Revista Alphega nr. 21

REVISTA

martie - aprilie 2019 Revista Alphega se distribuie gratuit în toate farmaciile partenere.

Cum eliminăm pesticidele din fructe și legume?

Femeile procesează durerea altfel decât bărbații Alimentația Slow Food - o replică sănătoasă pentru Fast Food

Diabetul zaharat - alege sănătos înlocuitorii de zahăr

alphega farmacie

21

CUPRINS

EDITORIAL 6

Sănătatea între acid și alcalin

FARMACIA VERDE 8

Diabetul zaharat - alege sănătos înlocuitorii de zahăr

SFATUL SPECIALISTULUI 10

Cum eliminăm pesticidele din fructe și legume?

FAMILIE 12 15 16

Sfaturi pentru o piele frumoasă Masajul pentru bebeluși Femeile procesează durerea altfel decât bărbații

INTERVIU 18

Farmacistul Alphega - mereu aproape de tine!

AFECȚIUNI 21 22

25 26 29 30 33 34 37 38

Dureri de membre - cum pot fi combătute?

Răceală sau alergii - cum să facem diferența între ele?

Urina - ce ne dezvăluie despre starea de sănătate?

Plante medicinale benefice pentru stomac Răceala și gripa - cât timp sunt contagioase?

Periostita - inflamația oaselor Infecțiile cu Mycoplasme Sfaturi pentru un ficat sănătos Despre neuropatie, nevrită și nevralgie Cum apar sângerările nazale?

ÎNGRIJIRE 41 42 45

Vitamina C - pentru un țesut conjunctiv ferm Relaxare prin plutire Ce nu știai despre tuse

ALIMENTAȚIE 46

49

Alimentația Slow Food - o replică sănătoasă pentru Fast Food Alimentația și ficatul

MIȘCARE 50

Activi și în formă primăvara

Texte

Comitetul științific: Dr. Mariana Olingheru Medic specialist Medicină de Familie Competență Apifitoterapie, Acupunctură și Homeopatie Irina Tâlvescu Farmacist - farmacia Tacomi, Deva

Art Director Diana Dima

Grafică & DTP Adrian Săvescu

Credite foto

Dreamstime, Shutterstock www.alphega-farmacie.ro Reproducerea integrală sau parțială a textelor sau a ilustrațiilor din această revistă este interzisă.

Această revistă este distribuită, în mod gratuit, numai prin intermediul farmaciilor partenere Alphega.

Perioada de valabilitate a campaniilor promoționale prezentate în acest număr al revistei este 1 martie -15 aprilie 2019. www.alphega-farmacie.ro contact@alphega-farmacie.ro +40 21 407 77 11

LA DRUM CU ALPHEGA 54

Descoperind Valea Someșului

TIMP LIBER 60

Jocuri în familie

3

Primăvara vine cu daruri pentru tine!

Cumpără din farmaciile semnalizate Alphega suplimente alimentare, produse cosmetice sau dispozitive medicale din selecția Alphega și te califici pe loc pentru câștigarea unei oglinzi portabile inscripționate „Alphega”.

Campania se desfășoară în perioada 01 martie 2019 – 15 aprilie 2019, în limita stocului disponibil. Lista categoriilor participante este disponibilă spre consultare în farmaciile Alphega participante și în Regulamentul Campaniei disponibil pe http://www.alphega-farmacie.ro. Imaginile produselor sunt cu titlu de prezentare.

EDITORIAL

Sănătatea între acid și alcalin Dr. Mariana Olingheru - Medic Specialist Medicină de Familie, Specialist în Fitoterapie și Apiterapie

Organismul funcționează optim la pH ușor alcalin

pH-ul reflectă puterea unei substanțe de a elibera ioni hidrogenați (H). Valoarea pHului este invers proporțională cu concentrația ionilor de hidrogen. Ph-ul neutru este 7, valorile < 7 sunt acide, iar >7 sunt alcaline. Organismul uman funcționează optim dacă pH-ul este ușor bazic (pH sangvin= 7,35 - 7,4).

Aciditatea conduce la îmbolnăvire Una dintre consecințele stilului de viață modern

este creșterea acidității mediului intern. O dietă îndelungată bazată pe carne, cartofi prăjiți, băuturi carbogazoase, produse de patiserie și cofetărie, zahăr și cafea, produce dezechilibre metabolice și crește aciditatea organismului. Sedentarismul, stresul fizic și cel mental sunt alți factori care conduc la acumularea deșeurilor în organism și accentuează aciditatea internă.

Există și medii normal acide în organism

În corpul uman există însă și două medii în care aciditatea este normală: stomacul și vaginul. Rolul principal al acidității în aceste medii este distrugerea microorganismelor patogene și prevenirea infecțiilor. În plus, aciditatea sucului gastric activează enzimele digestive și contribuie la o digestie sănătoasă și la absorbția optimă a mineralelor și a altor nutrienți.

Există diferențe între alimentele acide și alimente care generează aciditate Hrana acidă sau hrana alcalină nu se referă la gustul alimentelor, ci la efectele reziduale după digerarea și metabolizarea alimentelor la nivel celular. Alimentele acide de tipul fructelor, sucului de lămâie sau oțetului, antrenează oxidarea acizilor în timpul digestiei și prin mineralele alcalinizante au efect bazic be¬¬nefic. În schimb, orezul și cerealele rafinate generează aciditate în organism. De asemenea, tipul metabolic influențează generarea acidității. La persoanele cu un metabolism lent, alimentele alcaline pot să nu fie oxidate și transfor¬mate complet, producând o creștere a acidității.

Lipsa de energie și oboseală pot fi semne ale creșterii acidității interne

Acumularea acizilor în organism conduce la tulburarea funcțiilor celulare și în timp la instalarea diferitelor boli cronice, în special bolile degenerative.

Manifestări ale acidității interne pot fi: lipsa energiei, oboseală, piele uscată, căderea părului, carii dentare, osteoporoză, artroză, litiaza etc.

Controlul pH-ului menține sănătatea organismului pH-ul mediului intern este reglat cu precizie de organism și este esențial pentru sănătatea generală deoarece activitățile tuturor enzimelor sunt influențate de concentrația ionilor de hidrogen.

Corpul uman este capabil să neutralizeze acizii, însă când aceștia sunt în exces se impun măsuri suplimentare pentru menținerea echilibrului acidobazic.

Sport, dietă alcalină și consum de apă alcalină Controlul Ph-ului se poate realiza prin scăderea

producției de acizi, suplimentarea elementelor bazice prin dietă și creșterea eliminării acizilor.

Toate acestea se pot obține prin schimbarea dietei și a stilului de viață.

Dieta alcalină conține în principal legume cu frunze verzi, fructe, plante aromatice, nuci și semințe. Scăderea producției de acizi se obține prin eliminarea coloranților artificiali , a tutunului și a băuturilor răcoritoare și prin reducerea consumului de alimente care generează aciditate: carne, lactate, ouă, cafea, ciocolată, dulciuri și cerealele rafinate.

Exercițiile fizice alcalinizează

organismul prin oxigenare, stimulează arderile și eliminarea reziduurilor acide vechi din țesutul adipos.

Consumul de apă alcalină contribuie la eliminarea reziduurilor și prin aportul de minerale alcaline corectează aciditatea internă, cu efecte benefice multiple asupra sănătății.

Nu există risc de alcaloză dăunătoare pentru organism prin schimbarea dietei și a stilului de viață datorită multitudinii factorilor care cresc aciditatea, prezenți în viață omului modern.

7

FARMACIA VERDE

Diabetul zaharat - alege sănătos înlocuitorii de zahăr

Dr. Mariana Olingheru - Medic Specialist Medicină de Familie, Specialist în Fitoterapie și Apiterapie

Zahărul și bolile cronice

persoanelor care suferă de diabet, persoanelor obeze sau supraponderale.

Zahăr alb sau zahăr brun?

Zahărul se numără printre principalii inamici ai sănătații, fiind responsabil pentru numeroase afecțiuni, printre care obezitatea, diabetul, bolile de inimă și cancerul. Potrivit specialiștilor în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice nu există nicio diferență între zahărul brun și cel alb, în ceea ce privește numărul de calorii.

Îndulcitorii naturali recomandați în diabet

Îndulcitorii artificiali

Aspartam, zaharină și ciclamat Îndulcitorii artificiali de tipul aspartam, zaharină și ciclamat, deși sunt utilizați frecvent de către diabetici, nu sunt o alternativă sănătoasă.

Consumul acestora ar trebui să fie ocazional, existând cercetări care arată că produc tulburări ale metabolismului, inclusiv în direcția creșterii apetitului, diabetului și obezității. Unele cercetări au evidențiat potențialul cancerigen al acestora.

Îndulcitorii naturali

Soluția salvatoare poate veni de la îndulcitorii naturali.

Avantajele îndulcitorilor naturali Îndulcitorii naturali conțin zaharuri simple, ușor

8

absorbabile și digerabile, iar prelucrarea industrială este minimă, și nu sunt toxice pentru organism.

Nu toți îndulcitorii naturali sunt buni pentru diabetici Îndulcitorii naturali de tipul: malț de orz, malț de orez, sirop de arțar, conțin carbohidrați în cantitate mare și au un număr mare de calorii. Acești îndulcitori naturali sunt o alternativă naturală a zahărului pentru persoanele sănătoase, dar și acestea trebuie să consume cantități mici.

Acești îndulcitori contribuie la creșterea în greutate și alterează sensibilitatea la insulină, contribuind astfel la instalarea diabetului. De aceea, nu sunt recomandați

Ștevia Extractul de ștevie rebaudiana este cel mai bun îndulcitor natural recomandat persoanelor care suferă de diabet. Ștevia rebaudiana este o plantă de origine sudamericană și are o putere de îndulcire de 300 de ori mai mare decât a zahărului. Dintre îndulcitorii naturali, ștevia are cel mai mic index glicemic și cel mai redus conținut caloric. Ștevia este cea mai dulce plantă din lume și poate înlocui zahărul în orice preparat.

Conține glicozide (substanțe dulci care nu sunt metabolizate de organismul uman, ci sunt eliminate ca atare din organism, fără aport de calorii) proteine, fibre, minerale, vitamine (A, C).

Studiile au arătat că ștevia are și proprietăți curative: controlează diabetul și depresia, reduce pofta de dulce, diminuează dorința de a fuma și de a consuma alcool, ameliorează gingivitele și acneea, ajută la scăderea în greutate .

Eritritolul rezultă în mod natural în unele fructe și alimente fermentate, dar cel adăugat în alimente și băuturi e realizat de obicei din amidon de porumb modificat genetic.

Nu are calorii pentru ca nu este metabolizat ci este eliminat ca atare prin urină.

Pericolul este ca întreține senzația de foame, duce la supraalimentare și creștere în greutate.

Xilitolul este natural, nu conține conservanți, alergeni, sursă de fenilalanină Sursele de xilitol sunt: cerealele (în România se obține din coceanul de porumb), fructe (prune, căpșuni, zmeură) legume, ciuperci, scoarța unor copaci (mesteacănul); Xilitolul de cea mai bună calitate provine din mesteacăn și este numit zahăr de mesteacăn.

Nu este descompus de flora bucală, nu modifică Ph-UL oral, nu afectează dantura.

Pentru persoanele cu stomacul foarte sensibil se recomandă o perioadă de acomodare de 4-6 săptămâni.

Nu schimbă gustul cafelei sau al ceaiului. Este la fel de dulce precum zaharoza, dar nu modifică semnificativ nivelul glicemic și are puține calorii, ajutând la scăderea în greutate. Are index glicemic 7 (foarte mic) și este foarte slab caloric (240kcal/100gr versus 450 kcal/100gr, cât are fructoza), fiind un îndulcitor natural adecvat persoanelor diabetice și celor care suferă de obezitate.

indicelui glicemic mai mic (20-30) în comparație cu cel al zahărului (60-65). Aceasta înseamnă că nu produce creșteri bruște ale glicemiei după masă, absorbindu-se și metabolizandu-se mai lent.

