Club Feroviar - Decembrie

Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

Nr. 23, Decembrie 2013

• Ameliorarea transportului feroviar, o constantă în acordurile de parteneriat ale Bulgariei şi Ungariei • Galele Feroviare au onorat excelenţa în domeniul feroviar

Noua reŢea TEN-T intrată oficial în vigoare

CUPRINS

02

Ştiri

Au fost aprobate actele adiţionale pe 2013 pentru contractele de servicii publice

• CFR Marfă aderă la proiectul Viking • Relansarea licitaţiei pentru podurile dunărene • Rep. Moldova are în vedere noi parteneriate pentru modernizarea feroviară • Ploieşti acordă noi contracte pentru modernizarea liniei de tramvai 101

10

Infrastructură

12

Infrastructură

Guvernul modifică creditele bugetare pentru investiţiile CFR S.A. Noua reţea TEN -T -intrată oficial în vigoare

Finalul anului 2013 a adus mult aşteptata aprobare finală a noii reţele TEN-T, care a produs deja numeroase confuzii şi în România, prin diferenţierea celor trei paliere ...

14

Internaţional

Ameliorarea transportului feroviar, o constantă în acordurile de parteneriat ale Bulgariei şi Ungariei

În cadrul obiectivelor de dezvoltare feroviară incluse în acordurile de parteneriat, Bulgaria şi Ungaria acordă prioritate tronsoanelor naţionale din reţeaua TEN-T...

16

Operatori

În pregătirea noii privatizări, CFR Marfă va trece printr-o restructurare agresivă

Ministerul Transporturilor prevede fonduri pentru continuarea procesului de privatizare şi în 2014 şi aduce modificări bugetului companiei pe 2013 ...

18

Urban

Iaşiul, premiat pentru investiţiile în tramvai Primăria municipiului Iaşi a primit Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru dezvoltarea transportului local pe şină la Galele Feroviare 2013.

20

Patrimoniu

Vehicule de patrimoniu expuse în Dej şi Cluj Napoca

Introducerea la restaurare în depul Dej a primei locomotive EC adusă de la Rade Koncar şi expunerea unei locomotive cu aburi restaurată...

24

Eveniment

Galele Feroviare au onorat excelenţa în domeniul feroviare

Club Feroviar, alături de Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF), a premiat, ca în fiecare an ...

28

Info Legislativ

Club Feroviar Str. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884 Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386 www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.ro Senior Partner Club Feroviar: Ştefan Roşeanu Director Marketing: Cristina Trifon Redactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia Gheorghieş, Elena Ilie, Pamela Luică Foto: Radu Drăgan Grafica: Petru Mureşan

2013 Decembrie

1

2

ŞTIRI Modificări noi pentru HG privind interoperabilitatea sistemului feroviar Ministerul Transporturilor a publicat pe 12 decembrie pe site-ul său proiectul de HG pentru modificarea anexei nr. 3 a HG nr. 877/2010 privind interoperabilitatea sistemului feroviar.

Adoptarea acestei HG este obligatorie pentru a transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2013/9/UE a Comisiei din 11 martie 2013 de modificare a anexei III a Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate. Prevederile proiectului de act normativ se referă la introducerea unei cerinţe esenţiale pentru interoperabilitatea sistemului feroviar, accesibilitatea,

care se aplică în mod specific subsistemelor „infrastructură”, „material rulant”, „operarea şi gestionarea traficului” şi „aplicaţii telematice pentru călători”.

Noile paragrafe introduse (1.6.1, 1.6.2, 2.1.2, 2.4.5, 2.6.4 şi 2.7.5) stipulează că atât subsistemele „infrastructură” şi „material rulant”, cât şi subsistemele „operaţiuni” şi „aplicaţii telematice pentru călători” trebuie să fie accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă şi că trebuie luate măsuri adecvate pentru a se garanta faptul că normele de exploatare prevăd funcţionalitatea necesară în vederea asigurării accesibilităţii pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă.

Deşi termenul de transpunere a Directivei 2013/9/UE este 1 ianuarie 2014, proiectul de

GFR nu a finalizat tranzacţia pentru preluarea HZ Cargo

Foto: Radu Costache

Negocierile între guvernul croat şi Grup Feroviar Român privind privatizarea a 75% din operatorul de transport feroviar de marfă HZ Cargo întâmpină mai multe probleme, inclusiv în privinţa contractului de vânzare-cumpărare, arată presa croată. Guvernul croat ar fi nemulţumit de clauzele incluse în contract, care diferă semnificativ de cele prevăzute la licitaţie, precum şi de planul de afaceri înaintat de GFR. Potrivit presei, GFR nu a adus confirmarea necesară că poate prelua garanţiile acordate de stat pentru datoriile HZ Cargo. La rândul său, GFR şi-a exprimat neliniştea în privinţa subsidiilor primite de la stat de HZ Cargo, a căror returnare ar putea fi obligatorie, dacă se dovedeşte că au fost acordate încălcând directivele UE. Grampet a cerut guvernului croat să urgenteze încheierea tranzacţiei. „Sperăm ca guvernul să grăbească procesul cât se poate de mult”, a declarat o sursă din cadrul Grampet, adăugând că nu există dată limită pentru finalizarea privatizării, dar că HZ Cargo riscă în permanenţă să intre în insolvenţă, ceea ce ar agrava situaţia. Grampet aşteaptă de asemenea din partea guvernului croat să dea curs cererii înaintate de companie pentru a primi informaţii suplimentare despre HZ Cargo. Informaţiile au fost cerute în luna octombrie, atunci când guvernul a prezentat un proiect de contract, dar răspunsul primit de companie la sfârşitul lunii noiembrie nu conţinea datele solicitate. Grampet este interesat în special de activele imobiliare ale HZ Cargo, de statutul companiei AGIT în procesul de privatizare, de programul de disponibilizări, precum şi de litigiile în care este implicată compania croată. Sursa din cadrul Grampet a precizat că grupul român nu va renunţa la preluarea HZ Cargo. În luna iulie, guvernul croat a anunţat că a acceptat oferta GFR pentru achiziţionarea pachetului de 75% din acţiunile HZ Cargo. D.F.G.

ŞTIRI HG, pentru care au putut fi primite propuneri şi observaţii până pe 22 decembrie 2013, nu a fost inclus pe agenda şedinţei guvernului din 23 decembrie, ultima din acest an.

HG nr. 877/2010 a mai fost modificată o dată anul acesta, prin HG nr. 652 din 27 august 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 558 din 3 septembrie 2013. HG nr. 652/2013 transpune în totalitate prevederile art. 21 alin. (5), art. 23 alin. (2), alin. (3) lit. (a), alin. (5), art. 25 alin. (1), alin. (2) lit. (a) şi (b), alin. (3) şi (4) din Directiva 2008/57/CE. D.F.G.

POST. Cererile de rambursare transmise la Comisia Europeană pentru POST pe parcursul acestui an au însumat circa un miliard de euro. Dintre toate programele operaţionale, POST a avut cel mai mare progres în anul 2013, de peste 24%.

Pe 17 decembrie, AM POST a transmis la Autoritatea de Certificare şi Plată cea mai recentă Declaraţie Lunară de Cheltuieli (DLC), cu o valoare de 300 milioane de euro, cea mai mare de până acum, aducând valoarea sumelor atrase la 855 milioane de euro. D.F.G.

POS-T are cel mai mare progres al ratei de absorbţie

Giurgiu şi Ruse continuă colaborarea pentru proiecte transfrontaliere

Rata de absorbţie a Programului Operaţional Sectorial Transport a trecut de la 6,42% la începutul anului (reprezentând rambursări de circa 295 milioane euro în perioada 20072012), la circa 30,8% în luna decembrie, a anunţat Autoritatea de Management pentru

Pe 17 decembrie autorităţile române şi bulgare au încheiat o înţelegere de cooperare între judeţul Giurgiu şi districtul Ruse (Bulgaria) pentru perioada bugetară 2014-2020, semnatari fiind preşedintele Consiliului Judeţean

CFR Marfă aderă la proiectul Viking

Foto: Club Feroviar

CFR Marfă a devenit membră a proiectului Viking, în urma semnării la Bruxelles a unui memorandum în acest sens cu Lituania, pe data de 5 decembrie, de către ministrul Transporturilor, doamna Ramona Mănescu, şi omologul său lituanian, Rimantas Sinkevičius. România este astfel cea de a cincea ţară care se alătură proiectului. „Condiţiile favorabile şi competitive ale proiectului Viking motivează tot mai multe ţări să participe la proiect. Aderarea României la Viking va crea o legătură terestră avantajoasă între Turcia, Bulgaria, România, Ucraina, Belarus, Lituania şi alte ţări din nordul Europei”, a declarat Rimantas Sinkevičius. Pentru a creşte volumul de marfă transportat între regiunea Mării Baltice şi cea a Mării Negre, părţile implicate vor pune la punct condiţii competitive pentru transportul de marfă prin intermediul proiectului Viking şi vor face de asemenea schimb de informaţii şi experienţă.

CFR Marfă va putea prelua transportul de marfă prin România, iar dacă vor fi necesare investiţii pentru ameliorarea materialului rulant, a dotării cu vagoane sau containere de un anumit tip, acestea vor fi realizate, a precizat Ramona Mănescu.

Proiectul Viking a fost iniţiat în 2013 de Lituania, Belarus şi Ucraina, fiind creată o axă de transport între portul Klaipeda (Lituania) şi portul Illichivsk (Ucraina). Bulgaria s-a alăturat proiectului în 2012.

Turcia a semnat un memorandum în aprilie anul acesta în vederea participării viitoare la proiect, iar ÎS Calea Ferată a Moldovei a aderat la acordul privind sistemul de transport Viking pe 23 iulie a.c. Azerbaidjan şi Georgia şi-au exprimat de asemenea intenţia de a participa la proiect. D.F.G.

