Raport cooperarea ong ro md 2007 2012 by Adriana Zaharia

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova 2007 - 2012

Bucureș Decembrie, 2013

Această cercetare este realizată de Codrat -Alin Teclu pentru Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND). Codrat-Alin Teclu este Research Fellow la Fondul de Cercetare Ș ințiﬁcă FRSFNRS, la Universitatea din Liège (Belgia) în cadrul Departamentului de Socio-Antropologie a Dezvoltării, cu o teză ce analizează poli ca română de cooperare pent ru dezvoltare, și Cercetător Asociat FOND. Toate drepturile asupra acestei publicații aparțin Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare – FOND. Orice reproducere integrală sau parțială, indiferent de mijloacele tehnice u lizate, fără consimțământul scris al FOND, este interzisă.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Ministerului român al Afacerilor Externe, din bugetul de asistență oficială pentru dezvoltare. Opiniile exprimate în acest raport aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția finanțatorului.

Cuprins Abrevieri Introducere Metodologie

4 5 6

Partea întâi Asistența oﬁcială pentru dezvoltare acordată de România: Care este locul Republicii Moldova și al cooperării neguvernamentale 1.1. Asistența română pentru dezvoltare la nivel național: probleme și soluții 1.2. Bugetul AOD al MAE

7 7 7 11

Partea a doua Alte surse de ﬁnanțare pentru proiecte de cooperare între ONG-urile din România și Republica Moldova 2.1. Programul de cooperare europeană transfrontalieră trilaterală România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013 2.2 . Programul european de cooperare regională transfrontalieră în Marea Neagră 2007-2013 2.3 . Instrumente și programe europene 2.4 . Black Sea Trust 2.5. Balkan Trust for Democracy 2.6. Fundația SOROS 2.7. Fondul Comun – The Basket Fund 2.8. Alte programe și fundații

Partea a treia Ecouri de colaborare între ONG-urile din Republica Moldova și din România: 7 recomandări de îmbunătățire a procesului de cooperare 1) Crearea unui mecanism de consultări a ONG-urilor din Republica Moldova cu privire la poli ca AOD des nată Republicii Moldova 2) O strategie AOD clară și publică pentru Republica Moldova 3) Crearea Agenției Române de Dezvoltare (RoAid) 4) Experiența de tranziție 5) Controlul riscului unei abordări prea tehnice pentru ONG-urile din România și alţi actori interesaţi 6) Inves ția în dezvoltarea rurală și economia socială

Concluzii

17 17 19 19 20 20 20 22 23

24 24 24 25 25 27 27

Abrevieri AOD

Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare

CONCORD Confederația Europeană a ONG-urilor pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar FOND

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare

MAE

Ministerul român al Afacerilor Externe

MDRAP

Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice

MECTS

Ministerul Educației, Culturii, Tineretului și Sportului

ONG

Organizaţii Neguvernamentale

PNUD

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

RO AID

Agenţia română de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare

Uniunea Europeană

VNB

Venitul Naţional Brut

4 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

Introducere Acest raport a fost elaborat din necesitatea actorilor români implicați în cooperarea internațională pentru dezvoltare de a cunoaște mai bine relațiile dintre ONG-urile din România și cele din Republica Moldova. Acest studiu nu urmărește să expună de o manieră exhaus vă proiectele realizate prin cooperarea organizațiilor neguvernamentale din cele două state de la (re)nașterea asistenței române pentru dezvoltare în 1 2007 . Un as el de demers exhaus v nu se poate realiza decât după ce terenul este pregă t de o primă etapă în care este propus un cadru comun de analiză a informațiilor dispersate. Acesta va fi un prim obiec v al documentului de față. Principala dificultate nu constă în numărul ridicat de proiecte ce trebuie analizate, ci din cauza faptului că informațiile sunt dispersate și datele publice sunt deseori parțiale sau ambigue. Al doilea obiec v al prezentului raport, încă și mai important, este acela de a iden fica punctele forte și cele slabe ale procesului de cooperare dintre ONG-urile aflate de-o parte și de cealaltă a Prutului. Vom vedea, pentru început, care este locul Republicii Moldova în asistența oficială pentru dezvoltare acordată de România, în special în ceea ce privește ONG-urile. Vom examina apoi alte surse de finanțare posibile pentru proiectele realizate împreună de organizațiile din cele două țări. În cele din urmă, vom vedea care sunt principalele aspecte ce trebuie îmbunătățite cu privire la procesul de cooperare dintre ONG-urile româneș și cele moldoveneș . În prima și a doua parte a lucrării, abordarea pe „surse de finanțare” poate să inducă ci torului senzația unei viziuni fragmentare asupra cooperării neguvernamentale între cele două țări. Totuși, am luat decizia de a prezenta în acest fel din trei mo ve: în primul rând, pentru a derula proiecte ONG-urile caută finanțări și se „coagulează” în jurul acestor surse de finanțări. Este deci relevant să vizualizăm importanța fiecărei surse de finanțare. În al doilea rând, fragmentarea care reiese din această prezentare este exact cea care exist ă pe teren: nici ONG-urile, nici factorii de decizie nu gândesc această cooperare într-un mod coerent și holis c. Însă, faptul că am integrat în același document aceste surse de finanțare, și deci proiectele ONG-urilor aferente, permite ci torului să aibă acces la o viziune de ansamblu asupra situației reale. În al treilea rând, ul ma parte a raportului prezintă recomandări transversale pentru toate sursele de finanțare în ideea unui scop comun: îmbunătățirea cooperării neguvernamentale între România și Republica Moldova atât la nivel can ta v, cât și calita v. Atunci când vom discuta despre așteptările și cri cile aduse de către ONG-uri din Republica Moldova, vom atrage atenția asupra lacunelor cooperării române pentru dezvoltare , atât la nivel guvernamental, cât și la nivel neguvernamental. ONG-urile româneș au tendința de a nu analiza propriile prac ci și de a lăsa deoparte eșecurile din proiectele implementate, arătând doar partea bună a lucrurilor. Experiența tranziției nu poate fi replicată având doar bunăvoință, ci este necesară o analiză aprofundată atât a reușitelor, cât și a neajunsurilor. Acest raport dorește să atragă atenția stakeholderilor asupra necesității de a depăși a tudinea poli cally correct legată de asistența română pentru dezvoltare, care împiedică uneori o analiză în profunzime. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare – FOND este inițiatorul acestui studiu. Acest raport răspunde nevoii iden icate în urma primelor ediții ale Forumului ONG România – Republica Moldova „ÎmprEUnă”, de a avea o mai bună cunoaștere a cooperării între ONG-urile din cele două țări. Dorim să mulțumim tuturor persoanelor care au dat curs cercetării noastre de a realiza interviuri, dar și persoanelor care și-au dedicat din mp pentru a contribui la elaborarea acestui raport. 1

În fapt, termenul de „nou stat donator” este inexact, având în vedere importanța acestei poli ci în perioada comunistă (Development discourse in Romania: from Socialism to EU Membership, OPREA Mirela, 2009, teză de doctorat disponibilă la următoarea adresă : h p://amsdo orato.cib.unibo.it/2228 , consultată la data de: 17.08.2013). Expresia „nou donator european” este, din acest mo v, mai potrivită. Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 5

Metodologie Pentru realizarea acestui studiu au fost strânse datele publice disponibile despre diferitele surse de finanțare analizate în raport (AOD alocată de România, Programul de cooperare transfrontalieră trilaterală europeană România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013 etc.). Au fost realizate 30 de interviuri aprofundate. Aceste interviuri au fost făcute în principal cu ONG-uri moldoveneș , dar și cu ONG-uri româneș și donatori internaționali în regiune, cu Ambasada României la Chișinău, cu ins tuții din Republica Moldova (naționale și internaționale) ce se ocupă de asistența externă dedicată Republicii Moldova (Direcția Generală Coordonarea 2 Poli cilor, Asistenței Externe și Reforma Administrației Publice Centrale , diferiți consilieri ministeriali, PNUD Moldova). Aceste interviuri s-au realizat între 2009 și 2012, având as el o viziune pe termen mediu, desfășurată pe mai mulți ani. În afară de interviurile realizate în 2012, în cadrul proiectului care a finanțat acest raport, am u lizat de asemenea interviuri care le-am făcut pe același subiect (în 2009 și 2010) în cadrul tezei mele de doctorat. În plus, față de aceste documente și interviuri, am par cipat la majoritatea evenimentelor organizate de FOND cu sprijinul MAE între 2010 și 2013 legate de cooperarea ONG-urilor din ambele țări (Forumul ONG România – Republica Moldova „ÎmprEUnă”, Forumul ONG de la Marea Neagră, lansarea Fondul de Mobilitate pentru experți România-Republica Moldova la Chișinău etc.) și la alte evenimente legate de domeniu (Conferința „România și Republica Moldova. Împreună pentru dezvoltare. Rolului Parlamentelor, mass media și lumea academică” în 2010, etc.). Par ciparea la aceste evenimente mi-a permis să compar discursul despre cooperarea neguvernamentala în cadrul unor evenimente oficiale și discuțiile din cadrul interviuriilor, mai informale.

www.ncu.moldova.md, consultat la data de: 10.08.2013.

