Page 1

Simpozionul de Arte Vizuale ARTA ÃŽN GRADINA Gradina Botanica Jibou

Editia a V-a, 6 - 20 august 2016

1


2


Simpozionul de Arte Vizuale ARTA ÃŽN GRADINA Gradina Botanica Jibou


4


CENTRUL DE CULTURA SI ARTA AL JUDETULUI SALAJ CENTRUL DE CERCETARI BIOLOGICE JIBOU ASOCIATIA INCEPTUS ROMÂNIA

ALEXANDRU ANTONESCU CRINELA ANTONESCU IOANA CRACIUN DOBRESCU VASILE HUBENCO RADU SERBAN FELICIA ANDRA PREDESCU FLORIN GHERASIM TEODORA HUBENCO TEODORA CHINSCHI ALEXANDRU PAPUC IRINA FLORESCU

5


AERUL GRADINII

FLORIN GHERASIM VASILE HUBENCO FELICIA ANDRA PREDESCU IOANA CRÄ‚CIUN FLORESCU


TEODORA HUBENCO CRINELA ANTONESCU RADU ȘERBAN IRINA FLORESCU ALEXANDRU PAPUC TEODORA CHINSCHI ALEXANDRU ANTONESCU


Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj a susținut și va susține în continuare Simpozionul de Arte Vizuale „Arta în grădină”, un proiect cultural serios, poate chiar vizionar pentru spațiul cultural sălăjean. Și pentru că are în prim-plan Grădina Botanică „Vasile Fati”, probabil cel mai frumos loc amenajat de oameni în județul Sălaj. Felicitări tuturor celor implicați în organizarea și susținerea proiectului „Arta în grădină”! Succes pe mai departe! Daniel Săuca, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj Simpozionul de arte vizuale „Arta în grădină”, a devenit un reper de prim rang pe harta culturală a judetului Salaj. Născut din dorința de a împleti latura știintifică a activității instituției noastre cu cea artistică, a ajuns anul acesta la cea de-a cincea ediție. În 2016 simpozionul, devenit familiar și notoriu în rândurile artiștilor plastici români, a avut ca temă aerul pe care artiștii prezenți la simpozion au intrepretat-o în lucrări inedite de o valoare deosebită punând în evidență cadrul natural al grădinii botanice din perspective pe care numai ochii artiștilor sunt capabili să le valorifice. Ca o prelungire firească a activității artistice, anul acesta atmosfera grădinii botanice a fost înfațișată și prin ochii copiilor, artiștii dedicând o zi din desfășurarea simpozionului pentru a împărtăși micilor artiști din tainele penelului. Acest proiect, deja așteptat în fiecare vară în egală măsură de jibouani și zălăuani este posibil datorită bunei colaborari intre Consiliului Județean Sălaj alături de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Grădinii Botanice “Vasile Fati”. Cosmin Sicora, directorul Grădinii Botanice “Vasile Fati” din Jibou GRĂDINA / ANTINOMII TRANSFIGURATE Vă propun să înțelegem, nu e greu, că grădina și grădinăritul reprezintă /înseamnă o artă, așa cum pictura este și ea artă, fără îndoială. Doar că aceste două arte au obiectul, nu neapărat diferit, cât ținta obiectuală a obținerii efectului artistic, cât și a discursului științific este diferită. Grădina este pentru cei care au puterea de a înțelege realitatea la acest nivel o parabolă a organicului. Ea este un topos al „excesului de prezență”. Ea este un spațiu ordonat de repere subiective în care lumina devine un operator al cunoașterii unitive și mediu emblematic. Grădina devine, pentru cel care are puterea de a vedea în ea asta, un paradis terestru. Omul de știință, cum bine spune domnul director Cosmin Sicora, vede în copacul din grădină și reține din el definiția ce îi surprinde întreaga evoluție generică, care face parte dintr-un ansamblu, în toată splendoarea gramaticii lui interioare și biologice, prin care ne oferă și ne ajută respirația, făcând posibilă fotosinteza și tot cortegiul de realități bio-morfologice. Artistul e mai mult decât omul de rând, care vede un aspect al copacului și trece mai departe. Artistul e cel care se oprește și îi face portretul acelui copac, mai de aproape, mai de departe, el dă, cum bine s-a spus aici, aură locului. Nici o viziune mai fericită, mai completă, decât a sa. Obiectul, copacul ne apare în același timp ca entitate singulară și ca parte dintr-un ansamblu; ca iluzie pentru simțuri și ca idee pentru minte. Opera artistului

8

reproduce un portret al copacului, cum spuneam, de care este indisolubil legată o definiție. Priviți cu mare atenție fiecare dintre aceste lucrări și veți vedea, de fapt, portretul locului acestuia îmbunătățit poetic prin ochiul artiștilor vizuali. Poetic locuiește omul, spune celebrul text care a fost analizat de-a lungul întregului secol al XX-lea. Da, poetic locuiește omul! De ce merită admirație artiștii care au venit aici?! Mai întâi, au intrat în acest joc, în care, cu siguranță, au înțeles că natura e dată naturii din noi. Au înțeles că natura e jertfa omului. Au înțeles că natura se află în om, întreagă, fără abatere. Ea se află în om ca o cântare întreagă, ca o deplinătate. Abia ascultând cu atenție glasul grădinii înțelegi că: Dumnezeu creează și natura clădește. Artiștii noștri au căutat, în adâncurile lor, altceva decât găsitul din atelierul în care lucrează ei, acolo unde locuiesc. Au căutat să se adapteze locului, să îi scoată poezia pe care locul o are pentru că poezia oriunde ar fi ea, înfăptuită cu indiferent ce mijloace de către pictor, îl face pe cel ce privește să înțeleagă că este prezent la propriul său „prezent”, adică se contopește cu propria sa „biografie” cerească. Tema cu care cei doi organizatori ai evenimentului, Radu Șerban și Florin Gherasim, i-au provocat e una care, până la urmă, e cea mai grea temă a artei. Să ajungi să pictezi aerul, adică să ajungi să vezi aura lumii, dacă așa ceva e cu putință pentru un artist, atunci asta poate deveni o înaltă și onorantă realizare. Aceasta a fost, prin urmare, provocarea cea mare! Dacă artiștii au reușit să facă asta sau nu, veți ști dumneavoastră în întâlnirea directă cu fiecare dintre lucrările pe care le veți privi aici. Aici, în cele aproape zece zile pe care artiștii le-au petrecut împreună, a început un joc discret pentru fiecare dintre ei: totul, înconjurul lor cultural și profan și în primul rând grădina este și devine o scenă a posedării, dar în același timp și a domesticii naturii. Grădinile, după cum știți, sunt de mai multe feluri (mariale, închise, deschise etc.). De fapt, orice cultură trebuie să aibă, în expresia ei cea mai înaltă, o formă de înțelegere a grădinii. Noi o avem la toate nivelele culturii noastre, în expresia vizuală a culturii. Ea, în același timp, este, cu siguranță, o parabolă a organicului, iar așa cum se înfățișează aici este un spațiu ordonat de repere. Eu, care vin pentru a doua oară aici și m-am mai întâlnit și a treia oară cu forma spirituală a grădinii de aici, de la Jibou, în expoziția pe care am curatoriat-o, am simțit faptul ca această Gradină ne-a oferit repere spirituale. Dar de ce spun că-i pentru mine, a treia întâlnire? În luna februarie a acestui an, împreună cu domnul Cosmin Sicora și cu domnul Daniel Săuca, dar și cu Radu Șerban, am făcut la Bistrița o expoziție a celor patru ediții de până acum ale acestui Simpozion ARTA ÎN GRĂDINĂ. Eu vă spun, și poate n-ar fi rău să mă credeți, că acest eveniment este cel mai coerent eveniment numit Simpozion de Artă care se întâmplă în România de astăzi. Sigur că, nu este foarte greu să afli cui se datorează: se datorează cuiva care își pune spiritul ordonator acolo și care este pictorul și profesorul Radu Șerban, și bineînțeles li se datorează și bunăvoinței celorlalți artiști care sunt invitați, chiar de mai multe ori, unii dintre ei și, cum spuneam, se datorează constituirii grupului colocvial și convivial care se naște aici în grădină. Este foarte important, pentru cultura română, pentru spiritul care ne trăiește el pe noi, acuma, să căutăm astfel de moduri de a fi împreună care devin conviviale. În legătură cu picturile pe care le veți privi cu atenție, ele, ca orice pictură, sunt moduri personale de a înțelege ritmurile, tensiunile, așteptările și, mai ales, lumina. În grădină, dacă vrei să cauți, găsești două repere pe care, ca privitor, le poți asuma: găsești liniștea și găsești lumina, găsești panicul și găsești apolinicul și dionisiacul locului.


Dintre aceste două moduri de exprimare, artiștii s-au ocupat în mod special de lumină, lumina grădinii. Artiștii n-au venit ca să se trădeze pe ei înșiși. N-au venit aici ca să facă altceva decât fac îndeobște în atelierul lor propriu, au venit aici ca să-și ofere prilejul de a căuta, în adâncul lor, acel ceva care, mai adânc decât ei înșiși fiind, să le permită să intre într-o rezonanță cu locul, și să creeze, dacă e posibil, o stare de sinergie cu locul. Asta se obține foarte rar, uneori n-o obții deloc de-a lungul unei vieți, alteori o obții cu un mare efort empatic, dacă ești norocos o obții de mai multe ori, și în acest fel devii plin de har. În fiecare dintre aceste lucrări, fie că ele sunt tratate într-un registru diurn, fie că sunt tratate într-un regim nocturn, există un panteism, firesc locului în care simțim un sentiment cosmic și, mai ales nostalgii și multă melancolică reverie. Reveria, iată, poate fi nostalgică sau poate fi melancolică. Spun asta pentru că dacă am trece pe lângă majoritatea lucrărilor și autorilor am putea recunoaște categoria căreia le aparțin. Am putea începe această plimbare cu sculptorul Alec Papuc și am vedea câtă autentică senzualitate, care face ca pasta densă și noptatecă să înstăpânească o atmosferă de reverie melancolică, existentă în lucrările lui. În pictura lui de acum, truculența și sobrietatea nu se exclud. Am veni în plimbarea noastră să zicem, la Radu Șerban și am vedea cum, pentru că totul se desfășoară între marea figurație și marea abstracție, asta a fost că artistul încearcă să creeze o punte și să se plaseze fie la un capăt, fie la celălalt capăt, în spiritualism sau, de ce nu, în arta concretă. Vedem, iată, în lucrările lui și forme complexe, în care se întâlnesc cele două tipuri de expresie. Găsești și marea abstracție, dar și marele simbolic-figurativ. Doamna Andra Predescu vine și ea cu o diurnă veselie să exprime dulcea gravitate a lumii vegetale si a miraculoaselor alcătuiri de păsări. Oana Crăciun Dobrescu și-a găsit aici locul în care instinctul ei cromatic acut, cât și inteligența artistică se pot exersa în bună întâlnire a naturalului și fantastului cu raționalul. În pictura ei poți desluși câte ceva din misteriosul și obscuritatea inconștientului, cât și triumfătoarea și imperioasa și totuși subtila prezență a locului. Teodora Chinschi ne dezvăluie o experiență sensibilă în care artista deslușește dispozițiile arhitecturale pe care le prezintă în mod obiectiv natura, învăluindu-le în grația și bucuria luminii. Geometrii și acută disciplină a privirii ordonează vălul de lumină „descendentă” care se așază peste alcătuirile lumii din jur. Crinela Antonescu vede „figurile” grădinii nu ca pe o pădure nebună, nici ca pe o prozaică etalare a vieții. Privirea ei inteligentă are glas și citește realul, îl captează, îl înțelege, îl fixează... Inima ei bate în ritm cu timpul. Privirea-i nu se limitează la perceperi de suprafață, la linie și la culoare. Ea merge mai departe, percepe ordinea și forma subtilelor geometrii sensibile. Pictura ei de acum îmi pare că aduce ofrandă zeilor nemuritori. Irina Florescu întrupează în fața naturii un spirit romantic pentru care totul este redus la temperament. Tulburător și grav, naiv și ispititor, gestul plastic al Irinei pare a ne atrage atenția că:„Pictura ne îngăduie să ne exprimăm concepția noastră despre ceea ce natura nu reprezintă într-un mod absolut”. Mai pe scurt, cum bine spunea pictorul Alexandru Antonescu, care, după părerea mea, este el însuși un maestru important al picturii românești contemporane, există un topos paradisiac chiar și în acest loc, în care trebuie să te oglindești și căruia să îi surprinzi duhul. E un topos al egalității, e un topos al uimirii și al minunării pe care fiecare o produce și o reproduce în sufletul lui, în felul lui, e un topos al așteptării Împărăției și a Marii Revelații, e un topos al odihnei și al liniștii care trebuie căutate cu instrumentele pictorului. Sunt nivele de realitate către care trebuie să urci. De ce depind nivelele astea, de

