Page 1

nr.

1 2017 Colegiul Naţional „Octavian Goga“, Sibiu

revista elevilor Catalog Goga | 1


Director: prof. Laura Florentina Dumitru Director adjunct: prof. Cornelia Apostol Director adjunct: prof. Luminiţa Ducu

Adelina Rădulescu, IX F Premiul I, Concursul Naţional „Radu Stanca”

2 | Catalog Goga


CUPRINS 4

Proiectul Erasmus+

6

Lucian Blaga - Spațiul mioritic

10 Portretele artistului ca adolescent 13 Sărmanul Dionis - o altfel de interpretare…. 14 Concursul Național Interdisciplinar Marin Sorescu Rm. Vâlcea 16 Invitație la lectură - Părintele Necula 18 Împreună pentru pace 20 Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic 24 Un veac și jumătate… un drag poet 25 1 Decembrie 1918 - O zi cât o istorie 28 Balul Bobocilor 30 Plimbare prin timp 32 Sibiu Guitar Meeting 34 Freizeit in Hermannstadt 35 Eine Mischung aus Lehrer und Schüler – 6 tolle Monate in Sibiu 36 Bazar de Crăciun 37 Masca 38 Moi et l’autre

Catalog Goga | 3


Amiens,

Franţa

Proiectul Erasmus+ Sînziana Tîlvan, X E

Colegiul Naţional „Octavian Goga” se preocupă de problemele de mediu în cadrul unui proiect Erasmus+. Acesta reunește elevi şi profesori din şase ţări europene: Estonia, Franţa, Italia, Spania, Turcia şi România şi are ca scop educarea participanţilor în vederea consumului sustenabil de resurse. 4 | Catalog Goga


n perioada 4-8 octombrie 2016, a avut loc a patra întâlnire de proiect în Amiens, Franţa, în cadrul căreia echipe formate din 7 elevi şi 3 profesori din fiecare şcoală parteneră au abordat tema „Substanţe chimice toxice”. Elevii au participat şi la activităţi culturalsportive, vizitând obiective turistice importante din regiunea Picardie şi practicând sporturi nautice sau sand-yachting.

Î

„Proiectul a fost o experienţă incredibilă. Activităţile organizate şi-au atins scopurile educative, atât de ordin cultural cât şi social. Toată lumea a fost deschisă şi degajată, oferindu-ne o primire caldă.” (Sînziana Tîlvan, clasa a X-a E). „Proiectul desfășurat în Franța a avut un impact benefic asupra mea. Am învățat multe lucruri noi, mi-am făcut noi prieteni, mi-am îmbunătățit competențele lingvistice, de comunicare în limba engleză și, nu în ultimul rând, am experimentat mâncarea tradițională franceză, care este foarte bună. Sper ca în viitor să ajung din nou acolo, pentru că este un loc minunat pe care aș vrea să îl descopăr mai bine.” (Maria Covalciuc, clasa a X-a A) „Pe parcursul proiectului am participat la multe activităţi de la care am avut doar de învăţat. Am aflat lucruri interesante despre cultura şi tradiţiile franceze, dar şi despre cele şase subteme de proiect, astfel încât acum ştiu că voi fi mult mai atentă la alegerea produselor pe care le voi cumpăra.”(Andreea Frăţilă, clasa a X-a B)

Catalog Goga | 5


Lucian Blaga Spațiul mioritic Timotei Morariu, XII D

„Pentru a oferi inteligibil omului contemporan semnificaţia sa spirituală, Lucian Blaga considera că demersul trebuie să înceapă cu restituirea încrederii în folclor, cu refacerea contactului direct cu lumea sa spirituală.” Echipa de proiect: Elevi din clasele: a IX-a F, a X-a E, a X-a G, a XI-a D, a XII-B, a XII-a D Profesori: Conf. Univ. dr. Mirela Ocinic – Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu Profesorii Catedrei de limba şi literatura română Prof. Ion Turcu

6 | Catalog Goga


Î

n acest context, doamna conferenţiar universitar doctor Mirela Ocinic a susţinut o conferinţă ştiinţifică despre opera scriitorului şi filosofului Lucian Blaga, despre admiraţia acestuia pentru folclor înţeles ca modalitate concretă şi reală de a experimenta tradiţia spirituală a neamului nostru. Ca să cunoaştem mai bine natura folclorului românesc, dar şi pentru a oferi inteligibil omului contemporan semnificaţia sa spirituală, Lucian Blaga considera că demersul trebuie să înceapă cu restituirea încrederii în folclor, cu refacerea contactului direct cu lumea sa spirituală. Manifestările ştiinţifice au continuat cu prelegerea despre „Spaţiul mioritic” blagian, înţeles ca realitate psiho-spirituală „mai profundă decât ar putea să fie vreodată un simplu sentiment”, prezentarea fiind realizată de Timotei Morariu, din clasa a XIIa D.

calitate de imagine, elevele Iuliana Grancea (clasa a X-a G) şi Iulia Florea (clasa a IX-a F) au realizat reprezentări ale poeziilor lui Lucian Blaga în pictură proprie.

Activităţile artistice, derulate în colaborare cu domnul prof. Ion Turcu, au fost variate incluzând:  un recital din lirica populară susţinut de elevii clasei a XII-a B 

interpretări vocale sau instrumentale ale unor piese din folclorul românesc realizate de elevele Preda Anamaria, din clasa a XI-a F şi Cătălina Benghea, din clasa a X-a E.

Un moment aparte l-a reprezentat reconstituirea Doinei ciobanului, operă din patrimoniul cultural imaterial al Republicii Moldova - realizată de eleva Dumitriţa Lupaşcu, bursier din Republica Moldova - ca o confirmare a afirmaţiilor lui Lucian Blaga despre „orizontul spaţial inconştient” care a „dat românului, oriunde s-ar fi găsit, nostalgia plaiului. Această nostalgie neînduplecată a purtat în vârsta de mijloc pe ciobanul valah [...] pretutindeni în limitele unui vast teritoriu, unde peisajul satisfăcea apetitul unui orizont inconştient”.

Plecând de la premisa că opera artistului este o artă pluridimensională în care cuvântul este parte a alchimiei imaginii şi că receptarea produsului artistic literar se poate realiza şi în

Catalog Goga | 7


Selecţie din prelegerea despre studiul „Spaţiul mioritic” - Timotei Morariu, XII D

S

tudiul „SPAŢIUL MIORITIC”, dedicat lui Vasile Băncilă, a apărut în 1936, fiind inclus în volumul „Trilogia culturii”. În definirea conceptului, Lucian Blaga porneşte de la premisa că un suflet, individual sau colectiv, poate să trăiască inconştient într-un anume orizont spaţial chiar şi atunci când peisajul real al vieţii sale cotidiene contrazice la fiecare pas structura spaţiului inconştient. Unul e peisajul real, caleidoscopic, în care se aşază întâmplător un suflet, şi altceva e orizontul spaţial inconştient, care rezistă tuturor intemperiilor. [...] Filosoful afirmă, în acelaşi studiu, că purtăm în inconştientul nostru orizonturi care tind aşa de mult să se exprime, încât se exprimă şi cu mijloace ce par cu totul improprii scopului – de exemplu muzica: „ Să ascultăm - spunea Lucian Blaga - cu aceeaşi intenţie de a tălmăci în cuvinte un orizont spiritual - o doină de a noastră […]; nu e greu - să ghicim deschizându-se în dosul doinei un orizont cu totul particular. Acest orizont e plaiul […] , adică un plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs mulcom în vale. O doină cântată, nu sentimental-orăşeneşte de artiste în

8 | Catalog Goga

costume confecţionate şi nici de ţiganul de la mahala dedat arabescurilor inutile, ci de o ţărancă sau de o băciţă, […], care zeci de ani a urcat munţii şi a cutreierat văile sub îndemnul şi porunca unui destin, evocă un orizont specific: orizontul înalt, ritmic şi indefinit alcătuit din deal şi vale. […]. În doină – observa Lucian Blaga - se exprimă melancolia, nici prea grea, nici prea uşoară, a unui suflet care suie şi coboară, pe un plan ondulat indefinit, tot mai departe, iarăşi şi iarăşi, sau dorul unui suflet care vrea să treacă dealul ca obstacol al sorţii, şi care totdeauna va mai avea de trecut încă un deal şi încă un deal”. Cu acest orizont spaţial, cu acest „spaţiu-matrice” se simte organic şi inseparabil solidar sufletul nostru inconştient, cu acest spaţiu-matrice, indefinit ondulat, înzestrat cu anume accaente, care fac din el cadrul unui anume destin. Destinul – spunea Lucian Blaga - nu e simţit de poporul român nici ca „o boltă apăsătoare până la disperare, nici ca un cerc din care nu e scăpare, dar destinul nu e nici înfruntat cu acea încredere nemărginită în propriile puteri şi posibilităţi de expansiune”. Sufletul acesta se lasă în grija unui destin cu indefinite dealuri şi văi, a unui destin care, simbolic vorbind, descinde din plai, culminează pe plai şi sfârşeşte pe plai. Sentimentul destinului, „încuibat subteran în sufletul românesc”- după cum afirma filosoful - e parcă şi el structurat de orizontul spaţial, înalt, şi indefinit ondulat. [...] Concluzia lui Lucian Blaga Poporul român s-a născut în momentul când spaţiul-matrice a prins forme în sufletul său, spaţiulmatrice sau orizontul inconştient specific, care alături de alţi factori a avut darul să determine stilul interior al vieţii sale sufleteşti. Graiul românesc a putut să evolueze şi să îndure mutaţii, dar ceea ce s-a păstrat, cu statornicie, a fost, dincolo de grai şi de peisaj, spaţiulmatrice: „Cu un înconjur revenim la plai - spunea Lucian Blaga. Căci orizontul spaţial inconştient a dat românului, oriunde s-ar fi găsit, nostalgia plaiului. Această nostalgie neînduplecată a purtat în vârsta de mijloc pe ciobanul valah pe toate coamele Carpaţilor, de la apa Dunării până în Maramureş, de aci mai departe până-n Moravia, sau invers; şi tot aşa pe toate plaiurile iugoslave şi până în Panonia, adică pretutindeni în limitele unui vast teritoriu, unde peisajul satisfăcea apetitul unui orizont inconştient; în veacurile crepusculare, în tot timpul lungului preludiu al formaţiunilor etnice actuale, atunci când românul nu avea nici un fel de patrie, plaiul, sfântul plai, sancţionat de un anume sentiment al destinului, îi ţinea loc de patrie”.