6 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

PARTEA I Asistența oﬁcială pentru dezvoltare acordată de România: Care este locul Republicii Moldova și al cooperării neguvernamentale?

România a alocat în jur de 587 milioane de euro pentru poli ca sa de cooperare pentru dezvoltare între 2007 și 3 2012 . În ceea ce privește valoarea absolută, România se situează în general pe poziția a treia în rândul statelor donatoare dintre noile state membre UE (UE 12), în urma Poloniei și Republicii Cehe. Totuși, raportat la Venitul Național Brut (VNB), țara se regăsește printre ul mele 3 – 5 state donatoare în funcție de ani, cu o asistență pentru dezvoltare (AOD) ce variază între 0,07 și 0,09% din VNB. Prin urmare, îndeplinirea angajamentului de a aloca 0,33% din VNB asistenței pentru dezvoltare în anul 2015 rămâne încă departe. Interesul nostru în raportul de față este de a vedea care este locul Republicii Moldova – în principal privind cooperarea neguvernamentală – în cadrul asistenței române pentru dezvoltare. Din acest punct de vedere, trebuie făcută o dis ncție clară între asistența română pentru dezvoltare la nivel național și cea ges onată de către Ministerul Afacerilor Externe, ins tuția responsabilă de coordonarea AOD în România.

1.1. Asistența română pentru dezvoltare la nivel național: probleme și soluții Dacă vorbim despre AOD la nivel național (și nu doar bugetul AOD al MAE), rezultatele sunt sub așteptări din punctul de vedere al cooperării neguvernamentale. Locul Republicii Moldova este însă mult mai important. Aceasta este clar prioritară pentru AOD românească, beneficiind, de exemplu, de 12,4% din bugetul anual 2012 (aprox. 61 milioane de RON). Cu toate acestea, mai puțin de un sfert din bugetul anual AOD trece prin canalul bilateral. Actualmente, aproxima v 70% din fondurile AOD merg către Uniunea Europeană. Este adevărat că o parte din proiectele implementate de UE sunt dedicate Republicii Moldova și cu precădere ONG-urilor, însă influența României asupra repar ției și ges onării acestor fonduri este evident mai slabă decât în cazul fondurilor bilaterale, dat fiind cadrul mul lateral, iar ges onarea beneficiilor pentru Romania (în termen de luare a deciziilor legate de prioritățile de dezvoltare, de imagine și de poli că externă) este, de asemenea, mai redusă. Dacă Republica Moldova este clar țară prioritară la nivel bilateral, acest canal bilateral este însă subponderat compara v cu cel mul lateral (UE fiind actorul cel mai prezent în acest context).

După cum este subliniat în toate rapoartele privind asistența română pentru dezvoltare din ul mii șapte ani, guvernul trebuie să-și asume angajamentele și să-și mărească substanțial bugetul AOD as el însă să ajungă la 0,33% din VNB în 2015. De asemenea, este necesară mărirea proporției ajutorului ges onat direct de România. Faptul că fondurile pentru un proiect sau program sunt direcționate către statele beneﬁciare prin intermediul unul canal mul lateral, trilateral, bilateral direct sau indirect este de o importanță secundară, atât

Cifrele legate de asistența română pentru dezvoltare prezentate în acest document provin din patru surse de informare : broșura realizată de Ministerul român al Afacerilor Externe referitoare la ajutorul acordat de România în perioada 2007-2010 (h p://mae.ro/sites/default/files/file/2010/brosura_oda_2007 -2009.pdf); raportul național privind AOD din 2011 (h p://mae.ro/sites/default/files/file/pdf/2012.10.02_raport_na onal_2011.pdf ) și cel din 2012 (h p://www.aod.ro/s re.html?id=104&s re=Raportul%20na%C5%A3ional%20privind%20asisten%C5%A3a%2 0oficial%C4%83%20pe&pageNum_rsS re=0&totalRows_rsS re=65 ), prezentarea realizată de către MAE în cadrul Școlii Române de Dezvoltare 2012; rapoartele anuale privind AOD elaborate de MAE (h p://www.aod.ro/proiecte-finantate.html).

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 7

mp cât urmărește un dublu obiec v esențial: ameliorarea situației populației beneficiare și dezvoltarea la maxim a competențelor româneș în domeniul dezvoltării. După contribuțiile către Uniunea Europeană, bursele acordate de către Ministerul Educației, Culturii, Tineretului și Sportului (MECTS) studenților din statele aflate în curs de dezvoltare reprezintă a doua categorie în termeni de volum, din bugetul AOD. Între 13% și 21% din fondurile anuale sunt alocate acestora. Este important de menționat că partea cea mai mare a acestor burse este des nată studenților din Republica Moldova: 67% în 2011, spre exemplu. Acest procent important explică în mare parte locul ocupat de Republica Moldova ca țară care beneficiază de cea mai mare asistență din partea României. Însă, trebuie reamin t faptul că luarea în calcul a acestor burse drept contribuție AOD este un element contestat de către Confederația Europeană a ONG-urilor pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar (CONCORD) și de numeroase ONG-uri internaționale. În fapt, impactul lor asupra statelor beneficiare poate deveni nega v, precum stă mărturie fenomenul de brain drain. Premierul moldovean Iurie Leancă a propus recent României să 4 regândească dinamica acestor burse , fapt ce indică dificultățile pe care le pune acest ajutor pentru țara „beneficiară”. În plus, un raport din 2012 al Centrului Român de Poli ci Europene - CRPE arată că mai mult de 5 40% din bursierii moldoveni aparent nu termină ciclul de studii , de cele mai multe ori din cauza unui sistem inadaptat. Numeroase rezerve au fost aduse de către comunitatea internațională a ONG-urilor în ceea ce privește impactul acestor burse asupra țărilor beneficiare. Includerea acestora ca AOD este, de asemenea, ches onabilă întrucât nu au un impact concret în termeni de acțiuni de dezvoltare. În cazul românesc, aceste rezerve se coroborează cu rezultatele mixte ale programului de burse pentru studenții moldoveni. Prin urmare, este necesară reformularea cadrului programului de burse pentru studenții moldoveni în par cular, și pentru cei originari din toate statele aflate în curs de dezvoltare, în general. Noul Consiliu Consulta v în domeniul AOD ar trebui să fie un loc privilegiat pentru discuțiile legate de schimbările necesare, iar raportul CRPE menționat anterior poate fi un punct de plecare în acest sens. Pe lângă aceste aspecte legate de bursele oferite studenților moldoveni, este de dorit ca universitățile româneș care organizează mastere în domeniul dezvoltării să formeze un așa numit „Consiliu Universitar pentru Dezvoltarea Internațională”. Un as el de organism ar permite coordonarea eforturilor acestora în materie de învățământ, cercetare și proiecte în domeniul dezvoltării internaționale. În contextul unei lipse de resurse umane competente în acest sector din mediul academic, sinergiile sunt indispensabile pentru ameliorarea nivelului de formare acordat. În interesul studenților este necesar ca universitățile ac ve în domeniu să pornească o veritabilă reflecție asupra inserției viitorilor absolvenți pe piața muncii din domeniul asistenței pentru dezvoltare. Legat de aceste Mastere în Dezvoltare Internațională, este necesară conectarea învățământului cu realitățile pieței de muncă din domeniu. Șase universități româneș propun / au propus un master în domeniul dezvoltării internaționale. Totuși, nu a fost făcută nici o reflecție strategică în legatură cu inserția acestor studenți pe piața muncii din România. De exemplu, un fapt cert este că domeniul asistenței pentru dezvoltare este încă prea redus în România pentru a absorbi măcar jumătate din absolv enții din fiecare an. 4

h p://unimedia.info/s ri/leanca-propune-ca-studen i-basarabeni-sa-invete-in-romania-doar-jumatate-de-an63207.html, consultat la data de 20.08.2013. 5 h p://www.crpe.ro/v2/wp-content/uploads/2012/09/CRPE-Policy-Memo-nr24-Bune-inten i-si-cosmarbirocra c-Paradoxul-burselor-acordate-de-statul-roman-studen lor-moldoveni.pdf, consultat la data de 3.08.2013.