2013 Decembrie

3

4

ŞTIRI Giurgiu, Vasile Mustăţea, şi prefectul de Ruse, Ventsislav Iliev Kalchev. Înţelegerea a intrat în vigoare la data semnării şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2020. Prioritare pentru perioada bugetară următoare vor fi proiectele de infrastructură, dar nu vor fi neglijate nici cele din domeniul cultural, turistic, social şi sanitar, a declarat Vasile Mustăţea. Alte proiecte prevăzute în înţelegere sunt cele în domeniul informaticii şi comunicaţiilor, dezvoltării economice, situaţiilor de urgenţă, administrativ, educativ şi de mediu.

Părţile vor asigura implementarea

corespunzătoare a viitoarelor proiecte, vor impulsiona dezvoltarea de proiecte transfrontaliere cu efecte benefice pentru locuitori şi de interes comun, vor contribui la schimbul de delegaţii şi vor asigura realizarea unui schimb de experienţă şi a unui sistem relaţional între structurile administrative aflate sub coordonarea lor. În perioada 2007-2013 în cadrul colaborării transfrontaliere Giurgiu-Ruse, partea română a reuşit să acceseze fonduri de circa 26 milioane de euro, prin şapte proiecte foarte importante, a precizat Vasile Mustăţea. D.F.G.

România şi Moldova vor institui grupuri de lucru pentru proiecte de transport prioritare În cadrul unei întrevederi desfăşurate la Chişinău pe 16 decembrie între ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova, Vasile Botnari, au fost discutate proiecte prioritare strategice privind dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul transportului feroviar, rutier, aerian şi naval.

MT român vizează amplificarea eforturilor de a oferi asistenţă tehnică Republicii Moldova pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană şi sprijin pentru interconectarea la reţelele transeuropene de transport. „Tot ce înseamnă interconectare între România şi Republica Moldova este, de fapt, conectare la Uniunea Europeană şi acest lucru este prioritar pentru noi”, a precizat Iurie Leancă, subliniind că acum este momentul în care trebuie să fie consolidate eforturile pentru a transforma studiile de fezabilitate în proiecte realizate, cu impact pozitiv pentru locuitorii din ambele state.

Un proiect important în acest domeniu este cel al reabilitării căii ferate cu ecartament european Iaşi-Ungheni-Chişinău, care nu dispune încă de finanţare. Pentru acest proiect, autorităţile moldovene au în plan realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia segmentului cu ecartament european şi a unui centru logistic multifuncţional la Chişinău. Pe termen scurt, în cadrul acestui proiect se va opta pentru construcţia unui segment de 10 km de cale ferată către gara Nicolina din Iaşi, fapt care va permite efectuarea curselor de pasageri fără schimbarea materialului rulant şi reducerea duratei călătoriei, a precizat ministrul Vasile Botnari.

Părţile au convenit de asemenea asupra unui mecanism de dialog care să fie coordonat la nivelul miniştrilor Transporturilor şi au stabilit să fie organizate grupuri de lucru care vor identifica proiectele investiţionale prioritare, urmând ca ulterior să se încerce obţinerea de fonduri europene pentru acestea. D.F.G.

Foto: Club Feroviar

Gara Chişinău

ŞTIRI ministrul Transporturilor anunţa pe 22 octombrie că avansul de 90 milioane lei depus de GFR în contul escrow (reprezentând 10% din La jumătatea lunii decembrie, potrivit valoarea pachetului de 51% din CFR Marfă) a informaţiilor din presă, GFR încă nu primise fost deja deblocat şi că garanţia de 10 milioane înapoi de la Ministerul Transporturilor garanţia euro îi va fi returnată grupului pe 23 octombrie. de 10 milioane de euro depusă în procesul de D.F.G. privatizare a CFR Marfă. Nerestituirea garanţiei Ploieşti acordă noi contracte a fost confirmată de ministrul Transporturilor, pentru modernizarea liniei de Ramona Mănescu. GFR a comunicat că „nu se tramvai 101 aştepta ca formalităţile să dureze atât de mult, dar are încredere că reprezentanţii Ministerului Transporturilor vor urgenta finalizarea proce- Municipiul Ploieşti a atribuit contractele pentru servicii de dirigenţie de şantier pentru proidurii”.

După desfiinţarea contractului de vânzare- ectul de reabilitare a traseului tramvaiului 101, cumpărare a CFR Marfă pe 14 octombrie a.c., etapa I şi a II-a. Amândouă contractele au fost MT întârzie restituirea garanţiei către GFR

Relansarea licitaţiei pentru podurile dunărene

Foto: Radu Costache

Cu toate că era prevăzut pentru 10 ianuarie 2014, pe 25 decembrie CFR SA a publicat anunţul de participare pentru o nouă licitaţie în vederea lucrărilor pentru reabilitarea podurilor dunărene, după ce o primă licitaţie în acest sens, lansată în iulie 2013, a fost anulată în octombrie, procedura de atribuire fiind declarată nereuşită. În jur de zece companii şi asocieri îşi depuseseră ofertele pentru această licitaţie. În urma sesizărilor privind greşelile din caietul de sarcini, CFR SA a decis refacerea documentelor.

Valoarea estimată a contractului rămâne la 154.987.060 lei. Valoarea aferentă cheltuielilor diverse şi neprevăzute este de 13.668.100 lei, care reprezintă 9,67% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică.

Pentru repararea celor două poduri peste Dunăre şi braţul Borcea dintre Feteşti şi Cernavodă, inclusiv viaductele de acces, va trebui închisă alternativ circulaţia feroviară pe cele două fire. În această situaţie, pentru a menţine condiţiile normale de desfăşurare a traficului feroviar, se vor pune în funcţiune podurile vechi (proiectate de Anghel Saligny). Reabilitarea se va face cu finanţare prin POS-T 2007-2013, Axa prioritară 1. F.G.

2013 Decembrie

5

6

ŞTIRI obţinute de societatea Septembrie Consulting S.R.L., valoarea acestora fiind de 292.125 lei şi, respectiv, 183.105 lei. Contractele erau estimate iniţial la 314.531 lei şi 550.836 lei. Oferta Septembrie Consulting a fost singura primită la această licitaţie în cazul ambelor contracte.

Proiectele pentru care sunt acordate aceste contracte sunt finanţate prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1.: Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de creştere. În cadrul acestui proiect, pentru linia 101 se vor executa lucrări de reabilitare a 3,32 km cale simplă de rulare în etapa I şi a 5,85 km cale simplă de rulare în etapa a II-a. D.F.G.

Rep. Moldova are în vedere noi parteneriate pentru modernizarea feroviară Pe 2 decembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova, Vasile Botnari, a discutat cu echipa de finanţatori externi pentru Moldova despre realizarea, în parteneriat, a mai multor proiecte de reabilitare a drumurilor şi de modernizare a Căilor Ferate din Moldova.Investiţiile se vor desfăşura conform Strategiei pentru Transport şi Logistică până în 2022, document aprobat de guvernul moldovean în septembrie a.c.

Tot în scopul dezvoltării unor proiecte în domeniul infrastructuriiferoviare, Întreprinderea de

CFR Călători va finaliza anul cu pierderi

Foto: Radu Costache

Bugetul propus de Consiliul de Administraţie al CFR Călători pentru 2014 nu prevede pierderi, dar în 2013 compania ar putea încheia cu pierderi de 395 milioane de lei, încadrându-se însă în limita pierderilor preconizate în bugetul aprobat pe anul acesta (de 400 milioane lei), au declarat reprezentanţii operatorului feroviar. În anul 2012, compania a înregistrat o pierdere de 992 milioane lei, venituri de 1,99 miliarde lei şi cheltuieli de 2,98 miliarde lei. La sfârşitul lunii septembrie, datoriile comerciale ale companiei se ridicau la 1,27 miliarde lei, din care 80% reprezentau datorii către CFR S.A., iar creanţele însumau 209 milioane lei.

CFR Călători nu a beneficiat de investiţii de la bugetul de stat în 2012 şi în 2013. Investiţiile realizate în primele nouă luni ale acestui an din surse proprii s-au ridicat la 32 milioane lei, în creştere faţă de perioada similară din 2012, când acestea au fost în cuantum de 15 milioane lei. Capitalul social al companiei a fost majorat recent cu 400 milioane lei, suma fiind utilizată pentru plata TUI către CFR S.A. D.F.G.

���������������������������������������������������������� ��������������������������������� ���������������������������������������������������� ������������������� ����������������

������������������� ����������������������������� �������������������

��������� ��������������������������������� �������������������������� ���������������������� ��������������������� ���������������������� ��������������������

8

ŞTIRI Stat „Calea Ferată din Moldova” a semnat cu AVIC International Holding Corporation (China), în urma Forumului Investiţional Moldo-Chinez, desfăşurat pe 14 noiembrie la Chişinău, un memorandum de intenţie. Părţile s-au angajat că cooperezeîn domeniul reabilitării infrastructurii feroviare, modernizării materialului rulant, implementării standardelor moderne de siguranţă feroviară şi construirii de centrelogistice multimodale. D.F.G.

19 martie 2013 şi la Bucureşti la 25 martie 2013 între guvern şi BEI, la contractul de finanţare dintre România şi BEI privind proiectul de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005, şi la contractul de finanţare dintre România,BEI şi CFR S.A. privind finanţarea proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005. HG nr. 999/2013 a România şi BEI anulează sumele fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 792 din netrase pentru reabilitarea 17 decembrie. căilor ferate pe Coridorul IV Amendamentele prevăd anularea soldului restant de 285 milioane euro din creditul BEI pentru Pe 11 decembrie, guvernul a adoptat HG nr. finanţarea reabilitării liniei Curtici-Simeria (con999pentru aprobarea amendamentelor con- tract nr. 23.372), după ce autorităţile române au venite prin scrisorile semnate la Luxemburg la hotărât finanţarea acestui proiect din fondurile Au fost aprobate actele adiţionale pe 2013 pentru contractele de servicii publice

Foto: Radu Costache

Guvernul a adoptat HG nr. 1060 din 11 decembrie pentru aprobarea actelor adiţionale nr.2 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători încheiate cu CFR Călători, RegioTrans, Regional şi Transferoviar Călători pentru perioada 2012-2015, aprobate prin HG nr.74/2012. HG nr. 1060/2013 a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 813 din 20 decembrie.