Selecţie din prelegerea „Când şi-a pierdut ciobanul oile” - Dumitriţa Lupaşcu, XI D

P

atrimoniul cultural național este format din totalitatea bunurilor care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor naționale, indiferent de regimul de proprietate al acestora. Astfel denumirea generică populară ce desemnează o categorie distinctă a muzicii tradiţionale, exprimând un conţinut lirico-epic, narativ şi descriptiv, izvorât din imaginarul, filozofia şi normele vieţii pastorale este cristalizată sub forma unui poem muzical. În întreg spaţiul cultural românesc (Moldova, Muntenia, Oltenia, Maramureş, Transilvania, Banat, Bucovina, Transcarpatica, Transnistria), inclusiv la popoarele vecine din arealul pericarpatic şi balcanic, care au cunoscut, de-a lungul istoriei, evoluţia diferitor forme de activitate economică, bazate pe păstorit. Poemul muzical Când şi-a pierdut ciobanul oile face parte din straturile mai vechi ale folclorului autohton. Subiectul narativ al acestui poem se axează pe o legendă populară, conform căreia un oarecare cioban, aflat cu marea sa turmă de oi pe o păşune îndepărtată de sat, la deal, la munte sau lângă o pădure fioroasă, din imprudenţă, lenevie sau cuprins de simplă visare melancolică, a adormit în mijlocul naturii. Trezit după un anumit timp, el nu-şi mai găseşte turma. Copleşit de jale şi de îngrijorare, el se avântă, cu toată fiinţa-i zbuciumată, în căutarea turmei pierdute, cântând la fluier melodii de semnal şi de jale, în speranţa că va fi astfel auzit şi că oile, atrase de sunetul magic al instrumentului său, vor veni la el. Peregrinarea îl pune la grele încercări fizice, psihologice şi morale. Ele îi rezervă ciobanului întâlniri dintre cele mai palpitante cu diverse fiare sălbatice. Încercând să afle unde se află turmele sale, păstorul intră în dialog cu natura, uneori căzând chiar pradă propriilor halucinaţii şi confuzii, alimentate de starea psihologică tensionată şi de frică. După mai multe ore de căutări, ciobanul îşi găseşte turma. În acest moment, sentimentul de jale i se preschimbă în starea de bucurie, optimism şi euforie, reflectată în cântarea veselă la fluier. Astfel, structura ideatică a întregului apare ghidată de opoziţia a două motive narative contrastante, aflate în registre lirico-psihologice diferite: motivul pierderii oilor şi al jalei ciobanului şi motivul găsirii turmei şi al bucuriei. Poemul ilustrează concepţia unui ciclu tematic binar, de mare supleţe, soliditate şi congruenţă, dar şi de mare sensibilitate şi universalitate umanistă. Creaţia circulă şi sub formă de basm popular, purtând denumirea de Doina ciobanului. Ca şi poem muzical, creaţia a fost atestată deja în secolul al XVIIlea, adică cu mult înaintea faimoasei balade păstoreşti

Mioriţa, cu care, în opinia specialiştilor, are multe afinităţi tematice şi funcţionale. Fabula poemului se canalizează în albia a două idei de bază: jelea pierderii oilor şi bucuria găsirii lor. Alternanţa acestor două sfere semantice creează conflictul dramatic de bază, care este ilustrat pe plan muzical de o melodie de jale (doinită, improvizată, într-un ritm rubato, liber) şi, respectiv, de o alta de joc (dansantă, axată pe un ritm giusto, măsurat).

Catalog Goga | 9


Portretele

artistului ca adolescent Manifestări științifice și artistice dedicate lui Mihai Eminescu Iulia Florea, IX F

„Activităţile au reflectat avatarurile intelectuale sau artistice ale lui Mihai Eminescu, vocaţia creativă, ingeniozitatea irepre-sibilă a poetului care şi-a trans-figurat artistic crâmpeie din propria devenire în operă.”

10 | Catalog Goga


În perioada 13-16 ianuarie 2017, în Colegiul Național „Octavian Goga” s-au desfășurat activități dedicate lui Mihai Eminescu şi Zilei Culturii Naționale reunite sub genericul „ Portretele artistului că adolescent”. Activităţile au reflectat avatarurile intelectuale sau artistice ale lui Mihai Eminescu, vocaţia creativă, ingeniozitatea irepresibilă a poetului care şi-a transfigurat artistic crâmpeie din propria devenire în operă. Dintre manifestările publice, menţionăm: Recitalul interactiv de poezie eminesciană susţinut de elevii clasei a XII-a B împreună cu partenerii lor mai mici, de la ciclurile gimnazial şi primar. Portretele artistului ca adolescent activitatea a concretizat grafic avatarurile intelectuale sau artistice eminesciene din creaţia beletristică, dar şi trăirile generate elevilor de opera scriitorului. Astfel, au prins contur şi culoare: Sărmanul Dionis, Lacul, Ce te legeni, codrule, Înger şi demon etc. La activitate au participat elevi din clasele a IX-a. Prin activităţile proiectului, s-a realizat o celebrare a zilei de naştere a lui Mihai Eminescu, dar şi o serbare a Zilei Naţionale a Culturii, au fost integrate fenomene culturale, de limbă şi de literatură, acestea fiind abordate în contextul mai larg al valorilor de cultură şi civilizaţie universală.

Catalog Goga | 11


Expoziție realizată în cadrul manifestărilor dedicate lui Mihai Eminescu

12 | Catalog Goga


Sărmanul Dionis

o altfel de interpretare… Teodora Minea, IX B

„Mi-am dorit să creez și eu un univers din care omul să nu-și dorească să iasă, dar, de data aceasta, să fie real. Teatru.” De obicei, lecturile școlare au acel ceva ce te face să te depărtezi instant de ele, înainte să le citești. Sunt convinsă că nu numai mie mi se întâmplă asta… Și totuși, la „Sărmanul Dionis”, nuvela fantastică a lui Mihai Eminescu, a fost altceva. Am simțit că o parte din mine este scrisă în acele pagini. Pur și simplu a fost atracție, nu pot descrie sentimentul cu care am devorat această nuvelă. Este proză cu și despre suflet, cu și despre iubire, cu și despre trădare. Este oglinda noastră, cu bune și cu rele. O realitate greu de înțeles prima oară, dar apoi, după ce te apropii sufletește de această operă, îi realizezi adevărata valoare simbolică și spirituală. Este imposibil să o citești fără a începe să îți pui diverse întrebări existențiale, fără să pui la îndoială existența în sine a întregii omeniri. A fost una dintre lecturile acelea după care stai și reflectezi adânc, o lectură care te ține captiv în universul ideatic al autorului chiar și după finalul propriu-zis al cărții. Am căzut și eu în această capcană a gândurilor și, nedorindu-mi să ies din lumea creată de Eminescu, lume doar imaginată, am decis să-mi transform gândurile în realitate. Mi-am dorit să creez și eu un univers din care omul să nu-și dorească să iasă, dar, de data aceasta, să fie real. Teatru. Asta a fost. Mi-am făcut o echipă de colegi care voiau să facă posibilă această poveste și le-am împărtășit ideile. Primele reacții sunt întotdeauna de genul „trezește-te, tu, la realitate; nu o să poți pune așa ceva în scenă” sau „ai înnebunit?!”, dar după câteva comentarii, au început să aibă încredere în mine. Recunosc, a fost o întreagă nebunie să pun în scenă o nuvelă fantastică. A fost greu, ne-am întâlnit rar, neau lipsit repetițiile, dar am făcut față provocării… Cum aș defini piesa? Joc. Joc al umbrelor. Joc al vieților. Joc al simțurilor și al sufletului… „Sufletul fiecăruia este diferit. Nu cred că ați văzut vreodată două umbre la fel. Însă nici eu nu voi fi niciodată asemenea trupului. Pentru că voi, oamenii, nu veți fi niciodată autentici. De ce? Simplu. Pentru că nici nu vă cunoașteți propria umbră, propriul suflet. Și

vă complaceți într-o stare mizeră de necunoaștere. Spuneți-mi câți dintre voi aveți curajul să vă cunoașteți? Cât de bătrân este sufletul vostru?” Întrebări retorice….invitații la meditaţii….