Un alt avantaj al nectarului de agave este gustul asemănător cu al zahărului. Însă din punct de vedere al conținutului în carbohidrați și al numărului de calorii, nectarul de agave este asemănător cu zahărul. În consecință, persoanele sănătoase îl pot consuma în cantități mici, însă nu este recomandat persoanelor cu diabet.

Lucuma - aurul dulce al incașilor Lucuma este un alt îndulcitor natural, foarte popular în prezent, și folosit din vechime de incași. Ca și nectarul de agave, are un index glicemic scăzut, însă în plus față de acesta are un bogat conținut de antioxidanți, minerale (zinc, potasiu, calciu, magneziu,

fier), vitamine (B1,B2, B3, B5, beta-caroten) și fibre.

Studiile au evidențiat un rol protector cardiovascular al acestui fruct dulce, având și o acțiune antihipertensivă, fiind un potent inhibitor in vitro al sistemului renina –angiotensina ( similar inhibitorilor enzimei de conversie- ACE inhibitors).

Lucuma este frecvent folosită că ameliorator de gust în diverse produse preparate termic (prăjituri) sau în stare proaspătă (suplimente alimentare, pulberi vegetale).

Este o alegere sănătoasă pentru persoanele care și-au propus să reducă consumul de zahăr sau să renunțe definitiv la el. Deoarece glucidele nu trebuie excluse în totalitate din alimentația persoanelor cu diabet, în cantități reduse și moderate, lucuma poate fi folosită în diverse preparate, în special pentru cei care au și complicații cardiovasculare.

Siropul de agave - pro și contra Siropul de agave este folosit de multe secole ca îndulcitor, fiind preferat de azteci. Este un îndulcitor natural cu o mare popularitate, datorată

9

SFATUL SPECIALISTULUI

Cum eliminăm pesticidele din fructe și legume?

Dr. Mariana Olingheru - Medic Specialist Medicină de Familie, Specialist în Fitoterapie și Apiterapie

Ce sunt pesticidele și care este întrebuințarea lor?

Pesticidele sunt compuși chimici care sunt folosiți în diferite domenii pentru a distruge insectele, rozătoarele, ciupercile, buruienile, pentru a elimina riscul de boli transmise prin anumite insecte (țânțari), dar și în agricultură pentru a proteja recoltele de dăunători.

Deși sunt utilizate în scopuri folositoare omului, acestea sunt totodată dăunătoare sănătății consumatorului produselor care au fost tratate cu astfel de substanțe. În multe țări utilizarea acestor substanțe a fost interzisă, însă în cele mai slab dezvoltate acestea încă reprezintă un stâlp fundamanetal în diverse domenii. În funcție de calitate și cantitate, pesticidele folosite pot rămâne în apă și sol timp de ani întregi influențând recolta.

Unde se găsesc pesticidele?

Industria alimentară este una dintre cele mai mari adepte

10

a pesticidelor. Cel mai des întâlnim aceste substanțe toxice pentru om în legume și fructe.

Mulți cred că produsele agrochimice mai ieftine nu sunt dăunătoare sănătății în timp ce alții consideră consumul acestora ca fiind conectat cu diverse boli, printre care și cancerul.

Folosirea pesticidelor este ceva normal în ziua de azi; Până și în mâncarea organică se găsesc astfel de substanțe, singura diferență fiind că alimentele provin dintr-o sursă naturală. În urma testelor făcute de NGOs (Organizații non-guvernamentale) s-au descoperit cantități înfiorătoare de reziduuri agrochimice în legume și fructe, ingerarea lor fiind incontrolabilă.

Cum afectează pesticidele sănătatea?

Există numeroase cercetări pentru depistarea efectelor pesticidelor asupra organismului uman și stabilirea contextului în care pesticidele prezintă

riscuri de îmbolnăvire în urma consumului de alimente tratate cu aceste substanțe. În funcție de cantitatea și felul expunerii, pesticidele sunt toxice pentru oameni și pot afecta sănătatea, cauzând boli acute, chiar cronice.

Cei mai afectați de pesticide sunt cei care lucrează într-un domeniu ce presupune manipularea acestor substanțe, cum ar fi în agricultură, unde se realizează un contact direct.

Industria alimentară a crescut datorită pesticidelor, deoarece acestea ajută la creșterea randamentului în recolte, crescând numărul de cultivări pe an, pe același teren.

Cum eliminăm pesticidele din fructe și legume?

Multe dintre legumele și fructele consumate conțin pesticide, dar există modalități accesibile și ieftine de a le elimina parțial sau chiar complet.

Cele mai eficiente modalități pentru eliminarea pesticidelor din fructe și legume sunt: • Spălarea cu apă.

Experții spun că prima modalitate de a scoate pesticidele din fructe și legume este prin spălarea acestora cu apă. Această simplă acțiune poate scoate până la 80% din reziduurile de pesticide găsite pe suprafața externă (coaja) a alimentelor (fructe și legume). Spălarea cu apă sărată sau afundarea în apă fiartă poate fi un plus.

• Îndepărtarea cojii. Dacă nu cunoașteți sursa de proveniență a fructelor sau legumelor ar fi mai bine să îndepărtați coaja chiar înainte de spălarea lor. Ideea este să consumați coaja vegetalelor a căror sursă o cunoașteți.

Mai mult decât atât, este de preferat să consumați numai mâncare organică.

• Oțetul. Multe site-uri specializate recomandă spălarea fructelor și a legumelor cu apă cu oțet ca o modalitate de a elimina pesticidele. Pentru această metodă se vor amesteca într-un bol o treime oțet și două treimi apă, apoi se vor lăsa fructele și legumele în această mixtură pentru 15-30 minute, ca la final să le clătim cu apă rece.

• Bicarbonatul de sodiu. Un studiu publicat în “Journal of Agricultural and Food

Chemistry” arată eficacitatea bicarbonatului de sodiu, cunoscut popular ca “praf de copt”, în îndepărtarea reziduurilor de pesticide. În doar 15 minute bicarbonatul de sodiu poate înlătura până la 96% din reziduuri. Eficacitatea este dată de puterea crescută de alcalinizare ce simplifică structura chimică a pesticidelor, reducându-le la molecule inofensive.

Rețete practice pentru îndepărtarea pesticidelor • Pentru curățarea unor legume și fructe mai mari decât un măr, faceți o pastă din bicarbonat astfel: amestecați o linguriță de bicarbonat cu o linguriță de apă și curățați prin frecare respectiva vegetală.

• Pentru legume și fructe mai mici decât un măr, se lasă la înmuiat pentru 15 minute într-

un bol cu o lingură de praf de copt pentru un litru de apă.

După 15 minute se scot din amestec și se clătesc cu apă.

• Spray cu lămâie și bicarbonat. O altă modalitate eficientă pentru a utiliza bicarbonatul de sodiu este printr-un spray făcut în casă ce conține suc de lămâie și praf de copt. Pentru spray veți avea nevoie de 1 lingură de suc de lămâie, 2 linguri de bicarbonat și o cană de apă (250 ml). Ingredientele se amestecă într-un bol până la dizolvarea completă a prafului de copt. Puneți soluția într-un recipient cu capăt de pulverizator și aplicați peste alimente. Lăsați să acționeze 5-10 minute și, dacă este necesar, periați fructele sau legumele pentru a îndepărta reziduurile persistente. La final, clătiți cu apă.

11

FAMILIE

Sfaturi pentru o piele frumoasă Cine nu își dorește o piele frumoasă, un ten sănătos și un aspect natural proaspăt? Vă oferim mai jos câteva sfaturi și recomandări pentru îmbunătățirea și păstrarea aspectului pielii. Pentru că un aspect îngrijit începe cu îngrijirea pielii.

1. Curățarea regulată a tenului

Curățarea de dimineața și seara nu numai că îndepărtează cremele și machiajul, dar și grăsimea și sudoarea pielii. Prin curățare, evitați înfundarea porilor și multiplicarea bacteriilor.

2. Laptele demachiant în locul apei

Numai apa nu poate să dizolve amestecul gras de sebum, cremă și machiaj de pe piele.

Pentru îndepărtarea lor este nevoie de substanțe lipofile (de dizolvare a grăsimilor), cum sunt cele care se găsesc în laptele demachiant.

3. Apa tonică

Apa tonică ajută la accelerarea fazei de recuperare a stratului de acid, care de obicei necesită 20-30 minute după curățare. În plus, loțiunea tonică îndepărtează depunerile de calcar ale apei de la robinet și resturile de curățare care pot bloca porii pe termen lung și pot acumula astfel impurități.

4. Curățați pielea matură Pentru curățarea pielii mature, emulsiile apă-în-

12

ulei sunt cele mai potrivite deoarece păstrează stratul acid al pielii. La fel de potrivite sunt și cremele de curățare, de exemplu cele îmbogățite cu uleiuri vegetale, cum ar fi jojoba, soia sau migdale dulci.

5. Săpun numai pe piele robustă și uleioasă

Deoarece săpunul aparține clasei agenților de curățare alcalini, care atacă filmul acid al pielii, săpunul trebuie utilizat doar pentru piele foarte robustă, mai degrabă grasă. Pentru toate celelalte tipuri de piele, ar trebui evitată folosirea săpunului pe față.

6. Loțiuni fără alcool pentru piele sensibilă sau uscată

Pentru a nu deregla suplimentar echilibrul de grăsime și umiditate al pielii sensibile sau uscate, evitați folosirea apei tonice cu alcool și optați numai pentru cea fără alcool sau pentru spray-uri cu apă termală. Veți evita astfel probleme precum roșeața, inflamația și mâncărimea.

7. Ton rozaliu cu pori fini cu ajutorul gomajului

Celulele de piele moartă dau un aspect neîngrijit. Un gomaj

potrivit pentru tipul de piele va elimina celulele respective, nu va irita pielea și va stimula circulația sângelui. Granulele din măștile de gomaj pot fi sintetice sau naturale (din miez de caise zdrobite, tărâțe, mălai, cafea etc.) acționează ca un șmirghel ultrafin.

8. Măștile pentru înfrumusețare rapidă

Măștile hidratante ajută la reîmprospătarea aspectului pielii, la reducerea ridurilor și obținerea unui efect mai fin al pielii.

Pentru piele obosită există măști speciale hidratante cu extracte din plante, cum ar fi mentol, mentă, camfor etc. Măștile de hidratare cu extracte de mușețel, balsam de lămâie și hamei hrănesc pielea sensibilă, iritată.

9. Cremele de noapte susțin regenerarea

În timpul nopții, rata de diviziune celulară este de opt ori mai mare decât în timpul zilei, ceea ce înseamnă că procesul de regenerare este în plină desfășurare. Cremele de noapte cu ingrediente active precum ginkgo, pro-vitamina E, aminoacizi din proteine de grâu etc. susțin regenerarea pielii.

FAMILIE

Masajul pentru bebeluși Prin masaj bebelușii simt iubirea și atenția pe care le-o acordă părinții, activitate care poate fi relaxantă și pentru părinți. Masajul pentru bebeluși nu este un trend nou. În India, Nepal și Africa, acest tip de masaj este apreciat de sute de ani, și a fost popularizat în Europa de medicul ginecolog francez, Frederick Leboyer, în anii 1970-1980.

Simplu și eficient

“Masajul pentru bebeluși este foarte simplu”, declara Barbara Frech, organizatoarea unor cursuri în acest sens.

“Dacă părinții se comportă grijuliu cu cei mici, nu au cum să greșească.” Contactul direct stimulează pielea și dezvoltarea psihică și fizică a bebelușilor.

Masajul

• Consolidează legătura dintre mamă și copil; • Are un efect pozitiv asupra ritmului de somn și a celui de veghe; • Stimulează circulația sangvină; • Stimulează digestia; • Reduce balonările și colicile; • Întărește sistemul imunitar; • Îmbunătățește coordonarea corpului; • Întărește musculatura și stimulează dezvoltarea motrică.