Guvernul a adoptat această hotărâre ca urmare a rectificărilor aduse bugetului de stat pe anul 2013. Pachetul minim social în transportul feroviar de călători cuprinde în 2013 doar trenurile Interregio şi Regio, iar procentajul maxim al compensaţiei nu poate depăşi 75% din totalul veniturilor pentru trenurile Interregio şi 85% din totalul veniturilor pentru trenurile Regio.

Valorile compensaţiei sunt stabilite la 41,536 lei pe mia de călători-km şi 15,34 lei pe tren-km pentru trenurile Interregio şi 97,825 lei pe mia de călători-km şi 15,34 lei pe tren-km pentru trenurile Regio.

Pentru CFR Călători, indicatorul tren-km/an este revăzut în scădere de la 57,5 milioane la 49,2 milioane, iar indicatorul călători-km/an se reduce de asemenea semnificativ de la 4,1 miliarde la 2,59 miliarde. Costurile de transport ale companiei sunt evaluate la 2,25 miliarde lei, iar nivelul veniturilor pentru pachetul minim social la 905,5 milioane lei. În cazul Regiotrans, pentru anul în curs indicatorul tren-km/an rămâne stabilit la 9,5 milioane, dar indicatorul călători-km/an creşte la 389,5 milioane (de la 200 milioane). Costul prestaţiilor este estimat la 244,5 milioane lei, iar nivelul de venituri prognozat pentru pachetul minim social este de 35,49 milioane lei.

Pentru Regional, indicatorul tren-km/an este de 1,35 milioane, iar indicatorul călători-km/an de 39,4 milioane pentru 2013. Costul prestaţiilor de transport este evaluat la 33,2 milioane lei, iar nivelul veniturilor pentru pachetul minim social la 4,68 milioane lei. În cazul Transferoviar Călători, indicatorul trenkm/an este de 2,5 milioane, iar indicatorul călători-km/ an de 97,6 milioane. Costul prestaţiilor este evaluat la 75,38 milioane lei, iar nivelul veniturilor proprii pentru pachetul minim la 14 milioane lei. D.F.G.

ŞTIRI structurale şi prin alocările din contractul de credit în cadrul facilităţii de cofinanţare CSNR dintre România şi BEI (împrumut nr. 24.683).

Anularea sumelor rămase netrase nu a determinat noi condiţionalităţi economice faţă de cele convenite iniţial. D.F.G.

ani pentru această ramură este structurat pe trei grupe de apeluri pentru proiecte: Mobility for Growth, Green Vehicles, Small Business and Fast Track Innovation for Transport. Apelul Mobilitate pentru Dezvoltare (Mobility for Growth) cuprinde secţiuni speciale împărţite pe modurile de transport şi pe ariile unde Milioane de euro pentru modurile de transport sunt conectate, cum cercetarea feroviară prin sunt mobilitatea urbană şi logistica. Capiprogramul Orizont 2020 tolul dedicat căilor ferate este structurat în grupe de proiecte dedicate infrastructurii, Noul program cadru de cercetare şi dez- serviciilor şi materialului rulant. Comisia voltare al Uniunii Europene, Orizont 2020, Europeană recomandă depunerea de proia fost lansat pe 11 decembrie prin prezen- ecte de infrastructură cu o valoare între 16 tarea primelor cereri de proiecte. Este cel şi 18 milioane de euro, proiecte de logistică mai amplu program de până acum şi are cu o valoare de 12 milioane de euro (călătorii alocat un buget de aproape 80 de miliarde multimodale) şi 6 milioane de euro (servicii de europentruurmătorii şapte ani.Pentru prima logistică) şi proiecte cu o valoare de 14 şi 16 dată, Comisia Europeană a precizat priorităţile milioane de euro pentru proiectele de matede finanţare pe o perioadă de doi ani. rial rulant.Informaţii despre depunerea cererPentru proiectele legate de mobilitate şi Trans- ilor de finanţare pentru proiecte se găsesc pe port (Smart, Green and Integrated Transport) portalul dedicat programului, la pagina http:// sunt alocate 6,3 miliarde de euro.Programul ec.europa.eu/research/participants/portal/ de Lucru lansat acum pentru următorii doi desktop/en/home.html. F.G. Hyperion în probe de operare

Foto: Softronic

La sfârşitul anului 2013, Softronic a finalizat construcţia ramei electrice Hyperion şi au fost realizate şi primele teste pe traseu, între Craiova şi Filiaşi. Garanti Bank a acordat recent o finanţare de 4,3 milioane de euro companiei Softronic, pentru realizarea acestei rame.

Valoarea totală a investiţiei pentru producţia prototipului ramei electrice este de peste 5 milioane euro. Garanti Bank face parte din grupul Garanti România care este deţinut de către Turkiye Garanti Bankasi. În prezent rama electrică se află în procedură de testare şi omologare finală, urmând să intre în exploatare pe ruta Motru - Craiova - Bucureşti şi retur. După estimările AFER, probele se pot termina la începutul lunii martie 2014.

Operatorul care va exploata rama Hyperion este Softrans, operator licenţiat de transport marfă şi călători.

Construcţia ramei prototip a durat doi ani şi jumătate, dar produsul de serie, următoarea ramă, va fi produsă în şase luni. Rama poate fi construită în variante de 160 sau 200 kmh, cu minim 4, maxim 6 vagoane, în funcţie de cererea beneficiarului. Anul acesta este prevăzută construcţia unei noi rame în funcţie de obţinerea fondurilor necesare. A.M.

2013 Decembrie

9

10

Infrastructura

Guvernul modifică creditele bugetare pentru investiţiile CFR S.A.

HG Total cheltuieli

77/2013

2013 (mii lei) 4.038.373

2014 (mii lei) 7.103.550

2015 (mii lei) 4.675.760

2.208.861

2.517.723

2.868.290

1037/2013

Pe 11 decembrie, guvernul a adoptat HG nr. 1037 privind aprobarea actului adiţional nr. 2 pe anul 2013 la contractul de activitate a CFR S.A. pentru perioada 2012-2015, aprobat prin HG nr. 73/2012. HG nr. 1037/2013 a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 796 din 17 decembrie. Guvernul a adoptat această hotărâre ca urmare a rectificărilor aduse bugetului de stat pe anul 2013.

HG nr. 1037/2013 modifică atât lista privind creditele bugetare în perioada 2012-2015 pentru proiectele şi obiectivele de investiţii ale CFR S.A. (Anexa nr. 3 la contractul de activitate aprobat prin HG nr. 73/2012), cât şi lista completă a trenurilor de călători care reprezintă pachetul minim social pe anul 2013 care face obiectul contractelor de servicii publice (Anexa nr. 8 la contractul de activitate aprobat prin HG nr. 73/2012). În lista privind creditele bugetare, cheltuielile totale au scăzut pentru toţi anii avuţi în vedere: la 2,5 miliarde lei execuţia pe 2012 (faţă de 2,8 miliarde lei aprobaţi pentru acelaşi an prin HG nr. 73/2012), la 2,2 miliarde aprobaţi pentru 2013 conform OG nr. 17/2013 şi OUG nr. 99/2013 (faţă de estimarea iniţială de 4,2 miliarde lei din HG nr.

73/2012), la 2,5 miliarde lei prevăzuţi pentru 2014 (faţă de estimarea iniţială de 8 miliarde lei) şi la 2,8 miliarde lei prevăzuţi pentru 2015 (faţă de estimarea iniţială de 4,5 miliarde lei). Sumele au scăzut semnificativ şi faţă de cifrele preconizate prin HG nr. 77 din 6 martie 2013, care aproba actul adiţional nr. 1 pe anul 2013 la contractul de activitate a CFR S.A. pentru perioada 2012-2015.

HG Total cheltuieli

77/2013 1037/2013

2013 (mii lei) 4.038.373

2014 (mii lei) 7.103.550

2015 (mii lei) 4.675.760

2.208.861

2.517.723

2.868.290

Printre modificările importante operate se numără cele privind proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov-Simeria: Tronson

CoşlariuSimeria

SighişoaraCoşlariu

HG

2012 (mii lei)

2013 (mii lei)

2014 (mii lei)

2015 (mii lei)

73/2012

310.145

661.317

1.915.382

498.133

77/2013

142.648

255.935

1.713.133

619.506

1037/2013

142.648

327.250

250.000

78.117

73/2012

147.058

620.098

3.035.469

977.296

77/2013

457.608

1.008.829

1.548.926

1.663.320

1037/2013

457.608

303.785

382.731

99.057

Tronson

HG

CoşlariuSimeria

SighişoaraCoşlariu

2012 (mii lei)

2013 (mii lei)

2014 (mii lei)

2015 (mii lei)

73/2012

310.145

661.317

1.915.382

498.133

77/2013

142.648

255.935

1.713.133

619.506

1037/2013

142.648

327.250

250.000

78.117

73/2012

147.058

620.098

3.035.469

977.296

77/2013

457.608

1.008.829

1.548.926

1.663.320

1037/2013

457.608

303.785

382.731

99.057

În privinţa liniei frontieră-Curtici-Simeria, pentru tronsonul 1, singurul prevăzut prin HG nr. 73/2012, au fost de asemenea ajustate sumele faţă de 2012, dar acestea au rămas similare celor preconizate prin HG nr. 77/2013 pentru 2012-2013, fiind reduse drastic doar pentru 2014. Repartiţia şi cuantumul sumelor pentru tronsoanele 2 şi 3 au fost de asemenea modificate substanţial faţă de HG nr. 77/2013.