Catalog Goga | 13


Lucrări premiate la Concursul Național Interdisciplinar

„Marin Sorescu” Rm. Vâlcea – 2016

Întregul... „Dacă ar exista aparate care să developeze imaginile din ochi, am ști mai mult despre ultimele momente din viața omului…” - Marin Sorescu Eu sunt. Neant. În jurul meu nu e nimic și nimeni. Sunt eu, doar eu și gândurile mele. A trăi este un fel de moarte… * Am fotografiat ceva… dar nu știu ce. Nu este un întreg, pentru că îi simt ruptura. Este ca un suflet fără perechea sa, aparent întreg, dar în esență, incomplet. E ceva ca un nor… Nord! Am găsit Nordul. Îl am. Este al meu. Un ciob de zare întunecată… însă nu este destul… În depărtare, undeva în spatele meu, picături cardinale se unesc parcă instinctiv într-un al doilea punct, Sudul. Două puncte, două sferturi ce nu vor putea crea o jumătate niciodată. Estul și Vestul sunt subînțelese. Ele vor întregi zarea. Fără ele, orizontul ar fi șchiop. Acum, neantul are cele 4 puncte cardinale: Nord, Sud, Est și Vest. Acum neantul este un întreg… Androginul s-a înfăptuit în fața ochilor mei, aceștia capturând fiecare etapă a evoluției. Delirul absolut a fost atins… Apoi inelul zării s-a completat paradoxal… Apa, Focul, Aerul și Pământul au evadat din interioarele cele mai ascunse ale sufletului meu. Apa a țâșnit sub formă de lacrimi. Prima a devenit mare, a doua, ocean… Focul a fost dorința, dorința de

14 | Catalog Goga

schimbare, de evoluție. Aerul era esența speranței și a credinței. Și Pământul, cel din care cu toții ne tragem. Fratele nostru străbun. Sufletul meu s-a materializat… ** Am fotografiat ceva… dar nu știu ce. Seamănă cu o parte din ochii mei. Cerul… Format din cele patru puncte cardinale, orizontul este cea mai înaltă aspirație a lumii. Oglinda astrală îmi reflectă irisul. Poate pentru că vrea să devină poarta sufletului meu? Poate că își dorește să delimiteze granița sufletului meu de întreg Universul? Ochii sunt poarta către suflet… Oare să fie și către cunoaștere? Către Univers? Mă simt privită. Cosmosul mă studiază interesat. Acum toată lumea mă poate vedea pe dinăuntru. Nu mai am nimic de ascuns… Totul a durat puțin, poate prea puțin. Clipita fundamentală… Eu am fost. Tu ești. El/Ea este. Voi sunteți. Ei/Ele sunt.

Teodora MINEA, IX B Premiul I


Copacul Legând divinitatea de noi, neputincioșii, Copacul, Metaforă a sufletului meu visător, E singurul care mă ajută să trăiesc, să mor, Să înviu.

Ne-am da peste cap dacă nu ar fi Copacul… Strângându-ne strâns în brațele sfinților Simțim căldura dumnezeiască Care să ne mântuiască.

Simțim fiorul nesfârșitei iubiri a Sfinților Care s-au jertfit pentru zborul sufletului… Pentru o lume armonioasă, Spre infinit.

O, Doamne, ce n-aș da să mă îmbăt de Eterna Ta îmbrățișare! Doamne, crede-mă că nu mint. Rugăciunea e a mea adresare, ramul către inima ta…

Și n-aș putea face asta fără tine, Arbore al suflării mele. Trunchiul tău e brațul meu spre cer,

Ţie viața mea întreagă ți-o ofer; Și nu regret. Dar tu când de frunze te dezbraci, Taci, Și a ta tăcere, Mă alungă în durere. Doar tu ești sufletului meu vraci.

Unde-i povestea codrului? Unde-i freamătul răgușit ce îmi aduce vești de la Tatăl? Nu știu… Dar primăvara îmi spun iată-l, Îl simt.

Inima ta încă mai e vie, Păzitorule de glie, Atunci de ce ne-ar doborî, Umbra noastră inamică, Timpul?!

TU, străjer al vieții mele pământești, Copacule, Ajută-mă ca nesfârșit să te cinstesc ca pe o frânghie spre cer… Curcubeu între viață și moarte!

Oana CICUR, IX B Prof. coord. dr. Lidia Pircă Premiul II

Catalog Goga | 15


Invitație la lectură Părintele Necula

„Voiam să vă scriu pe o tablă o singură propoziție pe care am aflat-o, singur, de pe Facebook, care este prietenul nostru aproape comun: Cultura începe când cade curentul, când se sfârșește netul. Vă dați seama că pentru niciunul din generația mea tot ceea ce aveți voi astăzi: iPhone, laptop-uri…erau vise și vedenii. Noi ne încântam cu o revistă. (...)” Astfel începe Părintele Necula dialogul cu adolescenții secolului XXI.

la 15% din ce mi-au spus profesorii. Aveam propria mea lume, se pare că așa am rămas, dar ce era mai important e că în clasa a 12-a când am uitat să i acum să vă spun că după ce se mă duc la teza de matematică, apăruse Shogun termina școala, începea școala. Noi care pentru noi a fost rupere de literatură și John la școală ne distram, veneam la Fowles cu Magicianul, care poate fi citit și astăzi. Pe școală ca să ne destindem pentru noi, profesorii ne-au obișnuit să nu citim cărți, ci să că aveam foarte mult de muncit acasă. Exemplul cel citim autori și atunci am căutat și celelalte cărți ale mai simplu era că de pe o săptămână lui John Fowles - apăruseră vreo douăpe cealaltă, la matematică aveai cam „după ce se trei, era Daniel Martin publicat și mai 120-130 de probleme. Ne rugam să nu încă o carte publicată. Shogun mi termina școala, avea vină vacanța de iarnă. Venea doamna -a plăcut atât de mult încât am stat de Chimie și zicea: „Copii, aveți de făcut începea școala” toată noaptea la citit și am uitat 500 de probleme”. Nu o interesa de dimineața să merg la teză la unde, nu o interesa cu cine. Ne strângeam în gașcă matematică. Mi-am luat hainele pe mine repede, am și făceam probleme la chimie. Nu prea aveai voie fugit, țin minte că a fost prima dată în viața mea de să sari ordinea în caiet, dar noi copiam invers: unul liceu când am luat taxiul și m-am dus la teză. Sigur facea 100, altul 100, aveam colegi din aștia care că am ajuns la trei sferturi din oră și m-a văzut erau tari de tot și noi ne schimbam caietele. Mie îmi diriginta: „Măi, ce-i cu tine? Ești bolnav? Ce ai?”. La era greu să copiez ce scriau! Dar asta crea ea nu se lipsea de obicei sau dacă lipseai sunai și o oarecum o comuniune foarte mare. rezolvai. Și i-am arătat numai atât, primul volum, „Treci în bancă! Treci! Dă-mi cartea! Du-te în bancă! Știți ce însemnă să ai o carte bună?! Toți Să vedem ce ai știut tu să faci! Ia de la un coleg de colegii stăteau a doua zi și așteptau să le povestești bancă!”. Cel mai bun la matematică era cu mine în ce ai citit. Trebuie să vă spun că păcatul meu cel bancă „Ia de la Sabin exercițiile!”. Doar nu eram mai mare, la școală, era că nu am fost atent decât tâmpit să iau numai exercițiile! Ăsta scria săracul.