8 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

Ori, această problemă a fost ocolită de-a lungul mpului de către toți actorii implicați, în detrimentul studenților.  O manieră de ameliorare a masterelor ar fi să permită studenților din ul mul an să realizeze un stagiul de mai multe luni într-o țară aflată în curs de dezvoltare, și în mod deosebit, în Republica Moldova. Bursele de stagiu ar putea fi finanțate din bugetul consacrat anual de către MECTS pentru bursele studențeș . O as el de rea locare ar aduce un dublu avantaj fără a avea un cost suplimentar: ar ameliora calitatea masterelor, oferind în același mp actorilor români resurse umane calificate și aflate în contact direct cu realitatea de teren. Un eventual Consiliu Universitar pentru Dezvoltarea Internațională, menționat anterior, ar putea fi responsabil de acordarea acestor burse într-un spirit al pluralismului și neutralității. Studenții ar putea, de exemplu, să-și efectueze stagiul în cadrul ambasadelor române, fapt ce le-ar permite acestora din urmă să dezvolte componenta AOD a diplomației române, având în vedere lipsa de resurse umane din acest domeniu. Înainte de a aborda a treia categorie de A OD din punctul de vedere al volumului, și anume bugetul MAE dedicat asistenței pentru dezvoltare, trebuie să menționăm asistența umanitară acordată de Guvernul României Republicii Moldova în urma secetei din 2007 (în jur de 2 milioane de euro), inundațiilor din 2010 (aproxima v 8 milioane de euro) și secetei din 2012 (aproxima v 0,22 milioane de RON). Deși aceste ajutoare nu vizează sectorul neguvernamental, ONG-urile moldoveneș le percep ca fiind un aspect eminamente pozi v.  Ajutorul umanitar acordat de România Moldovei a fost salutat de fiecare dată de către actorii moldoveni. Totuși, statul român ar trebui, de asemenea, să includă ONG-urile româneș în acțiunile sale umanitare în viitor. Rolul pozi v al intervențiilor organizațiilor neguvernamentale în caz de crize umanitare este recunoscut la nivel internațional. Acest lucru ar contribui la dezvoltarea competențelor naționale în domeniu. Cu atât mai mult cu cât, din 2012 Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare are un grup de lucru ce reunește exper za organizațiilor româneș în domeniu. Trebuie menționat faptul că există programe europene dedicate creșterii capacității actorilor 6 moldoveni de a ges ona crizele umanitare . Actorii români, și în special ONG-urile, ar trebui să susțină eforturile moldoveneș cu scopul de a duce la bun sfârșit acest p de iniția ve. Evocarea celor 8 milioane de euro acordate în 2010 ne îndeamnă să abordăm și problema celor 100 de milioane de euro promise de Președintele român în acel an. Deși acordul a fost creat pentru patru ani, cu excepția acestui ajutor umanitar, nici un alt proiect / program nu a fost încă finalizat în contextul în care 2014 se apropie cu pași repezi. Este adevărat că se vehiculează că suma restantă va fi u lizată pentru finanțarea unor proiecte esențiale de infrastructură (precum gazoductul Iași-Ungheni, aflat acum în execuție) între cele două țări, însă, la bază, problema provine din lipsa de transparență și claritate în ceea ce privește ges onarea acestei sume. Din punctul de vedere al CRPE, care a consacrat un raport relațiilor dintre România și Republica Moldova 7 în 2011 , a fost o eroare strategică ges onarea acestei sume de către Ministerul Dezvoltării Regionale și al 6

Cum este cazul, de exemplu, al programului Preven on, Preparedness and Response to Man-made and Natural Disasters in the ENPI East Region (PPRD East), h p://euroeastcp.eu/en/ , consultat la data de 5.08.2013. 7 h p://www.crpe.ro/v2/wp-content/uploads/2012/09/CRPE-Policy-Memo-nr25-De-la-relansarea-rela ei-laacumularea-restantelor-Raportul-anual-CRPE-privind-rela a-Romania-Republica-Moldova-2011.pdf, consultat la data de 22.08.2013.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 9

Administrației Publice (MDRAP). În fapt, având în vedere noul statut al României ca stat membru donator al UE, această sumă ar fi putut fi ges onată de către MAE din moment ce implică relațiile cu un alt stat. În plus, MAE este responsabil de coordonarea poli cii române de cooperare pentru dezvoltare. Din punctul nostru de vedere, administrarea celor 100 de milioane de euro de către MDRAP poate fi jus ficată, luând în considerare experiența acestui minister în ges onarea de programe europene transfrontaliere. Adevărata problemă provine din prezența mult prea redusă a MAE în tot acest proces și din absența totală a sectorului ONG atât la nivel de consultare, cât și de posibil beneficiar al acestor fonduri. Dacă nu i-a revenit exclusivitatea ges unii, cel puțin MAE ar fi trebuit să fie implicat într-un mod con nuu din două mo ve esențiale: o

În primul rând, MAE cunoaște de câțiva ani deja standardele europene în materie de asistență pentru dezvoltare oferită unei țări în curs de dezvoltare și ar fi putut să asigure mai multă eficacitate și coerență în ges unea fondurilor. În al doilea rând, având în vedere complexitatea relației dintre cele două state și tensiunile din regiune, ar fi fost binevenită o opinie avizată cu privire la maniera de interacțiune cu partenerii moldoveni. Primul aspect ar fi asigurat u lizarea banilor în interesul populației beneficiare. Al doilea ar fi contribuit la o mai bună îndeplinire a obiec velor de poli că externă a României.

În situația actuală, este esențial ca suma promisă să se transforme în proiecte și program e concrete. Proiectele de infrastructură evocate sunt binevenite, însă cooperarea între ONG-uri are trebui să fie, de asemenea, luată în calcul. În orice caz, o mai bună coordonare între MDRAP român și MAE este indispensabilă.  Crearea unui „Fond de Dezvoltare Romania-Republica Moldova” care ar cuprinde suma restantă din 8 aceste 100 de milioane ar fi o soluție bine venită, fie el ges onat în comun de ambele Ministere sau doar de MAE pentru a simplifica proceduriile. Având în vedere decalajul între mediul urban și cel rural din Republica Moldova, susținerea autorităților locale moldoveneș ar putea fi o opțiune interesantă în viitor. De al el, primarul 9 Chișinăului, Dorin Chirtoacă a făcut recent o declarație în acest sens .  Autoritățile române trebuie să fie conș ente că problema celor 100 de milioane de euro depășește cadrul bunei ges uni tehnice, iar impactul asupra imaginii României în Republica Moldova nu este deloc de neglijat. Din acest punct de vedere, a fost resimțită o reală frustrare în rândul sectorului ONG din Chișinău din cauza lipsei de transparență legată de această problemă. Într-o lume globalizată cum este cea în care trăim, deplina reușită a obiec velor de poli că externă a unei țări cu privire la altă țară este legată și de diplomația publică. De aceea, opinia publică moldovenească și percepția sectorului ONG local sunt elemente esențiale pentru România. Din această perspec vă ar trebui privit impactul pe care îl are lipsa de transparență în cazul ges unii celor 100 de mili oane de euro. Și, exact din acest mo v cooperarea între ONG-urile din cele două țări ar trebui să fie prioritară pentru România. 8

Raportul CRPE despre un as el de Fond : h p://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2013/11/Policy-Memo-49CRPE.pdf, consultat la data de 06.12.2013. 9 h p://www.rﬁ.ro/ar col-invitatul-dimine i-42862-dorin-chirtoaca-primarul-chisinaului-rela a-romaniarepublica, consultat la data de 12.08.2013.

10 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

Dacă privim bugetul național AOD, vom vedea că principalele două categorii (contribuție la instrumentele UE și bursele pentru studenți) cons tuie în fiecare an între 80% și 90% din suma totală. Acestea sunt fonduri care nu finanțează propriu-zis proiecte de dezvoltare în cadrul cărora România să își poată dezvolta propriile competențe în domeniu. Și, poate mai important, Republica Moldova este prea puțin prezentă în cadrul acestor finanțări. Acolo unde este prezentă, ajutorul acordat ar trebui regândit, după cum am văzut în cazul burselor. În ceea ce privește cooperarea neguvernamentală, în general, aceasta este aproape inexistentă. Situația este însă mai bună la nivelul bugetului AOD al MAE.

1.2. Bugetul AOD al MAE Partea ges onată direct de către MAE oferă mai multe mo ve de sa sfacție în ceea ce privește Republica Moldova și susținerea sectorului neguvernamental, chiar dacă acest punct trebuie în con nuare îmbunătățit. Bugetul MAE acordat asistenței externe este al treilea ca volum. În perioada 2007 – 2012, acesta a variat între minim 1.800.000 € și maxim 4.700.000 €. Având rolul de coordonator al poli cii româneș în materie de cooperare pentru dezvoltare, este interesant de urmărit locul Republicii Moldova, dar și cel al cooperării neguvernamentale dintre cele două țări în cadrul bugetului MAE. Tabelul 1. Cheltuieli anuale ale MAE (în euro) în domeniul AOD, în special pentru Republica Moldova Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total/Medie

Cheltuieli MAE pentru AOD 4.675.000 1.923.497 1.832.558 3.721.668 2.598.706 2.223.364 16.974.793 (total)

Cheltuieli pentru R. Moldova 996.864 177.350 138.686 1.991.072 780.000 826.800 4.910.772 (total)

Procent din cheltuieli pentru R. Moldova 21,3 % 9,2 % 7,6 % 53,5 % 30 % 37,2 % 26,47 % (medie)

Tabelul 1 ne arată, de la început, că locul acordat Republicii Moldova variază considerabil de la un an la celălalt. În 2007, 996.000 €, deci peste 21% din budget, au fost alocați Moldovei. O scădere dras că a interven it în 2008 și 2009, din mo ve bine cunoscute. 2010 a reprezentat anul cel mai îmbucurător, cu mai mult de 1.991.000 €, echivalentul a 53% din budget. Acesta a fost un semnal clar din partea Bucureș ului pentru susținerea schimbărilor ce au avut loc în Chișinău. Revenim la 30% din buget în 2011 și 37% în 2012, dar rămânând totuși la sume superioare celor din 2008 și 2009.  Patru elemente pot ﬁ îmbunătățite: o

În primul rând, România trebuie să elaboreze un plan strategic pentru acțiunile sale de cooperare pentru dezvoltare către Republica Moldova, planiﬁcare care trebuie elaborată prin consultare atât cu partenerii moldovenii cât și cu societatea civilă din România.