Potrivit medicilor pediatri, masajele sunt recomandate

și bebelușilor născuți prematur și celor care suferă de neurodermită. Masajele se recomandă începând cu a cincea zi după naștere.

Condiția este ca bebelușul să fie sănătos și să nu sufere de icter. Atât timp cât buricul nu este complet vindecat, evitați masarea zonei abdominale.

Masajul poate fi inclus în ritualul de îngrijire zilnică a celui mic. Momentul din zi trebuie să fie ales în așa fel încât cel mic să nu fie obosit și nici flămând. După alăptare, așteptați 30 de minute, iar după alimentarea cu biberonul, așteptați 90 de minute. Masajul durează în medie între 5 și 20 de minute. În cazurile de febră, diaree sau boli de piele contagioase, masajul ar trebui evitat.

Sfaturi

Bebelușul poate fi masat în diferite poziții. Mama poate sta așezată pe jos, cu picioarele întinse și cu cel mic așezat pe picioare.

Dacă poziția nu este confortabilă, îl puteți așeza pe cel mic pe pat sau puteți așeza o pătură între picioarele separate, pe care puteți să îl așezați pe cel mic. Ambele poziții asigură mult contact direct între bebeluș și părinți.

De asemenea, puteți folosi și masa de schimb, pe care puteți așeza un prosop pentru a face totul mai confortabil.

Nu purtați ceasuri, inele, brățări. Înainte de a începe, masați-vă mâinile cu ulei de migdale sau de ciulin, disponibile în farmacii. Uleiul de măsline are un miros specific, care nu este pe placul tuturor bebelușilor. Începeți cu capul, apoi abdomenul, brațele, picioarele și, în final, spatele. Mișcările sunt ușoare și trebuie repetate de câte 5-10 ori. Relaxare totală atât pentru bebeluși cât și pentru părinți.

15

FAMILIE

Femeile procesează durerea altfel decât bărbații Creierul feminin și hormonii sexuali

Diferențele cognitive între creierul feminin și cel masculin sunt puternic afectate de prezența hormonilor sexuali. Femeile au competențe cognitive diferite de cele ale bărbaților: memorează mai bine evenimentele cotidiene, au o dexteritate mai mare în mișcarea precisă a degetelor, au limbajul mai dezvoltat, au atenție distributivă, dar memoria spațială este mai slabă.

La bărbați, testosteronul influențează dezvoltarea aptitudinilor spațiale și a raționamentului matematic.

La femei, fluctuațiile hormonale în timpul ciclului menstrual și al menopauzei influențează memoria, limbajul și dexteritatea. Astfel, în a doua jumătate a ciclului menstrual, după ovulație, concentrațiile crescute de estradiol conduc la scăderea abilităților spațiale și la creșterea aptitudinilor lingvistice și manuale.

16

Modificările hormonale din menopauză conduc la tulburări emoționale și la diminuarea moderată a memoriei.

Femeile procesează durerea altfel decât bărbații

Un rol important în această diferențiere îl joacă hormonii, pragul de percepție al durerii, dar și diferențele psihologice și culturale.

Femeile au o sensibilitate mai mare la durere decât bărbații, iar statisticile arată că durerea cronică este mai frecventă la femei. Analiza răspunsului la analgezice arată că femeile răspund mai bine la analgezice opioide, iar bărbații răspund mai bine la analgezicele obișnuite (paracetamol).

Reacția la medicamente este diferită la femei

Se înregistrează o eficiență crescută a beta-blocantelor, opioidelor, a anumitor antidepresive și antipsihotice la femei. Dozele pentru același medicament pot să fie

diferite la femei și la bărbați, având în vedere absorbția, distribuția, metabolizarea și eliminarea diferită a medicamentelor la cele două sexe.

Absorbția poate fi scăzută pentru anumite medicamente în cazul unui tranzit intestinal mai lent. Intervalul dintre mese și administrarea unor medicamente este de asemenea diferit la femei.

Femeile au altă predispoziție la boli decât bărbații Predispoziția pentru boli este diferită la cele două sexe. Femeile au mai multe șanse decât bărbații de a dezvolta depresie, sindrom de colon iritabil, migrenă, scleroză multiplă, poliartrită reumatoidă, afecțiuni ale tiroidei, hepatită sau cataractă. În schimb, bărbații sunt mai predispuși la infarct miocardic decât femeile. În ciuda sensibilității crescute la multe boli, femeile au o speranță de viață mai mare și trăiesc mai mult decât bărbații.

INTERVIU

Farmacistul Alphega - mereu aproape de tine!

Astenia de primăvară poate fi combătută?

Îndemnul “este doar în mintea ta, treci peste!” n-a ajutat niciodată pe nimeni.

Mintea și corpul comunică între ele printr-o autostradă bidirecțională. Dacă nu te simți bine, nu gândești bine și dacă nu gândești bine, nu te simți bine. Iată câteva trucuri pe care le putem aplica pentru a ne fortifica tonusul psihic și emoțional.

• Alimentație: Consumă citrice, mere, morcovi, ardei, cartofi dulci, broccoli, roșii, castraveți, salată verde, urzici, ceapă, spanac și cereale. Redu consumul de paste făinoase şi dulciuri. Este necesar și un aport din complexul de vitamina B. Surse bogate sunt ficatul de pasăre și carnea de pește.

• Condimente: busuioc, leuștean, rozmarin, au efecte tonice și energizante care combat depresia și stresul.

• Miere și alte produse apicole.

• Ceaiuri: sunătoare, cătină, cicoare, păpădie, măceş şi coada şoricelului.

• Mișcare. Primăvara este un anotimp ideal pentru excursii la munte, plimbări în aer liber și mers pe bicicletă.

Poate că informația nu e nouă, dar atitudinea ta poate fi. De la

18

Irina Tâlvescu

Farmacist farmacia Tacomi, Deva A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj.

Are o experiență vastă și în domeniul cosmeticii. obișnuința de a pune accentul pe problemă, poți trece la dorința de a găsi o soluție pe care să o aplici activ.

Ce tratamente naturiste ne recomandați pentru sănătatea părului?

Tratamentele naturiste împotriva căderii părului sunt folosite încă din vremea Egiptului Antic, când femeile își preparau amestecuri de plante pentru a-și întreține podoaba capilară.

Eu recomand sucuri sau extracte din ceapă, usturoi sau ghimbir, dar îți poți prepara o

loţiune din seminţe de ardei iute pisate şi amestecate cu ulei de măsline. Poți opta și pentru uleiuri esențiale: salvie, rozmarin, aloe vera sau ricin. Recomand să îți acorzi zilnic câteva minute în care să îţi masezi scalpul cu mişcări blânde. Acest lucru va activa circulaţia sangvină şi va menţine activi foliculii de păr, însă rezultatele nu se vor vedea imediat. Simplul fapt că îți acorzi timp pentru răsfăț este un element care ajută la ridicarea stimei de sine.

Cum le creștem imunitatea copiilor?

Cel mai bun remediu este prevenția. Iată câteva sugestii: • Usturoiul, care este antibiotic natural, antiviral și antifungic.

• Vitamina C. Cele mai bune surse sunt kiwi, citrice, ardei grași, coacăze negre, broccoli, legumele cu frunze verzi și fructe de pădure proaspete sau înghețate.

• Un măr pe zi.

• Vitamina A, previne infecțiile gâtului, urechilor și plămânilor. Se găsește în pește gras, ficat, ouă, unt, lapte integral și neapărat iaurt.

• Probioticele. Se găsesc în iaurturile naturale, varza murată, murături și ceapă.

Cum le putem stimula apetitul persoanelor aflate în convalescență? În mod ironic, apetitul se stimulează mâncând.

Ceaiul din ghimbir proaspăt ajută la stimularea inimii şi a sistemului circulator, crescând apetitul şi digestia.

Consumă supe creme, deoarece acestea sunt mult mai bogate în proteine.

Grăsimile sănătoase se găsesc în avocado, lapte bătut, brânză, pui, ton, curcan, băuturi din fructe, nuci, unt.

Sunt uşor de digerat, bogate în proteine şi în acizi graşi esenţiali.

Nu este indicat să ne forțăm.

Secretul este să mâncăm puțin și des. Mersul pe jos poate creşte apetitul şi ajută la o asimilare mai bună a nutrienţilor. În plus, mișcarea ajută organismul să elimine endorfine, care ne vor da o stare generală de bine.

Ce ne puteți recomanda dacă dorim să facem o detoxifiere de primăvară?

Organismul are capacitatea de a se detoxifia singur prin ficat, rinichi, piele, plămâni, sistemul digestiv și sistemul limfatic. Însă, după sezonul rece, un ajutor extern este indicat și binevenit.

Pasul 1: exclude pâinea și pastele din făină albă.

Pasul 2: introdu proteinele la mic dejun, precum ciuperci, linte, năut.

Pasul 3: alege grăsimi sănătoase, precum uleiuri presate la rece, nuci, semințe, avocado.

Pasul 4: nu sări peste mese și introdu gustările.

Pasul 5: bea minim 6-8 pahare de apă/ zi.

Profită de ceea ce îți oferă natura în această perioadă: spanac, urzici, salată, ridichi, ceapă verde.

Care sunt pericolele pentru sănătatea noastră atunci când ne propunem o detoxifiere?

Nu te înfometa! Un organism slăbit este predispus îmbolnăvirii. Organismul necesită toate cele 3 tipuri de macronutrienți: glucidele, proteinele și grăsimile.

Secretul este să începem să îi oferim glucide, proteine și grăsimi de calitate.

• Mănâncă fructe, fasole, pâine sau paste din cereale integrale. Elimină toate alimentele care conțin zahăr alb și făină rafinată, cartofii albi, pâinea și pastele albe.

• Consumă produse lactate cu un conținut scăzut de grăsimi, carne de pui, pește, soia, praf de proteine, ouă, carne macră de vită și de curcan.

• Adaugă grăsimi bune, cum ar fi uleiul de măsline extravirgin și avocado.

Ce recomandări aveți pentru persoanele care suferă de depresie?

Nu te supăra pe cei care îți spun că totul este în mintea ta! De cele mai multe ori, din dorința de a ajuta, ajungem să

facem contrariul.

Iată o listă de alimente numite “Avocații fericirii”: • Triptofanul transmite informația prin sistemul nervos și promovează calmul emoțional. Se poate găsi în lactate, carne roșie, curcan, ouă, ciocolată, semințe de floarea soarelui, de dovleac și alune.

• Ardeiul iute produce la nivelul pielii și al mucoaselor o senzație de arsură pe care corpul nostru o traduce ca fiind durere. Pentru a diminua senzaţia, organismul eliberează endorfine, fapt care ne face să ne simțim mai bine.

• Alimente care conțin Vitamina B6. Dacă ai o stare de oboseală, depresie, probleme cu pielea, anemie, dereglări hormonale și o imunitate scăzută s-ar putea să ai o deficiență de vitamina B6. Alimente care conțin Vitamina B6: ton, ardei gras, semințe de floarea soarelui, banane, somon, fistic, avocado, cod, cartofi, usturoi.

• Bananele sunt bogate în potasiu, care este un mineral esențial pentru funcționarea optimă a sistemului nervos.

Nu încerca să aplici toate aceste principii în același timp! Mintea noastră nu este construită pentru a asimila foarte multă informație în același timp, de aceea este foarte important să ai răbdare cu tine. Alcătuiește o listă și lipește-o pe frigider, să o poți vedea de câte ori dorești să mânânci. Pe măsură ce vei urma regulile de pe listă, îți vor intra în obicei, ceea ce înseamnă că vor deveni automatisme. Când se întâmplă acest lucru, mai fă o listă.

Mult succes și multă sănătate!

19

AFECȚIUNI

Dureri de membre - cum pot fi combătute?

Durerile de cap și de membre apar mai mereu atunci când răcim.

Ce sunt durerile de membre?