Tronson

HG

HG 1: frontieră-Curtici-Arad-km 73/2012 614 Total cheltuieli 77/2013 77/2013

1037/2013 1037/2013

2: km 614-Gurasada şi 3: Gurasada-Simeria Tronson HG

CoşlariuSimeria

SighişoaraCoşlariu

2012 (mii lei)

2014 (mii lei)

2015 (mii lei)

0

270.283 2.208.861 413.414 2.517.723 262.001 2.868.290

0

73/2012

77/2013 2012 (mii lei) 1037/2013

2013 (mii lei)

2013 2014 2015 416.310(mii lei) 972.352 (mii lei) 91.451 (mii lei) 270.439 4.038.373 413.414 7.103.550 880.102 4.675.760

-

-

0 2013 (mii0lei)

0

-

-

0 2014 782.263 50.000(mii lei) 78.794

269.050 2015 (mii1.057.444 lei)

73/2012

310.145

661.317

1.915.382

498.133

77/2013

142.648

255.935

1.713.133

619.506

1037/2013

142.648

327.250

250.000

78.117

73/2012

147.058

620.098

3.035.469

977.296

77/2013

457.608

1.008.829

1.548.926

1.663.320

1037/2013

457.608

303.785

382.731

99.057

Tronson

1: frontieră-Curtici-Arad-km 614

2: km 614-Gurasada şi 3: Gurasada-Simeria

HG

2012 (mii lei)

2013 (mii lei)

2014 (mii lei)

2015 (mii lei)

73/2012

416.310

972.352

91.451

0

77/2013

270.439

413.414

880.102

0

1037/2013

270.283

413.414

262.001

0

73/2012

-

-

-

-

77/2013

0

0

782.263

269.050

1037/2013

0

50.000

78.794

1.057.444

Fondurile alocate pentru realizarea studiului de prefezabilitate pentru analiza unor variante de traseu pe teritoriul României pentru linia de cale ferată de mare viteză pe ruta frontiera cu Ungaria-Bucureşti-Constanţa au fost decalate pentru 2014 şi 2015, faţă de 2012-2013, cum se prevedea prin HG nr.

73/2012, şi 2013, cum se prevedea prin HG nr. 77/2013.

Lista completă a trenurilor de călători care reprezintă pachetul minim social prevede majorarea totalului general al indicativului tren-km/zi la 223.099,2 (faţă de 196.567 în HG nr. 77/2013 şi 195.867,4 în HG nr.

73/2012). Totalul general al indicativului tren-km/an scade însă la 62.619.757,2 (faţă de 62.631.100,3 în HG nr. 77/2013 şi 73.006.439,9 în HG nr. 73/2012). [ Felicia Gheorghieş ]

Conferences 2014 Railway Business Plus

Club Feroviar Conference - 9th edition 19 & 20 February 2014, Sibiu Railway infrastructure development in the programming period 2014-2020 4th International Technical Colloquium on Railway Infrastructure

Club Feroviar Conference - 9th edition 9 & 10 April 2014, Alba Iulia Concepts and technologies for a sustainable transport.

A greener railway passenger and freight transport 4th International Technical Colloquium on Rolling Stock Club Feroviar Conferences represent a unique business & networking platform aiming to analyse the growth opportunities in the Romanian railway sector. Join this series of conferences and interact with top industry executives, policy makers, influencers and regulators aiming to deliver in-depth views on the local market evolution, latest market trends and a sound perspective on the international railway background.

Organisers:

Media Partners: the railway business magazine

Innovative Railways. Competitive Business.

Railway PRO

For further details please contact us: Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: club@clubferoviar.ro www.conferinte.clubferoviar.ro

12

Infrastructura

Noua reŢea TEN-T intrată oficial în vigoare Finalul anului 2013 a adus mult așteptata aprobare finală a noii rețele TEN-T, care a produs deja numeroase confuzii și în România, prin diferențierea celor trei paliere de priorități: rețeaua globală, rețeaua centrală și coridoarele rețelei centrale. de Florentina Ghemuţ

Noile orientări privind reţeaua de transport a Uniunii Europene au intrat în vigoare în mod oficial prin publicarea pe 20 decembrie 2013 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a „Regulamentului 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE”, după ce pe 11 decembrie documentul a fost oficial aprobat de Parlamentul European.

Tot pe 11 decembrie a fost aprobat şi Regulamentul 1316/2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Ambele regulamente sunt obligatorii în toate elementele lor şi se aplică direct în toate statele membre.

Regulamentul stabileşte reţelele de transport ale Uniunii împărţite în reţeaua centrală şi reţeaua globală, aşa cum au fost definitivate în urma dezbaterilor în cadrul Consiliului European şi a Parlamentului European, pe baza propunerii Comisiei Europene din 2011 (vezi Club Feroviar nr. 1 din februarie 2012 şi nr. 2 din martie 2012). Reţeaua TEN-T centrală cuprinde şi cele 9 coridoare care vor concentra finanţările prin Mecanismul Interconectarea Europei.

Acestea acoperă cele mai importante fluxuri pe distanţe lungi din cadrul reţelei centrale şi vizează în special îmbunătăţirea legăturilor transfrontaliere din interiorul UE. Coridoarele reţelei centrale sunt multimodale, traversează cel puţin două frontiere şi implică, dacă este posibil, cel puţin trei mo-

L 348/66

duri de transport, inclusiv, dacă este cazul, autostrăzile maritime.

Semnificative pentru căile ferate din România sunt modificările în reţeaua centrală, care includ şi alte linii decât tradiţionalele Coridoare pan europene 4 şi 9. Astfel, în reţeaua centrală sunt incluse şi linia de la Craiova la Bucureşti, linia Sebeş-Cluj NapocaSuceava, linia Suceava-Paşcani şi legăturile transfrontaliere cu Serbia prin Moraviţa şi cu Ucraina prin Vicşani. Reţeaua centrală este

L 348/66

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

9.3. Rețea globală: căi ferate și aeroporturi Rețea centrală: Căi ferate (de pasageri) și aeroporturi 9.3. Rețea globală: căi ferate și aeroporturi Rețea centrală: Căi ferate (de pasageri) și aeroporturi

20.12.2013 20.12.2013

9 9

Infrastructura TEN-T Coridoarele Retelei centrale

BASED ON THE OUTCOME OF THE INFORMAL TRILOGUE OF 27th JUNE 2013

prioritară în finanţarea prin fonduri europene, având ca termen de finalizare a reabilitării liniilor anul 2030.

Reţeaua globală este de asemenea destul de generoasă pe teritoriul României, dar regretăm neincluderea în reţeaua TEN-T a legăturii feroviare cu oraşul Tulcea (în timp ce pe componenta rutieră, Constanţa-Tulcea este inclusă în reţeaua centrală).

Două din cele nouă coridoare centrale trec pe teritoriul României. Coridorul central RinDunăre, construit pe o structură ce are la bază fluviile Rin şi Dunăre, include pe teritoriul României liniile feroviare Arad-BraşovBucureşti-Constanţa şi Craiova-Bucureşti şi Dunărea pe sectorul navigabil. Coridorul Orient – Est-mediteranean cuprinde linia de cale ferată Arad-Timişoara-Craiova-Calafat dar şi tronsonul rutier Calafat-Craiova.

Astfel, toate tronsoanele din Coridorul pan european IV rămân în continuare prioritare pentru finanţări cu fonduri europene, şi în plus şi segmentul de la Craiova la Bucureşti.

O linie de mare viteză este de asemenea inclusă în reţeaua globală, prin indicarea unui potenţial traseu prin Arad-Timişoara-

Sibiu-Braşov-Bucureşti, în timp ce o linie de mare viteză de la Bucureşti la Constanţa este inclusă în reţeaua centrală.

Liniile de mare viteză sunt definite ca fiind „linii special construite pentru transportul de mare viteză, echipate pentru viteze mai mari sau egale cu 250 km/h” sau „linii convenţionale special modernizate, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h”, dar şi liniile special modernizate care din diferite motive permit viteze mari doar pe anumite porţiuni de traseu pe care materialul rulant de mare viteză circulă cu viteze convenţionale.

Toată reţeaua TEN-T presupune electrificarea şi implementarea ERTMS, cu excepţia reţelelor izolate. Acestea sunt liniile cu ecartament diferit de ecartamentul standard al liniilor din Europa (1435 mm), pentru care anumite investiţii majore în infrastructură nu pot fi justificate în termeni de rentabilitate economică, din cauza caracteristicilor reţelei respective care decurg din izolarea sa geografică sau din localizarea sa periferică.

Peste 10 ani, la 31 decembrie 2023, în urma evaluărilor, Comisia Europeană va examina implementarea Regulamentului şi va decide asupra eventualelor modificări.

2013 Decembrie

13

14

Internaţional

Ameliorarea transportului feroviar, o constantă în acordurile de parteneriat ale Bulgariei şi Ungariei În cadrul obiectivelor de dezvoltare feroviară incluse în acordurile de parteneriat, Bulgaria şi Ungaria acordă prioritate tronsoanelor naţionale din reţeaua TEN-T şi ameliorării problemelor provocate de vechimea infrastructurii. de Felicia Gheorghieş Bulgaria

L 348/66

Draftul acordului de parteneriat trimis de Bulgaria reprezentanţilor Comisiei Europene în august pentru cea de a doua rundă de consultări identifică mai multe probleme privind situaţia infrastructurii feroviare naţionale. Printre acestea se numără: distribuirea inegală a infrastructurii feroviare în teritoriu, lipsa unor conexiuni feroviare eficiente cu ţările învecinate, o pondere destul de scăzută (68,4%) a liniilor electrificate în comparaţie cu situaţia din alte ţări UE, starea necorespunzătoare a reţelei, care suferă din cauza vechimii, a restricţiilor de viteză şi a problemelor de siguranţa traficului.

Pentru perioda bugetară 2014-2020, documentul propune drept axă crucială asigurarea continuităţii şi înlănţuirii logice a investiţiilor pentru a garanta atât finalizarea traseelor pentru care au început deja lucrările în perioada bugetară anterioară, cât şi modernizarea şi completarea tronsoanelor din reţeaua centrală TEN-T. Prioritare pentru perioada bugetară următoare sunt investiţiile în coridoarele TEN-T şi conectivitatea cu reţeaua TEN-T; dezvoltarea transportului intermodal şi a infrastructurii intermodale; conectarea porturilor la reţeaua feroviară; realizarea terminalului portuar intermodal (feroviar) de la Ruse; investiţiile în RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

infrastructura feroviară regională.