În al doilea rând, asistența acordată Moldovei trebuie să ﬁe mai puțin dependentă de situația poli că de la Chișinău sau de situația economică de la București. Este evident că asistența acordată de statul donator reprezintă și un semnal poli c de sprijin către statul receptor legat de anumite schimbări socio-economice și poli ce din aceasta țară, însa, ar trebui evitate cât mai mult posibil diferențele atât de mari, cum sunt cele dintre 2009 și 2010

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 11

sau dintre 2010 și 2011, deoarece acestea sunt contraproduc ve pentru calitatea ac vităților finanțate. De asemenea, aceste diferențe se reflectă asupra imaginii României ca stat donator responsabil în ochii altor donatori, și, mai mult decât atât, în ochii partenerilor și populației moldoveneș . Din acest mo v, un lucru pozi v ar fi ca România să aibă o planificare strategică pentru țările partenere care să asigure con nuitatea și coerența acțiunilor întreprinse în aceste state. o

În al treilea rând, proiectele finanțate ar trebui să aibă maximul de impact pozi v asupra populației beneficiare și, în același mp, să dezvolte competențele româneș în materie de AOD. Din acest punct de vedere, un lucru excelent este înființarea unei Agenții române de asistență pentru dezvoltare (ROAid) în viitorul apropiat, aflată la nivel de proiect în cadrul MAE. Totuși, este esențial ca această Agenție să poată angaja nu doar diplomați, dar și 10 profesioniș în domeniul dezvoltării pentru a evita o pierdere a memoriei ins tuționale atunci când un diplomat este mutat în cadrul altui serviciu sau când trebuie să plece în misiune. În plus, colaborarea cu Ambasada României la Chișinău trebuie menținută și dezvoltată considerabil.

În al patrulea rând, suportul pentru cooperarea neguvernamentală între cele două țări trebuie să ﬁe mărit considerabil. Prea puține fonduri au fost dedicate acestui obiec v în perioada 2007-2012, după cum arată tabelul de mai jos.

Tabelul 2. Cheltuieli Anuale ale MAE (în euro) în domeniul AOD pentru Republica Moldova, în special în ceea ce privește cooperarea dintre ONG-urile româneș și moldoveneș Anul

Cheltuieli AOD ale MAE pentru Republica Moldova

2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total

996.864 177.350 138.686 1.991.072 780.000 826.800 4.910.772

Cheltuieli pentru cooperarea dintre ONG urile româneș și cele moldoveneș 115.000 0 0 0 50.000 73.880 238.880

Procent din cheltuielile pentru cooperarea între ONG-urile româneș și cele moldoveneș 12 % 0% 0% 0% 6% 8,9 % 4,9 %

După cum se poate vedea din tabelul nr. 2, deși Republica Moldova este principalul stat beneﬁciar de asistență umanitară pentru MAE, cooperarea dintre ONG-urile moldoveneș și cele româneș nu este o prioritate între 2007 și 2012. 2012 este un an crucial, după cum vom vedea în cele ce urmează. Doar 4,9% din aproape 5 milioane de euro dedicate Chișinăului în această perioadă, deci aproxima v 238.880 de euro, au susținut cooperarea între ONG-urile din cele două țări. Analiza celor patru proiecte / programe ﬁnanțate este dezamagitoare. În primul rând, 2 dintre cele 4 acțiuni au fost, de fapt, Forumuri des nate ONG11 urilor din cele două țări. Este vorba despre Forumul ÎmprEUnă, organizat de FOND, cu sprijinul MAE . 10

Experții români în dezvoltare internațională care lucrează în străinătate (ﬁe în ins tuții internaționale, în mediul ONG, business sau academic) și care sunt recunoscuți la nivel internațional sunt un potențial care ar trebui pus în valoare de Statul român, de exemplu în cadrul posibilei viitoare Agenț ii Ro-Aid. 11 Trebuie notat faptul că prima ediție a acestui Forum a avut loc în 2010, dar raportul ﬁnanciar al MAE privind AOD nu îl menționează. Mai mult decât atât, raportul din 2012 menționează acest forum, deși ediția din 2012

12 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

Chiar dacă acest p de acțiuni sunt, evident, de salutat, as el de forumuri riscă să devi nă sterile dacă nu sunt puse la dispoziția ONG-urilor posibilități de finanțare a unor proiecte comune. Pe lângă aceste forumuri, a fost finanțată și o a treia acțiune dedicată cooperării neguvernamentale. Aceasta este legată de un apel pentru depunere de proiecte în cadrul căruia au fost finanțate trei ac vități de dezvoltare. Trebuie menționat că, deși cheltuielile au fost înscrise în contabilitatea MAE din 2007, finanțarea efec vă a avut loc în 2010 pentru susținerea unor proiecte implementate între 2010 și 2011. Acest decalaj reprezintă una dintre principalele dificultăți întâlnite de asistența românească pentru dezvoltare dedicată Moldovei în perioada 2007-2009. În fapt, la data de 1 ianuarie 2007 România a devenit membru UE și stat donator de AOD. În acel moment, sume de bani au fost special prevăzute pentru Chișinău (996.864 €). Angajamentul a fost luat. Dar din 2007 până în 2009, relațiile diploma ce dintre cele două state s -au deteriorat din ce în ce mai mult. În 2009, schimbarea poli că de la nord de Prut favorabilă integrării europene și normalizării relațiilor dintre cele două țări, a s mulat România să susțină Republica Moldova în drumul ei spre calea europeană. As el, constatăm o creștere considerabilă a asistenței româneș pentru dezvoltare dedicată statului partener. În acest cadru , au putut fi finanțate efec v cele 3 proiecte de cooperare dintre ONG-urile moldoveneș și cele româneș . În ceea ce privește proiectele propriu-zise, am realizat întâlniri în scopul cercetării cu unul dintre ONG-urile moldoveneș și unul dintre ONG-urile româneș implicate în 2 dintre cele 3 proiecte. Am primit doar răspunsuri foarte pozi ve din partea acestora. Singurul, dar totodată important punct nega v a fost procesul complex de selectare a proiectelor care urmau să fie finanțate din care a rezultat probleme de comunicare între ONG-urile selectate sau nu. Această problemă de comunicare s-a făcut simțită și în rândul ONG-urilor care nu au fost selecționate și care au dezvoltat un sen ment de neîncredere cu privire la procesul de selecție în sine, punând în discuție transparența și obiec vitatea criteriilor alese. ONG-urile moldoveneș și cele româneș care nu au fost selecționate și cu care ne-am întâlnit au menționat, de asemenea, o oarecare nemulțumire (mai mult sau mai puțin importantă în funcție de organizație) cu privire la implicarea PNUD Moldova în tot procesul, luând în considerare costurile pe care le presupune în detrimentul proiectelor concrete. Apelul pentru depunerea de proiecte a avut ca temă consolidarea democrației și a statului de drept. În cadrul acestuia, propunerile de ac vități inovatoare au fost binevenite. As el, a fost implementat un proiect ce a vizat ameliorarea ges onării manifestațiilor publice de către aut oritățile locale; un altul legat de colaborarea dintre judecători în domeniul jus ției; și, în final, al treilea ce avea ca obiec v îmbunătățirea condițiilor de a vota pentru persoanele nevăzătoare din România și Republica Moldova.  ONG-urile care au par cipat la cele 3 proiecte finanțate sunt mulțumite de par ciparea lor în acest proces.  În plus, impactul proiectelor pare a fi pozi v, după cum a constat un expert independent angajat de 12 PNUD Moldova pentru a evalua ac vitățile . Schimbările au, de asemenea, oarecare sustenabilitate. 13 De exemplu, website-ul dedicat iden ficărilor manifestațiilor publice de la Chișinău încă este folosit , fapt ce reprezintă un punct pozi v.

nu a avut loc din cauza întârzierii transferului fondurilor alocate în acest sens de MAE (în schimb, a fost lansat un Fond de Mobilitate pentru experți România – Republica Moldova). 12 13

Sursă internă comunicată de PNUD la cererea noastră. h p://intruniri.chisinau.md/?tzinfo=-120, consultat la data de 7.07.2013.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 13