Ș

16 | Catalog Goga


Am copiat cu totul și a fost primul meu 10 absolut la aminte să fi avut alți prieteni decât autorii de carte. matematică. Ce au înțeles oamenii aceia era că nu Jucam fotbal de rupeam, făceam mici sărituri cu aveam nici în clin, nici în mânecă cu ceea ce parașuta, urcam pe munte, coboram de pe munte și încercau să facă din noi. ieșeam și cu o vânătaie. Să nu vă închipuiți că am știut că voi face vreodată Teologia! Nici nu exista în limbajul meu Încercați să citiți cât mai variat! Să nu vă cuvântul Dumnezeu sau teologie. Tata mergea la blocați, să citiți numai ce vi se cere să citiți. Singura biserică, se ducea foarte des, dar nouă nu ne lectură reală este cea pe care o faci după ce termini spunea. Mergeam la biserică exact cum te-ai duce facultatea și nu îți mai cere nimeni să citești la bunica pentru că bunica mea avea strană la obligatoriu nimic. Abia după facultate, când nu o să biserica Sfântul Nicolae din Șchei. Eu nu mergeam mai aveți liste obligații de lectură, veți citi cu la biserică, dar zicea tata: „Mergem la bunica”. Se adevărat! Până atunci sunteți niște salahori. Petru înțelegea foarte clar că mergem și pe la biserică. O că, până la urmă să știți că în ciuda tuturor salutam pe bunica vie, mergeam să o salutăm pe aparențelor, cultura este și o chestie de muncă, nu bunica tatălui care murise, era în cimitir. Eu m-am e doar o chestie de pomană! Nu pică pară mălăiață obișnuit în biserică mai mult cu morții decât cu viii. niciodată! Nu am vrut să mă fac medic, pentru că am zis că nu voi rezista în fața „cultura este Să-ți faci cultura în așa fel încât să oamenilor care mor sub ochii mei, ca să aibă o bază cât mai întinsă și și o chestie poată să ajung acum să văd oameni care cât mai solidă, dar să fii excepțional de muncă, într-un vârf al culturii care se limitează mor mult mai mult. Dar nu-i acesta lucrul cel mai important! Abia în a XI-a nu e doar o către un vârf ideal! Noi trebuie să fim sau a XII-a am început eu să ginesc specialiști într-un singur vârf ideal! chestie de cam ce-ar fi teologia, dar în niciun caz Cine vrea să fie specialist în toate, pomană!” nu am citit Scriptura. Am citit-o într-a cultură enciclopedică, poate fi X-a spre a XI-a pe toată și mi-a enciclopedică, dar nu se mai schimbat limbajul. A sunat-o profesoara de Limba specializează în nimic! Și atunci pe măsură ce trece română pe mama și a întrebat-o: „Doamna Necula, timpul, veți limita tot mai mult din ce faceți. Dar asta ce a citit Costi în vacanța asta?”. Pentru că era un să știți că nu o puteți face decât muncind foarte șoc. Biblie! Pe scara mea de bloc și următoarele mult, citind mai mult decât munciți! Mâna pe carte! două scări cred că avea Biblie o singură familie și Da?! Acesta e mesajul! Nu vă mințiți! N-ai carte, ai aia era în limba maghiară. Eu am citit prima dată parte de... dreptul la grațiere. Scriptura în limba maghiară, m-am învățat cu Să știți că marea cultură nu se face din versetele. Nu erau. Și după aceea au apărut aceste marile răspunsuri ale lumii. Să nu mai luați nimic lucruri legate de viață. De aceea eu nu îi suport pe prefabricat, până și faptul că 1+1=2 trebuie să tipii ăștia care cred că în sine evoluționismul este puneți la îndoială. Fără glumă, deci vorbesc foarte fundamental și aia e nu știu cum. Prostii! serios. 1 plus 1 nu pot face 2. Da? Pot face două. Lectura era pe primul loc, în sensul că de dimineață, la prânz, seara și dacă se putea noaptea până târziu, sub plapumă, cu lanterna, că era singurul mod de a face lumină fără să mă vadă mama sau tata, continuam să citesc. Nu îmi aduc

Iată doar câteva secvențe din discursul gnomic al Părintelui Necula rostit într-o dupăamiază de ianuarie (31 ianuarie 2017) în fața adolescenților de la Colegiul Național “Octavian Goga” din Sibiu.

Text: Foto:

Catalog Goga | 17


Împreună pentru pace În Săptămâna Educaţiei globale (14 – 18.11) clasa noastră, a 7 - a E, a desfăşurat pe 15 noiembrie 2016 o activitate în 3 ateliere de lucru pe tema „PACEA”. În două workshopuri am tradus în limba germană două poezii dedicate păcii (ele provin din arhiva personală a d-nei dirigintă Monica-Elena Man), iar al treilea s-a ocupat cu desene şi decupaje (porumbei albi) pentru decorarea tablei. Fotografiile dovedesc faptul că activitatea a făcut plăcere. Iată rezultatele finale. Moldovan Cristina şi Lujerdean Ana, 7.E

Pacea pământului (autor necunoscut)

Der Frieden der Erde (unbekannter Autor)

Un copil alb a dăruit pământului un cântec. Un copil negru a dăruit pământului un zâmbet. Un copil galben a dăruit pământului un surâs, Iar pământul le-a dăruit ninsori de ramuri de măslin. Aceiaşi copii au dăruit soarelui cântecul, zâmbetul, surâsul, Iar soarele le-a dăruit nenumăraţi porumbei albi Ce au încercuit pământul, realizând cel mai frumos vis de copil : Pacea.

Ein weißes Kind hat der Erde ein Lied geschenkt. Ein schwarzes Kind hat der Erde ein Lächeln geschenkt. Ein gelbes Kind hat der Erde ein Lachen geschenkt Und die Erde hat ihnen schneiende Olivenbaumäste gegeben. Dieselben Kinder haben der Sonne das Lied, das Lächeln und das Lachen geschenkt Und die Sonne hat ihnen zahlreiche weiße Tauben gegeben, Die die Erde umkreist haben und so den schönsten Kindertraum erfüllt : den Frieden.

Traducere: Dobre Daniel, Ganu Iulian, Miclăuş Răzvan, Welther Johannes – 7.E Îndrumator: prof. Monica-Elena Man

18 | Catalog Goga


Ce-ar fi?

de Ruxandra Stănică

Was wäre?

Ce-ar fi dacă peste noapte soarele s-ar rătăci şi-ar lipsi de la apel, dimineaţa? Ar trebui să incendiem munţii pentru ca lîngă vatra lor caldă să rodească lanurile din inimile noastre. Ce-ar fi dacă am putea culege stele şi le-am pune în saci ca pe boabe? Cîmpurile ar rodi lumină iar noi am mînca pîine cu miros de cer.

von Ruxandra Stănică Was wäre wenn über Nacht die Sonne sich verirren würde und morgens von dem Rufe fehlte? Wir müssten die Berge in Brand stecken damit neben ihrem warmen Bett die Felder Früchte aus unseren Herzen tragen. Was wäre wenn wir Sterne pflücken könnten und wir sie in Säcken stecken würden wie das Getreide? Die Wiesen würden Licht tragen und wir würden Brot mit Himmelgeruch essen.

Ce-ar fi dacă oamenii ar uita să mai fabrice arme şi ar pierde puterea de a ucide? Atunci pămîntul s-ar legăna în ritmul horei fără de sfîrşit a păcii iar dicţionarele ar îngropa în filele prăfuite ale arhaismelor şi „bombă” şi „rachetă” şi „război” şi alte cîteva cuvinte-coşmar.

Was wäre wenn die Menschen vergessen würden Waffen zu fabrizieren und die Macht des Tötens verlieren würden? Dann würde die Erde schaukeln im Rhythmus der unendlichen Hora des Friedens und die Wörterbücher würden eingraben in den staubigen Blättern der Archaismen auch „Bombe” auch „Rakete” auch „Krieg” und manche andere Albtraum-Wörter.

Traducere: Andree Anna, Blaga Andreea, Grecu Verena, Şolea Ruxandra – 7.E Îndrumator: prof. Monica-Elena Man

Catalog Goga | 19


Săptămâna Mondială a Spațiului Cosmic 4 - 10 octombrie 2016 Raisa Sucaciu, XI F Coordonator: prof. Anca Ighișan

World Space Week a crescut în amploare, devenind cel mai mare eveniment public din întreaga lume dedicat celebrării spațiului. Sǎptǎmâna Mondialǎ a Spaţiului Cosmic este o sǎrbǎtoare internaţionalǎ a ştiinţei şi tehnologiei, un elogiu adus contribuţiilor acestora la îmbunǎtǎţirea vieţii umane. Adunarea Generalǎ a ONU a decis în anul 1999 ca acest eveniment sǎ aibǎ loc în fiecare an între 4 şi 10 octombrie, sǎrbǎtorind lansarea pe 4 octombrie 1957 a primului satelit artificial al Terrei, Sputnik 1, care a deschis calea explorǎrii Universului, dar şi semnarea pe 10 octombrie 1967 a Tratatului asupra principiilor care guvernează activitǎţile statelor în explorarea paşnică a spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti. Începând cu prima ediție, World Space Week a crescut în amploare, devenind cel mai mare eveniment public din întreaga lume dedicat celebrării spațiului, care prezintă în fiecare an o temă diferită. Ducând tradiţia mai departe, Colegiul nostru a sărbătorit în 2016 Cosmosul prin activități educative diverse, grupate sub titlul „Teledetecția Trasează Viitorul”. Elevii au vizionat în cadrul orelor de fizică, științe și chimie documentare pe teme de astrofizică şi astronomie. Elevii clasei a XII-a E au descoperit, sub îndrumarea doamnei profesor Anca Ighișan, informaţii despre orbita planetei Mercur şi despre eclipsa totală de Soare din insula Principe, Africa de Vest, din 1919, când Eddington a demonstrat valabilitate Teoriei Relativității Generalizate. Doamna profesor Ramona Vișan i-a inspirat pe copii să găsească conexiuni între spațiul cosmic și literatură, iar doamna profesor Carmen Mărculescu a organizat concursul de desene și machete cu tema „Călătorind prin Univers”, în cadrul căruia cei mici și-au dat frâu liber imaginației și s-au lăsat purtați în infinitatea spațiului, corelând prin reprezentările lor arta și știința. Copiii au avut oportunitatea de a asista la exemplificări și explicitări ale experimentului lui Eratostene, activitate coordonată de doamna profesor Florentina Ileșan. Elevii clasei a XI-a F au organizat un concurs pe echipe, intitulat „Micii astronomi călătoresc prin Sistemul Solar”, destinat colegilor lor din clasele

20 | Catalog Goga

a VI-a, pe care i-au antrenat în jocuri educative şi distractive create de liceeni. Această activitate s-a finalizat cu premierea echipei care și-a demonstrat cel mai bine aptitudinile artistice și cunoștințele generale. Domnii profesori Anca Ighișan, Florentina Ileșan, Delia Nemeș și Horia Borza au fost cei care i-au îndrumat pe elevi. Seara de 7 octombrie a adus cea mai interesantă activitate din cadrul săptamânii, deoarece terasa Bibliotecii Astra a stat la dispoziția școlarilor, care, alături de profesorii și invitatul lor, domnul profesor Florin Stănescu, cadru didactic la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, au efectuat observații astronomice și s-au informat despre programul Stelarium.


