariu critic despre expoziția de la finalul ediției. În următoarele cataloage, pe măsură ce activitățile simpozionului s-au înmulțit, acestea și-au găsit locul în cuprinsul acestora. Am realizat zece cataloage, câte unul pentru fiecare ediție precum și alte cataloage și pliante pentru expozițiile individuale.

Cataloagele au fost tipărite în condiții grafice foarte bune, sub sigla următoarelor edituri: Eikon, Limes și Mega din Cluj-Napoca și Caiete Silvane din zalău.

288

EDIȚIA A X-A, 2021

EDIȚIA A V-A, 2016

CATALOGUL SIMPOZIONULUI

CATALOGUL SIMPOZIONULUI

Format: 28x21 cm

Format: 16x22 cm

Editura „Caiete Silvane”, Zalău

Editura „Limes”, Cluj-Napoca Editura „Caiete Silvane”, Zalău

EDIȚIA A IX-A, 2020 CATALOGUL SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A IV-A, 2015

Format: 28x21 cm

CATALOGUL SIMPOZIONULUI

Editura „Caiete Silvane”, Zalău

Format: 16x22 cm Editura „Limes”, Cluj-Napoca

EDIȚIA A VIII-A, 2019 CATALOGUL SIMPOZIONULUI

EDIȚIA A III-A, 2014

Format: 28x21 cm

CATALOGUL SIMPOZIONULUI

Editura „Caiete Silvane”, Zalău

Format: 16x22 cm Editura „Eikon”, Cluj-Napoca

EDIȚIA A VII-A, 2018 CATALOGUL SIMPOZIONULUI

Editura „Caiete Silvane”, Zalău

Format: 28x21 cm

EDIȚIA A II-A, 2013

Editura „Caiete Silvane”, Zalău

CATALOGUL SIMPOZIONULUI Format: 16x22 cm

EDIȚIA A VI-A, 2017 CATALOGUL SIMPOZIONULUI

Editura „Eikon”, Cluj-Napoca

Format: 16x22 cm

EDIȚIA A I-A, 2012

Editura „Limes”, Cluj-Napoca

CATALOGUL SIMPOZIONULUI

Editura „Caiete Silvane”, Zalău

Format: 16x22 cm Editura „Eikon”, Cluj-Napoca

289

MAtERiALE DoCUMENtARE Și DE PREzENtARE

CATALOAgELE EDIȚIILOR

cataLoGuL edIȚIeI a X-a, 2021 Curatorul Simpozionului: ioan Gînscă Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Sorin tîrt (tD Studio) Foto: Radu Șerban, Lucian Muntean, Florin Gherasim Corectură: oana-Maria Barariu-Săvuș iSBN: iSBN 978-606-914-203-5, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: „Mega”, Cluj-Napoca 2022

cataLoGuL edIȚIeI a IX-a, 2020 Curatorul Simpozionului: Radu Șerban Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Radu Șerban, Florin Gherasim Corectură: oana-Maria Barariu-Săvuș iSBN: 978-606-914-163-2, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: „Mega”, Cluj-Napoca 2021

290

cataLoGuL edIȚIeI a VIII-a, 2019 Curatorul Simpozionului: Vasile Cioca Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Radu Șerban, Eugen Moritz, Florin Gherasim Corectură: oana-Maria Barariu-Săvuș iSBN: 978-606-914-114-4, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2020

cataLoGuL edIȚIeI a VII-a, 2018 Curatorul Simpozionului: oliv Mircea Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Radu Șerban Corectură: oana-Maria Barariu-Săvuș iSBN: 978-606-914-093-2, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2019

291

cataLoGuL edIȚIeI a VI-a, 2017 Curatorul Simpozionului: Ramona Novicov Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Radu Șerban, Ramona Novicov Corectură: oana-Maria Barariu-Săvuș iSBN: 978-606-799-132-1, Editura „Limes”, Cluj-Napoca iSBN: 978-606-914-043-7, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2017

cataLoGuL edIȚIeI a V-a, 2016 Curatorul Simpozionului: Florin Gherasim Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Coordonator activități conexe: Flavius Lucăcel Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Radu Șerban, Florin Gherasim, Sebastian olaru iSBN: 978-606-799-003-4, Editura „Limes”, Cluj-Napoca iSBN: 978-606-914-018-5, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2016

cataLoGuL edIȚIeI a IV-a, 2015 Curatorul Simpozionului: Florin Gherasim Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Coordonator activități conexe: Flavius Lucăcel Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Lucian Muntean, Radu Șerban iSBN: 978-973-726-933-1, Editura „Limes”, Cluj-Napoca iSBN: 978-973-53-1631-0, Editura „Risoprint”, Cluj-Napoca tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2015