Aceste proiecte arată că, chiar și cu un buget redus (puțin peste 43.000 de dolari în medie), pot fi susținute proiecte bune.  Totuși, procesul de selecție ar trebui simplificat sau cel puțin clarificat. De asemenea, comunicarea legată de aceste proiecte finanțate din fonduri româneș ar trebui îmbunătățită.  În 2012 și 2013, MAE a lansat un apel pentru depunerea de proiecte, accesibil ONG-urilor din cele două țări, care însă nu este dedicat exclusiv ONG-urilor și este deschis și altor țări. Această iniția vă pare să se transforme într-un demers anual, fapt ce reprezintă un lucru excelent. În plus, procesul a fost ameliorat în urma apelului din 2010, deși multe aspecte necesită să fie și mai mult îmbunătățite. O evaluare sistema că ar trebui să fie implementată după fiecare apel pentru depunere de proiecte pentru a putea compara ac vitățile cele mai per nente și, as el, orienta viitoarele finanțări . Proiectele cele mai reușite ar trebui promovate de o manieră sistema că prin strategia de comunicare pe care MAE o va adopta curând.  Primul apel pentru depunerea de proiecte a avut loc în 2010, dar a fost contabilizat în 2007. Acest gen de decalaje ar trebui evitate pentru a respecta principiul transparenței.  Dat fiind că susținerea unui proiect pilot are sens doar dacă urmează să îl mul plici/amplifici în caz de succes, dacă MAE susține proiecte pilot, prelungirea finanțării ar trebui trecută în buget în avans pentru a putea susține proiectele care au avut un impact pozi v.

Imaginea României ca stat donator în ochii ONG-urilor româneș , și în special, celor moldoveneș , a suferit puternic din punctul de vedere al con nuității, predic bilității și transparenței, aspecte ce ne-au fost confirmate în urma interviurilor.  Dacă România nu poate oferi fonduri importante, constanța, predic bilitatea și transparența ar trebui să fie cele 3 principii cheie pentru asistența sa pentru dezvoltare. Acest lucru ar trebui să fie urmărit cu cât mai mult în cazul asistenței dedicate Republicii Moldova, având în vedere complexitatea situației locale și importanța imaginii României în Republica Moldova. Guvernul Român ar trebui să realizeze că poli ca sa de cooperare pentru dezvoltare în Republica Moldova și obiec vele sale geopoli ce în regiune sunt strâns legate. Ori, dimensiunea cooperării internaționale este încă subexploatată. Am menționat în paragraful anterior că nu au existat finanțări pentru cooperarea dintre ONG-urile moldoveneș și cele româneș stricto sensu în 2008, 2009 și 2010. Prin stricto sensu înțelegem finanțările dedicat expres celor două țări. Dar există, de asemenea, finanțări MAE care susțin proiectele dintre ONG-urile româneș și cele moldoveneș , fără a fi limitate la aceste zone geografice. Facem aici referință la Forumul ONG 14 de la Marea Neagră care urmărește susținerea colaborării dintre ONG-urile din toate state aflate în regiune. În fapt, MAE a finanțat (parțial) acest eveniment în fiecare an începând cu 2008, cu o sumă totală de 320.051 €.

www.blackseango.org

14 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

Tabelul 3. Cheltuieli (în euro) ale MAE pentru Forumul ONG de la Marea Neagră Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total

Cheltuieli 0 100.000 60.000 50.051 50.000 60.000 320.051

 Finanțarea Forumului ONG de la Marea Neagră trebuie să rămână o prioritate pentru MAE, în special luând în considerare rezultatele foarte bune pe care le-a avut. 41% din ONG-urile par cipante au dezvoltat / inițiat un proiect în urma Forumului, conform lucrării noastre de cercetare „Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră – Primele 4 ediții (2008-2011)”, lansată la Bruxelles, în cadrul unei mese rotunde organizate la Parlamentul European . Lucrarea a fost bine primită de către decidenții poli ci, în special de europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Comisiei de Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. Totuși, finanțările specifice pentru cele două state sunt modul cel mai eficace de a susține relațiile bilaterale dintre populațiile cele două țări. De asemenea, trebuie puse în lumină fondurile u lizate de MAE cu scopul de a susține societatea civilă din Republica Moldova, aproxima v 424.000 € între 2007 și 2012. În cadrul acestei categorii se regăsesc finanțări ale ac vităților ONG-urilor moldoveneș , dar fără ca ONG-urile româneș să fie implicate. Trebuie subliniat faptul că fondurile din 2010, 2011 și 2012 sunt consacrate unui proiect al Consiliului Europei pentru susținerea societății civile din regiunea transnistreană. Tabelul 4. Cheltuieli (în euro) AOD ale MAE strict pentru ONG-urile moldoveneș Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total

Cheltuieli ONG Republica Moldova 140.000 0 0 134.000 80.000 70.000 424.000

Finanțarea societății civile din Republica Moldova trebuie să rămână o prioritate pentru România. Totuși, cooperarea dintre ONG-urile moldoveneș și cele române trebuie să ﬁe mai mult susținută. Interviurile realizate arată că parteneriatele cu organizațiile româneș sunt foarte apreciate, în special datorită facilității oferite de limba comună. În plus, această cooperare contribuie la dezvoltarea unei relații între cele două țări dintr-o perspec vă grassroots. 2012 a reprezentat un an important pentru AOD românească dedicată cooperării neguvernamentrale între cele două țări. În fapt, în 2012 MAE a lansat primul apel pentru depunere de proiecte de o manieră publică și transparentă pentru ONG-uri. Un al doilea apel a fost organizat în 2013, fapt ce conﬁrmă că MAE a început să 15 acorde o importanță reală cooperării neguvernamentale . 15

Anii 2012-2013 par a fi un veritabil pivot din acest punct de vedere: publicarea primului raport național asupra AOD (ce cuprinde cheltuielile tuturor ministerelor implicate în AOD și doar cele ale MAE); adoptarea de noi norme de implementare a finanțărilor; elaborarea unei noi strategii naționale, a unei strategii de comunicare și a unei noi legi; lansarea de programe de finanțare inova ve etc.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 15

Evoluția pozi vă a ul milor doi ani cu privire la susținer ea concretă a MAE pentru cooperarea între organizațiile din cele două țări este de salutat. Totuși, aceasta trebuie în con nuare să crească și să devină un element constant al strategiei MAE. Integrarea Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene se va face cu ajutorul unor acțiuni concrete de asistență. România a realizat deja numeroase proiecte / programe pentru a susține Chișinăul pe acest drum. Ea poate face totuși mai mult prin regândirea poli cii AOD cu scopul de a-i maximiza impactul: există numeroase piste neexploatate pentru a susține Republica Moldova. De exemplu, 16 dimensiunea aid for trade este prea puțin prezentă în cadrul asistenței acordate de România în timp ce independență economică este, totuși, un punct esențial pentru Chișinău, în special pentru a rezista 17 în fața presiunilor de a adera la Uniunea eurasia că . În ceea ce privește ONG-urile, acestea sunt prea puțin prezente, deși rolul lor în procesul de dezvoltare, precum și diplomația publică este recunoscut. O problemă majoră de fond este faptul că poli ca de cooperare pentru dezvoltare rămâne marginală în spațiul public român și pentru ins tuțiile publice. De asemenea, ea este neglijată de clasa poli că națională. Poziția MAE ar trebui să fie întărită în ceea ce privește rolul de coordonator al AOD româneș , atât din punctul de vedere al resurselor umane, cât și din cel al fondurilor disponibile. Consiliul Consulta v AOD, recent creat, va avea ca misiune creșterea implicării diferitelor ins tuții în poli ca de cooperare pentru dezvoltare. Un asemenea efort ar trebui întreprins și pe lângă clasa poli că. Din acest punct de vedere, ONG-urile au un rol important de jucat.  MAE se află în procesul de a elabora o strategie națională de comunicare și conș en zare cu privire la poli ca de cooperare pentru dezvoltare. Acest efort trebuie salutat și încurajat, cu atât mai mult cu cât în formularea strategiei au fost implicate și ONG-uri româneș . Numeroase elemente pozi ve sunt propuse în această strategie care vor contribui, fără nici un dubiu, la ameliorarea situației. În plus, un proces de revizuire a cadrului legisla v și strategic este un curs de desfășurare. Aceste eforturi sunt de apreciat și trebuie con nuate și duse până la capăt. Pentru a finaliza această reformă de sistem, demersurile realizate de MAE și suges ile din partea Federației de ONG-uri pentru Dezvoltare din România trebuie susținute de către clasa poli că. Urmează acum să vedem și celelalte surse de finanțare pentru această cooperare neguvernamentală.

h p://www.ipp.ro/eng/library/IPPTraderela onaODAcountries.pdf, consultat la data de 22.08.2013. Cu privire la acest subiect, a se vedea : h p://vox.publika.md/economie/ce-este-cu-ce-se-maninca-si-cemahmureala-produce-uniunea-euroasia ca-504260.html, consultat la data de 10.08.2013. 17

16 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

PARTEA a-II-a Alte surse de ﬁnanțare pentru proiecte de cooperare între ONG-urile din România și Republica Moldova

Adiţional fondurilor Guvernului român, alte surse de ﬁnanțare sunt disponibile pentru ONG-urile din Republica Moldova și din România care doresc să realizeze proiecte comune. Fiecare instrument merită o analiză detaliată bazată pe un studiu can ta v și calita v al proiectelor ﬁnanţate. Având în vedere limitările acestui raport, propunem o primă abordare înainte de a avea o viziune globală, care va servi pentru cerce tările viitoare.