ce depinde acest urcuș? Depind de competența interioară a fiecăruia dintre artiștii care participă la acest exercițiu al aurei. Poate că merită să atragem atenția, acum, din perspectiva zilei de astăzi, că despre acest lucru ne atrăgea atenția, încă din anii ‘70, cel mai important pictor ai ultimilor 50 de ani, Horea Bernea. El zicea, expres vorbind despre grădina de la Văratec, că înțelegerea din perspectiva pictorului a grădinii este o activitate profund spirituală, care trebuie să facă parte din sfera, considerabil mai vastă, a activităților de tip mistic. E greu să trăiești, ca pictor, si să duci în spate o asemenea înaltă realitate. Știu, dintr-o discuție directă cu Bernea că pictând într-o zi în grădina de la Văratec, la un moment dat trece un părinte pe lângă el și-l întrebă: „Ce faci, Horia?”„Pictez”, răspunde el(!). Părintele-i răspunde: „Pictează, pictează, că pictura este sora cea mică a misticii”. E greu să transferi discuția aceea azi și aici, dar trebuie să ne gândim că aceea-i problema, de-aia stă pictorul față în față cu natura, pentru a-și da seama cât și când anume Dumnezeu s-a retras și din el și din natură. Dacă reușește să prindă, în gramaticile pe care el le surprinde acolo, forma și chipul naturii, atuncea lucrurile sunt cum trebuie. Cred că cei doisprezece artiști, pentru că sunt unsprezece artiști și cel de-al doisprezecelea îl considerăm „personajul colectiv” – copiii care au participat la acel inspirat antrenament creativ condus de domnul profesor Vasile Cioca – deci, cei doisprezece artiști care participă la acest eveniment au făcut posibilă, în acest spațiu, frumusețea. Frumusețea trebuie înțeleasă de oricine ca o combinație personală de element noetic și element de iubire. Doar întâlnirea asta, a sufletului și a minții coborâte în suflet face posibilă frumusețea în lume. Faptul că avem aici doi colegi ai noștri, pictori și profesori din Moldova, Teodora și Vasile Hubenco, e un lucru de ispravă. Ei au asumat experiențe, și-au dezvăluit propriile lor experiențe de formare, trăind împreună cu noi, aici, apropiind sufletul lor de sufletul nostru. Mai e ceva important, e important ca această expoziție să nu rămână în rastelul de la Centrul de Cultură și Artă de la Zalău sau în rastelul de aici, ci să circule. Eu vă spun asta din perspectiva celui care a făcut o mulțime de expoziții în felurite locuri, dar nu atât asta, cât faptul că am văzut că expoziția ARTA ÎN GRĂDINĂ, pe care eu însumi am propus-o la Bistrița, s-a bucurat de un enorm succes, de o primire/privire făcută cu multă dragoste. Eu cred că proiectul, s-a dezvoltat și s-a maturizat atât de mult, iar dacă ar avea șansa să aibă și un album impecabil, el trebuie plimbat, itinerat prin câteva capitale, măcar din țările central-europene și cred că expoziția ar trebui să-și găsească un loc și la București. Fără doar și poate, asta presupune un efort curatorial și managerial mare și o selecție valorică responsabilă. Ce vă mărturisesc, cu toată sinceritatea, e că astăzi nu asistăm la un eveniment care ne scoate din minoratul și uzura propriei noastre vieți. În acest spațiu, care a suferit o metanoia, este celebrată pictura, și oficierea aceasta te pune în situația de a înțelege că locurile, în general, trebuie să-și câștige identitatea și să-și slăvească prezența. Grădina Botanică de la Jibou, și-acuma spun cel mai important lucru pe care mi-am dorit să-l spun, prin aura pe care ajungem să o vedem, devine un „exces de prezență”. Oamenii au nevoie de excese de prezență. Aceste excese de prezență pot fi semnificative în liturghia cosmică a naturii, după cum spunea Hans Urs von Balthasar. Vă mulțumesc și vă felicit pentru tot ceea ce ați făcut aici pentru pictură și pentru cultura artistică în general! Discursul lui Oliv Mircea la vernisajul expoziției „Arta în Grădină”, Jibou 2016

9


AERUL GRĂDINII Aerul Grădinii este provocarea tematică pe care, în acest an, Simpozionul Arta în Grădină a adresat-o artiștilor participanți. Introducerea acestei teme în programul Simpozionului s-a dorit a fi un imbold motivant pentru activitatea artiștilor, un ax orientativ coagulant în abordarea subiectelor inspirate de sejurul în Grădină și contactul direct cu surprizele întâlnite în acest areal. Tema constituie o invitație la explorarea unui subiect cu abordare recurentă în istoria artei, în Renaștere, pictura olandeză de secol XVII și, mai ales, la începuturile picturii moderne, de către impresioniști. Grădina Botanică din Jibou are, în acest sens, o ofertă extraordinară, posibilitatea activității în plein-air, de-a lungul întregii perioade a Simpozionului. La o privire de aproape, aerul, cu toate calitățile sale, este un filtru. Percepția obiectelor este influențată de aerul interpus și calitățile acestuia. Ochiul și, mai apoi, penelul artiștilor știu să exploreze creativ, sub diverse aspecte, subiecte marcate de prezența, insinuarea acestui personaj mediator, aerul. Grădina are, însă, și un alt avantaj. Situarea ei pe o colină, deasupra Văii Someșului, oferă perspectiva privirii spre ample deschideri de peisaj, de cadre compoziționale în care aerul devine subiect, actor principal în spectacolul și desfățul vizual din Grădină și împrejurimile sale. Așadar, le-am spus artiștilor, poftiți la plein-air, poftiți în Aerul Grădinii. Care au fost reacțiile, răspunsurile artiștilor, vis-à-vis de această provocare?! Voi începe cu Ioana Crăciun Dobrescu, absolventă de pictură la București, clasa Marius Cilievici. Având părinți artiști, Ioanei nu i-a fost greu să își asume modelul parental, de a trăi fiecare zi în compania artei sale, pictura. Numeroase tabere de creație, expoziții personale în țară, dar și în Mexic, Austria sau Statele Unite au rotunjit profilul unui artist așezat într-o operă construită temeinic, cu evoluție organică. M-am bucurat să constat că intuiția aprecierilor mele concordă cu cele ale lui Oliv Mircea referitor la aproprierea stilului artistei de expresionismul senzualist al modernilor din secolul artistic XX. Pictura Ioanei Crăciun Dobrescu, dinamică, fremătătoare și germinativă, este impregnată de o perspectivă psihologică a privirii interioare, care prevalează perspectivei geometrice. Tot la clasa profesorului Cilievici au studiat pictura doi studenți, care apoi și-au unit destinele și s-au stabilit la Alba Iulia, soții Alexandru și Crinela Antonescu. L-am observat pe Alexandru cum, meticulos și statornic locului ales încă din prima zi a descinderii în Grădină șlefuia, zile în șir, materia picturală de pe pânza aceluiași motiv. Cele trei lucrări expuse publicului sunt, într-adevăr, lucrul unui bijutier. Trecerile fine de nuanțe ale aceluiași ton, armonia bazată, de cele mai multe ori, nu pe contrast ci pe consonanță cromatică, fac, mărturisit sau nu, în opinia mea, reverențe unor maeștri ca Flondor, sau, mai ales, Horia Paștina. În ceea ce o privește, Crinela și-a ales un loc retras al grădinii, din care avea cu totul altă perspectivă și alte subiecte. Chiar tehnica și stilul sunt altele decât ale soțului ei. Prezentă consecvent în plein-air, în peisaj, Crinela a reușit să simtă și să redea atmosfera locului, alegând un motiv consacrat încă de la Cezanne, dar nu în aranjament de natură statică, ci în aranjarea naturală a merelor pe ramuri, ca parte din ambient, din aerul Grădinii. De la Chișinău, Vasile și Teodora Hubenco ne-au onorat invitația de a veni la Jibou pentru a explora creativ aerul Grădinii. Impresia acestui loc, vizitat prima oară, asupra lor, a fost atât de puternică, încât s-au interesat cine a fost acel om, Vasile Fati, care a schimbat, aici, la Jibou, un vis personal în crez colectiv și a reușit, conjugând energii instituționale