292

cataLoGuL edIȚIeI a III-a, 2014 Curatorul Simpozionului: Florin Gherasim Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Lucian Muntean, Radu Șerban, Florin Gherasim iSBN: 978-606-711-127-9, Editura „Eikon”, Cluj-Napoca iSBN: 978-973-8464-56-9, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2014

cataLoGuL edIȚIeI a II-a, 2013 Curatorul Simpozionului: Florin Gherasim Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Wlodzimierz Karankiewicz, Radu Șerban, Florin Gherasim iSBN: 978-973-757-897-6, Editura „Eikon”, Cluj-Napoca tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2013

cataLoGuL edIȚIeI I, 2012 Curatorul Simpozionului: Florin Gherasim Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu Șerban Consultant grafică: Duiliu Crișan Foto: Dorel Găină, Radu Șerban, Florin Gherasim iSBN: 978-973-757-702-3, Editura „Eikon”, Cluj-Napoca tipar: „GPo”, Cluj-Napoca 2012

293

MAtERiALE DoCUMENtARE Și DE PREzENtARE

CATALOAgE ȘI PLIANTE ALE ExPOZIȚIILOR INDIVIDUALE

294

EDIȚIA A VII-A, 2018

EDIȚIA A IV-A, 2015

Catalogul:

Pliantul:

HoREA PAȘtiNA „Lumină Lină”

DoREL DAViD MoRAR „Geometrii neeuclidiene”

Format: 29,7x21 cm

Format: 20x15 cm

EDIȚIA A VI-A, 2017

EDIȚIA A III-A, 2014

Catalogul:

Pliantul:

ANDREi CâMPAN „Dincolo de singurătate”

LUCiAN MUNtEAN „Geografii subiective”

Format: 15x21 cm

Format: 15x11 cm

EDIȚIA A V-A, 2016

EDIȚIA A II-A, 2013

Pliantul:

Catalogul:

ANDRA FELiCiA PREDESCU „Germinații”

RADU ȘERBAN „Altera natura”

Format: 20x15 cm

Format: 20x23 cm

cataLoGuL: HoRea PaȘtIna. LuMInă LInă, 2018 Catalog lansat în cadrul ediției a Vii-a a Simpozionului, cu ocazia expoziției de pictură a artistului Curatorul expoziției: oliv Mircea Galeria CCAJS, zalău Concepție și fotografii: Radu Șerban iSBN: 978-606-914-074-1, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: Color Print, zalău 2018

cataLoGuL: andReI cÂMPan. dIncoLo de sInGuRătate, 2017 Catalog lansat în cadrul ediției a Vi-a a Simpozionului, cu ocazia expoziției de pictură a artistului Curatorul expoziției: Ramona Novicov Galeria CCAJS, zalău Concepție și fotografii: Radu Șerban iSBN: 978-606-914-045-1, Editura „Caiete Silvane”, zalău tipar: GPo. Cluj-Napoca 2017

295

MAtERiALE DoCUMENtARE Și DE PREzENtARE

CATALOAgE ȘI PLIANTE ALE ExPOZIȚIILOR INDIVIDUALE

PLIantuL: FeLIcIa andRa PRedescu. GeRMInaȚII, 2016 Pliant prezentat în cadrul ediției a V-a a Simpozionului, cu ocazia expoziției de pictură a artistei Curatorul expoziției: Florin Gherasim Galeria CCAJS, zalău Concepție și fotografii: Radu Șerban tipar: FastPrint. Cluj-Napoca 2016

PLIantuL doReL daVId MoRaR. GeoMetRII neeucLIdIene, 2015 Pliant prezentat în cadrul ediției a iV-a a Simpozionului, cu ocazia expoziției de sculptură a artistului Galeria CCAJS, zalău Concepție și fotografii: Radu Șerban tipar: FastPrint. Cluj-Napoca 2015

296

PLIantuL: LucIan Muntean. GeoGRaFII subIectIVe, 2014 Pliant prezentat în cadrul ediției a iii-a a Simpozionului, cu ocazia expoziției de pictură a artistului Curatorul expoziției: Florin Gherasim Galeria CCAJS, zalău Concepție și fotografii: Duiliu Crișan tipar: FastPrint. Cluj-Napoca 2014

cataLoGuL: Radu ȘeRban. aLteRa natuRa, 2013 Catalog lansat în cadrul ediției a ii-a a Simpozionului, cu ocazia expoziției de pictură a artistului Curatorul expoziției: Călin Stegerean Galeria CCAJS, zalău Concepție grafică: Duiliu Crișan iSBN: 978-973-757-896-9, Editura „Eikon”, Cluj-Napoca tipar: GPo. Cluj-Napoca 2013