Catalog Goga | 21


Galerie foto Preda Andreea Maria, clasa a IX-a G Premiul I

,,Călătorind prin Univers”

Ursu Daria Ioana, clasa a VI- a C Premiul I

,,Călătorind prin Univers”

Elevii clasei a VI-a C, surprinşi lucrând cu spor la machete, pentru concurs.

22 | Catalog Goga


Tara Teodora, clasa a IX-a G Premiul II

,,Călătorind prin Univers”

Florea Iulia, clasa a IX-a F Premiul I

Şova Andrei, clasa a IX-a I Premiul III

,,Călătorind prin Univers”

Catalog Goga | 23


Un veac și jumătate…

un drag poet

T

impul, o iluzie de care ne lovim la orice pas, un simplu treacăt prin lume, o adiere de boare tomnatică. Ce e și viața? Azi ne plămădim în pântecele iubitor al unei mame, mâine ne trezim în fața unei bolte înseninate, iar până la apus cunoștem un sfârșit al existenței noaste tăinuitoare. Rămânem în amintirea veșnică a unei efemerități inexisteante, astfel ne pierdem de urmă în abisul fără de lumină. Vom trăi prin ceea ce dăruim urmașilor, acel ceva prin care viața nostră a creionat o identitate unică, așa cum fiecare cometă poartă după dânsa propria-i nebuloasă. 15 noiembrie 2016… Pentru mulți o zi ca oricare alta, același astru ceresc, aceeași ghemotoci de vată cenușie pe albastru infinit al cerului. Însă pentru iubitorii de cultură, o zi marcantă în istoria literaturii române: cu un veac și jumătate în urmă se năștea într -o familie numeroasă, al optulea copil, un viitor nume pe buzele generațiilor. În Bistria-Năsăud, un sat oarecare Hordou, astăzi omagiu al poetului, purtândui numele, Coșbuc, avea să dăruiască literaturii un alt purtător de peniță. Anul 1866 era… Nu trebuie să clădesc o bibliografie amplă, căci fiecare dinte noi a rostit măcar o dată acest nume de însemnătate colosală: George Coșbuc. Poet, critic și traducător, a adus bibliotecii românești o mirifică colecție selectivă. Clasic literar, poetul are în arhive manuscrise redate în miez de noapte ori zi luminii, lucrări ce au cunoscut celebritatea. Coșbuc urmează cursurile școlii din sat, ascendent parcurgând o educație bazată pe iubirea față de patrie, râvna față de folclor. Începe să își valorifice talentul de fraged. În operele sale se conturează cu patos o reflexie a vremii, un atașament al sufletului creator fată de origini. Debutul publicistic al poetului prinde contur în anul 1844 când revista Tribuna, astăzi ziarul nostru cotidian, îi publică scrierea Filosofii și plugarii. Student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, Geoge Coșbuc este ancorat în lu-

24 | Catalog Goga

Iuliana Poplăcean, X E

mea creației prin apariția în Biblioteca Poporală a Tribunei de la Sibiu a cinci broșuri. Aceeași gazetă lansează și mult cunoscuta poezie Nunta Zamfirei, un apogeu al creației lui Coșbuc. La 9 mai 1918, omul de geniu își întâmpină sfârșitul, astăzi zăcând sub o lespede rece a Cimitirului Bellu din București, rămășițele celui care a adus literaturii o creație patriotică, dar și ludică. Manifestările culturale dedicate acestei mari sărbători s-au desfășurat în parcul Coșbuc din Sibiu, sub bagheta Asociațiunii Astra în parteneriat cu ULBS. Ono-rați de participare, am renăscut în cugetele unor oameni de valoare actuală adevărata resimțire a creației lui Coșbuc. Alături de fanfara Academiei Forțelor Terestre, a corului acesteia și a unui grup de elevi ai Școlii Gimnaziale “Regina Maria” din Sibiu, am reprezentat și noi colegiul în care zi după zi ne clădim. Sub îndrumarea doamnei profesor doctor Lidia Pircă, am recitat poezii representative ale scrierii lui George Coșbuc, printre care și Povestea cântării. Corul liceului nostru, sub îndrumarea domnului profesor Ion Turcu a trezit în inimile celor adunați un sentiment de liniște, părea că poetul renaște între noi, glasurile tuturor alcătuind falnic vocea tainică a unei făclii ce va arde mereu în veșnicia nostră culturală. Pe note muzicale, Nunta Zamfirei a creionat o atmosferă primăvăratică în prag de fulguit noiembrie. Cu emoție am vegheat bustul lui George Coșbuc, trezind o melodioasă comemorare. Încheind, aduc o notă de optimism în acestă lume a necontrolatelor dezamăgiri, după cum spunea și marele poet: “Pe drumul vieții cât pășești / De greutăți te vei lovi / În calea lor să nu te oprești / Muncind mai dârz, vei birui”. Un gând bun, o revedere cu dorul de a ne iubi pe noi ca patrie, de a ne cristaliza în jurul comorilor noastre literare.


1 Decembrie 1918 „O zi cât o istorie” Diana Vitan, Oana Calotescu, Oana Micu, XI D

Idealul național este un concept greu de înțeles astăzi, deși el a apărut tot mai pregnant în cadrul țărilor Uniunii Europene în 2016. Descentralizarea, unitatea în diversitate, eliberarea granițelor, acceptarea unor valori monetare, administrative, legislative care ne permit integrarea într-o structură râvnită, UE, sunt factori care nu ne apropie de înțelegerea unui eveniment precum Marea Unire. Bunăstarea personală este un deziderat al românului simplu, preocupat de momentul imediat. Dar pentru ca noi astăzi să avem o relativă stabilitate, predecesorii noștri au luptat, adoptând o atitudine căreia astăzi i se spune „proactivă”. Au avut un ideal, au lăsat la o parte mentalitatea că „alții” sunt vinovați de starea existentă în acel moment și au pornit la luptă. În condițiile atât de complexe ale realităților românești de astăzi și ale lumii contemporane, Marea Unire din 1918 își păstrează atât însemnătatea istorică uriașă, cât și actualitatea, prin mesajul transmis tuturor generațiilor de a pune mai presus de orice interesele naționale ale țării, de a apăra și a consolida unitatea, independența și suveranitatea națională a României. Unirea românilor a fost cauza supremă a întregului popor, a tuturor claselor sociale, a tuturor forțelor politice. Prin urmare, ea a avut o largă și solidă bază socială, un puternic caracter democratic. Am putea spune că învățăturile fundamentale ale evenimentului se referă la valoarea supremă a unității naționale. Asemenea altor popoare ale lumii, dar în mod specific la români, conștiință națională, patriotică, mândria pentru trecutul istoric reprezintă cheia forței solidarității, progresului, libertății și independenței, liantul preocupării românilor de pretutindeni pentru destinul României de azi și de mâine. Este un exercițiu de imaginație, dacă se poate spune așa, momentul în care românii au reacționat la unison și au luptat pentru același lucru. Istoricul Nicolae Iorga, preocupat de consolidarea statului român unitar, scria:

Catalog Goga | 25


„Mâine, după ce vom hotărî soarta pământurilor, la care ne uităm de atâta vreme, nu cu ochii plini de foame ai cuceritorului sălbatic, lacom de alte țări, ci cu ochii duioși ai fratelui care se uită la brazda pe care de două mii de ani fratele său muncește, cu sudoare amestecată cu sânge, pentru ca, ridicându-se de jos, să primească pe față loviturile de palme ale stăpânilor săi, când vom fi stăpâni pe aceste teritorii, oare crede cineva că s-a isprăvit? Nu! Problema românească face parte dintr-o problemă mondială - și prea o uităm des. Unirea va trebui consolidată printr-o activitate complexă, permanentă, profundă, de durată, deoarece una este a ocupa un teritoriu, alta este a-l păstra militar și al treilea lucru, cel din urmă și cel mai însemnat, este a ști să-l menții.” Știați că?  Arcul de triumf din București a fost construit după înfăptuirea Marii Uniri.  România este prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată în statisticile internaționale.  România este singura țară din Europa cu bani de plastic.  Între 8 septembrie 1950 si 24 decembrie 1960, Brașovul s-a numit „Orașul Stalin”, în cinstea marelui conducator sovietic considerat la acea vreme eliberator și protector.  Civilizația Cucuteni (judetul Iași) este considerată cea mai veche din Europa. (Actul Unirii de la 1918 expus în Sala Unirii din Alba Iulia)

26 | Catalog Goga


Marea Unire

în Colegiul Național ,,Octavian Goga’’ Sibiu Cu prilejul sărbătoririi Marii Uniri pe data de 1 Decembrie, profesorii colegiului „Octavian Goga’’ realizează diferite activități în care elevii se implică arătându-și dragostea față de patrie. Dacă în anii precedenți fiecare clasa a avut oportunitatea de a-și arăta originalitatea prin modul în care a fost decorată, anul acesta momentul de intensitate maximă a fost concertul de muzică patriotică susținut de corul școlii îndrumat de domnul profesor Turcu Ioan.