10

locale, naționale și internaționale să transforme un loc aflat în paragină într-un paradis al cultivării plantelor dar, iată, și al artelor. Dacă Vasile ne-a surprins plăcut realizând, în peniță, o excelentă reprezentare grafică a locului, Teodora și-a transpus emoțiile în pânze pe care sclipirile culorilor de ulei exprimă, parcă, vitalitatea pulsațiilor vegetale ale Grădinii. Din București au fost invitați la Simpozion trei artiști: Alexandru Papuc, Irina Florescu și Teodora Chinschi. Biografia artistică a lui Alexandru ține de întâlniri neîntâmplătoare, ale destinului, în cazul lui cu profesorul Gorduz, la clasa căruia a și absolvit sculptura. Cu un astfel de profesor nu putea rezulta decât un artist complex, cu abilități multidisciplinare, fenomen caracteristic, de altfel, artei contemporane. Așadar, la Simpozionul Arta în Grădină el a produs pictură de cea mai bună calitate. Stăpân al mijloacelor gestualiste, lucrările sale abstracte, nonfigurative, cu tonuri luate din părțile grave, tenebroase ale cromatismului contrabalansează, în expoziție, tendința generală de orientare spre lumină. În pandant, lucrările Irinei Florescu, absolventă de pictură la clasa Florin Mitroi, sunt tonice, exprimându-i deplin firea. Un vulcan de energie, de lumină, răzbate de sub stratul ductelor ferme, păstoase, suprapuse de culori mixate. Un expresionism luminos. Aderând la tema propusă Simpozionului, artista plasează în registrul minor al compoziției elementele arhitectonice construite, necesare reperării topusului Grădinii. Astfel, din registrul superior, peste pânză se prăvălesc, spre privitor, dealurile și cortegiul de nori senini sau furtunatici care compun, simfonic, atmosfera specifică și unică a Văii Someșului. Iar aceste efecte de calm și de forță, de senin luminos și de dezlănțuire a întunericului la amiază, Irina știe să le orchestreze dozând materia culorilor în raporturi calitative și cantitative, cu adevărat alchimice. Teodora Chinschi este sora Irinei. Maestrul Ilfoveanu i-a îndrumat studiile universitare, la clasa de pictură. Între cele două surori există, desigur, afinități, inclusiv în ce privește gustul estetic și abordarea picturii. Folosind aceleași instrumente , Teodora ajunge, după opinia mea, la exprimări artistice personale: remarcabilă este precizia desenului, care impune formele, ca matrici ale câmpurilor de culoare. O atenție aparte mi-a atras pictura Feliciei Andra Predescu, tocmai pentru că s-a apropiat, de la început, de tema propusă. Lucrările ei exprimă, respiră aerul grădinii, dar altfel decât la ceilalți. Apelând la teoriile fizicii privind reprezentarea duală a luminii, sub formă de corpuscul, cu greutate și masă (foton) sau de undă, aș spune că Felicia știe, reușește să reprezinte unda, aerul luminos căruia îi simți prezența nu prin greutate, densitate, ci printr-o delicată vibrație inductivă de emoție celui căruia imaginea captată cu ochiul îi pătrunde în suflet. Sub zodia potrivirii stă întâlnirea între tema Aerul Grădinii și exprimarea artistică a lui Radu Șerban. Trecută prin etapele unor decantări succesive care au însemnat eliminări, renunțări la elemente de balast, pictura sa a ajuns la un nivel unde rafinarea devine rafinament, în căutarea, deloc simplă, a căii proprii către simplitate. Iar puținele forme obiectuale reperabile, aerate, rarefiate și chiar de aceea, prețioase, din pânzele artistului clujean, plutesc pe o imponderabilă cortină de fundal, tinzând spre stratosfera exprimării formale și cromatice. Rezumând, cred că anul acesta avem una dintre cele mai ridicate, calitativ, expoziții bilanț, care exprimă atât pe fiecare artist în parte, dar exprimă și Aerul Grădinii, tema ediției a cincea a Simpozionului Arta în Grădină, găzduit cu generozitate de Grădina Botanică din Jibou. Florin Gherasim, curatorul Simpozionului


A cincea oară în Grădină Am finalizat ediția cu numărul cinci a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”. Cadrul a fost același: Grădina, cu generoasa ei poziție, vegetație, atmosferă. Artiștii invitați au fost, ca de obicei, alții decât la edițiile anterioare, de data aceasta din București, Alba Iulia, Cluj-Napoca și din Republica Moldova. Un grup de unsprezece, parcă mai omogen, într-un fel chiar mai sudat. Motivele acestei apropieri pot fi lesne de explicat. Formația participanților Majoritatea artiștilor, opt dintre ei, și-au finalizat studiile la Academia de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Profesorii lor, nume de referință în arta românească, au avut un rol determinant în formarea discipolilor. Acești maeștri referențiali au fost: Marius Cilievici, Florin Mitroi, Sorin Ilfoveanu și Vasile Gorduz. Absolvenții școlii de arte din București, dar și cei din Cluj sau Chișinău și-au prețuit maeștrii, urmărindu-le activitatea artistică, ascultându-le corecturile de la atelier sau poveștile spuse la orele de curs, la atelier sau în taberele studențești de pictură. Tema Simpozionului Un alt motiv de coeziune a grupului a fost reprezentat de tema acestei ediții: AERUL GRĂDINII. De la aerul efectiv care anvelopează elementele naturii, transparent, lăptos, umed sau fumuriu, la aerul plăcut, înmiresmat al vegetației, sau la „aerul Grădinii”, înfățișarea propriu-zisă a acesteia, a fragmentelor din grădină acompaniate de elemente de arhitectură, fără să excludem așezarea Grădinii în context cu vecinătățile ei (orașul, râul Someș, lunca, dealurile), artiștii și-au putut selecta motive și „regiza” lucrările realizate în timpul șederii la Grădina Botanică. Atelierul de pictură pentru copii Pentru prima dată, în cadrul Simpozionului a avut loc un workshop de pictură coordonat de profesorul Vasile Cioca de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Profesorul, renumit pentru experimentele și studiile sale din domeniul creativității artistice, s-a bucurat de participarea copiilor de la Centrul de Plasament din Jibou. Întrun cadru nonformal, prin metode spontane și provocatoare, copiii au palpat, mirosit și simțit elementele din natură, care ulterior au devenit sursele de inspirație, motivele din lucrările lor. Inocența copiilor, lipsa de inhibiție în fața colii de hârtie și a pigmenților, modalitățile surprinzătoare de a pune în dialog același repertoriu de semne și mijloace de expresie pe care-l folosesc și artiștii, nu ne-au surprins, dar ne-au făcut încă o dată să ne exprimăm uimirea pentru această nonșalanță a actului artistic pus în scenă de copii. Invitații Simpozionului La fiecare ediție am acordat o atenție deosebită evenimentelor conexe: conferințe, prezentări, discuții. Invitații din acest an au știut să ne propună teme de interes și să ne provoace la discuții. Profesorul Vasile Cioca ne-a pus în fața unei dileme: dacă mai există originalitate în manifestările artistice de azi. Pentru ca să oferim un răspuns, a

trebuit mai întâi să stabilim ce este originalul. Din acest moment, orice răspuns a putut genera comentarii, iar discuțiile s-au prelungit până în noapte. Virgil Mihaiu, reputat jazzolog și om de cultură, ne-a condus atenția, privirea și receptarea auditivă, extrem de convingător, demonstrându-ne: „Concordia dintre arte și cultură prin jazz”. Am avut deosebita onoare de a-l avea alături de noi pe criticul de artă Mircea Oliv, o personalitate incontestabilă pentru erudiția sa și pentru modul particular în care alege și folosește cuvintele despre artă, artiști, concepte și felul convingător în care le expune audienței. Am petrecut câteva zile deosebite în compania domniei sale, fie că a fost vorba de emoționanta evocare a personalității lui Dan Hăulică, de discuțiile incitante legate de artă și temele ei sau de discursul elevat susținut cu ocazia vernisării expoziției Simpozionului din acest an. Flavius Lucăcel ne-a binedispus cu prezența lui dezinvoltă, cu talentele sale culinare (a pregătit pentru toți artiștii o cină marcă proprie) și literare (ne-a citit din ultimul său volum de teatru scurt). Mircea Groza, prezent pentru a treia oară la manifestarea noastră, ne-a vorbit despre mâncarea dacilor și romanilor, despre feluritele rețete din Sălaj și ne-a gătit preparate numai de el știute, cu gust ales. Pasiunea artiștilor Pe lângă toate acestea, întâlnirea noastră, prin pasiunea, dăruirea și munca artiștilor a generat lucrări puternic individualizate, care s-au constituit în expoziția Simpozionului. Pentru prima dată, grajdul Castelului Wesselényi a adăpostit în spațiul sau generos lucrările artiștilor care au fost prezentate publicului jibouan într-o configurație unică și expresivă. Documentarea artiștilor În afara activității de creație și de serile programelor conexe, am dedicat o zi pentru documentare. În acest an am vizitat bisericile de lemn de la Prodănești, Creaca și Brebi și am participat la manifestările Zilei Cânepii de la Gâlgău Almașului. În acest an, în afară de organizatorii și finanțatorii statornici ai Simpozionului nostru, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, reprezentat de domnul Daniel Săuca și Centrul de Cercetări Biologice, Grădina Botanică „Vasile Fati”, reprezentate de domnul Cosmin Sicora, cărora le mulțumim, au mai fost alături de noi, pentru prima dată în cei cinci ani, autoritățile locale din Jibou care ne-au promis o implicare efectivă începând cu anul viitor. Lucrările de artă realizate în cele cinci ediții s-au constituit în Colecțiile de Artă Contemporană a instituțiilor organizatoare. Ne-am propus ca în anul 2016 să demarăm un program amplu de promovare a celor două colecții prin expunerea lor în cinci muzee din România, editarea unui album și prezentarea online a lucrărilor. Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului

11


12


ALEXANDRU ANTONESCU

artist plastic Născut în 30 august 1957 la Constanța STUDII: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1983, clasa prof. Marius Cilievici MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1990 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Alba ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții personale: 2005 - Galeria Anticariat 9, Bucureşti Expoziții de grup în țară și străinătate (ultimii 5 ani): 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2015 și 2010 - “Et in Athos Ego”, Muzeul Unirii Alba Iulia, Centrul Palatele Brâncovenești – Cuhnie, Mogoșoaia; 2015 - Expoziţia Filialei U.A.P.R. Alba – Bistrița, București, Deva; 2015 – 1998 Salonul Artei Transilvane, Alba lulia; 2014 - “Dragoste pentru frumos”, Catacombele Saint-Sulpice, Paris; “Însemnări din Grecia”, Capital Plaza, B.R.D., București; 2009 - “Stare”, Galeria Veroniki Art, București; 2006 - Expoziția “Oaşa”, Muzeul Unirii, Alba lulia; 2009, 2007 - Bienala Internațională de Artă Arad; 2008, 2006, 2004 - Bienala Ion Andreescu, Buzău; 2008 – 2003, 2001 Saloanele Moldovei, Bacău – Chişinău; 2006 - Expoziţia Filialelor U.A.P Alba - Sibiu, Bistrița; 2006, 2001 - Salonul Naţional de Artă, Bucureşti; 2001 Bienala Internaţională de Desen, Arad. CONTACT: Tel: 0258 833 903, 0721 590 071 13