Prin dureri de membre se descriu durerile de la nivelul brațelor și picioarelor. Uneori durerile de membre sunt minore, nu ne deranjează, alteori se acutizează și ne afectează considerabil viața de zi cu zi.

Care sunt cauzele durerilor de membre?

Durerile de membre apar în cazul a nenumărate boli și variază de la răceală, la intoxicații sau tulburări majore ale sistemului nervos.

Cele mai dese cauze: infecțiile

Polineuropatia poate reprezenta cauza unei dureri generalizate a membrelor. În cazul unei astfel de boli, este posibilă o îmbolnăvire a tuturor nervilor care aparțin sistemului nervos periferic.

Mai puțin frecvent este sindromul Raynaud care constă într-o tulburare a sistemului circulator, resimțită la nivelul membrelor, caracterizată prin dureri în extremitățile afectate.

Durere exclusivă în brațe

Durerea prelungită în brațe poate indica o nevralgie sau nevrită a plexului brachial.

Durerea brațelor apare și în cazul sindromului tunelului carpian.

Dureri doar în picioare

Durerile apar ca urmare a încercării corpului de a combate infecția.

Când durerile apar doar în picioare, sunt provocate de cele mai multe ori de nervul sciatic, de nervul femural frontal sau de plexul lombar.

Nu sunt vizate doar persoanele în vârstă

Combaterea durerilor de membre

Artroza, guta, reumatismul, toate acestea sunt boli întâlnite mai degrabă la cei în vârstă. Însă cei tineri pot fi și ei afectați. Durerile de membre reprezintă un simptom însoțitor al acestor boli.

Dureri în toate extremitățile

Multe femei suferă de sindromul premenstrual care se poate manifesta și prin dureri de membre.

Tratamentul la nivelul membrelor diferă în funcție de cauză, de aceea trebuie să consultați un medic.

Medicamente împotriva durerilor de membre

Aspirina și Ibuprofenul au un efect analgezic și antiinflamator, benefic în cazul răcelilor. Dacă aveți febră, istoric de ulcer sau gastrită sau afecțiuni cardiovasculare puteți apela la paracetamol.

Nu se recomandă administrarea acestora timp de mai mult de trei zile fără consultarea medicului.

Remedii naturale împotriva durerilor de membre

Puteți apela la băi, împachetări sau ceaiuri din coajă de salcie, tei și ghimbir.

Beți multe lichide calde.

Supa de pui ajută împotriva durerilor de membre

Un alt remediu popular este supa de pui. O altă metodă eficientă constă în împachetări reci, benefice în cazul durerilor de membre din timpul răcelilor sau gripelor.

Tratamentul homeopatic

Reumatismul și durerile de membre provocate de răceală sunt tratate cu Eupatorium perfoliatum și Rhus toxicodendron. Guta, artrita, reumatismul și sciatica sunt tratate cu Bryonia. Remediile homeopate, în special în cazul bolilor cronice, trebuie realizate de personal specializat.

21

AFECȚIUNI

Răceală sau alergii - cum să facem diferența între ele? În general, adulții au două-trei episoade de răceală pe an, iar copiii prezintă mult mai multe episoade. Alergiile sunt considerate deja afecțiuni comune, mai ales că în ultimii ani s-au înregistrat tot mai multe cazuri de alergii la diferite categorii de vârstă.

Deși simptomele sunt similare, răcelile și alergiile sunt diferite. În plus, factorii cauzatori pot varia.

Iată câteva simptome care să vă ajute să faceți diferența: • Lăcrimarea excesivă și pruritul ocular sunt simptome ale alergiilor; • Febra se prezintă doar în răceală și nu este un simptom al alergiilor; • Durerea în gât nu este specifică alergiilor, însă este mai comună răcelilor; • Durerile musculare apar doar în răceală; • Eczema apare în alergii și mai rar în caz de răceală; • Simptomele răcelilor durează între 7 și 10 zile, iar cele de alergie până la câteva săptămâni; • Dacă simptomele prezintă

22

ciclicitate, este posibil să fie vorba despre alergii.

Factori precum anotimpul, mediul, prezența animalelor de companie, flori, anumite medicamente sau alimente vă pot indica prezența unei alergii.

Totuși, ar fi indicat să mergeți să consultați un medic pentru a vă asigura că primiți tratamentul de care aveți nevoie; • Răcelile sunt cauzate de virusuri și sunt contagioase. În schimb, alergiile nu sunt cauzate de virusuri și nu sunt contagioase.

De reținut!

Atât răcelile, cât și alergiile afectează sistemul respirator.

Când să mergeți la doctor Uneori, este dificil să facem diferența între răceală și alergie, astfel că este mai bine să consultăm un profesionist.

Dacă simptomele durează mai bine de 2 săptămâni sau sunt prea severe, este mai bine să mergeți la medic. Specialistul va putea identifica alergiile prin testele pe piele. De îndată ce este stabilit tipul de alergie, un tratament vă va fi recomandat.

Este foarte important să nu încercați să vă administrați un tratament după modele găsite pe internet sau care au funcționat în cazul altor persoane. Astfel, evitați riscul de a vă înrăutăți starea de sănătate.

AFECȚIUNI

Urina

- ce ne dezvăluie despre starea de sănătate?

Modificările semnificative intervenite în urina eliminată pot conduce la detectarea timpurie a anumitor afecțiuni. Urina este formată în materie de 95% din apă, iar restul de 5% din uree și electroliți precum creatinina, acidul uric și alți acizi, vitamine, hormoni și coloranți.

Urina foarte închisă la culoare

Totuși, ar trebui să consultați un medic.

Cu cât consumăm mai multe lichide, cu atât urina va fi mai deschisă la culoare.

Dacă urina are o culoare maronie, trebuie să beți mai multe lichide.

Dacă urina continuă să aibă o culoare închisă, consultați un medic.

Urina mirositoare

Urina foarte deschisă la culoare

Modificările de culoare ale urinei pot avea diferite cauze: • Transparent: indică un consum ridicat de lichide. Însă consumul mare de lichide poate indica prezența diabetului zaharat.

• Galben neon: administrarea de doze mari de vitamina B2 poate induce urinei o culoare galben–neon.

• Portocaliu–maroniu: indică un consum insuficient de lichide, însă și anumite afecțiuni hepatice sau biliare.

• Roșie: indică prezența sângelui în urină sau efectele consumului de sfeclă roșie sau mure în cantități mari. De asemenea, urina roșie poate să apară și în urma unor accidentări musculare.

• Maronie spre neagră: indică afecțiunea metabolică alcaptonurie, dar și o anumită

formă de cancer de piele în stadiu avansat.

• Verde sau albastră: apare în urma administrării de medicamente precum Amitriptilina, Indometacin, Mitoxantron sau Propofol, preparate multivitamine, afecțiuni genetice sau infecții.

Urina tulbure? La doctor!

Când urina devine tulbure este un indiciu al prezenței unei infecții sau afecțiuni sau nivelul tractului urinar.

Urina spumoasă

Uneori, acest aspect este inofensiv și apare în cazul persoanelor tinere, în condiții de stres, de solicitare fizică sau febră.

Mirosul înțepător poate apare în urma consumului anumitor alimente, cum ar fi sparanghel, ceapă sau usturoi.

Dacă mirosul neobișnuit persistă, consultați un medic. Iată câteva dintre cele mai frecvente cauze: • În cazul unor infecții urinare sau a deficitului de vitamina D, urina poate avea un miros asemănător amoniacului.

• În cazul apariției așanumitelor ketone, urina are un miros dulceag sau acru. Cauzele ar putea fi un diabet zaharat netratat, o stare febrilă, epuizare fizică, carențe alimentare prelungite, stări postoperatorii.

• În cazul dependenței de alcool, urina poate avea un miros specific de alcool.

• În urma consumului de sparanghel, ceapă și usturoi, urina poate avea un miros trecător de sulf.

• În cazul tulburărilor de metabolism, organismului îi lipsește o anumită enzimă a ficatului. În cazul femeilor, acest miros poate indica prezența unei infecții a zonei genitale.

25

AFECȚIUNI

Plante medicinale benefice pentru stomac Efectul benefic al plantelor medicinale este incontestabil. Vă oferim mai jos o scurtă prezentare a câtorva dintre ele.

Iberis amara (limba mării)

Limba-mării are un efect pozitiv asupra crampelor stomacale, flatulenței și balonării. În plus, protejează împotriva ulcerului gastric, a inflamației în tractul gastrointestinal, și are un efect preventiv împotriva gastritei și arsurilor la stomac.

Angelica

Uleiurile eterice și substanțele amare pe care le conține au un efect calmant asupra crampelor stomacale, reduc balonările și stările de sațietate. În plus, această plantă medicinală stimulează apetitul, în cazul în care acesta este afectat de problemele gastrice.

Flori de mușețel

Ceaiul de mușețel este recomandat împotriva tuturor afecțiunilor gastrice. În plus, mușețelul reglează producția de suc gastric, și are un efect antiinflamator împotriva ulcerațiilor stomacale.

Chimen

Chimenul reglează producția

26

de sucuri gastrice și previne apariția crampelor stomacale și a colicilor. Ceaiul de chimen este recomandat și împotriva durerilor de stomac asociate cu mesele prea bogate sau prea grase.

Armurariu

Armurariul protejează celulele și previne formarea de ulcerații la nivelul stomacului. În plus, reglează producția de acid gastric și protejează împotriva crampelor stomacale.

Frunzele de melisa

Este suficient să opăriți câteva frunze de melisa și să consumați ceaiul obținut pentru a regla producția de suc biliar și pentru stimularea digestiei.

Frunze de mentă

Ceaiul de mentă este benefic împotriva stărilor de greață și a crampelor stomacale. În cazul unei inflamații a mucoasei intestinale, se recomandă consumul de mentă în cantități mai mici, pentru evitarea unei iritații suplimentare a stomacului.

Rostopasca

Substanțele amare, alcaloidul și flavoanele pe care le conține au un efect liniștitor și calmant, care stimulează în același timp întregul aparat digestiv. Rostopasca nu trebuie consumată direct, ci numai sub formă de preparate din farmacii, deoarece conținutul de alcaloid poate avea efecte toxice.

Rădăcina de lemn dulce

Extractele vegetale din rădăcina de lemn dulce calmează crampele stomacale și previn apariția ulcerului. În plus, rădăcina de lemn dulce reglează formarea de acizi în stomac.

Fenicul

Bogat în potasiu și uleiuri eterice, are efect calmant asupra aparatului gastrointestinal. Datorită gustului moderat al ceaiului de fenicul, acesta este recomandat și pentru tratarea balonării și stărilor de sațietate, chiar și în cazul bebelușilor și copiilor.

AFECȚIUNI

Răceala și gripa - cât timp sunt contagioase?

Răceala

Răceala sezonieră este una dintre cele mai comune afecțiuni. Simptomele răcelii sunt răspunsurile organismului la virusul în sine. Cele mai multe cazuri de răceală se transmit prin strănut, tuse și atingerea suprafețelor contaminate.

Acest lucru înseamnă că oamenii sunt contagioși la momentul apariției simptomelor. Răceala obișnuită durează între 3-10 zile și tot atât timp purtătorii sunt contagioși. Viruși precum rinovirus, adenovirus și coronavirus sunt câțiva dintre responsabilii pentru răceală.

Este imposibil ca organismul să rămână rezistent în fața atâtor viruși, mai ales că aceștia au învățat să se adapteze pentru

a supraviețui sistemului imunitar uman.

Gripa

Virusul influenza este unul foarte contagios. Simptomele variază de la lejere până la severe. De obicei, simptomele durează între 2-10 zile, iar tot atât și perioada de contaminare. Perioada de risc maxim pentru transmiterea gripei este în primele 2-3 zile de la apariția simptomelor.

Virusul influenza este în continuă evoluție. În mod normal, după o infecție, organismul știe cum să se lupte cu acel virus. Însă din cauza faptului că virusul influenza este în continuă transformare, organismul nu este infectat de două ori cu același tip de virus.