Catalog Goga | 27


Balul Bobocilor CNOG Sibiu 2016

Interviu cu: MISS - Eveline Buta, IX E— și MISTER - Adrian Onutu, IX B

1. Care a fost experiența pe care o vei ține minte toată viața, din timpul balului sau de la repetiții? MISS: Toată perioada balului, începând de la repetiții și muncă, până la punerea în scenă a spectacolului propriu-zis, a fost o experiență specială pentru mine. Am avut parte de o echipă de coordonatori cu idei interesante, care ne-au ajutat pe mine și pe partenerul meu – Beu Darin - să ne punem în valoare calitățile și chiar dacă el nu a obținut un loc pe podium, consider că este jumătatea fără de care nu aș fi reușit. Cel mai special moment pentru mine a fost pe scenă, când am fost desemnată Miss și faptul că premiul mi-a fost înmânat de Minculete Iunis, o prietenă foarte dragă, pe care o admir. MISTER: Primul lucru pe care, cu siguranță, mil voi reaminti va fi ziua filmărilor pentru videoclip. Am început filmările dis–dedimineață, pe o alee din interiorul cetății, după care am intrat într-un local unde am început să filmăm prima scenă – în esență serioasă, dar nu a ieșit tocmai așa... 2. Dacă ai fi fost în organizarea balului, ce ai fi schimbat? MISS: Apreciez munca celor implicați în organizarea balului și consider că a fost un spectacol reușit, dar aș propune ca

28 | Catalog Goga


momentele să dureze mai puțin, pentru a avea un impact mai mare asupra publicului. MISTER: Consider că balul din acest an a fost bine organizat, însă singurul lucru pe care l-aș fi schimbat ar fi fost durata momentelor artistice. Acestea au durat prea mult și tocmai din această cauză publicul și-a pierdut răbdarea. 3. Crezi că a fost benefic pentru tine, ca elev, să câștigi premiul pentru Miss/Mister Goga? MISS: Este foarte frumos să știu că am câștigat Miss Goga-2016, dar cred că această postură aduce și multe responsabilități. Beneficiul ar fi că am reușit să cunosc repede mai mulți colegi din liceu. MISTER: Mă bucur că am câștigat, deoarece am ajuns să cunosc o mulțime de oameni foarte frumoși și am avut parte de o experiență unică. Aș mai adăuga și faptul că sunt mândru că miau reținut profesorii numele mult mai repede decât celorlalți colegi... 4. Te-a schimbat în vreun fel această experiență? MISS: Da. M-a făcut mult mai nostalgică. Și acum mi-e dor de perioada balului. Mă bucur că am avut parte de un debut frumos în viața de liceană. MISTER: Trebuie să recunosc faptul că această experiență mi-a sporit încrederea de sine mai mult decât m-aș fi așteptat și totodată am învățat să-mi controlez emoțiile pe scenă. 5. Ai încuraja viitorii boboci să participe la bal? MISS: Încurajez viitorii boboci să participe la bal și îi îndemn să aibă curajul de a accepta provocările, să se implice în cât mai multe activități și să facă totul cu bucurie, pentru că cel mai important este să te simți bine și să transmiți această stare! MISTER: Balul Bobocilor a fost cel mai amplu și mai interesant spectacol în care am participat ca protagonist. Din punctul meu de vedere este o experiență minunată prin care fiecare boboc ar trebui să treacă, deoarece așa își dezvoltă creativitatea, spiritul de echipă și încrederea de sine... plus că se distrează atât pe parcursul repetițiilor, cât și la balul propriu-zis.

Catalog Goga | 29


Lumea are nevoie de povești, doar că nu știe cum să ceară.

Plimbare prin timp Tabere medievale, ateliere meșteșugărești, muzică și poveste. Asta s-a întâmplat în trei zile de sărbătoare, 26-28 august, în cetate, la Festivalul Medieval ,,Cetăți Transilvane”... Teodora Minea, IX B

Young since 1191

30 | Catalog Goga

Și totuși... Nu știu ce a fost în capul meu în momentul în care am acceptat să mă întorc în timp, mai exact, în urmă cu 825 de ani... Probabil dorința de a trăi într-un alt secol, probabil dorința de a experimenta ceva nou, probabil dorința de a fi eu în alte circumstanțe... sau pur și simplu dorința de a observa lumea contemporană prin ochii târgovețului de acum 825 de ani. Partea bună în toată nebunia asta a fost că nu eram singură, ci însoțită de cei mai buni prieteni ai mei, Bogdan Contea și Alexandra Necula. Nu ne-a fost ușor să ne pregătim pentru o asemenea plimbare prin timp, mai ales că


mergeam acolo - și atunci- cu un rol: de cei doi stat la taclale. trubaduri depindea povestea muzicală, alcătuită Însă cu toată această nevoie vitală de cu ajutorul unui flaut și a unei chitare cioplitoare cuvânt, majoritatea trecătorilor ,,nu aveau de sunete, iar eu aveam un rol de poveste... timp” să asculte o poveste pentru că „se trebuia să spun povești, eram povestitorul, grăbeau”... Aproape toată lumea era grăbită, iar negustorul de cuvinte. cei ce nu se foloseau de această scuză, la ...Și așa, trei copii înarmați cu note muzicale întrebarea ,,Doriți să vă spunem o poveste?” și povești fermecătoare au fost ucenici povestași răspundeau fofilându-se și profitând de copiii lor și barzi în Piața Mare, centrul burgului. care ,,nu au răbdare”, uitând de fapt că viața De ce povești? Pentru că în trecut se mai copilului este făcută din povești. A fost prima comunica și prin viu grai, nu prin mesaje. Pentru comunicare directă cu publicul sibian, un public că în trecut oamenii aveau nevoie care crede că doar teatrul jucat în „am acceptat să sălile de spectacol merită de oameni, nu de internet. Pentru că oamenii mai aveau timp să se mă întorc în timp, respectat... Am remarcat asta și oprească din drumul lor, să-și nu spun asta ca să critic, dar ridice ochii și să asculte o mai exact, în urmă poate la mentalitatea colectivă se poveste... Lumea are nevoie de cu 825 de ani...” mai poate lucra. povești doar că nu știe cum să A fost un week-end care a scris ceară. istorie în paginile Sibiului, oraș care exact acum De ce storytelling? Pentru că sunt înscrisă, 825 de ani, în anul 1191, a fost pentru prima împreună, desigur, cu prietenii mei, Alexandra și oară atestat documentar ca așezare omenească Bogdan, într-un program de educație non- în documentele de la Vatican. formală înființat și coordonat de Anca Vasilescu, numit „Arca lui Anca”, arcă pe care mereu se Young since 1191 întâmplă minuni... Acesta este un proiect în floare care așteaptă cu brațele deschise pe ,,Este bine să știi că există povești și chiar oricine este dornic de poveste. „Pentru că este tu, personaj de poveste... un program în care se descoperă o tehnică Orice gest pe care îl faci sau cuvânt pe care aparte de redare a poveștilor de tip inițiatic, ai îl spui e sfânt, el rămâne... șansa să rostești oamenilor contemporani Chiar și această poveste, ce stângaci a fost povești de demult, în formă organizată, se spusă, prezintă texturi diferite ale tuturor culturilor poartă în ea o taină bine ascunsă...” lumii... iar șirul beneficiilor mai poate continua mult și bine”, spune Anca într-o dup-amiază de

Catalog Goga | 31


Magia există... dacă nu crezi, hai la... 6 corzi, 11 melodii, 327 de voci... E tot ce ai nevoie pentru o seară de neuitat. Teodora Minea, IX B

Ne-am regăsit. A doua oară. A fost simplu să ne recunoștem. Chitara în spate și aceeși destinație: Piața Mică. Cu cât mă apropiam mai mult de Sibiu Guitar Meeting, inima îmi bătea din ce în ce mai tare... Respiram dorință și nerăbdare. Aveam o sete incredibilă de muzică, aproape vitală... Apoi văd mulți oameni asemeni mie... Și îmi dau seama că am ajuns. Văd fețe care-mi sunt cunoscute și mă entuziasmez rapid. Știu că muzica m-a făcut să-i cunosc și să mă apropii de ei. Este special momentul în care întâlnești persoane cu hobby-uri similare cu ale tale... Magie cred că a fost cuvântul cheie în acea seară. 1, 2, 3 și... Piața Mică a tresărit la sunetul a 327 de chitare care au început să cânte la