Proiectele vor viza astfel aducerea tronsoanelor din reţeaua TEN-T la parametrii UE; creşterea capacităţii de transport pe calea ferată; introducerea specificaţiilor tehnice pentru interoperabilitate şi implementarea sistemului ERTMS; creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor, în special pe rutele SofiaVarna, Sofia-Burgas, Vidin-Sofia – tronsonul Vidin-Medkoveţ – şi Plovdiv-Burgas – tronsonul Plovdiv-Mihailovo; realizarea unei reţele GSM-R pe toate liniile principale; automatizarea şi mecanizarea instalaţiilor; modernizarea şi reînnoirea sistemelor de securitate, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrică; adoptarea de măsuri şi tehnologii pentru asigurarea siguranţei traficului.

Ungaria

20.12.2013

9.3. Rețea globală: căi ferate și aeroporturi Rețea centrală: Căi ferate (de pasageri) și aeroporturi

9

Draftul final al acordului de parteneriat al Ungariei a fost prezentat de Ministerul Economiei la începutul lunii iulie, după aprobarea de către CE a primului draft. Făcând analiza stării infrastructurii feroviare naţionale, documentul ajunge la concluzia că vechimea acesteia este responsabilă pentru creşterea timpului de călătorie (peste jumătate din reţea este afectată de restricţii de viteză) şi scăderea eficienţei energetice a transportului feroviar. Alte probleme semnalate sunt ponderea redusă a liniilor electrificate (doar 69% din media UE din 2010) şi faptul că trei sferturi din tronsoanele naţionale ale reţelei centrale TEN-T nu îndeplinesc cerinţele UE principale de interoperabilitate: existenţa sistemului ERTMS şi capacitatea de a permite circularea materialului rulant cu sarcină statică pe osie de 225 kN. Nevoile de dezvoltare identificate sunt prin urmare aducerea liniilor naţionale din

6

Internaţional

reţeaua TEN-T la parametrii UE; reducerea timpului de călătorie prin eliminarea strangulărilor de trafic şi construirea tronsoanelor lipsă; îmbunătăţirea eficienţei energetice a liniilor feroviare prin eliminarea restricţiilor de viteză şi electrificarea liniilor; ameliorarea siguranţei transportului feroviar.

Principalele obiective ale următoarei perioade bugetare sunt menţinerea ponderii transportului public mai puţin poluant (feroviar, fluvial) peste media din UE; ameliorarea transportului feroviar în termeni de infrastructură, material rulant şi servicii; construirea tronsoanelor lipsă din reţea importante pentru transportul internaţional; creşterea siguranţei şi sustenabilităţii financiare a sectorului de transport feroviar; implementarea unor proiecte feroviare suburbane.

Prin implementarea proiectelor, autorităţile ungare se aşteapă ca rezultate la creşterea

numărului de kilometri de cale ferată din reţeaua TEN-T echipată cu sistemul ERTMS şi capabilă de a permite circularea materialului rulant cu sarcină statică pe osie de 225 kN; reducerea tronsoanelor cu restricţii de viteză; creşterea ponderii liniilor electrificate; diminuarea consumului de energie al materialului rulant; reducerea timpului de călătorie pe liniile feroviare suburbane.

Proiectele de transport incluse în perioada bugetară 2014-2020 se vor conforma Strategiei Naţionale de Transport, care va conţine un model detaliat de transport şi planul feroviar naţional şi care se află în lucru de mai bine de un an, urmând să fie finalizată până pe 30 aprilie 2014. Planul naţional feroviar din cadrul strategiei va include priorităţile de dezvoltare şi proiectele considerate cele mai recomandabile, precum şi studiile de prefezabilitate.

2013 Decembrie

15

16

Operatori

În pregătirea noii privatizări, CFR Marfă va trece printr-o restructurare agresivă Ministerul Transporturilor prevede fonduri pentru continuarea procesului de privatizare și în 2014 și aduce modificări bugetului companiei pe 2013, necesare pentru respectarea ţintelor aferente soldului agregat operaţional şi stocului de arierate stabilite cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. Scrisoarea de intenţie convenită de guvernul român cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în decembrie prevede o restructurare „agresivă” pentru CFR Marfă. de Felicia Gheorghieş

Hotărârea de Guvern nr. 1141 din 23 decembrie 2013 pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2014 a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 835 din 24 decembrie.

HG prevede un buget de 11,79 milioane lei pentru activităţile de privatizare. Din total, cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanţi, agenţii de privatizare sau firme de avocatură şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale se vor ridica la 8 milioane lei, iar cele pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare şi post-privatizare la 2 milioane lei.

HG prevede de asemenea drepturi salariale pentru asigurarea funcţionării pe parcursul lui 2014 a unei comisii de privatizare pentru CFR Marfă.

Guvernul are de asemenea în pregătire un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind asigurarea condiţiilor de finanţare a activităţilor legate de organizarea şi desfăşurarea proceselor de privatizare derulate de MT pentru perioada 2013-2014, proiect publicat pe site-ul MT pe 10 decembrie 2013.

OUG prevede că în situaţia în care, în 2013 şi 2014, MT nu încasează venituri din vânzarea acţiunilor societăţilor aflate sub autoritatea sa sau sumele încasate astfel sunt insuficiente, poate reţine suma prevăzută la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 148/2002 pentru asigurarea procesului de privatizare din dividendele încasate de la societăţile comerciale, societăţile naţionale şi companiile naţionale la care exercită calitatea de acţionar în numele statului. Măsura este considerată necesară pe de o parte pentru duce-

rea la îndeplinire a acţiunii de privatizare a CFR Marfă, având în vedere angajamentul care rezidă în continuare prin scrisoarea de intenţie agreată în luna septembrie a.c. cu FMI şi prin cererea de angajament stand-by aprobate de către guvern în şedinţa din 9 octombrie 2013. Pe de altă parte, asigurarea finanţării pentru privatizarea CFR Marfă este necesară pentru a nu deteriora situaţia companiei prin anularea conversiei creanţelor deţinute de stat asupra societăţii, anulare care ar fi obligatorie în cazul nefinalizării procesului de privatizare.

Pe data de 18 decembrie Ministerul Transporturilor a publicat pe site proiectul de HG pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013 al CFR Marfă, la scurt timp după publicarea HG nr.

852 din 6 noiembrie 2013 privind bugetul iniţial pe anul acesta al operatorului feroviar de transport marfă.

Modificările au fost necesare pentru respectarea ţintelor aferente soldului agregat operaţional (-220.125 mii lei) şi stocului de arierate (161.903 mii lei) stabilite cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

Bugetul rectificat majorează pierderile prevăzute ale companiei la 220 milioane lei (faţă de 50 milioane lei în bugetul aprobat prin HG nr. 852/2013). Veniturile totale ale companiei şi veniturile din exploatare au fost estimate în uşoară scădere (la 1,028 miliarde lei faţă de 1,135 miliarde lei şi, respectiv, 1,009 miliarde lei, faţă de 1,11 miliarde lei).

Cheltuielile totale din acest an ale CFR Marfă prevăzute în bugetul rectificat au fost majorate, la 1,248 miliarde lei faţă de 1,185 miliarde lei în bugetul aprobat. Din aces-

Operatori

tea, cheltuielile de exploatare au crescut la 1,208 miliarde lei. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile s-au redus la 599 milioane lei (faţă de 648 milioane lei în bugetul aprobat), iar cele cu personalul au fost majorate la 425 milioane lei (de la 401 milioane lei).

Numărul mediu de angajaţi prognozat la finalul anului în bugetul rectificat este de 8.876 de persoane, în scădere faţă de bugetul aprobat, unde era avansată cifra de 9.053 de persoane.

Bugetul rectificat prevede finalizarea anului cu plăţi restante de 161,9 milioane lei (după ce bugetul aprobat prevedea încheierea anului fără plăţi restante) şi cu creanţe de 350 milioane lei (în creştere faţă de 309 milioane lei în bugetul aprobat prin HG nr. 852/2013). Între timp, Scrisoarea de intenţie convenită de guvernul român cu Fondului Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în de-

cembrie prevede o restructurare „agresivă” pentru CFR Marfă, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor cu durata de viaţă depăşită la fier vechi şi oprirea de livrări către clienţii care au acumulat datorii faţă de operatorul de transport feroviar. În scrisoarea de intenţie, companiei i-a fost stabilită o nouă ţintă trimestrială de arierate, care să ajungă la zero datorii, excluzând dobânzile şi penalităţile pentru arieratele existente. Tot în scrisoarea de intenţie se prevede că privatizarea CFR Marfă ar urma să fie finalizată în luna mai 2015. În proiectul de buget al CFR Marfă pentru 2014 este deja prevăzută reducerea numărului de salariaţi la 6.376 persoane, faţă de 9.053 persoane în 2013. Bugetul companiei pe 2014 estimează de asemenea încheierea anului cu un profit de 82 milioane lei, creanţe de 350 milioane lei şi plăţi restante de 161 milioane lei.

2013 Decembrie

17

18

Urban

IaŞiul, premiat pentru investiŢiile în tramvai de Andrei Marian

Primăria municipiului Iași a primit Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru dezvoltarea transportului local pe şină la Galele Feroviare 2013.

Premiul a fost acordat în contextul în care primăria Iași are în derulare multiple proiecte de investiții pentru modernizarea și extinderea liniilor de tramvai, modernizarea tramvaielor și constituirea viitoarei zone metropolitane.