Cum ne apărăm

Este foarte important să ne creăm obiceiuri sănătoase în timpul sezonului de răceală și gripă. Beți multă apă, mâncați fructe și legume și dormiți 8 ore pe noapte. Când se prezintă simptomele, sunt câteva măsuri pe care trebuie să le luați pentru a vă asigura că nu le transmiteți virusul celor din jur: • Tușiți sau strănutați în batista de unică folosință.

Atunci când oamenii tușesc sau cască, este important săși acopere gura și nasul cu un șervețel pentru a nu răspândi virusurile.

• Aruncați servețelele utilizate. Dacă este posibil, oamenii ar trebui să arunce șervețelele imediat după folosire. Folosind un alt șervețel de fiecare dată scade contactul cu virusul și păstrează mâinile curate.

• Spălați-vă des mâinile.

Transmiterea virusului va fi cu atât mai dificilă dacă mâinile sunt spălate mai des după suflatul nasului sau tuse.

• Evitați aglomerațiile.

Virusurile respiratorii se transmit în principal pe calea aerului, prin picăturile nazale care sunt răspandite în aer prin tuse și strănut.

• Purtați corect masca de protecție pentru a limita transmiterea virusurilor respiratorii, și pentru a proteja persoanele din jur.

Atenție: Masca de protecție trebuie să aibă mărimea potrivită feței dumneavoastră și să vă acopere atât gura cât și nasul și bărbia. Este un produs de unică utilizare.

Trebuie schimbată atunci când se umezește, în medie la 3-4 ore de la aplicare.

29

AFECȚIUNI

Periostita - inflamația oaselor

De inflamația oaselor sunt afectați, în primul rând, sportivii. Inflamația apare la nivelul gambelor, dar se poate manifesta și la coate, articulațiile mâinilor, genunchi și călcâie. Cauza inflamației osoase este suprasolicitarea, dar poate fi vorba și de o infecție bacteriană. În cazul inflamațiilor cauzate de suprasolicitare este importantă reducerea activității fizice. Dacă însă periostita are o cauză bacteriană, infecția trebuie tratată cu antibiotice.

Cauzele inflamației oaselor

Periostul este un țesut conjunctiv care acoperă aproape întreaga suprafață a osului. Când se instalează periostita, țesutul respectiv este inflamat. Cauzele inflamației osoase pot fi: antrenament prea intens, schimbarea condițiilor de antrenament (solul), schimbarea tehnicii, încălțăminte necorespunzătoare, deformări ale piciorului.

Periostita cauzată de agenți patogeni

Inflamația osoasă poate fi provocată și de virusuri și bacterii. Aceștia pătrund în organism printr-o accidentare sau o operație, dar este posibil ca aceștia să fie deja prezenți în organism și să ajungă în oase prin sânge. Aceste situații sunt posibile

30

în cazurile de sifilis, tuberculoză sau febră tifoidă.

Simptomele tipice ale periostitei

Indiferent dacă inflamația osoasă apare în zona gambei, a cotului sau a călcâiului este mereu însoțită de durere.

Pe lângă dureri, apare și inflamarea zonei afectate și limitarea libertății de mișcare.

Tratamentul periostitei

Dacă avem de-a face cu o infecție bacteriană, doctorul va recomanda un tratament antibiotic. În cazul suprasolicitării fizice, se recomandă repaus. În plus, durerile pot fi reduse în intensitate prin aplicarea de comprese reci și administrarea de antiinflamatoare. Inflamațiile osoase sunt de durată. Uneori este nevoie de luni întregi până la dispariția completă a durerilor. Chiar și după un

interval mai lung lipsit de simptome, este posibil ca durerile să reapară. Această situație este posibilă când antrenamentele fizice sunt reluate prea devreme.

Se recomandă ca după depășirea cu bine a inflamației, antrenamentele să fie scurte și nu prea dese.

Dacă simțiți că durerea reapare, întrerupeți activitatea fizică. Încercați să alternați tipurile de sport. În locul alergării, ați putea opta pentru înot. Continuarea antrenamentului în ciuda prezenței inflamației osoase ar putea transforma problema într-una cronică.

Când trebuie să ne adresăm medicului?

În cazul disconfortului intens sau repetat, se recomandă să vă adresați din timp medicului, care va stabili cauza inflamației.

AFECȚIUNI

Infecțiile cu Mycoplasme Mycoplasmele sunt bacterii minuscule care pot provoca boli ale tractului urogenital și ale căilor respiratorii. O parte dintre acestea se află pe mucoasa genitală, fără a-și face simțită prezența. Însă uneori pot cauza boli, respectiv infecțiile cu Mycoplasme.

Mycoplasmele

Mycoplasmele sunt cele mai mici și simple organisme cunoscute, cu capacitate de autoreproducere.

Dimensiunea infimă, caracterul simplu și lipsa peretelui celular (fapt ce asigură capacitate de deformare) fac din aceste bacterii organisme parazitare bacterii optime, și le permit prinderea de membranele celulelor-gazdă.

Infecțiile cu Mycoplasme

În anumite condiții (activitate sexuală crescută, igienă deficitară, promiscuitate sexuală, modificări ale phului local prin întrebuințarea frecventă a unor săpunuri alcaline, infecții genitale) pot determina infecții locale, printre care: • Infecția uretrei; • Infecția prostatei; • Infecția pelvisului renal; • Infecția vaginală sau a uterului; • Infecții ale mucoasei uterine și a trompelor uterine.

Cauza cea mai probabilă în cazul dezvoltării infecțiilor severe cu mycoplasme este slăbirea sistemului imunitar.

respectiv uretrale, dureri pelvine, durere sau disconfort la contact sexual și dureri în zona renală.

Mycoplasmele: terapie și rezultate

Infecțiile cu Mycoplasme cu transmitere sexuală

Infecțiile cu Mycoplasme se numără printre bolile cu transmitere sexuală. Prezența și numărul Mycoplasmelor pe membrana organelor genitale depind major de activitatea sexuală și de numărul partenerilor.

Infecții cu Mycoplasme: simptome și semne

Mycoplasma hominis determină infecții urinare grave, boala inflamatorie pelvină și sterilitate feminină, prostatite la bărbați, litiază urinară la ambele sexe. Cele mai frecvente simptome sunt necesitatea urgentă de a urina, disconfortul și senzația de arsuri la urinare, modificări ale secreției vaginale

În cazul prezenței simptomelor, tratamentul va consta în administrarea de antibiotice. Pentru a evita o nouă infecție, se recomandă aplicarea tratamentului și partenerului dvs. sexual, chiar dacă acesta nu prezintă simptomele.

Concluzii

• Mycoplasma hominis și Ureaplasma urealyticum se regăsesc și la persoanele sănătoase pe pereții mucoasei genitale; • Mycoplasma hominis și Ureaplasma urealyticum pot cauza, printre altele, infecții ale tractului urogenital; • Infecția se transmite prin contact sexual neprotejat sau la naștere, de la mamă la nou-născut; • La apariția simptomelor, tratamentul presupune administrarea de antibiotice; • Se recomandă aplicarea tratamentului și partenerului sexual.

33

AFECȚIUNI

Sfaturi pentru un ficat sănătos Ficatul este responsabil de multe procese metabolice. Când ficatul încetează să mai funcționeze, întregul corp are de suferit. Vă prezentăm, în cele ce urmează, câțiva dintre factorii benefici și cei nocivi pentru ficat. prepară o infuzie din 1 linguriţă de fructe proaspăt macinate la o cană cu apă clocotită. Lăsați infuzia să acționeze timp de 7 minute, apoi strecurați. Ceaiul se consumă cu 30 de minute înaintea meselor.

Funcția ficatului

• Procesare și stocare de carbohidrați, grăsimi, proteine, micronutrienți și vitamine; • Descompunere în aminoacizi a proteinelor asimilate; • Descompunerea și separarea substanțelor toxice; • Administrarea nivelului de energie și hormoni; • Producția sucului biliar.

Hidratare suficientă Se recomandă să consumați zilnic o cantitate de minimum 2 litri, preferabil apă sau ceai de plante.

Cura de armurariu Armurariul este disponibil în farmacii sau magazine naturiste, sub formă de capsule. Alternativa dietei cu capsule ar fi consumarea ceaiului de armurariu. Se

34

Substanțe amare Substanțele amare stimulează producția bilei, care la rândul său ușurează toleranța la grăsimi. În plus, valorile colesterolului din sânge scad. Printre acestea se numără: anghinarele, andivele, păpădia, radicchio, varza de Bruxelles și salvia.

Ciocolată amăruie Ciocolata amăruie scade tensiunea arterială datorită conținutului ridicat de cacao, fapt ce se reflectă în mod pozitiv asupra ficatului.

Bandajarea ficatului Aplicați un prosop îmbibat în apă sărată deasupra ficatului și lăsați să acționeze timp de 30 de minute. Ficatul va fi mai bine irigat cu sânge datorită căldurii.

Factori cu efect nociv asupra ficatului

Alcoolul Un pahar de bere sau de vin, consumate din când în când nu prezintă niciun pericol,

însă nu exagerați. Bărbații nu trebuie să consume o cantitate de alcool mai mare de 20 de grame/zi, iar femeile nu ar trebui să depășească o cantitate de 10 grame/zi.

Zahărul Cantitățile mari de zahăr afectează ficatul. Nu trebuie să renunțați complet la alimentele dulci, însă trebuie să le consumați cu măsură.

Mesele în fugă Când mâncați pe fugă, tractul digestiv nu este alimentat suficient cu sânge din cauza stresului, fapt ce influențează și ficatul.

Aditivi alimentari Renunțați pe cât posibil la alimente care conțin aditivi alimentari, coloranți, amelioratori de gust, conservanți, aceștia prelungesc procesul de detoxifiere din ficat.

Medicamente Respectați întotdeauna doza înscrisă pe ambalaj și durata permisă de administrare. În cazul în care suferiți deja de o afecțiune a ficatului, consultați medicul înainte de a începe administrarea unui medicament metabolizat în ficat.

AFECȚIUNI

Despre neuropatie, nevrită și nevralgie Cum se manifestă leziunile la nivelul nervilor?

Simptomele principale ale unei neuropatii se manifestă în zona nervului afectat. În plus, sunt posibile și modificări la nivelul reflexelor. Tipul, localizarea și amploarea tulburărilor depinde de nervii afectați și de factorul declanșator.

Indiciile unei polineuropatii

Polineuropatia se declanșează prin senzația de amorțeală localizată la nivelul picioarelor.

Paraliziile și atrofia musculară apar ulterior. Sciatica se manifestă prin durerile nervoase localizate în picioare, iar o hernie de disc poate indica din timp eventuale paralizii musculare.

Aspecte tipice nevralgiei

Durerile nervoase apar spontan, cresc sau scad în valuri sau se mențin ca dureri constante. Cele spontane sunt provocate de temperaturi scăzute, atingere. Durerile nu apar neapărat în punctul în care nervul este afectat, ci pe traseul acestuia. Acest fapt

se explică prin modul în care creierul percepe durerile.

Nevralgia de trigemen și nevralgia Morton La nivelul capului, durerile nervoase se manifestă frecvent sub forma nevralgiei de trigemen. Durerile sunt spontane, înțepătoare, localizate pe o jumătate a feței și sunt deseori declanșate de vorbire, mestecat, spălat pe dinți. Cel mai probabil nevralgia de trigemen este provocată de presiunea asupra unui vas de sânge aflat în proximitate.

Dureri asemănătoare se pot manifesta și la nivelul labei piciorului, fiind declanșate prin atingere. Acestea poartă numele de nevralgia Morton.

Este cauzată de leziunea unui nerv, în urma aplicării de presiune în mod cronic, spre exemplu în cazul platfusului.

Stabilirea diagnosticului

În funcție de rezultatele controlului fizic și a identificării posibilelor cauze declanșatoare, sunt efectuate și teste de sânge, tomografii computerizate, RMN,

controale pentru stabilirea funcției musculaturii, radiografii la nivelul vaselor.