32 | Catalog Goga

unison „Living Next Door to Alice”, prima melodie care a înviorat Piața, de obicei lipsită de muzică, și a dat startul celei de-a doua ediții a „Sibiu Guitar Meeting”. Toți eram un singur corp, o singură entitate, eram una cu chitara. Eram 6 corzi înmulțite cu 327 de voci care fredonam aceeași melodie... Magie. Scena


tremura, aveam ritmul în sânge iar răcoarea serii nu reușea să pună stăpânire pe Piața Mică. Datorită celor 11 melodii ce au marcat istoria universală sau națională a muzicii, am avut ocazia să cânt alături de oameni din Blaj, Craiova, Cluj și alte orașe, semn că vestea cum că la Sibiu se întâlnesc chitariștii să cânte împreună, a străbătut țara în lung și-n lat. Cele 11 melodii care au răsunat în sufletele atâtor oameni, chitariști sau simplii privitori, viitori chitariști, au fost:           

Living Next Door to Alice - Smokie Amintire cu haiduci - Valeriu Sterian Knocking on Heaven’s Door - Guns N’ Roses Satisfaction - The Rolling Stones Let it Be/Hey Jude - The Beatles Trebuie să crezi - Antract Praf de stele - Vița de Vie La fereastra ta/Spune-mi cine ești Semnal M Vinovații fără vină - Pasărea Colibri Have you ever seen the Rain - Creedence Clearwater Revival Another Brick in the Wall - Pink Floyd

Chitara... este un instrument care ar trebui să existe în fiecare casă, pentru că muzica este un limbaj universal... Este un instrument care apropie oamenii unii de alții, pentru că muzica este ceva foarte intim... Este un instrument perfect, pentru că muzica în sine este perfectă... Mi-ar fi extrem de greu, aproape imposibil,

să descriu ceea ce s-a întâmplat în Piața Mică, în sâmbăta de 24 septembrie... Magia se trăiește, nu se povestește... Dar totuși, cine a stat la baza bucuriei a 327 de chiatriști? O mână de oameni cu inițiativă, oameni faini care au pus Sibiul pe harta muzicală a României. Asociația culturală „Play” ajutată, bine-nțeles, de profesorii de chitară activi în acest proiect au făcut posibil ceea ce noi, chitariștii din Sibiu, numim „Pune mâna pe chitară”... Aș putea spune chiar că au început o educare a unei noi generații.

Catalog Goga | 33


Freizeit

in Hermannstadt Text: Raisa Sucaciu, XI F Prof. coordonator: Nicoleta Maier

D

er Winter ist für mich die schönste Jahreszeit. Man kann so viele Sachen im Winter tun! Wir können skifahren gehen, das Haus für Weihnachten schmücken, mit dem Schlitten fahren, Schlittschuh laufen oder auch an kulturellen Aktivitäten teilnehmen, wie zum Beispiel in die Oper gehen, eine Vorstellung sehen, ins Theater gehen, ein Weihnachtsspiel sehen und vieles anderes. Glücklicherweise kann man in Hermannstadt alle diese Dinge genieβen. Wintersport Die Platos Arena ist das neuste Ski und Snowboard Resort in Sibiu. Es wurde ein paar Kilometer vor Paltinis gebaut und ist bei weitem die schönste und die lustigste Arena, die ich je gesehen habe. Am Besten finde ich, dass es allen Menschen die Chance gibt um Spaß zu haben. Alle Menschen, die ein erprobter Skifahrer oder Snowboarder sind, ein Wintersport Amateur oder die Menschen, die nichts mit skifahren zu tun haben, können hier her kommen. Die Arena stellt ihnen eine Skiischule, einen Skikindergarten und ein Vermietungszentrum mit hochwertiger Ausstattung bereit. Desweiteren gibt es mehrere Skipisten mit Nocturnen, eine Schlittenpiste, welche ebenfalls Nocturne hat und viele Wettbewerbe für Kinder und Erwachsene. Es ist der beste Ort, wo Liebhaber des Wintersports ihren Urlaub verbringen können.

34 | Catalog Goga

Das Eishotel Seit dem Jahr 2005 ist jeder Winter am Bâlea See einzigartig. Ein Eishotel wird aus Eis, am See, erbaut. Jedes Jahr erzählt das Hotel eine andere Geschichte. Die Geschichte kann man am Design der Zimmer, dem Restaurant, der Eisbar und auch an den Ereignissen, die dort organisiert werden, sehen. Neben dem Hotel gibt es auch eine Eiskirche, wo Menschen ein paar ruhige Momente verbringen können. Der Winterpark gibt ihnen die Gelegenheit Ski, Schlitten, Schlittschuh und Snowmobile zu fahren. Der Weihnachtsmarkt Ist Weihnachten nicht die wunderbarste Zeit des Jahres? Das glaube ich auch! Im Winter, zwischen dem 21. November und 26. Dezember findet der Weihnachtsmarkt in Hermannstadt statt. Er ist sehr schön und besteht aus sehr vielen kleinen Häusern mit verschiedenen Sachen, wie zum Beispiel Süβigkeiten, Schmuck, Weihnachtsdekorationen, traditionellem Essen und vielen anderen Kleinigkeiten. Menschen besuchen den Weihnachtsmarkt, auch wegen des riesengroβen Tannenbaums, der wunderschön geschmückt ist, wegen der unglaublichen Lügenbrücke und an erster Stelle wegen des Lichttunnels, der den Nicolae Balcescu Boulevard verschönert. Während der Weihnachtszeit ist alles in Hermannstadt wie verzaubert. Kinder können den Weihnachtsmann treffen, Erwachsene können Geschenke für Verwandte kaufen und alle können die Konzerte, die fast immer auf dem groβen Markt stattfinden, hören.


Eine Mischung aus Lehrer und Schüler

6 tolle Monate in Sibiu Text: Johanna Frankenberger Betreuerin: Prof. Nicoleta Maier

I

m September 2016 ging es für mich los, für einen 6 monatigen Freiwilligendienst am Golegiul National „Octavian Goga“ in Sibiu. Ich kam am Anfang des Schuljahrs an der Schule an und meine Betreuerin Nicoleta Maier, hatte sich schon einige Aufgaben für mich überlegt, sodass ich direkt starten konnte. Ich arbeitete die meiste Zeit mit Schülerkleingruppen in der Bibliothek an verschiedenen Projekten, Referaten oder deutschen Texten und Themen. Aufgrund der unterschiedlichen Sprachniveaus der Kleingruppen, war nicht nur die Projektarbeit eine Herausforderung sondern auch die Kommunikation. Mit allen verfügbaren Sprachen, Händen und Füßen wussten wir uns jedoch zu helfen. Es hat mir Spaß gemacht zu sehen, wie kreativ die Schüler in den einzelnen Projekten waren und fand die Geschichten welche sie mir zu anderweitigen Themen erzählten immer äußerst interessant. Auch die DSD Vorbereitung mit den 12ten Klassen war ein Teil meiner Aufgabe. Anfangs gab es auch dort leichte Schüchternheit bei der Anwendung der deutschen Sprache, doch zum Ende hin führte ich mit ihnen alle Gespräche, sei es über das DSD, Politik, Privates,… auf Deutsch. Außerdem kann ich sagen, dass ich nicht nur gute Gesprächspartner sondern auch Freunde unter ihnen gefunden habe! Da ich jedoch keine Austauschschülerin war, sondern eine Mischung zwischen Lehrer und Schüler, gehörten zu meinem Aufgabenbereich auch Vertretungsstunden oder Stundenassistenz. Es war wirklich sehr ungewohnt, vor einem Jahr saß ich noch auf der anderen Seite der Klasse und habe selber gebüffelt und jetzt stand ich an der Tafel, hielt einzelne Unterrichtsstunden, war bei Prüfungen dabei, habe einfache Tests korrigiert und verbessert. Dabei wurde ich jedoch von allen Seiten unterstützt, was für mich die ungewohnte Situation viel einfacher machte. Nicht nur meine Betreuerin, welche mir immer Hilfestellung, Ideen und Tipps gegeben hat, war dabei sehr hilfreich. Alle Personen des „Gogas“ haben dazu beigetragen, die Schüler, welche sich immer angestrengt haben in meinen Stunden mitzuarbeiten, alle Personen an der Schule die immer sofort

Hilfsbereit waren, wenn ich mich nicht auskannte oder die rumänische Sprache noch nicht ausreichend beherrschte, und die Bibliothekarin, welche mir das Warten zwischen den Schülergruppen verschönert hat. Alle Leute, welche mich immer freundlich gegrüßt haben und mich freundlich angelächelt haben, haben dazu beigetragen, dass ich mich an der Schule zugehörig und wohl gefühlt habe. Außerhalb der Arbeit in der Schule habe ich während meines Freiwilligendienstes Hermannstadt und Rumänien erkundet, was mir zusammenfassend ein sehr gutes und schönes Bild über Rumänien gezeigt hat. Ich habe sehr viele Städte wie zum Beispiel Schäßburg, Bukarest, Temeswar, Craiova und Alba Iulia besucht und sie haben mir alle auf ihre eigene Art sehr gut gefallen. Auch die wunderschönen Winterlandschaften auf dem Balea Lac und in Paltinis habe ich mir angeschaut. Ich werde diese 6 Monate, welche durch die vielen schönen und aufregenden Ereignisse sehr schnell, vielleicht zu schnell vergangen sind, für immer in guter Erinnerung behalten. Ich möchte mich bei allen Schülern, Lehrern, Deutschlehrern und vor allem bei Frau Maier für diesen wunderschönen Aufenthalt bedanken! Mulțumesc și pe curând Colegiul National „Octavian Goga“!