14


Alexandru ANTONESCU, “Tuia și Deal I”, ulei/pânză, 60 x 50 cm, 2016 Alexandru ANTONESCU, “Gard din Tuia”, ulei/pânză, 40 x 40 cm, 2016 Alexandru ANTONESCU, “Tuia și Deal II”, ulei/pânză, 60 x 50 cm, 2016 15


16


CRINELA ANTONESCU

artist plastic Născută în 15 ianuarie 1959 la Alba Iulia STUDII: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1983, clasa prof. Marius Cilievici MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1990 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Alba ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții de grup în țară și străinătate (ultimii 5 ani): 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2015 – 1997 Salonul Artei Transilvane, Alba lulia; 2015 Expoziţia Filialei U.A.P.R. Alba – Bistrița, București, Deva; 2014 - “Însemnări din Grecia”, Capital Plaza și B.R.D., București; 2006 - Expoziţia Filialelor U.A.P.R. Alba – Sibiu, Bistrița; 1992 - “Nature Gives” Novi Sad; 1990 - Trienala Internațională de Pictură – Osaka, Japonia CONTACT: Tel: 0258 833 903 17


18


Crinela ANTONESCU, “Fructele Grădinii”, ulei/pânză, 70 x 50 cm, 2016 Crinela ANTONESCU, “Trandafiri”, ulei/pânză, 70 x 50 cm, 2016 Crinela ANTONESCU, “Frunze”, ulei/pânză, 40 x 40 cm, 2016 Crinela ANTONESCU, “Flori”, ulei/pânză, 35 x 25 cm, 2016 19


20


IOANA CRACIUN DOBRESCU

pictor Născută la 3 aprilie 1958 în București STUDII: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1983, clasa Prof. Marius Cilievici și Prof. Valeriu Boborelu; În prezent este artist liber profesionist MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București. Membru al asociaţiei artiștilor “Free International Artists” ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții personale: 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2015 - Galeria de Artă Draken, Stockholm, Suedia; 2010 - Galeria de Artă ‘’Arcade 24’’, Bistrița; 2009 - Galeria de Artă, Alba Iulia; Galeria de Artă „Frezia“, Dej; 2007 - Galeria de Artă „La Llorona“, Chicago, SUA; 2006 - Galeria Menache, Celaya, Guanajuato, Mexic; 2004 - Banca Creditanstalt, Viena, Austria, Zilele Culturii Române; Galeria de Artă “Căminul Artei”, Bucureşti; 2003 - Centrul Cultural Român, Viena, Austria; 2001 - Casa Americii Latine, Bucureşti; Galeria de Artă “Căminul Artei”, Bucureşti; 1995 - Galeria de Artă “Orizont”, Bucureşti; 1992 - Galeria de Artă “Orizont”, Bucureşti Expoziții de grup în țară și străinătate (ultimii 5 ani): 2016 Galeria UAP Brăila; Elite Art Gallery, București; 2014 Galeria Arcade, Bistrița; 2013 Muzeul de Artă Brașov; 2013 “Pictori de azi la Balcic”, Elite Art Gallery, București, România; Centrul de Cultură Arcuș, Galeria din Grajd, Covasna; Galeria de Artă Draken, Stockholm, Suedia; 2012 Galleri T Österlånggatan 3 (Gamla Stan) Stockholm, Suedia Lucrări de artă în colecții de stat și private din: România, Austria, Germania, Japonia, Canada, SUA, Italia, Franța, Spania, Suedia, Norvegia, Bulgaria, Mexic CONTACT: Tel: 0744 15 12 76 E-mail: ioana@dobrescu.com Web site: http://ioana-craciun.dobrescu.com

21


Ioana CRĂCIUN DOBRESCU, “Panorama Grădinii”, ulei/pânză, 80 x 60 cm, 2016 Ioana CRĂCIUN DOBRESCU, “Stânci și Pini”, ulei/pânză, 80 x 60 cm, 2016 22


23


24


VASILE HUBENCO

artist vizual Născut în 21 septembrie 1959 STUDII: 1983-1988: Institutul Pedagogic de Stat “Ion Creangă”, Facultatea de Grafică şi Pictură Profesor de artă plastică la Școala de Arte Cojuşna ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții și participări: 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2015 - participant la tabăra de pictură ” Tudora”, Ștefan Vodă, R. M.; 2011 - Expoziția ”Peisaje Cojușnene” în incinta sălii de ședințe a APL Cojușna; 2010 - Expoziţia de sculptură “Formă şi lumină”, Sala de şedinţe APL Cojuşna; 2008 - Expoziția taberei de pictură și fotografie, ”Cojușna în contraste”; 2006 - Expoziţie de pictură în Casa de Cultură a satului Cojuşna; Expoziţie de pictură în Sala de Şedinţe a Consiliului Local Cojuşna Premii/diplome: 2012 - Diplomă pentru activitate prodigioasă în domeniul învățământului artistic și educarea tinerilor talente de către Ministerul Culturii RM; 2009 – Diplomă pentru participare activă la concursul internațional de artă plastică ”Bitola 09”, Macedonia; 2009 – Diplomă pentru promovarea valorilor în educarea artistică a tinerii generații, succese remarcabile în domeniul profesional, de către Primăria Cojușna; 2009 – Diplomă pentru activitate prodigioasă, rezultate remarcabile în domeniul învățămîntului artistic, de către Consiliul Raional Strășeni și Secția Cultură și Turism; 2011 - Diplomă pentru activitate rezultativă în domeniul învățământului de către Consiliul Raional Strășeni; Diplomă pentru activitate prodigioasă în domeniul culturii, valorificare și promovare a valorilor spirituale naționale de către secția Cultură și Turism Strășeni. CONTACT: hubencodora@yahoo.com 25


Vasile HUBENCO, “Șarpele din Grădină”, ulei/pânză, 50 x 40 cm, 2016 26


Vasile HUBENCO, “Peisaj din Grădina Botanică”, ulei/pânză, 80 x 60 cm, 2016 27


28


RADU SERBAN artist vizual Născut în 11 octombrie 1960 la Cluj-Napoca STUDII: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, 1987, clasa prof. Marius Cilievici; Profesor universitar doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Master Design Textil. MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1990 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții personale (ultimii 5 ani) 2016 - “Glissando“, pictură, galeria “Arcade 24“, Bistrița; 2013 - “Altera Natura”, pictură, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău, România; “Efemeride”, pictură, spațiul de artă contemporană M2, Cluj-Napoca, România; 2012 - “Reverberații”, pictură și obiect, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, România Expoziții de grup în țară și străinătate (ultimii 5 ani) 2016, 2015, 2014, 2103, 2012 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2015, 2014 - Târgul de Artă “Art Safari”, București; 2014 - Expoziția “Add to Address Book” by Mirela Traistaru, Museum of Young Art, Vienna, Austria; Expoziția Simpozionului de Artă “Creștinismul în Dobrogea”, Muzeul de Artă Constanța; Expoziţia „Şcoala de Artă de la Cluj”, Galeria de Artă Contemporană SOKÓL, Nowy Sacz, Polonia; “INCIDENT III – ACCIDENT” expoziție internațională de artă contemporană, Częstochowa Muzeum, Galeria Konduktorownia; “After Emotions” Salonul Național de Arte Plastice, galeria “Thoedor Pallady” Iași; 2013, 2012 - Expoziția Colecția “Lucian Pop”, Muzeul Brukenthal, Sibiu; 2012 – Expoziția “Motion / Emotions”, AnnArt Gallery, București; Expoziția “Motion / Emotions”, galeria Hangar, Cluj-Napoca; “Illusionary Stills” Teodora Art Gallery, Toronto, Canada; 2013 - Bienala de pictură Arad; 2012 - Expoziția națională “GRAFICA ROMÂNEASCÔ București Lucrări de artă în colecţii de stat şi private din: România, Austria, Elveţia, Germania, Japonia, Canada şi SUA CONTACT: Tel: 0745 055 410 E-mail: info@raduserban.ro Web site: www.raduserban.ro 29


Radu ȘERBAN, “Atmosferă de seară”, acrilic/pânză, 100 x 70 cm, 2016 Radu ȘERBAN, “Aerul Grădinii”, acrilic/pânză, 100 x 70 cm, 2016 30


31


32


FELICIA ANDRA PREDESCU artist vizual Născută în 25 iulie 1960 la Seini, jud. Maramureș STUDII: 1997-1998, Masterat clasa prof. Ioan Sbârciu; 1991-1997, Academia de Arte Vizuale “I. Andreescu” Cluj, Secţia Pictură MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1997 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Cluj ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții personale: 2002 – Blue Coast Chambers, Liverpool, U K.; 2000 – “Germinaţie”, Centrul Cultural Jakab Antal, Miercurea Ciuc, Covasna; 1999 –”Cyberspaţii” UBB, Cluj; “Seminţe pe blazon”, Budai Vár, Budapesta; 1998 - “Grădinile cerului”, Fundaţiile „Polygon”&”Kida”, Ilieni; “Păsări subacvatice” – pictură&instalaţie&video, Casa „Matei Corvin”; 1997 - “Grădina deliciilor”, Muzeul deArtă, Cluj; “Grădini”, Casa Universitarilor, Cluj; “Mâna şi ochiul”, Fundaţiile “Polygon”&”Kida”, Ilieni, Covasna; 1995, 1996 – “Aripa, Transparenţe”, Galeria “Victoria”, Cluj Expoziții de grup în țară și străinătate (ultimii 10 ani): 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2013 - Muzeul Național Bruckenthal, Sibiu – Colecția Lucian Pop. Salonul anual de Artă, Muzeul de artă Cluj; 2013, Biserica “Schimbarea la Față”, Donații pentru finalizarea lucrărilor, Cluj; 2012 - Salonul de iarnă Muzeul de artă Cluj, Expoziţia lucrărilor donate pentru construcţia Spitalului Sfântul Nectarie; Muzeul Naţional Bruckenthal Sibiu, Bienala de artă Liverpool; Salon pe balcon, Muzeul de artă Cluj-Napoca; 2011 – Meeting Point, Bienala Internaţională de artă, Arad; 2010 – Miniatura Liverpool, UK; 2010 – Thinking Abstract, LLAWRCC/SMLLCA, Liverpool, UK; 2007 – Living with Art and Energies, Liverpool, UK; 2007– Autoportrete, Muzeul de Artă, Tg. Mureș; 2006 - Galeria Artis, București; 2006 – Galele Carpatica, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj Lucrări de artă în colecţii de stat din: Muzee de Artă: Cluj, Bistriţa, Tg. Mureș, CCT KIDA, Ilieni, Covasna, Pal. Cult. Tg. Mureș, Salina Praid; Lucrări în colecţii particulare din: Belgia, Cehia, Egipt, Franţa, Olanda, Ungaria, Italia, SUA, Bonn Bad Godesberg-Fundaţia “A. Von Humboldt”, U.T. Stuttgart, Germania. CONTACT: Tel: 0721 755 439 E-mail:andraprede@yahoo.com 33