Tratamente existente

Durerile acute și cronice sunt combătute prin tratament medicamentos, de la analgezice ușoare, medii sau mai puternice, la antidepresive, antiepileptice, acid alfa-lipoic și anestezice locale. În funcție de durerea nervoasă, este posibil și tratamentul cu curent (TENS = stimulare electrică nervoasă transcutanată). La acestea se adaugă măsuri fizioterapeutice, proceduri de relaxare și psihoterapeutice.

Metode alternative de tratament

Deseori, durerile cronice la nivelul nervilor pot fi tratate cu succes prin metode alternative, cum ar fi: • acupunctura; • homeopatia; • osteopatia; • metoda Feldenkrais; • biofeedback; • imunostimulare cu oxigen.

37

AFECȚIUNI

Cum apar sângerările nazale?

Rănile mici la nivelul vaselor de sânge din mucoasa nazală pot provoca sângerări nazale. De cele mai multe ori, sângerarile nazale sunt inofensive și pot apărea fără motiv. Pierderile de sânge sunt minime.

Mucoasa nazală este formată dintr-un țesut foarte bine irigat cu sânge, deoarece joacă un rol foarte important. În medie, în nas sunt încălziți între 10 000 și 15 000 de litri de aer respirat, pe o distanță de circa 7cm, la o temperatură de 30 de grade Celsius, fiind saturați la până la 90% cu vapori de apă.

38

Cauzele săngerărilor nazale

Sângerările nazale apar când se sparge un vas de sânge din mucoasa nazală.

Motivele pot fi numeroase: • Infecții acute precum gripa; • Accidentări sau leziuni de impact la nivelul nasului; • Coriza, rinita alergică; • Răniri ușoare a vaselor de sânge, spre exemplu prin curățarea nasului; • Uscarea mucoasei prin expunerea la aer condiționat; • Efecte secundare ale medicamentelor care influențează coagularea sângelui; • Creșterea tensiunii arteriale.

Cum reacționăm?

Așezați mai sus partea superioară a corpului – capul înainte, aplecarea și aplicarea unei comprese reci pe ceafă pentru a reduce irigarea cu sânge a mucoasei nazale. În plus, aplicați presiune timp de câteva minute pe nara afectată. Dacă simțiți cum sângele pătrunde în cavitatea bucală, încercați să nu îl înghițiți ci să îl eliminați. Poate fi de ajutor și introducerea unui tampon în nas sau a unei comprese.

Dacă sângerarea s-a oprit, evitați suflarea nasului timp de câteva ore. Persoanele cu mucoasa nazală sensibilă, predispuse la sângerări, ar trebui să ungă mucoasa cu creme speciale de îngrijire și să evite suflarea cu putere a nasului.

Sângerari nazale – nu întotdeauna inofensive

În unele cazuri este necesară solicitarea asistenței medicale, atunci când sângerarea nu se oprește după 20 de minute sau când se produce pe ambele nări sau în cazul sângerărilor frecvente fără motive aparente. Sângerările nazale pot indica prezența altor afecțiuni, cum ar fi tulburări la nivelul vaselor de sânge sau a sistemului circulator, hipertensiune arterială sau arterioscleroză, însă și tulburări hemoragice sau de coagulare.

ÎNGRIJIRE

Vitamina C

- pentru un ţesut conjunctiv ferm Indiferent de anotimp, câteodată, corpul nostru suferă în urma exceselor alimentare. La fel de important precum o siluetă de invidiat este şi un ţesut conjunctiv rezistent. Vitamina C joacă un rol semnificativ în a ne ajuta să arătăm în formă maximă până la venirea verii, când ne vom afișa pe plajă.

Depozitele adipoase trebuie subnutrite pentru ca pielea să nu atârne inestetic peste muşchi. Este important ca orice dietă să fie însoţită şi de mişcare fizică. Pe de-o parte, cresc arderile calorice ale organismului, iar pe de altă parte muşchii devin mai pronunţaţi şi formează un suport mai bun pentru piele.

Vitamina C – pentru o schelă fermă a organismului

La fel de important precum sportul este şi ţesutul conjunctiv şi de susţinere, care formează “schela” corpului. Vitamina C asigură o contribuţie esenţială la rezistenţa acestei schele.

Motivul: vitamina C participă în formarea colagenului, care se regăseşte peste tot în organism, spre exemplu în muşchi, piele, oase, articulaţii şi ţesut conjunctiv.

Dat fiind faptul că organismul uman nu poate produce singur vitamina C, aceasta trebuie asigurată în cantităţi suficiente, din surse externe, pentru a sprijini în mod optim ţesuturile conjunctive şi de susţinere. Ştim cu toţii că

fructele şi legumele conţin vitamina C. Ar trebui să conştientizăm, însă, că fructele şi legumele din culturile obişnuite sunt tratate masiv cu substanţe nocive pentru organism. Din acest punct de vedere, produsele bio prezintă mai multe avantaje pentru sănătate, dar la un preţ semnificativ mai mare.

Pentru o sursă de vitamina C lipsită de substanţe nocive, preparatele din farmacii reprezintă o alternativă viabilă. Foarte eficiente sunt preparatele cu eliberare treptată de-a lungul întregii zile.

Ce face vitamina C?

• Întăreşte sistemul imunitar şi transportă energia în celule.

• Sporeşte elasticitatea celulelor.

• Îmbunătăţeşte asimilarea de fier.

• Ajută la procesul de detoxifiere.

• Reglează hormonii de stres.

• Protejează celulele.

• Sporeşte fermitatea ţesutului conjunctiv.

Pentru un ţesut conjunctiv cât mai ferm, se recomandă: • practicarea regulată de sport; • alimentaţia săracă în grăsimi; • consumul de preparate de vitamina C cu eliberare treptată; • hidratarea suficientă (1-2 litri/zi); • evitarea expunerii exagerate la soare în mijlocul zilei.

41

ÎNGRIJIRE

Relaxare prin plutire Stresat, extenuat și obosit? Plutirea (eng. floating) este o nouă tehnică de relaxare, ale cărei efecte pozitive se resimt încă de la prima ședință.

Floating înseamnă plutirea relaxată și relaxarea prin plutire.

Evadarea din cotidian, adio stres

Procedura se desfășoară într-o capsulă cu apă la 34,8°C. Această temperatură corespunde temperaturii exterioare naturale a pielii, astfel că pe perioada plutirii nu se resimte nici căldură, nici răceală. Printr-o soluție salină și un conținut de sulfat de magneziu de circa 70%, densitatea apei crește suficient de mult pentru a permite corpului să plutească, stare care induce relaxarea tuturor mușchilor din corp.

Mulți dintre practicanții acestei metode compară intrarea în apă și plutirea cu un sentiment de relaxare profundă, liniște și calm.

42

Bazinul pentru floating care are o formă capsulară este izolat fonic și luminos. Odată intrat în capsulă, veți putea pluti în liniște și întuneric absolut când bazinul este închis. Ar putea suna apăsător, însă tactica izolării complete are menirea de a vă scăpa de stres.

Nici corpul, nici creierul nu trebuie să încerce să regleze temperatura, nu trebuie să facă față stimulilor prin imagini sau sunete. Astfel, se ajunge la o liniște interioară, mentală și stresul dispare, formând noi posibilități de rezistență împotriva stresului.

Efectele pozitive ale metodei floating

Ca formă de sprijin, pe lângă terapie, floating poate combate cu succes simptomele sindromului Burn-Out. Experții recomandă floating pentru relaxarea corpului și a minții, pentru îmbunătățirea sistemului imunitar și a capacității de concentrare. Printre efectele secundare pozitive se numără creșterea productivității și a

creativității. Metoda plutirii sprijină și tratamentul medical, spre exemplu în domeniul medicinii sportive, a ortopediei și a medicinii durerii. Prin plutire, coloana vertebrală scapă de greutatea pe care trebuie să o suporte permanent. În apă se relaxează și cele mai acute puncte de tensiune. În plus, baia salină este benefică pentru piele, iar un tratament regulat poate combate acneea și neurodermatita.

Varianta Wellness

O alternativă la bazinul de floating este disponibilă în centrele de îngrijire (wellness). Arealele de plutire invită la plutirea în bazine mari. O altă diferență ar fi integrarea efectelor de lumini și sunete. Pentru cei care nu se simt în largul lor în spații mici, plutirea în bazinele mari disponibile în centrele de îngrijire sunt o alternativă potrivită.

Indiferent de varianta pentru care optați, deviza este aceeași: cufundați-vă, plutiți și relaxați-vă.

ÎNGRIJIRE

Ce nu știai despre tuse Unul dintre simptomele răcelii este tusea, care poate fi de mai multe feluri: uscată sau productivă. Tusea reprezintă un mecanism de auto-curățare și de protecție a căilor respiratorii.

Tusea uscată

În prima fază a unei infecții, bronhiile reacționează printr-o tuse iritantă la fiecare inspirație. Virușii care au invadat căile respiratorii și care sunt cauzele declanșatoare principale a răcelilor, atacă mai întâi mucoasa bronhiilor provocând apariția inflamației.

Tusea uscată este foarte obositoare, dar trece după 2-3 zile. În această fază puteți apela la preparate care să aline tusea și care funcționează după principii diferite.

• Mai întâi printr-o amortizare a centrului tusei pentru care sunt folosite substanțe precum codeina, dihidrocodeina sau noscapin.

• Suplimentar, printr-o inhibare a receptorilor de tuse din mucoasa bronhiilor, respectiv prin reducerea transmiterii senzației de iritație.

Acordați atenție efectelor secundare când alegeți astfel de preparate, deoarece unele dintre aceste substanțe pot

induce stări de oboseală.

Preparatele antitusive pe bază de plante sunt obținute din nalbă, lumânărică și pătlagină.

Tusea productivă

După câteva zile, se instalează faza tusei productive. Se formează mari cantități de mucus în bronhii, care sunt eliminate prin tuse. Odată ce tusea uscată devine productivă, este cazul să apelați la expectorante.

Antitusivele trebuie evitate în această fază, fiind contraproductive, deoarece inhibă tusea, iar mucusul nu poate fi eliminat. Persoanele care nu pot dormi noaptea din cauza tusei, pot apela la un antitusiv chiar înainte de a merge la culcare.

Substanțele care fluidizează mucusul funcționează pe baza unor principii diferite: • Mucolitice - reduc vâscozitatea mucusului • Secretolitica - stimulează producția de mucus fluid • Secretomotorice stimulează activitatea epiteliului

Produsele pe bază de plante care „rup” tusea sunt obținute din anason, frunze de iederă, ciuboțica cucului, cimbru și rădăcină de lemn dulce.

Măsuri împotriva tusei

În special în cazul tusei productive, este foarte important să vă hidratați suficient (cel puțin 1,5-2 litri/ zi). Astfel, veți permite fluidizarea mucusului și o eliminare mai ușoară a acestuia. De asemenea, se vor evita factorii care ar putea dăuna mucoasei bronhiilor, cum ar fi: • Fumul de țigară • Aerul prea uscat (camere supraîncălzite) • Substanțe iritante în aer După circa o săptămână, debitul de mucus și tusea trebuie să scadă în mod normal. Dacă însă nu observați o ameliorare, iar mucusul devine galben sau verde, este timpul să apelați la un medic.

45

ALIMENTAȚIE

Alimentația Slow Food

- o replică sănătoasă pentru Fast Food Slow Food versus Fast Food. Două trenduri bazate pe principii complet opuse. Slow Food nu înseamnă o hrănire într-un ritm mai puțin alert. În spatele acestei mișcări se află dorința unei alimentații sănătoase și conștiente, care pare să fie din ce în ce mai populară.

Mișcarea Slow Food

Mișcarea își are originile în Italia și a fost gândită ca o contramăsură împotriva fast food-ului globalizat, în încercarea de a nu permite să se piardă alimentele regionale și rețetele locale. În anul 1986, Carlo Petrini a pus bazele mișcării Slow Food imediat după deschiderea unui lanț fast food chiar lângă Treptele Spaniole în Roma.