Catalog Goga | 35


Bazar de Crăciun Exponatele realizate de elevii colegiului în cadrul orelor de educaţie plastică, ne-au încântat privirile. Dibăcia şi talentul lor, precum şi diversitatea tehnicilor ne-au uimit. Globuri, felicitări şi sticluţe ornament, ghirlande, coroniţe şi multe alte podoabe au fost expuse pentru a putea fi admirate şi apoi vândute în scop umanitar.

36 | Catalog Goga


Să ne jucăm pe alt suport.

Masca Elevii claselor a X-a au dat dovadă de multă imaginaţie şi creativitate. Măştile realizate de ei în cadrul orelor de educaţie artistică ne-au surprins prin frumuseţea şi expresivitatea lor. Multe dintre acestea au fost realizate chiar de ei în diferite tehnici, din materiale neconvenţionale.

Au cusut, au lipit şi au pictat.

Catalog Goga | 37


MOI ET L’AUTRE… Plusieurs élèves de notre collège ont répondu affirmativement à l’invitation de l’Association Ille-et-Vilaine de Sibiu, par l’intermédiaire du volontaire français, Jonas Guéron, de participer à ce concours, en français et/ou en roumain. La contrainte était d’écrire une nouvelle de cinq pages, dans l’une des deux langues proposées, ayant comme thème « Moi et l’autre ». Voilà quelques fragments de ce que deux élèves du Collège, Oana Cicur et Denisa Frătean, toutes les deux qualifiées cette année à L’Olympiade Nationale de Roumain, ont rédigé :

„Lupta dintre mine şi celălalt eu“

Texte rédigé par Oana Cicur, IX B

“Nu ştiu nimic... Nu înţeleg ce caut pe lumea asta. Sunt un biet pelerin într-un Univers dureros de sincer, dar în acelaşi timp ipocrit. Viaţa mea se rezumă la o văgăună - un spaţiu unde aerul e tot ce poate fi mai complicat, iar timpul e într-o continuă schimbare. Culorile vântului, suflului interior mă copleşesc şi îmi dictează în fiecare clipă cum să ajung într-un colţ de lume cu mult soare, cu vegetaţie luxuriantă, stăjuit de apele molcome ale unei mări numite ,,Noi”. Soluţia este visul - să mă las purtată de aripile pufoase ale reveriei. Însă mintea-mi chinuită de griji nu ajunge prea uşor să se relaxeze într-un paradis, rămânând pe aceeaşi insulă a neînfăptuirilor sale. Omul este o fiinţă neîmplinită, un nubil care, în mod sibilic, trăieşte în sfera umorilor joase, a biologicului latent. Dar eu nu sunt om! Eu sunt un copil care se joacă cu sinele. Spectacolul ludic este propria mea realitate, iar imaturitatea ce radiaza în mine, este splendoare, strălucire. În schimb, maturitatea înseamnă resemnare, orientare spre soarta cotidiana a omului obişnuit. Nu voi deveni niciodată matură! Războiul dualismului purtat de ceva timp în sufletul meu, se va termina, iar eu voi rămâne mereu un copil, o geană de lumină. Nu vreau să devin un parc gol văduvit de verdeaţă, de prospeţime, unde vântul suflă dureros şi zdrobeşte totul în jurul lui, unde fumul banalului şi ceaţa cotidianului se contopesc, formând o negură greu de traversat! Protestez împotriva succedării vârstelor! Nu doresc să devin o fiinţă artificial menţinută într-un stil de viaţă desuet, în interiorul unui borcan de sticlă!

38 | Catalog Goga

“Ensemble ou séparés?”

Texte rédigé par Denisa Frătean, XI B

“Depuis quelque jours, rien n’est plus qu’avant. Je sens que quelque chose a changé, s’est anéanti, est disparue…une partie de moimême, ce quelque chose qui donnait un cours rationnel au sens de ma vie, qui équilibrait toutes mes décisions. J’ai pris une voie dominée par la volupté, par l’Eros, une voie où à chaque pas le dyonissiaque vibre, une voie où l’on sent l’odeur fraîche des plaisirs lascifs. Ça c’est le nouveau “moi”, un masque qui m’aide à me camouffler avec adresse dans ce monde duplicitaire. Dans un monde des masques, pourquoi ne serais-je pas, moi aussi, un masque, une apparence? Je dois bien jouer mon rôle sur la scène de la vie, paraître une marionette guidée par les instincts primitives, un saule vulnérable, sans exclure la probabilité qu’à tout moment, un autre renaisse de moi-même, une entité mystérieuse et rationnelle qui me complète. Jusqu’alors, je me contente que je sois regardée avec scepticisme par ceux de mon entourage, qu’on me classifie comme être un “incomplète”, un bizarre, qui ne trouve pas sa moitié, son rôle dans la vie. Les autres ont raison? Je ne pourrai pas vivre seul, sans le besoin aiguë de trouver ma moitié parfaite?! Jusqu’à ce qu’on réfléchisse à tous ces aspects, un regard rétrospectif s’avère être nécessaire. Je suis né comme tous les autres de l’union du crépuscule avec l’aurore, de l’écume de la mer ou de l’obscurité éternelle…ici, les informations sont, aussi lacunaires, qu’intrigantes. Comme je vous disais, je suis né presque comme tous les autres, avec un autre “égo” collé dans mon dos. Le fait de savoir qu’on a quelqu’un de très proche – parfois trop proche – ça a été amusant…La pensée que je suis comme tous les autres me tourmentait et je ne pouvais pas accepter la condition humaine. Je suis né pour être un mécontent, un rêveur, un visionnaire. J’ai décidé qu’il me fallait m’échapper à ma moitié, je m’en sentais poursuivi partout…À un moment donné, j’avais l’impression qu’elle lût aussi mes pensées. Je n’avais plus une vie personnelle, privée et tout était transmissible, résonant aussi au niveau de son être. J’ai réfléchi à tuer mon autre égo, mais la pensée que je devrais porter à jamais cette culpabilité morale m’aurait tué moi aussi avec le temps…Lentement, mais surêment. Je cherchais fébrilement un plan d’action, mais j’avais peur d’y réveiller des suspicions. S’il avait deviné mon désir et comme ça il m’aurait exterminé le premier?...”


Vlad Mihălţan, VII C Premiul III, Concursul Naţional „Radu Stanca” Colectivul de redacție: Redactor șef: Teodora Minea (clasa a IX-a B) Redactori: Ana Lujerdean, Cristina Moldovan, Anna Andree, Andreea Blaga, Verena Grecu, Ruxandra Şolea, Daniel Dobre, Iulian Ganu, Răzvan Miclăuş, Johannes Welther (clasa a VII-a E), Oana Cicur, Teodora Minea, Adrian Onutu (clasa a IX-a B), Eveline Buta (clasa a IX-a E), Iulia Florea, Iosif Şoaită (clasa a IX-a F), Ioana-Laura Popa, AndreeaLaura Dulău, Iulia Gândilă,Teodora-Nicoleta Fleacă, Iulia-Andreea Bereknyeri, Ioana Alexandra Silaghi, Răzvan Solomon, Diana Benchea, Sorina Maria Meţiu, Antonio Ioan Turc, Darius Titian, Betina Ghiuruţan, Luiza Ardelean, Alexandru Comăniciu (clasa a X-a A), Iridon Adrian (clasa a X-a B), Iuliana Poplăcean, Sînziana Tîlvan (clasa a X-a E), Alexandru Părăian, Tudor Bădescu, Simina-Maria Simtion (clasa a X—a F), Diana Vitan, Oana Calotescu, Oana Micu, Teodora Piț (clasa a XI-a D), Nicoleta Truşcă (clasa a XI-a E), Raisa Sucaciu (clasa a XI-a F), Timotei Morariu (clasa a XII-a D), Johanna Frankenberger Profesori: prof. dr. Lidia Pircă, prof. Ramona Vișan, prof. Carmen Mărculescu, prof. Andreea Demco Tehnoredactare: prof. Andreea Demco, prof. Carmen Mărculescu Coperta: prof. Carmen Mărculescu Ilustraţii coperte exterioare: Iulia Florea (clasa a IX-a F) Ilustraţie copertă interioară faţă: Adelina Rădulescu (clasa a IX-a F) Ilustraţie copertă interioară spate: Vlad Mihălţan (clasa a VII-a C)

Catalog Goga | 39


ISSN 1844-1947 40 | Catalog Goga

Catalog Goga 2017 nr. 1  
Catalog Goga 2017 nr. 1  

Revista elevilor Colegiului Național „Octavian Goga”, Sibiu, România

Advertisement