2.1. Programul de cooperare europeană transfrontalieră trilaterală România - Ucraina 18 Republica Moldova 2007-2008 La primul apel, 35 de proiecte au implicat cel puțin un ONG. Dintre aceste 35 de proiecte, 19 au implicat cel puțin un ONG din România și din Republica Moldova și 5 proiecte au implicat cel puțin un ONG românesc, moldovenesc și ucrainean. Cea mai mare parte a proiectelor care implică ONG-urile au fost rezultatul unui parteneriat între organizațiile din România și din Republica Moldova. Este interesant să vedem mai în detaliu domeniile acoperite de aceste proiecte, în special, înainte de a ne confrunta cu realitatea ideii larg răspândite potrivit căreia proiectele transfrontaliere di n sectorul neguvernamental sunt în mare parte proiecte "mici" de schimb cultural "folclorice". Tabelul 5. Domenii de proiecte ﬁnanțate în cadrul primului apel a programului de cooperare transfrontalieră trilaterală europeană România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013 (proiecte care implică doar ONG-urile din România și din Republica Moldova)

Domenii

Număr de proiecte

Interculturalitate/Cultură

Dezvoltare economică

Servicii sociale

Protecţia copilului

Ges onarea fron erelor și a traﬁcului

Protecţia mediului

Consolidarea capacităţii mass-mediei

Voluntariat

h p://www.crpe.ro/v2/wp-content/uploads/2013/02/Trilaterala-romania-ucraina-ok.pdf, consultat la 23 august 2013.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 17

Constatăm că domeniul " Interculturalitate/ Cultură " este cel mai frecvent. Cu toate acestea, trebuie să precizăm două puncte importante. În primul rând, marea majoritate a acestor proiecte nu implică promovarea ac vităţilor ar s ce și tradiţionale, as el cum s -ar crede, ci coexistența în comunităţi diferite, depășind as el viziunea’’folclorică’’ obișnuită pentru acest p de proiect. În al doilea rând, și cel mai impor tant, majoritatea proiectelor privesc domenii cum ar ﬁ dezvoltarea economică, servicii sociale, protecția copilului și ges onarea fron erelor. În cele din urmă, subliniem că sumele alocate contractelor ce corespund celor 19 proiecte cu ONGurile din România şi Republica Moldova s-au ridicat la 1.375.880 €, o medie de € 137,496 pe proiect. Ideea larg răspândită că proiectele de cooperare transfrontalieră dintre ONG-urile din România și Republica Moldova sunt proiecte "mici" de dezvoltare a obiceiurilor locale este total falsă. Nu numai proiectele aşa numite " culturale " contribuie în realitate la cooperarea între comunități diferite, dar, în plus, majoritatea iniția velor sunt des nate proiectelor de dezvoltare economică, de protecție a copilului etc. În cele din urmă, suma alocată pentru proiectele comune dintre ONG-urile din România și Republica Moldova pentru primul apel (prioritatea 3) este de aproape 6 ori mai mare decât bugetul pe care MAE îl alocă acelorași ONG-uri pe o perioadă de șase ani . 19

În ceea ce privesc îmbunătățirile la acest program, sugerăm ci torilor raportul CRPE asupra subiectului , menționând aici punctele care par a fi cele mai importante : ONG-urile ar trebui să facă lobby pentru a se asigura că 10 % din bugetul total al prog ramului pentru Prioritatea 3 (people to people) este revizuit spre creştere, având în vedere succesul acestei priorităţi în termeni de propuneri depuse. Reducerea intervalului de mp dintre depunerea candidaturilor și începutul proiectelor selectate. Situația riscă să se schimbe în această perioadă și, prin urmare, proiectul ar putea pierde toată sau o parte din relevanța sa. În plus, o as el de întârziere reduce mpul posibil pentru implementarea proiectelor selectate. Este necesară o mai mare implicare a ONG-urilor și a altor părți interesate în elaborarea programului. Este necesară o mai bună comunicare între autoritățile de management. Acestea ar trebui să pună în aplicare, de asemenea, standarde comune. Inves ții mai mari în resursele umane este, de asemenea indispensabilă, în cadrul birourilor filialelor ONG-urilor. Recomandărilor de mai sus, adaugăm în egală măsură alte două elemente: Domeniile de neret şi de consolidarea capacităţii trebuie încurajate având în vedere cererea pe care noi am iden ficat-o pe teren din partea partenerilor moldoveni şi experienţa partenerilor români. Trebuie remarcat că, atunci când vorbim de "consolidarea capacității" , aceasta este o întărire "suficient de ţin tă" și nu una generală. O greşeală de multe ori făcută de ONG-urile din România este de a subes ma sectorul ONG-urilor din R. Moldova. Consolidarea capacităților se face mai degrabă în domenii precum economia socială, însă vom vorbi în a treia parte a raportului despre acest lucru. În cele din urmă, potrivit raportului CRPE, 70 % din repondenți consideră impecabilă colaborarea între partenerii de proiect, în care au fost implicaţi. Cu toate acestea, credem că nu trebuie să generalizăm prea repede această evaluare specifică a relaţiilor din cadrul pro gramului trilateral dintre ONG-urile din România și din Republica Moldova. În interviurile noastre în Republica Moldova în 2009, 2010 și 2012, mai multe ONG-uri din Republica Moldova ne-au exprimat, cu siguranță într-un mod diploma c, o oarecare 19

h p://www.crpe.ro/v2/wp-content/uploads/2013/02/Trilaterala-romania-ucraina-ok.pdf, consultat la 23 august 2013

18 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

îngrijorare cu privire la anumite a tudini ale ONG-urilor din România. Dincolo de comportamentul, uneori arogant, problema reală o reprezintă un sen ment care este cel mai bine rezumat în cuvintele unui reprezentant ONG din Chișinău: "În ﬁecare an, primesc cereri de parteneriate de la ONG-urilor româneș . Le primesc aproape întotdeauna cu câteva zile sau câteva ore înainte de termenul limită pentru depunerea propunerii de proiect! De multe ori nici măcar nu au de-a face cu ac vitățile ONG-ului meu! Dar ei doresc să spun "da", pentru că au nevoie de un partener din Republica Moldova. Dar cu o as el de perioadă scurtă de mp, cum crezi tu că ne putem noi implica? Nu există nici mp pentru a schimba lucruri importante, de a gândi proiectul împreună. Calitat ea proiectului sau ceea ce el poate aduce ONG-ului meu nu este esențială. Ei doresc să câș ge fonduri și pentru asta au nevoie de un partener din Republica Moldova care să facă act de prezenţă. Desigur, nu toate ONG-urile din România funcționează în acest mod și am avut multe parteneriate excelente! Dar sen mentul de a ﬁ folosit pentru a " bifa o ac vitate ", este dezamăgitor." 

ONG-urile româneș ac ve în Republica Moldova, în special FOND, trebuie să se angajeze să elaboreze și să respecte un cod de conduită pentru colaborare cu ONG-urile din țări în curs de dezvoltare, beneficiare de AOD română. Chiar dacă propriul nostru eşan on de ONG-uri este departe de a fi reprezenta v și că , prin urmare, nu trebuie să generalizăm acest aspect nega v, actorii români ar trebui să acorde mai multă atenție la sen mentul ONG-uri din Republica Moldova de a fi folosite pentru a " bifa o ac vitate" .

2.2 . Programul european de cooperare regională transfrontalieră în Marea Neagră 2007-2013

Din cele 12 proiecte selectate după primul apel, 9 au implicat cel puțin un partener român și unul moldovean. Dintre aceste nouă proiecte, trei au implicat cel puțin un ONG din România și din Republica Moldova pentru o sumă totală de € 1,230,571 . Proiectele ﬁnanțate în cadrul programului "Marea Neagră" au, în medie, un buget mai mare decât cele din programul trilateral, lucru care este destul de logic, având în vedere că este zona cea mai mare de acoperire. Deși nu putem trage prea multe concluzii doar din trei proiecte, cu toate acestea, remarcăm că 2 dintre acestea sunt legate de mediul înconjurător, tema c mult mai prezent decât în programul trilateral.

2.3 . Instrumente și programe europene Finanţarea proiectelor între ONG-urile din România și Republica Moldova poate fi realizată prin mai multe instrumente și programe europene. Printre instrumentele geografice, principalul instrument disponibil este Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - European Neighbourdhood and Partnership Instrument, de care depind proiectele transfrontaliere pe care le -am prezentat mai devreme. De asemenea există şi instrumente tema ce, cum ar fi Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului European Instrument for Democracy and Human Rights (EIDHR). Rețineți că, chiar și în cadrul instrumentelor geografice a priori inaccesibile pentru ONG-urile din Republica Moldova și din România (cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare - Development Coopera on Instrument (DCI), care este dedicat Americii La ne, Asia și Asia Centrală, țărilor din Golf și Africii de Sud), există programe tema ce care pot finanța proiecte comune ONG-urilor din ambele țări, precum programul Actori Nonstatali (Non-State Actors).