Slow Food susține alimentația sănătoasă și conștientă a

46

alimentelor regionale.

Slow Food subliniază gustul bun al hranei servite în mod conștient.

Avantajele Slow Food

Alimentația sănătoasă este importantă, atât pentru suflet, cât pentru starea de bine generală, dar și pentru digestie și intestine. Foamea și senzația de sațietate sunt conștientizate, spre deosebire de filosofia care se ascunde în spatele fast-food-ului, pentru care hrana înseamnă potolirea rapidă a foamei, și un consum prea mare de calorii. Cantitatea de hrană fast-food consumată este de cele mai multe ori evaluată incorect. Pentru mișcarea slow food, consumul și gustul se află pe prim plan.

Alimentele obținute în mod natural reprezintă bazele filosofiei slow food. Acest fapt este însoțit și de alte avantaje: sprijinirea producătorilor regionali și a modurilor de producție pe care aceștia le folosesc. Se evită astfel

crescătoriile de animale și tehnologia genetică.

Produsele bio sunt combinate cu rețetele tipice regionale, iar diversitatea este pe măsură.

Doar așa este posibil un consum conștient al hranei, zi de zi.

Slow Food începe acasă

Puteți contribui personal la această mișcare. Amenajați un strat de legume în propriul balcon sau grădină și începeți să cultivați diferite legume, cum ar fi morcovi, salată, mazăre, cartofi, dovlecei etc. Roșiile și verdețurile se pot dezvolta fără probleme în ghivece pe pervaz sau pe balcon.

Alimentația calitativă și conștientă este importantă în special pentru copii. Copiii trebuie să cunoască de la bun început diferența dintre ardei și roșii, spre exemplu. În plus, acordați atenție calității produselor atunci când mergeți la cumpărături. În funcție de sezon, piețele tradiționale oferă o varietate de produse regionale și tipice sezonului.

ALIMENTAȚIE

Alimentația și ficatul Ficatul reprezintă un organ metabolic central al organismului uman, preluând sarcini importante în cadrul asimilării și valorificării nutrienților. Când ficatul nu mai funcționează la parametrii optimi, este posibilă apariția a numeroase tulburări la nivelul întregului organism. În cazul afecțiunilor hepatice acute și cronice, alimentația reprezintă o măsură esențială de prevenție și de tratament.

Ficatul gras se formează nu doar în urma unui consum exagerat de preparate grase, ci și a consumului de alcool sau a unui diabet zaharat necontrolat.

Consumul mare de alcool pe termen lung poate provoca daune iremediabile ficatului, cum ar fi ciroza hepatică. În plus, consumul de alcool crește și riscul dezvoltării cancerului hepatic.

Alimentația și stilul de viață influențează evoluția bolii chiar și în cazul afecțiunilor hepatice. În cazul pacienților care suferă de afecțiuni hepatice, alimentația sănătoasă și adecvată reprezintă o contribuție esențială pentru sănătate și pentru derularea bolii. Atât timp cât ficatul își îndeplinește funcțiile, nu necesită măsuri dietetice restrictive.

Hepatita virală este o afecțiune hepatică provocată de viruși, și care poate avea o evoluție cronică. Nu există

o dietă specială care ar putea conduce la vindecarea afecțiunii, cu toate acestea, alimentația corectă poate conduce la menținerea sănătății și la creșterea stării de bine. Aceste stări pot fi atinse printr-o dietă sănătoasă și adecvată.

Scăderea apetitului/ scăderea în greutate

În decursul tratamentului medicamentos, este posibilă scăderea poftei de mancare și, automat, și scăderea în greutate.

Este important ca pacienții să se hrănească suficient în ciuda scăderii apetitului pentru a combate scăderea în greutate.

• Pregătiți preparatele într-un mod cât mai apetisant; • Consumați mai multe porții mici de-a lungul zilei. Începeți cu micul dejun imediat după trezire și încheiați ziua cu o gustare înainte de a merge la culcare. Consumați cel puțin o porție de hrană caldă de-a lungul zilei; • Pregătiți-vă mici gustări

între mesele principale, cum ar fi tartine, mere, iaurt sau tartă cu fructe; • Pregătiți cât mai des preparatele preferate.

Intoleranța alimentară

Anumiți pacienți care suferă de afecțiuni hepatice dezvoltă și intoleranțe la anumite alimente (preparate grase, ceapă, praz etc.). Cu toate acestea, intoleranțele respective pot să difere, astfel că nu există reguli general valabile. Încercați să evitați preparatele la care știți sigur că aveți intoleranță.

49

MIȘCARE

Activi și în formă primăvara Odată cu apariția primelor raze de soare și a căldurii, simțim din nou nevoia să ieșim în natură și să reluăm activitățile sportive. Însă de cele mai multe ori, ca urmare a lunilor de iarnă, nu suntem pregătiți să reluăm mișcarea, ne simțim obosiți și fără vlagă. Gata cu scuzele – vă prezentăm câteva soluții!

Fără vlagă după sezonul de iarnă

Faptul că ne simțim lipsiți de vlagă și de antrenament după perioada de iarnă se datorează mai multor motive: • Lipsa luminii în lunile de iarnă și a razelor UV se resimte negative, atât asupra psihicului cât și fizicului.

Odată cu creșterea zilelor, pe lângă dezechilibrul ritmului noapte-zi, se produce și trecerea de la ora de iarnă la cea de vară; • Alimentația nediversificată și infecțiile multiple de-a lungul lunilor de iarnă se reflectă și în scăderea sistemului imunitar. La acestea se adaugă deficitul de vitamine, minerale și microelemente; • Schimbarea de temperatură și acomodarea la perioada mai caldă, mai luminoasă, poate cauza dureri de cap, stări de amețeală sau afecțiuni metabolice.

50

Combaterea asteniei de primăvară

Aveți aici câteva sfaturi pentru a începe cu bine anotimpul primăverii: • Ieșiți la aer, în natură.

Mișcarea combate oboseala, crește pofta de viață și conferă energie; • Înainte de startul sezonului de jogging sau a altui sport de anduranță, începătorii ar trebui să se prezinte la un consult medical, pentru examinarea încheieturilor, a inimii și a metabolismului; • Nu vă suprasolicitați corpul. Înaintea oricăror activități sportive, începeți cu o încălzire, prin depunerea de efort mic spre mediu; • Începeți antrenamentele prin încălzire și exerciții selective de gimnastică. Veți evita astfel întinderile de mușchi și accidentările; • Când simțiți dureri musculare sau articulare, întrerupeți antrenamentul.

Exercițiile ușoare de întindere pot destinde musculatura

încordată. Dacă durerile reapar, opriți antrenamentul și consultați medical; • Schimbați dieta, alegând fructele proaspete, legumele și produsele din cereale integrale; • Beți multe lichide! Chiar și printr-o simplă plimbare în natură, corpul poate pierde până la un litru de lichide.

Pentru menținerea proceselor metabolice și pentru eliminarea produșilor de descompunere, este absolut necesar un consum suficient de lichide; • Odată cu lichidele, corpul pierde și minerale. Printrun litru de transpirație sunt eliminate aprox. 35 mg magneziu și 300 mg potasiu.

Pentru a echilibra pierderile, se recomandă consumul de tablete de minerale, fără calorii, disponibile în farmacii; • Consumul de vitamine, în special vitaminele E, C și betacaroten echilibrează deficitele existente și prind radicalii liberi, dăunători țesuturilor.

Ce trebuie să urmărești când alegi o pompă de sân Fie că te pregătești să revii la serviciu sau pur și simplu vrei să te odihnești sau să ieși din casă, folosirea unei pompe pentru colectarea laptelui îți va permite să îi oferi celui mic lapte matern chiar și atunci când nu ești lângă el. Datorită numărului mare de modele, cele mai multe mame sunt puse în dificultate atunci când trebuie să aleagă tipul de pompă care li se potrivește.

Când am nevoie de o pompă pentru sân?

Cel mai probabil vei alege să folosești o pompă de sân din urmatoarele motive: - Dacă ai nevoie sa sporești secreția lactată.

- Dacă ești nevoită sa stai o perioadă separată de copil.

- Dacă ai reluat serviciul sau ești nevoită să lipsești de acasă preț de mai multe ore.

- Pentru a hrăni un copil care temporar refuză sânul sau care incă nu suge corect.

- Pentru a ameliora sau preveni angorjarea sanului.

Ce tip de pompă mi se potrivește?

Există două tipuri de pompă: electrică și manuală. Alegerea pompei perfecte pentru tine depinde în primul rând de nevoile tale. Alege în funcție de motivul pentru care optezi pentru colectarea laptelui și de cât de des și unde intenționezi să folosești pompa. Dacă o vei folosi rar sau dacă nu te grăbești, o pompă manuală ar putea să fie alegerea potrivită pentru tine. Însă dacă te intorci la serviciu sau dacă nu ai timp să colectezi laptele, o pompă electrică este mult mai rapidă și mai eficientă. De asemenea, ia în calcul și situația în care vei pleca mai multe zile, copilul nu va fi cu tine și va trebui să colectezi. Caută o pompă ușoară iar dacă este

electrică, verifică dacă o poți folosi și cu baterii.

Care sunt cele mai importante caracteristici ale unei pompe?

Dacă te orientezi spre o pompă electrică, alege una care imită acțiunea de hrănire naturală a copilului. Funcția de masaj ajută la stimularea lactației iar posibilitatea de a alege viteza de sucțiune te va ajuta să te simți mult mai confortabil și vei reuși să colectezi mai mult lapte.

Cupa, dimensiunile, portabilitatea și manevrabilitatea sunt alte aspecte pe care trebuie să le ai în vedere atunci când alegi pompa, fie ea electrică sau manuală. Cupa trebuie să fie dintr-un material moale astfel încât colectarea să nu fie dureroasă și dificilă. Cu cât întregul proces de colectare a laptelui este mai ușor și mai confortabil, cu atât vei fi mai relaxată și vei putea colecta mai mult.

Alege o pompă care este ușoară, de mici dimensiuni.

Portabilitatea pompei poate fi un factor de decizie major dacă vei fi nevoită să iei o cu tine atunci când pleci de acasă. La fel de importantă este și manevrabilitatea pompei. O pompă manuală greu de utilizat și de asamblat va face colectarea dificilă

în timp ce o pompă ușor de manevrat, silențioasă, discretă va fi mult mai confortabilă și eficientă.

Unele pompe, manuale sau electrice, îți oferă posibilitatea să stochezi laptele în recipientul în care a fost colectat, fară să fii nevoită să transferi laptele colectat în alt recipient. Poți depozita laptele în frigider sau în congelator însă, în ambele cazuri fii sigură că folosești un recipient sterilizat și închis etanș.

Indiferent de tipul de pompă pe care o vei alege, încearcă să iei decizia înainte de a naște pentru a te putea familiariza cu aceasta și pentru a evita căutarea acesteia.

Pompa de sân manuală Tommee Tippee este ideală pentru colectarea laptelui pentru prima dată sau ocazional acasă sau în călătorii. Pompa este ușor și rapid de asamblat și curățat iar operarea cu o singură mână este ușoară, discretă, asigurând astfel ritmul potrivit de colectare a laptelui matern.

Cupa din silicon moale, prevăzută cu inele circulare pentru masaj, formează o pernă de aer și stimulează lactația oferind confort maxim în timpul recoltării.

LA DRUM CU ALPHEGA

Descoperind Valea Someşului Acum câțiva ani nu ştiam prea multe lucruri despre județul BistrițaNăsăud, decât că este situat în nordul țării, iar pe teritoriul său se află munții aceia cu nume de țară, Rodna. Asa că ne-am hotărât să pornim la drum şi să desluşim misterul care învăluie acest colț de plai românesc. Ne vom plimba pe Valea Someşului!