Felicia Andra PREDESCU, “Și copacii se fac aer”, ulei/pânză, 100 x 70 cm, 2016 Felicia Andra PREDESCU, “Liniște”, ulei/pânză, 80 x 60 cm, 2016 34


35


36


FLORIN GHERASIM

Curator, antropolog, artist fotograf Născut în 19 iunie 1961 la Ocna Mureș, jud. Alba STUDII: A absolvit Institul Politehnic din Cluj-Napoca, specializarea automatizări și calculatoare, în anul 1987; a absolvit UBB din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, română-etnologie, în anul 2002; a absolvit în anul 2006 UBB, Facultatea de Sociologie, secţia Antropologie; în 2014 a absolvit Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, secţia Fotografie - Video - PCI; 2003 - Master, Univ. Babeş-Bolyai, Antropologie culturală şi Multiculturalism; 2009 Master, Univ. BabeşBolyai, Comunicare şi Relaţii Publice; 2012 Doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie; 2014 Doctorat, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca; 2012 februarie septembrie, stagiu de mobilitate la CEU Budapesta, prin bursa doctorală POSDRU (UE); Din anul 2015 este muzeograf la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. ACTIVITATE PROFESIONALĂ: În calitate de curator al Galeriei HOREB din Cluj Napoca, a curatoriat expoziţii ale unor cunoscuţi artişti la Cluj-Napoca, Dej, Jibou, Zalău, Herina, Sibiu (Muzeul Brukenthal) şi Bucureşti (Palatul Mogoşoaia). În calitate de artist a participat la mai multe expoziţii de grup, la Cluj-Napoca şi în ţară. Prima expoziţie personală (fotografie), 2014, Cluj-Napoca. CONTACT: E-mail: gherasim.florin@gmail.com

37


38


Florin GHERASIM, “Călăreții albaștri”, fotografie, 30 x 45 cm, 2016 Florin GHERASIM, “Aer alb al dimineții”, fotografie, 30 x 40 cm, 2016 39


40


TEODORA HUBENCO

artist vizual Născută în 22 decembrie 1961 STUDII: 1995-1998, Studii de doctorat la Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice, Chişinău; 1981-1988: Institutul Pedagogic de Stat “Ion Creangă”, Facultatea de Grafică şi Pictură; Conferenţiar universitar la catedrele “Științe filosofice” și “Arte vizuale” , Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Chişinău, Moldova ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții de grup: 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; 2015 - participant la tabăra de pictură ” Tudora”, Ștefan Vodă, R. M.; 2013 - Expoziția de artă plastică consacrată profesorilor din Instituțiile de învățământ artistic din Republică, Sala de festivități UPS ”Ion Creangă”; 2012 - Expoziția de artă plastică consacrată profesorilor din Instituțiile de învățământ artistic din Republică, sala de expoziții C. Brâncuși, or. Chișinău; 2006 - Expoziţie de pictură în Sala de Şedinţe a Consiliului Local Cojuşna; 2006 - Expoziţie de pictură în Casa de Cultură a satului Cojuşna Premii/diplome: 2013 - Diplomă de participare la Salonul profesorilor de arte vizuale la Centrul Expozițional ”C.Brâncuși”, or. Chișinău; 2009 - Diplomă pentru activitate prodigioasă, rezultate remarcabile în domeniul învăţământului artistic, de către Consiliul Raional Strășeni și Secția Cultură și Turism; 2009 - Diplomă pentru promovarea valorilor în educarea artistică a tinerii generații, succese remarcabile în domeniul profesional, de către Primăria Cojușna; 2004 - Diplomă pentru merite deosebite în muncă și activitate științifico-pedagogică prodigioasă, contribuție substanțială la pregătirea specialiștilor de înaltă calificare și în legătură cu aniversarea a 25-ea de la fondarea Facultății Arte Plastice și Design. CONTACT: hubencodora@yahoo.com 41


42


Teodora HUBENCO, “Înainte de furtună”, ulei/pânză, 80 x 60 cm, 2016 Teodora HUBENCO, “Nuferi”, ulei/pânză, 50 x 60 cm, 2016 Teodora HUBENCO, “Construcții și vegetație în Grădină”, ulei/pânză, 50 x 60 cm, 2016 43


44


TEODORA CHINSCHI artist vizual Născută în 9 Februarie 1970 la București STUDII: Academia de Artă din București, secția Pictură, clasa prof. Sorin Ilfoveanu,1995 MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Pictură, București, din anul 1995 ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții personale: 2008 - Galeria Galateea, București; 2005 - Wiesbaden, Germania; 2003 - Polch, Germania; 2001- Galeria Orizont, București Expoziții de grup: 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; Conceptual Gallery, “Peisajul românesc”; Salonul Național de Artă Plastică mică - Brail; 2015 - Galeria de Artă Contemporană Bistrița; “Artă și natura la Straja”, Expoziția taberei de pictură; 2014 - Ernei, Tg. Mureș, expoziția taberei de pictură ”Lacul Verde”; 2013 - Galeria Romulus, București; 2012 - Salonul de iarnă, Palatul Șutu, București; 2011- Galeria Irecson, București; 2011- Expoziție de grup, Lugoj; 2010 - Teatrul “M. Eminescu”, Oravița; Expoziție de grup, Reșița; 2009 - Galeria Apollo, București; Casa de cultură Câmpina; Galeria U.A.P. Ploiești; Primăria Breaza; 2008 - Galeria Orizont, București; Expoziție și work-shop Madrid, Spania; Expoziție și work-shop Castillione, Spania; 2007- Institutul Cultural Român din Londra, Anglia; Palatul Cotroceni, București; 2006 - Galeria Orizont, București; 2005 - Galeria Orizont, București; Galeria Apollo, București; World Trade Center, București; 2004 - Galeria Căminul Artei, București; 2003 - Palatul Cotroceni, București; 2002 - Salonul Municipal, Galeria Dalles; Salonul Internațional de acuarelă, Ciudad de Mexico; Galeria Simeza, București Premii: 2009 - Premiul I la Concursul de pictură Câmpina 24h; 2001 - Premiul pentru tineret al U.A.P.R. la Salonul Municipal Lucrări în colecții din: România, Germania, Franța CONTACT: Tel: 0734 945 666 E-mail: teodora_chinschi@yahoo.com 45


Teodora CHINSCHI, “Castelul și vița de vie”, ulei/pânză, 80 x 60 cm, 2016 46


Teodora CHINSCHI, “Grădină și împrejurimi”, ulei/pânză, 50 x 60 cm, 2016 47


48


ALEXANDRU PAPUC artist vizual Născut în 26 octombrie 1971 la București STUDII: Academia Națională de Artă din București, secția Sculptură, clasa prof. Vasile Gorduz MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala sculptură București. ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții personale: 2016 - “Arta la fereastră”, Galeria Simeza, București; 2015 – ‘’Melancolie ‘’, Galeria ‘’Arcade 24’’, Bistrița; 2004 - “Desen pe marmură neagră’’, Galeria “Hanul cu Tei’’, București Expoziții de grup în țară și străinătate: 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; “Through Time”, Elite Art Gallery, București; “Untold” - Elite Art Gallery, București; 2015 - ‘’Salonul de Iarnă”, Galeria Orizont, Bucureşti; 2014 - “Salonul de sculptură mică - Vasile Gorduz”, Galeria Simeza, București; 2013 - ”Salonul de iarnă”, Galeriile Orizont, Bucureşti; 2013 - “Salonul de sculptură mică”, Galeria Simeza, București; 2010 - “Dialog Vizual - Pictură - Sculptură”, Galeria Brâncuși, Palatul Parlamentului, București (Organizator); 2009 - “Salonul de iarnă”, Palatul Șuțu, București; 2008 - ”Șelari 13’”, Galeria Apollo, București; 2007 - ”Șelari 13”, Galeria Simeza, București; 2000 - “Expo2000Hannover”, Germania; 1999 – Centrul Cultural, Veneția; Galeriile “Căminul Artei”, București; Expoziția Municipală, București; “Desene de sculptor’”, Muzeul Literaturii Române, București; Expoziția “Accente”, Muzeul Literaturii Române, București Premii/burse: 2002 - Premiul II la Salonul Municipal București; 2000 - Bursa Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru sculptură; 1999 - Premiul pentru sculptură “Gheorghe Anghel” al UAP România. Monumente: “Ivan Patzaichin”, Stadionul Dinamo, București; “Proporții umane”, Universitatea de Medicină, Sala de sport, București; “Maria Tănase”, B-dul Tineretului, București; “Constantin Brâncoveanu”, B-dul Brâncoveanu, București. CONTACT: Tel: 0734 354 305 E- mail: alecpapuc@gmail.com 49


50


Alexandru PAPUC, “Mireasma zidurilor”, acrilic/pânză, 70 x 100 cm, 2016 Alexandru PAPUC, “Noapte”, acrilic/pânză, 40 x 40 cm, 2016 Alexandru PAPUC, “Himera negurii”, acrilic/pânză, 70 x 100 cm, 2016 51


52


IRINA FLORESCU artist vizual Născută în 25 iulie 1972, Bucureşti, România STUDII: 1993-1998, absolvent al Universității de Arte Plastice, București, secţia Pictură, clasa Prof. Florin Mitroi MEMBRU AL ASOCIAȚIILOR PROFESIONALE: Din 1998 membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Secţia Pictură, București ACTIVITATE ARTISTICĂ Expoziții personale: 2015 – “VARA DULCE” - Galeria “ARCADE 24”, Bistriţa, România; 2005 - Wisbaden, Germania; 2003 - “Pictură și Fotografie”, invitat Paolo Porto (Italia); Galeria “Simeza”, Bucureşti, România Expoziții de grup în țară și străinătate: 2016 - Expoziția Simpozionului Internațional de Arte Vizuale “Arta în Grădină”, galeria Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj; “Art Safari”, Palatul Dacia-Lipscani, București; “UNTOLD”, Elite Art Gallery, București; Bienala Națională de Artă Contemporană Gheorghe D. Anghel, Palatul Culturii, Drobeta-Turnu Severin; Bienala Națională de Artă contemporană N.N. Tonitza, Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad; 2015 - ”Salonul de Iarnă”, Galeria Orizont, Bucureşti; 2014 - ”Salvaţi Roşia Montană”, Palatul Şutu, Bucureşti; “Interferenţe Plastice”, Elite Art Gallery, Bucureşti; 2013 - Galeria “Romulus”, Bucureşti; 2012 - Expoziţia de pictură pentru susţinerea Centrului de Îngrijiri Paleative “Sf. Nicolae” - Arhiepiscopia Cluj-Napoca; “Femart”, Centrul Artelor Vizuale, Căminul Artei, Bucureşti; 2011- ”Salonul de Primăvară”, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti; 2010 - ”Dialog Vizual” - Pictură - Sculptură”, Galeria Brâncuşi, Palatul Parlamentului, Bucureşti (Organizator); “Dialog Vizual- 7 Pictoriţe” Galeria Irecson, Bucureşti (Organizator); 2009 - “Salonul de Iarnă” Palatul Şutu, Bucureşti; 2009 - ”Gestul Feminin”, Galeria Veroniki, Bucureşti; 2000 - “6”- Galeria Orizont, Bucureşti (Organizator) Premii: 2015 - Premiul Filialei Pictură București; 2010 - Premiul II, Câmpina 24h; 1997 - Premiul Special, Costineşti; 1988 - Premiul I, Concursul pe Meserii,Timişoara; 1987 - Premiul special, Tabăra de Creaţie “Excelsior”, Suceava Lucrări în colecții particulare din: România, Germania, Italia, Franţa, Elveția, SUA, Canada, Japonia, Anglia CONTACT: Tel: 0722 777 161 E-mail: irinaflorescu2015@gmail.com 53