297

298

ARTA ÎN GRÃDINÃ Simpozion Internaþional

de A r t e V i z u a l e

FLASHBACK

Materialul acestui album reprezintă o sinteză a ceea ce s-a realizat la Grădina Botanică din Jibou, în cadrul Simpozionului internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, câte 10 zile pe an, în cadrul a 10 ediții desfășurate consecutiv în decurs de 10 ani, 2012-2021. tabăra de creație, lucrările realizate de către artiști în timpul avut la dispoziție, documentările, atelierele de creație pentru copii, activitățile conexe, materialele vizuale și expozițiile, toate acestea aglutinate într-un format unic de Simpozion, au produs rezultate notabile care pot fi circumscrise unei istorii culturale recente la Jibou. Acest profil cultural al Simpozionului se poziționează contrapunctic în relație cu notorietatea Grădinii Botanice, cu oferta ei turistică de excepție și cu Centrul de Cercetări Biologice de aici. Aceste realități recente, fără îndoială, sunt privilegiate de ambianța istorică a Castelului Wesselényi.

Doresc să aduc mulțumiri celor 71 de artiști care au creat aici sau și-au prezentat cele mai recente preocupări ale lor. Adresez mulțumiri tuturor personalităților care au susținut lecturi publice, concerte de muzică și demonstrații culinare în cadrul Simpozionului. De asemenea, mulțumesc celor care au susținut proiectul nostru, instituții publice, firme sau persoane fizice și publicului care a participat la evenimentele noastre cu fidelitate, începând din vara anului 2012.

Ne exprimăm regretul și compasiunea față de colegii noștri artiști și față de personalitățile orașului care nu mai sunt printre noi. În activitățile noastre viitoare din cadrul Simpozionului vom include momente speciale în care ne vom reaminti și vom cinsti memoria celor mutați într-o altă lume. În final, doresc să îmi exprimăm recunoștința față de familia Fati, pentru ceea ce au făcut membrii ei pentru Grădina Botanică din Jibou, fiecare după înzestrarea, priceperea și dăruirea de care au dat dovadă.

Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului

299

INDEX

AILINCĂI, Cornel | 34

GROZA, Mircea | 218

PAMFILOIU, Laura | 158, 200

ANIȚEI, Gabriela | 35

GYÖRFI-DEÁK, György | 164

PAPUC, Alexandru | 88

ANTONESCU, Alexandru | 36

GYÖRFI, Simone | 152

PAȘTINA, Horea | 89

ANTONESCU, Crina | 38

GORCEA, Mihaela | 68

PAȘCALĂU, Mariana | 90, 226

ANTONIU, Ioana | 40

HOBLEA, Daniel | 148

PETEAN, Mircea | 144

ARPAD, Fabian | 41

HORVATH BUGNARIU, Corina | 45

PICA, Teodora | 91

BALTĂ, Ionel | 42

HORVATH BUGNARIU, Ioan | 46

PICOVICI, Alexandru | 92, 226

BEBEL, Beata | 43

HORVATH, Diana | 144

PICOVICI, Mariana | 93, 226

BOCA, Călin | 144

HORVATH, Florin | 144

POP, Blanca Alina | 94

BORGÓ | 44

HUBENCO, Teodora | 69

POP, Ioan Augustin | 24, 96

BUNESCU, Alexandru | 47

HUBENCO, Vasile | 70

POP, Milena Augusta | 95

CĂLINESCU, Lucia | 48

IONICĂ, Pîrvu | 188

PORUMB, Cristian | 98

CÂMPAN, Andrei | 50

ISTRATE, Vasile | 71

PREDESCU, Felicia Andra | 99, 276

CHINSCHI, Teodora | 51

KARANKIEWICZ, Wlodzimierz | 72

PROTASOV, Iuriy | 100

CIOCA, Vasile | 18, 180, 204, 206, 208,

LEHENE, Marius | 73

PULBERE, Radu | 101

210, 234

LUCACIU, Marcel | 146

RĂDUCAN, Constantin | 102

CIUMĂRNEAN, Carmen | 149

LUCĂCEL, Flavius | 142

RĂDUCAN, Flora | 103

CODOIU, Valentin | 52, 166

LUPȘE, Marcel | 74

RUS, Mara Alessia | 140

CRIȘAN, Iulia | 54

MARINCAȘ, Mira | 75

SĂUCA, Daniel | 8, 148

CRIȘAN, Duiliu | 53

MEDVE, Aurel | 162

SÂRBULESCU, Mihai | 104

DIȚOIU, Cristian | 55

MICU, Alice Valeria | 146

SICORA, Cosmin | 9

DOBRE, Marian | 56

MIHAIU, Virgil | 182

STEGEREAN, Călin | 282

CRĂCIUN DOBRESCU, Ioana | 57

MIRCEA, George | 76

SUCIU, Nicolae | 106, 227

ELIAN, Adriana | 58

MIRCEA, Oliv | 19, 174, 184, 186, 238,

SUHAR, Liviu | 105

FLORESCU, Irina | 59

272, 284,

ȘERBAN, Mariana | 107

FLORIAN, Andrei | 60

MOCANU, Adina | 77

ȘERBAN, Radu | 5, 17, 22, 108, 116, 118, 120,

GHIURCO, Dan | 10

de MOISA, Ioan | 78

122, 124, 126, 128, 216, 227, 230, 262, 297

GHIURCO, Marius-Sergiu | 120

MOLDOVAN, Mircea | 79

TALOȘ, Diana | 160

GAGIU, Cristina | 61

MORAR, Dorel David | 83, 278

TALOȘ, Flaminiu | 160

GĂINĂ, Dorel | 62

MORITZ, Camelia | 82

TĂUTAN, Doina Ira | 150

GÎNSCĂ, Ioan | 16, 63

MORITZ, Eugen | 80

TĂUTAN, Viorel | 130, 150

GHEORGHIU, Mariana | 64

MUNTEAN, Lucian | 84, 132 190, 226, 270

ȚINTARIU, Lucian | 112

GHERASIM, Florin | 21, 23, 25, 66, 194,

MUREȘAN, Viorel | 150

TIRT, Sorin | 113

214, 246, 250, 254, 266, 276, 280

NOVICOV, Ramona | 20, 176, 242, 274

ȚURCANU CARUȚIU, Daniela | 49

GOLOVANOVA, Irina | 65

OCHSENFELD, Elisabeth | 86

VARGÁ, Andras | 146

GROZA, Mihai | 144, 149

PALADI, Valentin | 87

VOICU, Delia | 168

A

A BOJIBOU NI FA TA - RO MÂSILE NICĂ „VA

TI

N DI

CENtRUL DE CULtURă Și ARtă AL JUDEȚULUi SăLAJ

„ JI

GRĂ

CoNSiLiUL JUDEȚEAN SăLAJ

CERCETĂRI B DE IO

BO U

L

E * GIC LO

* CEN TR U

organizatori:

CENtRUL DE CERCEtăRi BioLoGiCE JiBoU

Parteneri:

PRiMăRiA Și CoNSiLiUL LoCAL JiBoU

ASoCiAȚiA PRiEtENii GRăDiNii BotANiCE

UAP DiN RoMâNiA, FiLiALA CLUJ

Colaboratori:

SăLAJ PLUS - ASoCiAȚiA DE DEzVoLtARE iNtERCoMUNitARă

ASoCiAȚiA CULtURALă CoNtiNUUM

tD StUDio

Partener online:

MoDERNiSM.Ro - REViStă oNLiNE DE CULtURă

Albumul ARtA ÎN GRăDiNă, 10 ediții | 2012-2021, Simpozion internațional de Arte Vizuale, Grădina Botanică „Vasile Fati”, Jibou Coordonatorul Simpozionului: Radu ȘERBAN Concept grafic catalog: Duiliu CRiȘAN (Artboard) Corectură: oana-Maria BARARiU-SăVUȘ (Caiete Silvane) texte: Cornel AiLiNCăi, ionel BALtă, BoRGó, Vasile CioCA, Valentin CoDoiU, Florin GHERASiM, Dan GHiURCo, Marius-Sergiu GHiURCo, ioan GÎNSCă, Mircea GRozA, GYÖRFi-DEÁK György, Pîrvu ioNiCă, Aurel MEDVE, Virgil MiHAiU, oliv MiRCEA, Dorel David MoRAR, Lucian MUNtEAN, Ramona NoViCoV, Laura PAMFiLoiU, Mariana PAȘCALăU, Alexandru PiCoViCi, Mariana PiCoViCi, Maria Alessia RUS, Daniel SăUCA, Cosmin SiCoRA, Nicolae SUCiU, Liviu SUHAR, Călin StEGEREAN, Radu ȘERBAN, Diana tALoȘ, Flaminiu tALoȘ, Viorel tăUtAN, Delia VoiCU Fotografii: Duiliu CRiȘAN, Dorel GăiNă, Florin GHERASiM, Lucian MUNtEAN, Eugen MoRitz, Radu ȘERBAN tipar: MEGA, CLUJ-NAPoCA, 2022

descrierea cIP a bibliotecii naţionale a României ŞeRban, Radu arta în Grădină: simpozion Internaţional de arte Vizuale: 10 ediţii: 2012-2021 / Radu Şerban. zalău: Caiete Silvane; Cluj-Napoca: Mega, 2022 iSBN 978-606-914-202-8 iSBN 978-606-020-484-8 73