Râul Someş, prin afluentul său principal, Someşul Mare izvorăşte din Munții Rodnei şi curge lin, de-a lungul unor localități cu nume arhaice: Valea Mare, Şanț, Rodna, Maieru, Sângeorz Băi, Rebrişoara, Năsăud, Beclean, până părăseşte județul Bistrița Nasăud şi intră în județul Cluj.

Munții Rodnei, cei despre care am învățat la geografie că dețin recordurile de înălțime a Carpaților Meridionali, sunt cu adevărat spectaculoşi. Aici puteți ajunge fie dinspre oraşele Bistrița, Năsăud şi apoi dreapta pe DN 17D, spre Rodna şi Valea Mare, ultimul sat înainte de a pătrunde în munte, fie dinspre Suceava, Pojorâta, Cârlibaba şi stânga pe acelaşi DN 17D, vara. În Valea Mare vă aşteaptă câteva pensiuni cu proprietari prietenoşi şi ospitalieri, unde veți fi invitați să gustați din preparate şi băuturi tradiționale, iar după ce v-ați odihnit în aerul curat de munte, veți putea merge în drumeții montane.

54

Iubitorii muntelui şi a peisajelor care taie răsuflarea pot descoperi Parcul Național Munții Rodnei, cu microbuzul sau maşina de teren, pornind chiar din curtea pensiunii,

până în zona alpină, pe trasee de o zi, ce merg spre Lacul Lala, Vf. Roşu, Vf. Ineuț, Vf. Ineu, spre Munții Suhardului, Poiana cu narcise, Cascada Cailor, sau Peştera Cobăşel. În ziua următoare vă propunem să vizitați câteva dintre localitățile care se desfăşoară de-a lungul Râului

Someşul Mare şi să gustați din bogățiile culturale ale zonei, de data aceasta. Prima oprire este la Rodna. Aici veți putea vizita Ruinele Cetății Rodnei şi Vechea Biserică a Rodnei, ce dăinuie pe aceste meleaguri încă din secolul al XIII-lea. Cetatea făcea parte din sistemul defensiv din nord-estul Transilvaniei pentru a opri invaziile tătarilor sau cumanilor, precum şi pentru a sta în calea intervențiilor militare dinspre Moldova.

Din măreția vechii cetăți, distruse de tătari în anul 1241, astăzi au rămas o parte din ziduri, ce necesită operațiuni de consolidare. În perimetrul cetății se păstrează ruinele unei vechi mănăstiri dominicane, precum şi Biserica grecocatolică „Sf. Mare Martir Gheorghe”, ce înglobează o parte din corul bisericii medievale. Muzeul Etnografic şi al Mineritului din Rodna, vă aşteaptă la doar 5 minute de mers pe jos. Lunea şi marțea este închis la muzeu, însă în oricare altă zi, chiar dacă nu este cineva înăuntru,

puteți suna la numărul de telefon 0748 325 998, şi îl veți găsi pe cel care s-a dedicat întru totul, încă din anii 1970, dezvoltării culturale a rodnenilor. Domnul profesor Liviu Păiuş este şi acum muzeograf, iar foştii săi elevi le recomandă turiștilor să treacă pragul Muzeului Etnografic şi al Mineritului, pentru a putea fi inițiați chiar de către dumnealui în istoria şi cultura ținutului Rodnei.

Să vă povestim şi despre catacombele ce pornesc de sub Cetatea Rodnei şi, spun, bătrânii, merg până în satul Anieş? Vă vor povesti chiar ei, dacă îi întrebați.

Ajungem în Maieru, acest sat cu nume dulce şi cald, unde s-a născut scriitorul Liviu Rebreanu. Vom afla aici Muzeul “Cuibul Visurilor”, ridicat în memoria marelui scriitor, care spunea cândva „În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele…”, dar şi ca un punct de confluență între istoria, etnografia şi bogăția culturală a zonei. Muzeul este închis lunea şi marțea.

Sângeorz-Băi, un mic oraş situat la poalele Munților Rodnei, care îi oferă din izvoarele lor tămăduitoare, este recunoscut încă din 1770 pentru apele minerale ce pot face minuni, “Hebe” fiind un nume sugestiv pentru proprietățile izvoarelor. În mitologia greacă, Hebe era zeița tinereții, părinții ei fiind Zeus şi Hera. Hebe servea nectar şi ambrozie Olimpicilor. Vă recomandăm să vizitați şi un loc unic

în România, care ar putea întrece multe muzee sau colectii de artă contemporană din țară: Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi.

Aici intri într-o lume în care elemente de etnografie se împletesc armonios cu arta contemporană, aflată acolo doar pentru a le îmbogăți şi a le valorifica pe cele dintâi.

Muzeul este închis luni.

Mergem mai departe şi ajungem în Năsăud. Aici vizităm Muzeul Grăniceresc Năsăudean, un muzeu special atât prin valoarea exponatelor, cât şi prin istoria sa şi a clădirii care îl adăposteşte.

Muzeul a luat ființă datorită vicecăpitanului districtului, Florian Porcius, încă din 1873.

De atunci, muzeul a crescut prin donații şi implicarea oamenilor de cultură năsăudeni, dar a fost prădat în perioada ocupaţiei horthyste a Ardealului (19401944) şi a primit un nou

adăpost, cel actual, în 1950.

Clădirea este fosta cazarmă a Regimentului II Românesc de Graniţă: o construcție masivă şi puternică, monument istoric. Aici veți afla că soldații acestui regiment au luptat în bătălia de la Austerlitz sau în bătălia de la Podul Arcole împotriva armatelor lui Napoleon Bonaparte, veți vedea uniformele şi accesoriile militare ale grănicerilor, precum şi multe alte exponate.

Someşul curge mai lin sau mai repede, se pierde de multe ori pe sub șosea şi pe sub linia de cale ferată, care şerpuiește de-o parte şi de alta a şoselei. La fel se scurg şi peisajele, însă le vom reîntâlni la întoarcere.

Haideți cu noi!

TIMP LIBER

Jocuri în familie

Anca Stănilă

Începem o nouă serie de articole, dedicate familiei şi petrecerii unui timp de calitate alături de cei dragi. În fiecare număr al revistei Alphega Farmacie veți regăsi câte două sugestii de activități interactive şi distractive pentru părinți şi copii.

Pentru că timp liber înseamnă relaxare, joacă şi comuniune.

Distracție plăcută!

Picnic în casă

Când lunile cu litera „r”, care nu ne lasă să stam prea mult pe iarbă, par a nu se mai termina, iată o soluție care să ne ajute să ne distrăm, în casă.

Necesar: • O față de masă, un cearceaf sau o pătură • Un coş de picnic sau o sacoşă încăpătoare • Farfurii şi șervețele • Gustări de picnic

uităm lung pe geam, visând la soarele cald şi iarba fragedă, putem organiza un picnic în casă. Veți crea o stare de bine atât pentru adulți, cât şi pentru copii, care se vor distra copios şi veți petrece cel puțin o jumătate de zi într-un mod inedit.

Pentru ca totul să fie cât mai distractiv şi să implicați întreaga familie, pregătiți împreună câteva sandvișuri, precum şi alte gustărele (fructe tăiate în felii, alune, nuci şi ce ați mai lua pentru un picnic adevărat), aşezați frumos în coșuleț sau în sacoşă, gustările, farfuriile şi şervețelele. Puteți căuta pe internet filmulețe cu sunete din natură, pentru a intra în atmosferă. Apoi, relaxați-vă. Întindeți păturica, sau ce aveți de pus pe jos, şi bucurați-vă de picnic! Aşezați farfuriile şi şervețelele, scoateți bunătățile din coș şi, pentru distracție maximă, imaginațivă ce ați putea vedea dacă ați fi într-o poieniță sau într-un parc. Fotoliile şi canapeaua pot deveni stânci sau bolovani, pe care cei mici să se cațere.

Atenție la veverița imaginară, să nu vă fure sandvișurile!

Cu maşina pe munte

Vârstă: toată familia

Stiați că şi maşinuțele de jucărie pot urca pe munte (din piese de tip lego)?

Nici noi până când nu am inventat acest joc distractiv şi interesant.

Cum se face: În zilele reci, când încă nu putem ieşi cu păturica în parc, în loc să ne

Necesar: • Una sau mai multe maşinuțe • Piese de lego

Dezvoltă: imaginația, legăturile între membrii familiei.

60

Dezvoltă: imaginația, dexteritatea, concentrarea pe o activitate, anticiparea.

Vârsta: 2-6 ani Cum se face: Dezvoltați imaginația copilului dumneavoastră, pornind de la rememorarea unei excursii în țară, şi propuneți-i să refaceți traseul chiar acasă. Puteți construi împreună muntele de piese, fie pe straturi de culori (fiecare culoare fiind un strat geologic), fie amestecând culorile.

Lăsați cel puțin un rând liber, pe margine, în urcare, pentru a permite maşinilor să urce. Puteți chiar denumi muntele, iar apoi să îi arătați celui mic unde se află pe hartă. Povestiți despre serpentine şi zgomotul motorului.

Lăsați copilul să construiască singur şi să-și imagineze traseul maşinuțelor.

Muntele poate fi mai mic sau mai mare, iar maşinuțele - de curse sau de teren. Experiența va fi una completă: interacțiune de calitate adult-copil, creativitate, memorie şi joacă.

Delicatețe și prevenire timpurie Dinții joacă un rol important în starea de bine generală a individului: pe lângă faptul că sunt responsabili de procesul de masticație, aceștia influențează vorbirea și pot avea impact în sfera socială.

Astfel, devine clar cât de important este să se păstreze sănătatea dinților, evitând bolile, infecțiile și disfuncțiile în fiecare etapă a vieții.

Așadar, igiena orală trebuie promovată de la o vârstă foarte timpurie, deja înainte ca dinții să apară: un simplu obicei preventiv ar putea fi să curățați cu grijă și să masați gingiile copilului cu o bucată de tifon umed.

Conform statististicilor, 30% dintre sugarii sub vârsta de 6 luni sunt infectați cu colonii bacteriene și între 30 și 60% dintre copiii de vârsta școlară prezintă semne vizibile de carii.

O gamă de produse special concepută pentru igiena orală a copiilor trebuie să ia în considerare nevoi numeroase și trebuie să promoveze criterii de bază de protecție și eficacitate, delicatețe și siguranță.

Gama pentru igiena orală Chicco a fost dezvoltată pe baza acestor principii: Non-abrazivitate - Pasta de dinți Chicco nu zgârie smalțul și se mândrește cu un indice de abrazivitate dentară (Index REA) extrem de scăzut (2,05).

Siguranță și protecție - Pasta de dinți Chicco nu conține derivați hidroxiparabenzoatici sau alți conservanți, oferind o formulă delicată. Într-adevăr, derivații hidroxiparabenzoatici, care sunt de obicei folosiți și în produsele cosmetice, săpunuri, alimente și produse farmaceutice, pot provoca alergii, după cum este demonstrat de anumite studii de specialitate. Prezența altor substanțe de origine naturală, precum Xylitol-ul și calciul, contribuie la prevenirea cariilor.

Delicatețea - Perii periuțelor de dinți Chicco au vârfurile mai subțiri în comparație cu baza acestora. Studiile efectuate pentru a evalua eficacitatea îndepărtării tartrului din spațiile mai puțin accesibile periuței de dinți, cum ar fi marginea gingiilor, confirmă că perii

conici sunt mai eficienți în eliminarea tartrului, datorită unui acces facil la spațiile gingiei, în comparație cu perii tradiționali. De asemenea, asigură o mai mare plăcere în utilizare

DE CE SĂ ALEGEȚI GAMA DE PRODUSE PENTRU IGIENĂ ORALĂ CHICCO? • Formula nonabrazivă cu indice REA scăzut • Formulă sigură, fără alergeni • Ingrediente active de înaltă calitate, fără derivați hidroxiparabenzoatici • Recomandate de Asociația Italiană a Stomatologilor • Periuțe de dinți extra-delicate cu peri conici.

• Materiale non-toxice, fără BPA. 63