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 19

O analiză aprofundată cu privire la u lizarea fiecărui dintre aceste instrumente și programe de către ONG-urile din România și Republica Moldova este dincolo de domeniul de aplicare al acestui raport. Cu toate acestea, este esențial pentru a îmbunătăți eficiența proiectelor de colaborare între cele două țări. Un as el de studiu ar permite ONG-urilor și autorităților publice din ambele țări să ș e în ce direcție instrumentele și programele europene ar trebui să evolueze pentru a răspunde priorităților de la Chișinău și Bucureș . În ziua de astăzi, de exemplu, actorii români implicați în dezvoltare nu au o viziune clară, strategică și bazată pe realitatea de pe teren pentru viitoarele direcții care trebuie luate în considerare pentru fondurile europene, as el încât să fie îmbunătățită cooperarea între ONG-urile din Republica Moldova și din România .

2.4 . Black Sea Trust Fondul Black Sea Trust pentru Cooperare Regională (BST) este un program de finanțare al Fondului German Marshall al Statelor Unite pentru regiunea Mării Negre și accesibil pentru ONG-uri. Dacă analizăm cele 423 de proiecte finanțate până în prezen t, se observă că 32 au implicat cel puțin un ONG din Republica Moldova și 25, cel puțin un ONG din România. 6 proiecte au fost între mp efectuate de către ONG-urile din România şi din Republica Moldova pentru un total de 246.607 $. Finanțarea pentru proiectele care implică ONG-urile din România și Republica Moldova este rela v modestă, cu o medie de 41.101 $. ONG-urile pe care le-am intervievat și care au primit fonduri de la BST au fost încă foarte mulțumite de program. Prin urmare, BST ar putea servi drept model pentru finanțarea româna des nată societății civile, în special cu privire la impactul realizat cu finanțare rela v modestă. Dacă ne uităm la domeniile celor 6 proiecte, observăm că predomină iniția vele legate de democra zare (statul de drept, lupta împotriva corupției, par cipare civică etc.), cu 4 proiecte, ceea ce este în concordanță cu obiec vele BST. De asemenea, reținem un proiect dedicat temei de „ajutor pentru comerț” („aid for trade”) sub – reprezentat în AOD românească, după cum am mai menționat deja.

2.5. Balkan Trust for Democracy Balkan Trust for Democracy este un program de ﬁnanțare al Fondului German Mars hall al Statelor Unite pentru regiunea ex nsă a Balcanilor și accesibil pentru ONG-uri. Este adevărat că începând din 2013 aceste fonduri nu mai sunt disponibile pentru organizațiile din România și din Republica Moldova, având în vedere reorientarea către Balcani, în sensul strict al cuvântului. Prin urmare, nu a fost inclus în acest raport. Cu toate acestea, acest fond merită de asemenea o atenție deosebită în viitor, pentru a învăța bunele prac ci din proiectele care au implicat ONG-urile de pe ambele maluri ale Prutului .

2.6.Fundația SOROS Fundația Soros a furnizat, de asemenea, programe de ﬁnanțare pentru ONG-uri din Europa Centrală și de Est prin intermediul proiectului de East-East Beyond Borders. În acest context, un program trilateral România - Republica Moldova - Ucraina a fost efectuat între 2005-2007. În 2005, 9 proiecte (din 11) au implicat cel puțin un ONG din România și din Republica Moldova. În 2006 acesta a fost cazul pentru 16 proiecte (din 20). În 2007, de asemenea, 16 proiecte (din 22) au vizat cooperarea dintre ONG-urile din ambele țări.

În acest raport au fost studiate doar rezultatele primului apel la propuneri de proiecte (’’call of proposals’’)

20 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

Tabelul 6. Domeniile proiectelor ﬁnanțate în cadrul programului trilateral România - Ucraina - Republica Moldova în anul 2007 de către Fundația Soros Domeniul

Numărul de proiecte

Consolidarea capacităţii ONG-urilor

Protecţia copilului

Ges onarea fron erelor și a traﬁcului

Dezvoltare economic şi rurală

Democra zare

Consolidarea capacităţii mass-mediei

Interculturalitate/Cultură

Tineret

În ceea ce privește programul trilateral european România - Ucraina - Republica Moldova, majoritatea proiectelor sunt rezultatul unui parteneriat între ONG-urile din România și din Republica Moldova. Dacă ne interesăm de proiectele tema ce din 2007, remarcăm că pe primele 3 locuri se aﬂă consolidarea capacităților, protecția copilului și ges onarea fron erelor și a traﬁcului, urmate de dezvoltarea economică / rurală și democra zare. 

Din nou, proiectele de cooperare între ONG-urile din România și Republica Moldova sunt departe de a ﬁ limitate la o cooperare doar „tradițională”.

Interviurile pe care le-am realizat au evidențiat două dificultăți cu care ONG-urile s-au confruntat în mpul punerii în aplicare a proiectelor finanțate din cadrul acestui program și care pot tensiona proiectele finanțate de Guvernul român. ONG-urile au subliniat în mod repetat dificultățile procesului de selecție a proiectelor câș gătoare. Metodologia între Fundaţiile Soros din fiecare țară (România, Ucraina și Republica Moldova) este rela v complicată. Acest lucru poate reprezenta un risc şi pentru România ca stat donator. O atenție deosebită trebuie să fie făcută în mod constant la procedura de selecție a cererilor de proiecte lansate de către Ministerul Afacerilor Externe, pentru a evita acest p de problemă între diferitele structuri implicate în procesul de evaluare . ONG-urile intervievate au subliniat de asemenea tendința de a selecta aceleași ONG-uri câș gătoare la apelurile pentru propuneri de proiecte. Acest mod de lucru are un avantaj clar: reduce riscul de deturnare de fonduri prin finanțarea unor ONG-uri care au fost validate deja. În acest sens, donatorul, poate contribui cu toate acestea la vulnerabilizarea sectorului ONG. Din nou, România ar trebui să fie atentă pentru a găsi un echilibru între "inves ții" sigure și necesitatea de a lua riscul în încurajarea unor proiecte inovatoare și consolidarea altor ONG-uri noi.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 21

2.7. Fondul Comun – The Basket Fund

Fondul Comun (BF) este un fond de ﬁnanțare stabilit de către Parteneriatul European pentru Democrație și Fundația Est-Europeană ca urmare a Târgului de Parteneriat European pentru Organizațiile Societății Civile 22 din Republica Moldova ce a avut loc în 2010, la Chișinău . Scopul BF este de a promova proiecte ale ONGurilor din Republica Moldova ce contribuie la construirea drumului european pentru Republicii Moldova, cu un accent par cular pe cooperarea cu organizațiile din țări care au trăit experi ența tranziției spre democrație. BF a fost lansat ca urmare a Târgului de Parteneriat European pentru Organizațiile Societății Civile din R. Moldova, ceea ce a adus consistenţă forumului. Acest p de strategie integrată ar trebui să servească drept model pentru România. 23

8 proiecte au fost finanțate în urma primului apel pentru propuneri de proiecte , fiecare dintre ele implică cel puțin un ONG din Republica Moldova în colaborare cu parteneri din alte țări ale UE. Este interesant de observat faptul că ONG-urile româneș au fost implicate in 4 dintre proiecte, ceea ce plasează România pe 24 primul loc în rândul partenerilor . În ceea ce privesc domeniile celor 4 proiecte, două sunt concentrate pe protecţia mediului, unul pe voluntariat și un altul pe neret. Jumătate din proiectele finanţate se bazează pe un parteneriat între ONG-urile din Republica Moldova și din România, ceea ce face România ţara cea mai mobilizată de organizațiile din Republica Moldova. Dar, în mp ce prezența ONG-urilor din România este majoritară față de alte țări partenere, Guvernul român nu a adus nicio contribuție financiară. Primul apel la fonduri a fost furnizat de Na onal Endowment for Democracy (NED), Ministerul ceh al Afacerilor Externe și Agenția suedeză pentru Dezvoltare și 25 Cooperare Internațională (SIDA) . MAE ar trebui să fie implicat în a contribui financiar la orice viitor apel pentru propuneri de proiecte BF. Acest p de par cipare la fonduri mutuale pentru ONG-urile ar trebui să fie un element strategic pentru România, pe modelul implicării României în sprijinirea instrumentului European Endowment for Democracy. Acest lucru ar avea de fapt un avantaj triplu. - În primul rând, ar crește impactul contribuțiilor financiare rela v mici ale României prin integrarea lor în cadrul unor programe ale unor ONG-uri mai ambițioase. - În al doilea rând, s-ar oferi posibilitatea de a coopera cu alte state membre noi ale UE, în special cu cele cu care există un parteneriat strategic, cum ar fi Polonia. - În al treilea rând, și cel mai important, acest lucru va permite acționarea în domenii / zone dificile dacă România va interveni singură, precum în regiunea transnistreană.