Evoluţia lucrărilor la sfârşitul anului 2013

tare artera funcţionala Sud” care a fost demarat în 2013 şi are ca termen de finalizare luna iulie 2015. Proiectul cuprinde înlocuiLiniile noi de tramvai au apărut din nou în rea a 8 kilometri de linie simplă de tramvai, CUG. Proiectul de modernizare a şoselei reabilitarea reţelei stradale, a trotuarelor şi Nicolina – CUG are prevăzută şi montarea amenajarea unei piste pentru biciclişti cu căii de rulare pentru tramvaie. Circulaţia lungimea de 4 kilometri. Valoarea proiectutramvaielor în zonă a fost suspendată pe lui, finanţat prin POR, este de 87,6 miliotronsonul CUG – Nicolina în anul 1997, ane lei, din care aproximativ 70 milioane lei când au fost constatate probleme grave provin din fonduri europene nerambursacare puneau în pericol siguranţa în ex- bile. ploatare a tramvaielor. De la pod Nicolina În luna august a fost semnat un contract până în zona Tehnopolis a fost finalizată pentru reabilitarea liniilor de tramvai de la zona adiacentă liniilor de tramvai dar şi in- Piaţa Nicolina, Bulevardul Primăverii, Calea frastructura peste care va fi montată linia Chişinăului, zona industrială, până în zona de tramvai. De asemenea pe ruta Biserica Doi Băieţi. Constructorii care lucrează în Înălţarea Domnului – vechiul rond CUG a această zonă sunt MariVila Bucureşti, Confost finalizată structura liniilor. Sfârşitul anu- est SA şi Grădinariu Import Export. Valoarea lui a prins constructorii (Viarom Construct contractului este de 47,4 milioane lei, fără – Mari Vila Com – Conest – Vectra Serv- TVA. Ca şi restul contractelor, finanţarea ice, Viarom Construct) cu mare parte din este asigurată în mare parte din fonduri eulucrările complexe (betonări, montare cale ropene prin POR. de rulare) finalizate. În paralel cu lucrările la De asemenea a fost demarată şi proceliniile de tramvai se lucrează la îngroparea dura de atribuire a unui contract ce vizează cablurilor de alimentare cu energie electrică realizarea proiectului tehnic pentru modernşi a reţelelor de cablu şi telefonie. izarea liniei de tramvai dintre Cinci Drumuri, Modernizarea acestei linii de tramvai face Strada Pădurii şi strada Nicoriţă. Linia ce va parte din proiectului „Dezvoltare şi reabili- fi modernizată are o lungime de 1,34 km.

19

Foto: iasi.fede.ro

Urban

RATP devine Compania de Transport Public (CTP) Începând cu 1 ianuarie 2014, toate atribuţiile RATP Iaşi au fost preluate de nou înfiinţata Companie de Transport Public (CTP), care funcţionează ca societate comercială. Compania urmează să funcţioneze în baza unui plan de administrare întocmit de membrii consiliului de administraţie. Planul de administrare este realizat pentru ca în cel mai scurt timp, compania să fie concepută ca fiind profesionistă, competitivă şi aliniată la cerinţele şi standardele Uniunii Europene.

Compania operează în prezent 9 trasee de tramvai, 14 de autobuz şi 4 de microbuz, urmând să fie stabilită o nouă configuraţie a acestora, precum şi extinderea ariei de transport în zona metropolitană Iaşi, în funcţie de cererea din fiecare locaţie. Printre cele mai importante puncte cuprinse în planul de administrare, se regăseşte planul de înlocuire a mijloacelor de transport vechi, introducerea unui nou sistem de taxare şi procurare a titlurilor de călătorie pentru ca tonetele actuale să fie eliminate, dar şi introducerea unui nou cod de conduită etică pentru angajaţi. De asemenea se are în vedere instalarea de sisteme de informare în staţii şi vehicule, pentru ca orarul de circulaţie să fie afişat în timp real.

Parcul de materialul rulant aşteaptă aceleaşi investiţii semnificative Începând cu anul 2006 au fost aduse mai multe loturi de tramvaie SH pentru înlocuirea vechilor tramvaie Tatra T4R. Totuşi soluţia nu este una din cele mai bune, în timp au avut loc mai multe accidente grave din cauza stării tehnice a tramvaielor. Pe data de 11 martie 2011, un tramvai a râmas fără frâne în timp ce cobora Dealul Copoului, accident soldat cu un mort şi 6 maşini zdrobite. Pe data de 9 decembrie 2013, tot din cauza unui tramvai rămas fără frâne, două tramvaie s-au ciocnit. În urma accidentului au fost răniţi 9 călători.

Ultimul accident în care a fost implicat un tramvai din Iaşi a avut loc la data de 23 decembrie 2013, cănd un tramvai aflat în coborâre pe pasarela din cartierul Alexandru cel Bun a tamponat o maşină din cauza patinajului şi a acţionării târzii a frânelor de urgenţă. În ciuda acestor accidente, autorităţile din Iaşi au reuşit să modernizeze doar un tramvai în ultimii ani, iar planurile de continuare a modernizării parcului prin achiziţia de tramvaie noi sunt doar la nivel declarativ.

2013 Decembrie

20

Patrimoniu

Vehicule de patrimoniu expuse în Dej Şi Cluj Napoca de Andrei Marian

Introducerea la restaurare în depul Dej a primei locomotive EC adusă de la Rade Koncar și expunerea unei locomotive cu aburi restaurată, în zona gării din Cluj Napoca, au reprezentat principalele acțiuni de păstrare a patrimoniului feroviar național. În urma unei ample acţiuni, pe data de 9 iulie 2013, depoul Dej a intrat in posesia primei locomotive EC produsă de Rade Končar pentru România în anul 1973. Locomotiva se afla de mai mulţi ani conservată în zona remizei Feteşti. După o scurtă perioadă de conservare în depoul Dej, până la eliberarea unei linii de reparaţie, aceasta a fost introdusă la reparaţie capitală în luna noiembrie. La data documentării pentru re-

dactarea acestui material, locomotiva era pregătită pentru revopsire, componentele posturilor de conducere erau finalizate, iar setul de boghiuri se afla în hala de reparaţie şi înlocuire a osiilor uzate. În urma reparaţiei vor fi utilizate marea majoritate a componentelor originale, din anii 70, pentru a se păstra aerul original al locomotivei. De asemenea în urma reparaţiei, locomotiva va fi complet funcţională si aptă de expolatare,

Patrimoniu urmând să fie utilizată pentru remorcarea diferitelor trenuri de ocazie pentru diferite evenimente feroviare. Cei de la depoul Dej doresc să finalizeze reparaţia în primăvara anului 2014. În anul 2014 va avea loc şi reparaţia cu revopsire a automotorului Malaxa 900, aflat în custodia muzeului şi care necesită cel puţin o revopsire totală.

Anul 2013 a reprezentat şi apariţia primului vagon muzeu la Dej Triaj. Vagonul ales este un vagon poştal fabricat în anul 1917 la Ganz Danubius Budapesta. Acesta a fost recuperat din depoul Oradea în anul 2012 şi aparţine IRLU SA. După recuperare vagonul a avur parte de ample lucrări de restaurare prin înlocuirea grinzilor inferioare, a tablei, curaţarea interiorului, refacerea scărilor şi a podelei precum şi refacerea totală a acoperişului. Vagonul a fost finalizat în luna iulie, amplasat în curtea muzeului alaturi de restul exponatelor. În interiorul acestuia a

fost organizat un muzeu care cuprinde o gamă largă de plăci cu numerele şi constructorii unor locomotive casate de mult, o secţiune de motor diesel 12 LDA 28, diferite componente originale provenite de la locomotive, sigle ale mai multor fabrici, sisteme de semnalizare şi cărţi tehnice din domeniul feroviar.

Tot anul 2013 a însemnat restaurarea locomotivei cu abur 150.139, locomotiva ce a stat conservată timp de mai mulţi ani în depoul CFR Călători Cluj Napoca. Aceasta a fost predată la începutul anilor 2000, funcţională, de la depoul Dej către depoul CFR Călători Cluj Napoca. Cu ultima reparaţie capitală în anul 1998, locomotiva nu a mai fost pusă în funcţiune dar a fost lansată propunerea de restaurare şi expunere a acesteia în zona gării Cluj Napoca.

Locomotiva 150.139 a fost construită în anul 1956 la uzinele din Reşiţa, fiind una din ultimele locomotive cu abur construite

2013 Decembrie

21

22

Patrimoniu în România. Viteza maximă a locomotivei era de 80 km/h, aceasta a fost destinată în special trenurilor de marfă. Locomotiva a fost instalată pe amplasamentul final din vecinătatea clădirii gării din Cluj Napoca, la data de 23 noiembrie 2013. Restaurarea acesteia a avut loc în secţia CFR Infrastructură din apropierea gării Cluj Napoca. În timp, locomotive cu abur au mai fost expuse în gările din Tulcea, Galaţi, Oradea, Sinaia, Predeal, Brasov şi Arad. Pe viitor actiuni de acest gen vor mai avea loc, având în vedere că în depourile din ţară mai există astfel de exponate abandonate.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, exponatele aflate în muzeul de la Dej Triaj au primit haine de sărbătoare. Totul datorită custodelui muzeului, domnul Nan Florin, care se ocupa de administrarea şi întreţinerea muzeului. Timp de aproape

două săptămâni, acesta a lucrat la împodobirea locomotivelor cu instalaţii luminoase care dau un aer de sărbătoare pe timp de noapte. Aceste instalaţii decorează anual exponatele aflate în depou.