Irina FLORESCU, “Aerul nopții la Jibou”, ulei/pânză, 80 x 120 cm, 2016 Irina FLORESCU, “Grădina Botanică”, ulei/pânză, 30 x 30 cm, 2016 Irina FLORESCU, “Grădina din Jibou”, ulei/pânză, 30 x 30 cm, 2016 Irina FLORESCU, “Atmosfera Jiboului”, ulei/pânză, 80 x 120 cm, 2016 54


55


56


LUCRĂRI REALIZATE DE CĂTRE COPIII DE LA CENTRUL DE PLASAMENT JIBOU, ÎN TIMPUL ATELIERULUI DE PICTURĂ, COORDONAT DE PROFESORUL VASILE CIOCA DE LA UNIVERSITATEA DE ARTĂ ȘI DESIGN DIN CLUJ-NAPOCA

57


58


ACTIVITATI DE DOCUMENTARE

BISERICA DE LEMN DIN PRODANESTI, JUDETUL SALAJ Biserica are hramul Sfântul Gheorghe. A fost construită în anul 1739. Se află pe lista monumentelor istorice din România. A fost renovată în anul 1939 și restaurată între anii 1999 2005.

59


60


61


62


ACTIVITATI DE DOCUMENTARE

BISERICA DE LEMN DIN CREACA, JUDETUL SALAJ Biserica are hramul Sfântul Nicolaie. A fost construită în anul 1710, conform inscripției de la intrare. Pictura interioară este atribuită pictorului Ioan Pop din Românași. Biserica este monument istoric.

63


64


65


66


ACTIVITATI DE DOCUMENTARE

BISERICA DE LEMN DIN BREBI, JUDETUL SALAJ Biserica are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. A fost construită în anul 1759 de către meșterul Breaz Ion din Gilău și se află pe lista monumentelor istorice din România.

67


68


69


70


ACTIVITATI DE DOCUMENTARE ZIUA CÂNEPII

Prima ediţie ZIUA CÂNEPII, organizată de ACTIS (Asociaţia Culturală Tradiţii, Identitate şi Succes), a fost la data de 6 August 2015, în satul Gâlgăul Almaşului din judeţul Sălaj, unde, în anul 2014, a fost înfiinţată prima cultură „autorizată” de cânepă în sistem gospodăresc, după apariţia legii 143/2000, care interzice cultivarea de canabis, fără a face diferenţierea între cele două specii „canabis sativa” şi „canabis indica”. A doua ediție, în colaborare cu Grădina Botanică “Vasile Fati” din Jibou a început la data de 5 august 2016, într-un context deosebit - demn de o manifestare ştiinţifică la nivel naţional - a cuprins o consfătuire ştiinţifică cu o prezenţă selectă, specialişti renumiţi, profesori universitari, antreprenori, reprezentanţii instituţiilor. ZIUA CÂNEPII a continuat la Gâlgăul Almaşului, Sălaj, începând cu slujba religioasă din biserica satului, apoi într-un cadru natural deosebit, Grădina Zmeilor, unde s-au desfăşurat mai multe activităţi: ateliere meşteşugăreşti (păpuşa cânepii cu noduri, pictură pe genţi de cânepă, zidărie de cânepă cu var, împletituri din cânepă şi nuiele); târgul meşterilor populari din satele apropiate, Var, Surduc, Hida, Dragu şi altele; expuneri deosebit de interesante şi gustate de public despre importanţa cânepii în menţinerea sănătăţii individuale (dr.Virginia Faur), şi rolul cânepii în gospodăria ţărănească (conf.univ. dr. Avram Fiţiu); spectacolul „Fata din Grădina Zmeilor”, susţinut de corul de copii al bisericii din sat, condus de părintele Petru Lucăcel, a avut un succes deosebit;Ansamblul „Flori de pe Mureş”, condus de fii satului stabiliţi departe de casă, Formaţia AD-HOC cu Sergiu Corbu Boldur, cu cântecele lor consacrate dar şi cu câteva melodii, de mare succes, dedicate gâlgăuanilor; teatru, realizat de actorii timişoreni Raluca şi Sebastian Vâlcea, cu o adaptare după textul şi scenariul „Fata Cătanii” de Ştefan Goanţă, cu un impact emoţional deosebit asupra celor prezenţi. Amploarea evenimentului încă de la prima ediţie arată importanţa şi interesul oamenilor pentru această plantă care, după ce a fost interzisă şi abandonată, revine să redea acestui neam identitatea şi sănătatea. Aşa cum spunea domnul profesor Avram Fiţiu de la USAMV Cluj-Napoca, cu ocazia întâlnirii de la Grădina Botanică din Jibou, din 5-6 august 2016, „Poporul român a avut trei elemente sacre care l-au identificat: cânepa, oaia şi albina” Demersurile noastre au început să trezească interesul oamenilor pentru cea mai veche plantă de pe Pământ, oameni de ştiinţă făcând afirmaţia că ea poate salva Planeta (Masaru Emoto), iar în ţara noastră, Ştefan Manea (Hofigal), Virginia Faur (Favisan), Alina Varady (Casa Bio) o recomandă ca plantă aliment şi tratament în cele mai grozave afecţiuni: boala Parkinson, Alzheimer, senilitate, cancer. Ar trebui să fie ZIUA CÂNEPII în fiecare sat, şi avem un exemplu al unui prieten foarte bun al cânepii, prezent la cele două ediţii, irlandezul Peter Hurley, care ani la rând a organizat în Maramureş (la Săpânţa) evenimentul „Drumul lung spre Cimitirul vesel”, iar în acest an a reuşit să mobilizeze toate satele prin proiectul „Satele unite ale Maramureşului”. Poate aşa va fi refăcut şi acest DRUM AL CÂNEPII în România. Leontina Prodan. Născută la data de 2 noiembrie 1956 la Gâlgăul Almaşului, Sălaj. Împreună cu familia a fost nevoită să părăsească satul natal, făcând şcoala primară la Hunedoara, apoi studiile superioare la Timişoara şi Cluj, Stinţe economice şi Arte Plastice (Desing Vestmentar).

71


72


73


74


ACTIVITATI DE CREATIE WORKSHOP DE PICTURA

COPIII PICTÂND ÎN GRĂDINA BOTANICĂ DIN JIBOU Toate făpturile se simt bine în grădină, în preajma copacilor, florilor, ierburilor, respirând aerul purificat – mediu prielnic luminii, zborului, miresmelor, culorii, vibrațiilor armonioase. Dar când pătrund copiii în grădină și aleargă cu privirile printre frunze și flori, culori și miresme, ea devine, chiar și pentru câteva clipe, simbolul Raiului pământesc, al Cosmosului al cărui centru este… Și când acești copii, fie ei din Jibou sau de oriunde, încep să picteze în grădină, printre copaci și ierburi punctate de mii de flori, ochiuri de apă, pești jucăuși, toate învăluite de parfumuri emanate în aer, parcă totul devine mai pur, mai ușor, mai firesc, mai bun… Culorile acestor copii scot la lumină, prin chipul frunzelor, florilor, firelor de iarbă, copacilor, peștilor, norilor.... starea lor ingenuă, paradisiacă încă necontaminată de lumea celor mari. Copiii au reușit să intuiască spiritul Grădinii, sufletul lor fiind, poate, încă conectat, prin fire neștiute de noi, cu stările originare ale vieții pământene. Văzând acești copii pictând și lucrările lor scăldate în aerul Grădinii Botanice din Jibou, parcă auzi, în freamătul ei molcom, o chemare străveche – lăsați copiii să vină la mine .... Au pictat și s-au bucurat de atmosfera Grădinii Botanice din Jibou copiii: Chiş Ioana, 15 ani Chiş Ionel, 11 ani Ciurcui Gabriel Raul, 7 ani Dârjan Aurelian Marius, 11 ani Lingurar Sebastian Laurenţiu, 8 ani Modi Daniel, 10 ani Modi Denis, 9 ani Prodan Giani, 12 ani Răchiţeanu Dalila Mihaela, 12 ani Rostaş Cosmin, 7 ani și Estella Șerban, 7 ani Responsabil copii: psiholog Natalia Botiș

75


76


77


78


ACTIVITATI CULTURALE ÃŽN CADRUL SIMPOZIONULUI Invitati: VASILE CIOCA VIRGIL MIHAIU OLIV MIRCEA MIRCEA GROZA FLAVIUS LUCACEL Amfitrioni si moderatori: VIOREL MURESAN FLORIN GHERASIM

79


80


VASILE CIOCA MAI POATE FI ARTISTUL ORIGINAL? A crea este divin. A copia este uman. Man Ray Într-o dezbatere, vorbire, spusă nonformală, cu artiștii participanți la a V-a ediție a Simpozionului de Arte Vizuale “Arta în Grădină” care a stat sub semnul aerului, au plutit, ca niște frunze, opinii, trăiri, idei, revelații despre originalitate în artă azi. - Original, -ă, adj. care a fost produs pentru prima oară într-o anumită formă; care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat după altcineva; personal, nou, inedit; - Despre artiști, care creează ceva nou, personal, fără a folosi un model făcut de altul; care iese din comun, neobișnuit, ciudat, bizar; excentric, extravagant. - Originalitate la nivel de: - Tehnică, suport, materiale - Modul de tratare a suprafeței - Combinatorică - Paradigme formice, spațiale, stil - Relația real – imaginar - Relația context social-politic și personalitatea artistului Niveluri ale creativității după Taylor: - Creativitatea de expresie (copiii, nebunii, artiștii) - Creativitatea procesuală - Creativitatea de produs - Creativitatea inovativă - Creativitatea inventivă - Creativitatea emergentă (Aristotel, Platon, Newton, Leonardo da Vinci, Monet, Cezane, Picasso, Klee, Kandinsky, Brâncuși).

ÎN LOC DE CONCLUZII (după BORGES) S-a spus, s-a imaginat, s-a gândit aproape totul despre orice. Nu ne rămâne decât să ne jucăm (combinând, amestecând, interpretând) cu ceea ce ne-au lăsat ceilalți. VASILE CIOCA, s-a născut la Dej, în 9 ianuarie 1949. Absolvent al Facultăţii Pedagogice de Arte Plastice Cluj. Licenţiat în Muzeologie-profesor de desen, Inst. de Arte Plastice N. GRIGORESCU Bucureşti. Doctor în psihologie. A fost profesor de educaţie vizualplastică la mai multe şcoli din Galaţi, la Liceul Pedagogic “Gheorghe” Lazăr din ClujNapoca şi muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală din oraşul de la Dunăre. Actualmente este lector la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic și la Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Arii de interes: creativitatea vizual-plastică, didactica educaţiei vizual-plastice, rolul vizualităţii/imaginii în structurarea fiinţei umane, comunicarea prin imagine. Lucrări publicate: - Educaţie vizual-plastică, caiet de lucrări Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005; - Jocul de-a arta, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; - Imaginea şi creativitatea vizual-plastică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; - Copiii și artele, 2011, Editura Grinta, Cluj-Napoca (împreuna cu Maria Kiss si Mihaela Gorcea); - Didactica disciplinei educație vizuală/educație plastică (pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial); în Ghiduri de bune practici, Editor Ministerul Educației Naționale, 2013, Matrix Rom, București.

Exerciții practice cu iz cognitivist-didactic: - Studiu de caz 1: BACON – VELAZQUEZ – MUNCH, pornind de la lucrarea Strigătul sfântului scaun. - Studiu de caz 2: VELASQUEZ: Las Meninas, 1656; PICASSO: Domnișoarele de onoare, 1957 (peste 40 de lucrări – studii și interpretări după Las Meninas). Analiza comparativă a unor opere de artă care se înscriu în același câmp tematic: sărutul, autoportretul în viziunea unor artiști din diferite perioade.

81


82


VIRGIL MIHAIU Scriitor, jazzolog, diplomat, poliglot, promotor cultural, performer de jazz-poetry. Născut la 28 iunie 1951, Cluj/România. Absolvent al Universităţii clujene, Facultatea de Litere, secţia engleză-germană, facultativ spaniolă-portugheză, 1974. 1971-1983: redactor al revistei de cultură Echinox; 1981: membru al Uniunii Scriitorilor din România; 1983: membru al colegiului redacţional multinaţional al revistei Jazz Forum, editată de Federaţia Internaţională de Jazz la Varşovia; din 1990: redactor la revista Steaua a Uniunii Scriitorilor; din 1992: conferenţiar la Academia de Muzică G. Dima din Cluj; 1993: membru de onoare al Asociaţiei Criticilor de Jazz din Statele Unite (J.J.A.); preşedinte de onoare al Asociaţiei Eco-Jazz Napocensis; 1996: membru al P.E.N. Club-ului Român; 1997: fondator al Cursului de Estetica Jazzului la Academia de Muzică din Cluj şi membru de onoare al juriului mondial Down Beat Jazz Critics Poll; membru de onoare al Asociaţiei Culturale Cehia-România din Praga; 2001: primul est-european cooptat în redacţia revisteipivot a jazzului mondial, Down Beat, editată la Chicago; membru al Societății F. Scott Fitzgerald, New York; 2002: doctor în americanistică; 2006-2012: director-fondator al Institutului Cultural Român din Lisabona; ministru consilier pe lângă Ambasada României din Portugalia; 2015: director onorific al Centrului Cultural Brazilian Casa do Brasil şi al Bibliotecii de Studii Latino-Americane, instituţii aflate sub egida principalei Universităţi clujene (fondată 1581). Concordia dintre arte şi culturi prin jazz Nu pot considera altfel decât providențială şansa ce mi s-a oferit de a iniția, în urmă cu două decenii, un Curs de Estetica Jazzului sub egida Academiei de Muzică din Cluj. Dintre prioritățile pe care le-am urmărit cu consecvență, de-a lungul anilor universitari scurși de atunci, aş aminti: instituirea unui Curs de genuină anvergură intelectuală, prin care să fie valorizate la nivel academic – şi în concordanţă cu standardele de ultimă oră ale jazzologiei mondiale – valenţele pluridisciplinare ale acestui gen, supranumit „muzica secolului XX”; relevarea creativităţii şi specificităţii estetice a jazzului, dar şi a corelaţiilor/ interacţiunii dintre acesta şi alte domenii ale muzicii, precum şi conexiunile dintre jazz şi celelalte arte (poesie/literatură, coreografie, arte plastice, arhitectură, teatru, cinema etc.), sau domenii ale cugetului (filosofie, sociologie, psihologie, religie, antropologie etc.); abordarea complexităţii jazzului prin prisma evoluţiilor sale istorico-stilistice şi, totodată, ca act de cultură – seismograf al sensibilităţii contemporane şi al dezvoltării gândirii artistice, precum şi expresie a specificităţii diverselor arii etno-culturale în era mondializării. În consens cu aceste direcţii de investigaţie jazzologică s-a situat şi prelegerea intitulată Concordia dintre arte şi culturi prin jazz, pe care fui invitat să o susţin în cadrul ediţiei 2016 a Simpozionului estival Arta în grădină, organizat în ambianţa fermecătoare a Grădinii Botanice din Jibou. Receptivitatea publicului − alcătuit în majoritate din valoroşi plasticieni − mi-a confirmat opinia că, în genere, magiştrii esteticii vizuale manifestă o apetenţă înnăscută pentru misterele şi splendorile (complementar/compensatorii) ale artei sunetelor. O experienţă memorabilă, atât în plan estetic, cât şi existenţial.

83


84


OLIV MIRCEA DAN HĂULICĂ ELEGANȚA PRIVIRII NOSTALGICE A CRITICULUI Amintirea lui Dan Hăulică ne priveşte ca un chip viu. El a fost şi rămîne o prezenţă intelectuală şi morală pe care n-aş şti să o explic fără să mă ciocnesc de problemele care au furnizat mereu şi în mod firesc izvorul căutărilor lui diurne: raporturile dintre formă (literară, vizuală, muzicală) şi inteligibil. Amintirea lui Dan Hăulică ne priveşte ca un chip viu, spuneam, şi de aceea întrebările pe care le avem şi pe care şi el ni le-a sădit în inimă se întorc încet-încet asupra noastră aşa încît să ne îngăduie să îi înţelegem în aceste pagini ingenium-ul său special, făcîndu-ne să înscriem activitatea sa intelectuală şi umanitatea sa neobişnuită într-un locus aesteticus care este „casa” lui ideală. Niciodată perfid, niciodată indiscret, pe deplin incoruptibil, generos fără ostentaţie, regizînd ritualuri etice, estetice şi intelectuale cu o înaltă afectare care nu se mai găseşte astăzi la nimeni, el a trecut prin viaţă fără să pomenească mai nimic despre nefericirile şi despre nenumăratele complicaţii cu care a avut nenorocul de a se întîlni. Te făcea părtaş la imperturbabilul lui gînd şi te făcea, deasemeni, să te uimeşti de spectacolul urmăririi patetice a unei idei, chiar dacă pentru cei din jur nu făcea altceva decît să dezvăluie, să lase să se dea în vileag, o viaţă secundă, aceea a intelectului excepţional, o viaţă bogată în coincidenţe, surprize şi fidelităţi de cele mai multe ori tenace, adînci şi surprinzătoare. Resursele unui asemenea spirit capabil să se mişte prin aproape toate domeniile, de la ştiinţele exacte la textele vechi şi la textele filosofice şi de estetică bine şi solid ancorate şi maiestuos articulate, invită la crearea unui asemenea reper simbolic care pune accentul pe luciditatea şi disponibilitatea mereu constante pe care el însuşi şi doar puţini alţii le ilustrază. Ştiu bine că se bucura cînd îi erau admirate calitatea literară excepţională a textului pe de o parte şi pe de altă parte sensibilitatea lui era deschisă către „prea-modernul” lumilor artistice către care îşi orienta căutările. Un hesperian, pot spune fără riscul de a greşi era Dan Hăulică, un căutător de adevăr care priveşte înspre orizonturile Mediteranei dar şi spre particularităţile balcanice care erau şi ale propriei sale firi. Cît de curat, cum se şi arată în textele lui, făcînd abstracţie de orice complezenţă ori de o personală înclinaţie spre fantastic şi melancolie se acceptă pe sine şi intră în convenienţa uneori nefastă a lucrurilor, asemeni unui eremit, fericit însă de propriile lui lecturi şi de liniştea bibliotecii şi a atelierelor de creaţie artistică cu rost colindate. Nu ne putem împiedica să-i acordăm lui Dan Hăulică, pe care destinul l-a plasat în cîteva situaţii implacabile în vecinătatea unor George Călinescu și Tudor Vianu, decît un loc în zodia fericirilor care i-au îngăduit să convertească o tensiune permenentă de acest ordin în creativitate estetică şi în gîndire vie. Prin gîndirea sa vie înţelegem acel tip de găndire care pe mâsura înaintării‚ îşi luminează propria ei cărare, forjînd mereu şi mereu. Pentru a surprinde mecanismul creativităţii artistice in ordinul imaginarului şi al vizualităţii în general nu e suficientă distincţia individual-determinaţii-general ci trebuie