Narvik

Join the summit for railway business champions

C4

7

C 47

White Sea

Bo thn ia

Boden

Gu lf

of

C4 7

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT

48 Östersund

C

48

Ånge

Petrozavodsk

F I N L A N D

C 47

9th edition 14 - 15 October 2014 Bucharest, Romania Kouvola

C-E 10

HELSINKI

C 10

/2

C-E 10

Hanko

/2

C 10

Buslovskaya

Vainikkala

Riihimäki

Turku

S W E D E N

St Petersburg

Gatcina

C 61

C 61

STOCKHOLM

Hallsberg

TALLIN

C 75/1

Tapa

C-E 75

C 20/1

C-E

10

61 C-E 55 C-E

5

ESTONIA

75

C5

C-E

Se

a

C-E 61

C-E

30

C-E

C-E

30 C-E

C 95/2

560

C-E

99

C-E

99

G E O R G I A 7

Poti

5

Batumi

6

Samsun

Haydarpasa

T U

R

K

E Y C-E

Kalin

70

Sivas

Dashhowuz

TBILISI C-E Gardabani 60 Beyuk-Kyasik Sadkhlo Barkhudarli C - E 6 9 2 Ayrum Ghazakh Dilijan Ijevan Gyumri 692

2

Cetinkaya

Konya C-E 74

C-E

97

AZERBAIJAN

C-E

TASHKENT

C-E

60 C-E 60

Malatya

Tatvan

Razi Van Kapiköy

11 Turkmenbashi

C-E 60

Bukhara Chardzhev

60

Astara

Alat

C-E

69

5

TA J I K I STA N

Karshi

ASHGABAT

Tabriz

DUSHANBE Tecen

Nusaybin

C-E 97

C-E

70

C-E

Kamishli

70

of AG C ) C - E 7 0 ( I r a n s e c tio n n o t p a r t

TEHRAN

SY R IA N Arab Republic

C-E C-E 70

C-E Fevzipasa 97 Narli Toprakkale Adana Yenice Islahiye C-E 97 Mersin Meydan Iskenderun Ekbez

Ulukisla

CYPRUS

TURKMENISTA N C-E

Meghri

Dzhulfa

I R A Q

I R A N

Mashhad

Sarakhs

695 Termis

Serakhs

A FGHANISTAN

Sea

Organisers:

Under the aegis of:

Innovative Railways. Competitive Business.

Media Partners: the railway business magazine

Railway PRO

For further details please contact us: Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com

C-E 696 Andizhan

UZBEK ISTA N

7

BAKU

Nakhichevkan

C-E 70

59

70

74

Hrazdan YEREVAN Artashat

Chengeldy Urganch

10

CE

C-E

ARMENIA

C-E 69

Bogazköprü

Afyon

C-E

C -E 5

Arys

C-E 60

C -E 6 9 2

70

Usak

Erzurum

70

Alayunt Kütahya

C-E 74

Kars

ANKARA

C-E

C-E 74

50

Nukus

Akhalkalaki

Dogukapi

Eskisehir

Balikesir

74

CE

Kungrad

60

4

Senaki Samtredia

C-E

C-E

7

Gantiadi

70

C-E 95

Kyzylorda

59

C-E

1 95

C-E

C-E

C-E 60

855

59

a

C-E

C-E

Aqtau

97

C-E 85

Aral Sea

Se

C 70/2

85 C-E

79

C-E

C-E

C 54

66

C-E

C-E 66

66

C-E

771

C-E

99

5/2

C9

C-E C-E 40 50

C-E 50

71

C-E

771

C-E

1

C-E 75

C -E 5 0 Novokazalinsk

C-E 692

65 C-E

63

C-E

C 30/1

65

C-E

69

C-E

95

ltic

Ba

/1 C 30

C 59/2

C-E 65

C 63

/1 C 59

65

C-E

50

69

C-E

Aksaraiskaya II

Shetpe

GREEC E

Mediterranean

N

Beyneu

Istanbul

C-E 74

H S T A

Aralsk

2

C-E 70

MALTA

K

Atyraú

12

Kapikule

Manisa

K A Z A

50

Krasnodar

Black Sea

ATHINAI

/3

Astrakhan

3

Izmir

C 85

C-E

1

Karnobat Burgas

Aegean

50

Makat

50

Sea of Azov

C-E 680 2 Varna Sindel

0/2 C7 Alexandroúpolis

Sea

E

ian

Svilengrad

C-

Uspenskaya 59 3 Rostov-ná-Donu

597

0

CDimitrovgrad

C 70/2

3

C-E

sp

Zim nitsa

C-E

Likhaya Guk ovo

Krasnaya Mogila

59

Novorossiysk

Bandirma

85

Kandagach

Volgograd

C-E 50

C-E

Volos

C-E

Iletsk I

8

C-E 74

853

AQMOLA

30

Ca

680 C-E

0 72

C-E

C-E

C-E

C-E

30

10 2

Veseloe

C-E

Lárissa

Patras

C-E 54

C-E85

C-E 855

Strymonas Thessaloniki

Igoumenitsa

Messina

95

85 C 8 5 /2

Promachon

E

Constanta

66

Kaspican

B U L G A R I EA720

Kulata

C 8 5 /1

Ruse C-E

G. Oriahovitza SOFIJA

Gevgelia Idomeni

ALBANIA

C -E 6 8 0

C -E 7 0 Plovdiv

Kökshetaú

99

C-E

C-E

70 C-E 85

45 Brindisi

a

Videle

Mezdra

Presevo Tabanovce

F.Y.R.of MACEDONIA

Se 45

C-E 56

Mariupol

9

Bolgrad Reni

560 C-E 95 Buzáu C-E Ploesti BUCURESTI C-E 562

Giurgiu

Nis Dimitrovgrad

C-E 35

Sea

Pitesti

C-E

Galati

Brasov

C-E Kvashino

CHISINAU C-E 95 95 Razdelnaya Bendery Kuchurgan C 9 5 /1 Cimislia Odessa Basarabeasca Ilyichevsk Taraclia Iasi

Vidin C9 5

C-

Debaltsevo

50

Donetsk/Yasinovataya

Ungeny

C-E 95

Pascani

Sibiu

Craiova

Topoli Kupyansk

Krasnoarmeisk

MOLDOVA

Teius

Deva

C-E

Bar

C-E

C-E

C-E

C 5 4 /1

C-E

Dnepropetrovsk

U K R A I N E

Vicsani

851

773

C-E Salerno

Bari

Kharkov

C-E 30

50

95

Vadul Siret

C-E

C-E

3 75

tic

Foggia Napoli

C -E 2 4

Solovei Valuiki

C-E 391

C-E

R O M A N I A

C-E 85

C-E

D.Jankovic Volkovo SKOPJE

Samara

Lozovaya

C-E 54

C-E 1 69

70

C-E65

C-E

ITA LY

C-E Kazatin

1

C-E 85

C-E 56

55

ria

KIEV Fastov

Beredichev

Lvov

Lapovo

MONTENEGRO KOSOVO

10 2

24

Orenburg

85

40

C-E

Kraljevo

Mostar Capljina

C-E

C-E 30

Mostiska

Przemysl Medyka

Propad Tatry

SERBIA

E

C-E 30

Korosten C 28

C 28

C-E

C-E

40

C-E 61

C-E 67

C-E 55

n

HERZEGOVINA

Zadar Knín C-E 753 SARAJEVO Sibenik C - E 7 5 1 Split

C-

C-E 95

C 28

C-E 30 C-E 50

H U N G A R Y Spielfeld Strass Dombóvár Villach Klagenfurt Maribor Murakeresztúr rvisio Pragersko Lökösháza Curtici Cakovec Jesenice Zidani Arad Kelebia CGyékényes Koprívnica Subotica -E Magyarboly CLJUBLJANA Udine -E 7 55 SLOVENIA 71 02 BeliTimisoara -E C Manastir ZAGREB E 70 Trieste C R O A T I A Osijek Stara Bogojevo C-E Sunja e/ Koper Vinkovci Str. Moravita C-E 70 Rijeka 71 Ostarije zia Vrsac Dobrljin Vrpolje Tovarnik Sid Bihac C -E 7 0 Bosanski BEOGRAD Ripac BOSNIA Samac Gospic

Ad

Zernovo

Sarny

Kovel

C-E 30

Tarnov

Kraków

C-E 551

AUST R IA

Ploce

Griazy

Kara-Guga

Petropavlovsk

Prenogorkovskaya

Krasnoyarsk Irkutsk Vladivostok

Berezhest Jzov

Mamlyutka

C-E 20 Zauralie

Chelyabinsk

C-E 24 C-E 30

Kochetovka

C-E

C-E 55

C-E C-E 55 61 /3 C 45

51

Brest

C-E 20

Zilina C-E 40 Cierna Kosice Breclav nad t Kuty Bernhardsthal SLOVA KIA Tisou Passau Summerau Leopoldov Zahony Cop C-E 50 -E 63 Wels C 54 C - E C BRATISLAVA Linz Galanta WIEN C- 52 Miskolc 50 55 CE 50 Nové Zámky E 61 ng Nyiregyháza C-E C-E C-E 52 Szob 65 C-E 50 Semmering Satu Mare Salzburg -E Debrecen 43 Selzthal C Bruck a.d.Mur E 502 Ujszasz BUDAPEST 66 St Michael Bischofshofen C-E Dej C-E 52 C-E 52 C 54/1 Schwarzach St V. Nagyatád C-E Szolnok rgl Nagykanizsa 69 Oradea Cegléd Graz

Ancona

/2

8

Katowice

C-E 65 Petrovice

C-E

C-E 61

C-E 551

Brno

C-E 59

61

C-E 55

C Z E C H Rep.

Kozle C-E 30

95

Suzemka

Terespol

Lukow

Kurgan

C-E 24

Chelyabinsk

Ruzaevka

C-E 30

Zoblin

Lublin

Opole

Miedzylesie Chalupki C - E 4 0 Kolín C-E 61 Lichkov C-E Bohumín 61 Ústí n. O. C -E 4 0 Ceska 65 Trebová C-E Prerov

C-E 24

C-E 99 2 C-E 10

C -E 2 0

C-E 20

C

C2

C-E

C-E 55 C-E 61

Wroclaw C-E C-E 30 59

C -E 3 0

Zgorzelec Decin

C-E

24

WARSZAWA

Krasnoye

20

Ufa

Ryazan

Bryansk

75

Ekaterinburg Krasnoyarsk Irkutsk Vladivostok

Kazan

C-E

C-E 20

Lowice

59

C-E 59

C-E 55 C-E 61

C

Wegliniec

10

C-E

Smolensk

B E L A R U S

20

C-E

C 2 0 /2

10 2

C 95/2

65

Poznan

Görlitz

Plzen

/3

Sokólka Bialystok

P O L A N D

C-E 20

E

Orsha

MINSK

Nowasol

C 3 0 Horka

Cheb C-E PRAHA 40

Suwalki

C-E

C-E 55 C-E 61

59

C-

Maladzecna

C 20

Tczew

Rzepin

Frankfurt am Oder

VILNIUS

Sestokai

C-E 20 Ekaterinburg

C 20/2

Nizhniy Novgorod

20

/2

Gdánsk

/3

C-E

C 95

C-E 55 C-E 61

BERLIN

C-E

C 20

20

MOSKVA

Vicebsk

Kaisiadorys

75

C-E

C 14

Panerèzys

Kaunas

/3 C 20 Cherniakhovsk

Kaliningrad

Tyumen

F E D E R A T I O N

C-E

75

C-E 59

55 C-E 61 C-E

Gdynia

C-E

Horní Dvoriste

Novosokol’niki

C 12

C 14

C-E

Radviliskis

Russian Fed. Kybartai

Szczecin

Bad Schandau

C 12

Daugavpils

L I T H U A N IA

Swinoujscie

Dresden

R U S S I A N

Krustpils

C 12

Joniskis

C 20/3

Sa ssnitz Hafen

C-E

Jelgava

C 12

Klapeida

Stral sund

eipzig C-E 32

Perm Krasnoyarsk Irkutsk Vladivostok

C 14

Siauliai

Malmö C-E 59 Ystad Trelleborg

Y

Kotelnich Perm

L A T V I A

RIGA

C 12

Liepaja

Hässlehom

g

C 2 0 /1

C 95/2

Ventspils

10

C-E

C-E 53

Vologda

Tartu

The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

org

www.railwaysummit.com

24

eveniment

Galele Feroviare au onorat excelenţa în domeniul feroviar

de Elena Ilie

Club Feroviar, alături de Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF), a premiat, ca în fiecare an, interesul manifestat pentru transportul pe şine, fie că a fost vorba despre iniţiativă în afaceri sau de o întreagă activitate profesională în slujba căii ferate. Evenimentul Galele Feroviare constituie un prilej pentru a felicita şi premia pe cei care au întreprins diverse acţiuni pentru a dezvolta acest mijloc de transport dar şi o recunoaştere a diverselor acţiuni sau performanţe efectuate în domeniul afacerilor feroviare şi a iniţiativei în promovarea şi păstrarea tradiţiei transportului pe şină.

Premiile acordate cu ocazia ediţiei cu numărul opt a Galelor Feroviare, eveniment desfăşurat la cinci decembrie anul trecut, reflectă eforturile unor importanţi actori din piaţa de profil în scopul dezvoltării şi consolidării activităţii de transport pe şină.

Din cele şase premii decernate patru au fost acordate companiilor ce activează în domeniul transportului public pe şină.

eveniment Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru dezvoltarea transportului local pe şină a fost acordat Primăriei Municipiului Iaşi pentru investiţiile importante în modernizarea liniilor de tramvai, pentru programul de modernizare a vehiculelor de tramvai şi sprijinirea activităţilor de constituire a Zonei Metropolitane de Transport Iaşi.

Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru păstrarea patrimoniului a fost acordat Companiei de Transport Public Arad pentru efortul de păstrare a patrimoniului liniei de cale ferată electrificată Arad-Podgoria, prima linie de cale ferată electrificată de pe teritoriul actual al României. „Linia funcţionează pe o lungime de 60 de km şi a fost construită pentru a asigura relaţia dintre oraşul Arad şi zona viticolă şi agricolă din estul acestuia”, a declarat Petre Cuvineanu, director tehnic al CTP Arad, cel care a reprezentat compania arădeană la eveniment.

Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru afacerea anului a fost acordat companiei Oradea Transport Local pentru identificarea şi folosirea cu succes a unor surse de finanţare alternative în scopul sprijinirii activităţii de întreţinere a materialului rulant şi construirea unui laborator modern de mecatronică.

Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru activitate industrială a fost acordat companiei Swietelsky pentru reuşitele în domeniul reconstrucţiilor de infrastructură de tramvai şi cale ferată convenţională. Unul din cele mai recente proiecte finalizate cu succes este reconstrucţia liniilor de tramvai din Cluj Napoca, unde compania a participat în consorţiu cu alţi constructori locali şi internaţionali.

2013 Decembrie

25

26

eveniment

Premiul a fost înmânat doamnei Andreea Govor, Software Engineer Technician în cadrul companiei Swietelsky.

Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru păstrarea tradiţiei a fost acordat Asociaţiei pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România pentru efortul depus în ultimii ani pentru reconstrucţia şi repornirea activităţilor pe diverse linii de cale ferată îngustă din România. Cea mai nouă linie ferată îngustă repusă în funcţiune de către asociaţie este pe traseul Abrud-Gura Rosiei-Campeni. Mocăniţa de linie îngustă de la Moldoviţa este singura de acest gen care circulă în regiunea Moldovei. „În acest an am transportat 5000 de persoane pe traseul Moldoviţei. Acum patru ani şi jumătate eram privit ca un cetăţean străin care vinde patrimoniul românesc, oamenii au fost la început mai reticenţi. Fac această activitate din plăcere şi pasiune, însă pot să spun că am depus eforturi mari pentru a continua acest proiect. Este primul moment în care simt că activitatea noastră este răsplătită, faptul că am fost astfel primit şi premiat mă bucură şi mă onorează”, a declarat Georg Hocevar, preşedintele asociaţiei, cel căruia i-a fost înmânat premiul.

Premiul de excelenţă în domeniul feroviar pentru întreaga activitate a fost acordat domnului Ion Stafie pentru activitatea desfăşurată în slujba căii ferate şi introducerii celor mai bune principii şi tehnologii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii feroviare. „ Acesta este un premiu important pentru mine, întrucât mi-am desfăşurat întreaga activitate în domeniul feroviar. Am avut noroc de colaboratori serioşi şi am avut parte de sprijinul colegilor în activitatea depusă. Poate aş fi putut să fac şi mai mult dacă mi-ar fi permis condiţiile economice, sociale sau de altă natură din acele timpuri. Inginerii feroviari români, tehnicienii români sunt capabili de mai mult. Nu putem vorbi de un stat civilizat fără a vorbi de o cale ferată performantă şi trebuie să ne gândim că un stat nu are un viitor fără o industrie şi fără transportul feroviar”, a precizat domnul Ion Stafie

eveniment

2013 Decembrie

27

28

INFO LEGISLATIV Acte legislative apărute în Monitorul Oficial 746 / 2 decembrie 2013 - Ordin pentru aprobarea funcţiilor din siguranţa transporturilor pentru care sunt necesare avize de aptitudine medicală şi/sau psihologică 745 / 2 decembrie 2013 - Ordin pentru aprobarea baremelor de sănătate pentru funcţiile din siguranţa transporturilor şi a modului în care se face dovada îndeplinirii acestor condiţii, precum şi lista afecţiunilor medicale şi contraindicaţiile corespunzătoare baremelor pentru elaborarea avizelor medicale pentru personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor Ordin pentru aprobarea baremelor de sănătate pentru funcţiile din siguranţa transporturilor şi a modului în care se face dovada îndeplinirii acestor condiţii, precum şi lista afecţiunilor medicale şi contraindicaţiile corespunzătoare baremelor pentru elaborarea avizelor medicale pentru personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor

la 27 decembrie 2005, şi la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. privind finanţarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată CurticiSimeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005 Hotărâre pentru aprobarea încetării calităţii de membru a Inspectoratului General al Poliţiei Române, reprezentat de Direcţia Poliţiei Transporturi, la Organizaţia Companiilor Europene de Transport Feroviar şi Autorităţilor Poliţieneşti (COLPOFER) Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Informatică Feroviară“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale de Reparaţii Locomotive „C.F.R. - SCRL Braşov“ - S.A., filiala Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. - Călători“ - S.A.

753 / 4 decembrie 2013 - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Societăţii Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă“ - anul 2013 al Societăţii Comerciale „Intervenţii Feroviare“ S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor S.A. 756 / 4 decembrie 2013 Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind 796 / 17 decembrie 2013 examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 2 pe anul 2013 la Contractul de activitate a Companiei Naţionale în siguranţa transporturilor şi periodicitatea examinării de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. pentru perioada 2012-2015, Ordin pentru aprobarea Normelor privind procedura de aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2012 agreare a unităţilor medicale şi/sau psihologice în vederea examinării personalului din transporturi cu atribuţii în Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe siguranţa transporturilor, precum şi pentru aprobarea anul 2013 al Societăţii Comerciale „Întreţinere Mecanizată“ Normelor privind procedura de control la unităţile medicale - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ şi/sau psihologice agreate să efectueze examinarea S.A. personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor, precum Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe şi persoanele desemnate să efectueze controlul anul 2013 al Societăţii Comerciale „Întreţinere Mecanizată“ - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ 793 / 17 decembrie 2013 Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe S.A. anul 2013 al Societăţii Comerciale „Electrificare CFR“ - S.A., Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. Ordin pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Întreţinere Mecanizată“ anul 2013 al Societăţii Comerciale Întreţinere şi Reparaţii - S.A., filiala Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ Locomotive şi Utilaje „CFR IRLU“ - S.A., filiala Societăţii S.A. Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă“ 813 / 20 decembrie 2013 S.A. Hotărâre privind aprobarea actelor adiţionale nr. 2 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul 792 / 17 decembrie 2013 Hotărâre pentru aprobarea amendamentelor convenite feroviar de călători pentru perioada 2012-2015, aprobate prin scrisorile semnate la Luxemburg la 19 martie 2013 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2012 la Bucureşti la 25 martie 2013 între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, la Contractul de finanţare 835 / 24 decembrie 2013 dintre România şi Banca Europeană de Investiţii privind Hotărâre pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi Proiectul de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg de privatizare pe anul 2014

29

2013 Decembrie