să înţelegem un fel aparte de irealism care îl expămîntenea. La Dan Hăulică despămîntenirea se înfăţişa în aşa fel încît, fără a uita pămîntul, el plutea în interiorul operei picturale sau sculpturale. Această capacitate extraordinară în felul ei este, în cazul lui Dan Hăulică, capacitatea faustică a unui dezvăluitor. Ca autor el nu pune totul de la el. Îl lasă şi pe artist dar îl solicită şi pe privitor. Dan Hăulică era de o discreţie totală. Nu se raporta nicicînd la Persoanele Sfintei Treimi dar nici nu le întorcea spatele. Avea o sfială care te atrăgea. Era afabil. Îţi venea în întîmpinare. În felul lui special era un impecabil om de lume care îşi cultiva relaţiile şi te solicita să fi alături de el la evenimentele în care era personaj central. În discursurile pe care le rostea în inaugurarea expoziţiilor pe care le compunea cu o acribie extremă el nu făcea altceva decît sa descrie şi să lumineze drumul parcurs sau calea de străbătut dezvăluind cît profetism este într-o gîndire, ce trebuie făcut pentru a salva diferenţele şi te învăţa cum trebuie să diferenţiezi o problemă pe care o pui în termeni de disjuncţie acceptînd conjuncţia dar diferenţiind nivelurile. Era exclus, în tot ce făcea, orice model de egalizare. Ca vorbitor te fermeca trezindu-te prin deschiderile strălucitoare şi luminoase. Iubea şi cultura şi civilizaţia occidentale. Accepta o nivelare civilizatorie dar milita cu toată inima pentru salvarea diferenţelor. Influenţa lui uriaşă a fost şi este în continuare atît modelatoare cît şi catalitică. La el nici un regret, direct sau deghizat, nu era în timp recognoscibil. O invincibilă şi adesea strălucitoare propensiune spre melancolie şi o inconfundabilă lentoare erau mai curînd amprenta personalităţii sale pentru toţi cei cu care a colaborat la felurite „construcţii” expoziţionale sau editoriale. O melancolie atotcuprinzătoare care se punea în aşa fel în act încît să îi interzică adormirea conştiinţei de către vreun sentiment, ori vreun chip acut al farsei tragice pe care el şi noi toţi am trăit-o. Prin iubirea sa pentru forme, Dan Hăulică era un om bine apărat împotriva alienării sub toate formele sale. Punctul de intersecţie al tuturor acestor „linii de forţă” nu este, fără îndoială, atît de evident pe cît ar trebui, însă majoritatea acestor referinţe ne ajută să desemnăm un mod de viaţă în care partea fortuitului, a nesiguranţei şi a pericolului a fost asumată firesc. Atitudinea sa reflexivă a devenit în epocă aproape un gust, o patimă pe care el a slujit-o cu o bogăţie a mijloacelor intelectuale şi a curiozităţilor sale pozitive, aşa încît ele au devenit active şi angajate aşa încît aplicarea lor la cultura şi arta mediteraneană, şi nu numai, au dat un sens precis actualităţii intelectuale a celei de-a doua jumătăţi a secolului al douăzecilea căreia el însuşi i-a aparţinut şi am putea spune fără teama de a greşi, i-a dat sensul.

85


86


MIRCEA GROZA “Gastronomia a dat lumii trei concepte culinare complexe: bucătăria franceză, cea chineză şi… bucătăria Transilvaniei”. Egon Ronay Nu știu exact când am gătit pentru prima dată. La mine acasă, în Hida, toți lucrau în bucătărie! Era o preocupare normală de zi cu zi. Aveam trei surori care trebăluiau prin bucătărie. Gătea bunica, gătea mama… Prin anii 70 am început să circul prin Europa și mai apoi, după 1990 și pe alte continente. Eram surprins câtă importanță se dădea mâncării și în special mâncării tradiționale. Eram cumva contrariat, la mine la Hida asta se întâmpla zi de zi, găteam cum o făceau bunicii, nu făceam din asta un caz, ni se părea normal. Am observat, în timp, ce oportunități oferă alimentația populară pentru promovarea zonei, pentru turism. Studiez permanent tot ce înseamnă bucătăria tradițională, cercetez pe teren acest fenomen, gătesc cu gospodinele din cele mai îndepărtate cătune, unele dintre aceste socăcițe au peste 90 de ani, chiar peste 100 de ani. Ascult poveștile lor, le înregistrez, fac fotografii sau le filmez. Am început să studiez și bucătăria Imperiului Roman și mai nou și cum mâncau dacii. Despre daci avem, din păcate, foarte puține informații. Studiem cu cercetătorii de la Muzeul de Istorie și Artă Zalău tot ce se referă la perioada respectivă, ne inspirăm din scrierile altor popoare care aveau granițe cu Dacia și reconstituim rețetele vremii. Gătesc destul de des mâncărurile romanilor și ale dacilor. Am observant că sunt foarte apreciate și, datorită ingredientelor, foarte sănătoase. Am fost invitat pentru a treia oară la simpozionul organizat la Grădina Botanică din Jibou și am venit cu mare bucurie. Am vorbit cu artiștii despre preocupările mele, despre tradițiile culinare. Am gătit împreună. De data asta zamă de curcan cu hiribe și topală (încingală) de pui cu mămăligă. A fost o seară reușită. Cel de Sus m-a învrednicit cu un ROST lăsat moştenire de bunica mea, socăciţă în Hida, ce pregătea de mâncare în casele grofilor unguri şi ale evreilor mai bogaţi. E un ROST multicultural, multietnic, fără graniţe sau limitări. Am învăţat de la romanii ce au trecut pe la Porolissum, de la maghiari, slovaci sau evrei şi vreau să dau şi să duc mai departe aromele şi gusturile tradiţiilor ardeleneşti, într-o încercare continuă de reconectare la origini. E o luptă pe care o duc zi de zi, convins că bunul gust şi bunul simţ ardelenesc vor ieşi într-o bună zi la lumină, mână în mână, ca un singur ROST. Nu pot să închei fără a reda aici un text scris de Simona Lazăr în Jurnalul Național cu referire la bucătăria ardelenească. “Marea bucătărie uitată a Transilvaniei. Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de făcut este să redescoperim acel mix de culturi şi ingrediente care au făcut-o cândva celebră. Unul dintre cei mai importanţi critici culinari din ultima jumătate de secol din Marea Britanie, Egon Ronay, maghiar de origine, obişnuia să scrie – în editorialele sale din Daily Telegraph – că gastronomia a dat lumii trei concepte culinare complexe: bucătăria franceză, cea chineză şi… bucătăria Transilvaniei”.

87


88


FLAVIUS LUCACEL Lucăcel Gheorghe Traian. Pseudonom literar: Flavius Lucăcel Născut în 26 august 1968 la Aluniş, Salaj Debut în poezie: revista Tribuna, Cluj 1992; Debut în teatru: revista Thalia, Cluj 1993. Volume de teatru: 2016, Nu te pune cu îngerii Editura Limes; 2016, Sinurătatea Pietrelor /Loneliness of Stones , Editura Limes; 2015, Ne packazz az angyalokkal, Editura HolnapVarad; 2013, Ospiciul Local, Editura Caiete Silvane; 2012, Vecinii, Memoria Holocaustului, Editura EDU; 2011, Trecatoarea Pisicii/The Cat’s Gore, Editura Limes; 2010, Tutungeria/ Tobacconist’s, Editura Limes; 2009, Ceai de Fluturi/Butterfly Tea, Editura Limes; 2008, Marțianul Telemah, Editura Eikon; 2006, Trilogia Spațiului Închis, Editura Eikon Premii: 2014, premiul II, concursul național de teatru Mihail Sorbul, Botoșani, piesa „Nu te pune cu îngerii”; 2012, Anul Editorial 2011, Cluj, Premiul pentru belestristică-dramaturgie; 2009, Cartea Anului, Teatru/teatrologie, USR Filiala Cluj, secțiunea teatru, premiul Radu Stanca; 2008, Piesa anului, la Clubul Dramaturgilor, Bucureşti. Spectacole de teatru: piesa “Nu te pune cu îngerii”, Mioriţa Reloaded, regia Chris Nedeea, Mario Dance Atelier, Teatrul Naţional Cluj Napoca, 2015; piesa ,,Fisura”, regia Victor Olahuț, Godot Café Teatru, 2014; piesa „Scoici pe nisipul fierbinte”, Hell’s Cabaret‚ regia Sorin Misireanțu, sub denumirea Hell’s Cabaret ,Teatrul Național Cluj, 2012; piesa „Fisura”, regia Victor Olăhuț , Euphoria Music Hall, Cluj Napoca 2012 Nominalizări: UNITER – cea mai bună piesa a anului: “Singurătatea pietrelor”

Pentru prietenul meu, Pietrarul Poate fi văzut te miri unde, de la primele ore ale dimineţii, cînd îşi duce copiii la şcoală sau la doctor, pînă la orele tîrzii din noapte, cînd se întoarce de la un spectacol de teatru ori de la un eveniment dadaist găzduit la Fabrica de Pensule. Se află în mişcare browniană prin oraş, aleargă de la casa proprie la casa de piatră pe care o clădeşte, de la spitalul unde e internată o rudă de-a lui la gardul înalt pe care în ciopleşte ori la grădina urbană pe care o sapă şi o împodobeşte. Îl atrag magnetic mai ales evenimentele culturale, lansările de carte la Book Corner, seara de lectură a unui geniu debutant în nu ştiu ce cafenea centrală, discuţiile editorilor într-un bar de pe malul Someşului. Prima lui pasiune a fost pictura. Garantez că găteşte formidabil. Actuala lui dragoste este teatrul, în care îşi revarsă şi iritarea contra unei lumi plină de dureri fără soluţie, şi căldura cu care se îngrijorează pentru orice fiinţă umană aflată la strîmtoare, pe care sfîrşeşte prin a o adăposti în inima lui. Mie îmi place cum scrie. L-am cunoscut într-o librărie, într-o zi proastă dintr-un an rău, şi-am să-l ţin minte toată viaţa: a fost singurul om care mi-a zîmbit în anul acela. El, Flavius Lucăcel, prietenul meu, Pietrarul. Marta Petreu

89


90


VERNISAJUL DE LA GRADINA BOTANICA DIN JIBOU, GRAJDUL WESSELÉNYI PAG. 92, 93: ÎNMÂNAREA DIPLOMELOR DE PARTICIPARE COPIILOR DE LA CENTRUL DE PLASAMENT JIBOU PAG. 94-97: VERNISAJUL EXPOZITIEI “AERUL GRADINII“ CU LUCRARILE REALIZATE ÎN PERIOADA SIMPOZIONULUI

91


92


93


94


95


96


97


Catalogul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ Grădina Botanică “Vasile Fati” din Jibou, Ediția a V-a, 2016 Texte: Vasile CIOCA, Florin GHERASIM, Mircea GROZA, Virgil MIHAIU, Oliv MIRCEA, Marta PETREU, Leontina PRODAN, Daniel SĂUCA, Cosmin SICORA, Radu ȘERBAN Fotografii: Radu ȘERBAN, Florin GHERASIM, Sebastian OLARU Coordonator Simpozion, concept grafic catalog: Radu ȘERBAN Curatorul Simpozionului: Florin GHERASIM Coordonator activități conexe: Flavius LUCĂCEL Consultant grafică: Dudu CRIȘAN Tipărit la: GPO CLUJ-NAPOCA, 2016 Participanți: Alexandru ANTONESCU Crinela ANTONESCU Ioana CRĂCIUN DOBRESCU Vasile HUBENCO Radu ȘERBAN Felicia Andra PREDESCU Florin GHERASIM Teodora HUBENCO Teodora CHINSCHI Alexandru PAPUC Irina FLORESCU Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României Editura LIMES, Cluj-Napoca ISBN: 978-606-799-003-4 Editura Caiete Silvane, Zalău ISBN: 978-606-914-018-5 Parteneri locali: S.C. Calion Jibou, S.C. Patiserie F.R. Jibou

98


99


100

WWW.SIMPOZIONULARTAINGRADINA.RO

Simpozionul ARTA IN GRADINA, catalog 2016  

Simpozionul de Arte Vizuale ARTA IN GRADINA, Gradina Botanica Jibou, 2016

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you