Analizăm în acest raport doar rezultatele primului apel la propuneri de proiecte (’’call of proposals’’) h p://www.epd.eu/projects/moldova/partnership-fair-and-basket-fund, consultat la 19 august 2013. 23 Lista de proiecte disponibile se găseşte la adresa web de mai jos: h p://www.eef.md/index.php?op on=com_content&view=ar cle&id=74%3Agrantsbuske und&ca d=3%3Ap ressreleases&Itemid=7&lang=md, site consultat la 19 august 2013. 24 În plus România, Estonia, Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Italia au fost implicate în proiect 25 Noi donatori sunt implicaţi în al doilea apel la proiecte, dar nu şi România 22

22 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

2.8. Alte programe și fundații Există si alte oportunități de finanțare ce permit colaborarea între ONG-uri din cele doua țări. De cele mai multe ori, aceste surse nu au ca obiec v specific sprijinirea cooperării ne guvernamentale între România și Republica Moldova. Cu toate acestea, organizațiile pot obține finanțare (de multe ori rela v mică) pentru proiecte care implică un partener din cealaltă parte a Prutului. Acesta este de exemplu cazul fundațiilor private (mai mari sau mai mici). Iden ficarea de proiecte comune ale ONG-urilor din ambele țări este în acest context o provocare. O cercetare specifică ar putea fi încă efectuată pentru a iden fica ponderea proiectelor finanțate în acest mod.  Principala concluzie a acestei a doua părţi a raportului este fragmentarea informației cu privire la proiectele de cooperare între ONG-urile din Republica Moldova și din România. Sistema zarea colectării datelor este esențială pentru România. Un observator al ajutorului românesc ar putea fi stabilit în acest scop, prin intermediul unei cooperări între mediul academic și ONG-uri. Ne-am putea întreba care este interesul pentru o anumită colecție de informații dincolo de cunoș nțele academice. Deoarece resursele sunt limitate, de ce am opta pentru un observator de acest gen sau pentru orice altă ac vitate de monitorizare sistema că? Având în vedere fondurile reduse pentru AOD română, o parte importantă a cooperării între ONG-urile din România și cele din Republica Moldova trec prin prin alte canale decât AOD română. Prin urmare, este esențial să existe o imagine de ansamblu asupra parteneriatelor între organizațiile din cele două țări, ceea ce ar duce la o ges onare mai eficientă a fondurilor AOD română. Contribuţia la fondurile multinaționale poate fi o opțiune interesantă așa cum am văzut în cazul Fondului Comun-Basket Fund. Cunoașterea tuturor acestor informații ar putea avea un efect de levier asupra ajutorului ce provine din bugetul românesc.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 23

PARTEA a-III-a Ecouri de colaborare între ONG-urile din Republica Moldova și din România: 7 recomandări de îmbunătățire a procesului de cooperare

Din mo ve de claritate și concizie, ne-am decis pentru a sinte za comentariile adunate în mpul interviurilor noastre sub formă de recomandări, în 6 puncte.

1) Crearea unui mecanism de consultări a ONG-urilor din Republica Moldova cu privire la poli ca AOD des nată Republicii Moldova Un element frecvent menționat de către ONG-uri din Republica Moldova este necesitatea de a le implica în procesul de elaborare a poli cii româneș a AOD cu privire la Republica Moldova. Este adevărat că ambasadorul român la Chișinău organizează în prezent întâlniri periodice p entru discuții cu alţi Ambasadori, întâlniri la care sunt invitaţi de asemenea şi reprezentanţi ai ONG-urilor. În mod similar, partenerii din Republica Moldova sunt invitați, de mai multe ediții la Şcoala Română de Dezvoltare din România (Romanian Development Camp). Discuții au de asemenea loc la evenimentele organizate de FOND, precum Forumul ONG de la Marea Negră, sprijnit de MAE. Cu toate acestea, aceste contacte sunt izolate și nu formează un întreg coerent. Este necesară consultarea sistema că a unei game suﬁcient de reprezenta ve de ONG-uri din Republica Moldova. Forumul ONG România – Republica Moldova ar putea deveni acest for de consultare dacă ar deveni un eveniment constant și dacă concluziile elaborate în cadrul întâ lnirilor ar avea un real impact asupra guvernanților din ambele țării.

2) O strategie AOD clară și publică pentru Republica Moldova Potrivit ONG-urilor din Republica Moldova intervievate, iniția vele de dezvoltare susținute de România în Republica Moldova s-ar putea bucura de mai multă vizibilitate și predic bilitate, totuși în ul ma perioadă s-a înregistrat un progres în acest sens.  Este nevoie de o strategie AOD a Guvernului român pentru Republica Moldova cu scopul de a crește eficiența ajutorului, pentru a asigura coerența iniția velor și vizibilitatea acestora în faţa actorilor români, moldoveni și internaționali. Pentru a realiza acest lucru, aceasta ar trebui să fie facută evident publică. În cele din urmă, după cum se menționează în paragraful de mai sus, această strategie ar trebui să includă consultarea ONG-uri din Republica Moldova și România. O altă problemă ridicată de către ONG-urile locale privește diferența dintre declarațiile publice cu privire la un posibil ajutor românesc și acţiunile care ar trebui să urmeze, dar întârzie să fie realizate. În plus, atunci când se iau măsuri, ele sunt lipsite de transparență. Guvernul român ar trebui să înțeleagă că pentru România, în contextul Republicii Moldova, declaraţiile care nu sunt urmate de acțiuni au un impact mult mai nega v decât tăcerea. Având în vedere acest context, transparența depășește cu mult aspectul unic "de bune prac ci de dezvoltare" și poate avea un impact nega v asupra obiec vu lui UE pentru Republica Moldova. Trebuie evitat orice poate fi folosit pentru a destabiliza calea europeană a Chișinăului.

24 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

Privind strategia AOD română pentru Republica Moldova, o altă provocare stă în Parlamentul român. Este apa a clasei poli ce româneș cu privire la AOD, ce explică, în principal, lipsa de inves ții în domeniu. Cu toate acestea, nu ar trebui să tragem concluzia că această apa e este datorată exclusiv dezinteresului în ceea ce privește subiectul. În 2006, de exemplu, un parlamentar a dorit să lanseze o dezbatere cu pr ivire la Strategia Națională a României care trebuia adoptată înainte de a fi în conformitate cu acquis-ul comunitar. Dar foarte repede acestui parlamentar i-a fost semnalat faptul că textul a primit deja acordul de la Bruxelles și că, prin urmare, nu mai era loc pentru modificări substanțiale. Factorul "obligații europene" pare, de asemenea, a fi jucat un rol în dificultățile de a ancora AOD din România.

3) Crearea Agenției Române de Dezvoltare (RoAid) ONG-urile din Republica Moldova și România au subliniat în repetate rânduri necesitatea înființării unei Agenții Române de Dezvoltare. Crearea Agenției (RoAid) se află momentan la nivel de proiect în cadrul MAE. Crearea unei Agenții Române pentru Dezvoltare este un pas esențial pentru ca eforturile române pentru integrarea europeană a Republicii Moldova să capete coerență, viziune, iar impactul lor să fie maximizat. Coordonarea între Agenția și Ambasada română va fi unul dinte elementele cheie pentru a vedea nașterea mai multor proiecte de dezvoltare relevante și eficiente susținute de România în Republica Moldova.

4) Experiența de tranziție Potrivit ONG-urilor din România, valoarea adăugată a prezenței lor în Republica Moldova vine din experiența proprie de tranziție și transferul de bune prac ci pe care le pot oferi colegilor lor din Republica Moldova. Statul român, precum și toți actorii europeni care asigură asistenţă oficială pentru dezvoltare sunt de acord asupra acestui punct, mai mult ONG-urile din Republica Moldova spun că doresc să beneficieze de această exper ză. Este evident că există această exper ză și transferul acesteia trebuie să fie sprijinit. Multe poveș de succes 26 sunt, de asemenea, în curs de desfășurare . Cu toate acestea, această paradigmă a experienţei de tranziție ridică trei probleme care trebuie rezolvate pentru a putea intr -adevăr capitaliza pe această experiență a tranziției. În primul rând, nu există încă în România, un studiu aprofundat cu privire la experiența de tran ziție care să facă 27 referire la actorii locali. PNUD România a produs un raport în 2009 , dar nu a fost mobilizat/susţinut de către alți actori. În mod similar, European Transi on Compendium – Compediumul european pentru tranziţie28 reprezintă un instrument potențial u l, dar care rămâne prea general și de asemenea, nu a fost integrat de actorii români.   Ar trebui să fie efectuată o adevarată muncă de colectare de bune prac ci acumulate în perioada de tranziție. Dacă această cercetare se realizează în câteva săptămâni, ca majoritatea rapoartelor comandate, se va păstra un nivel de generalitate care nu va oferi metodologii/tehnici concrete. De exemplu, ONG-urile din România ar putea ajuta ONG-urile din Republica Moldova în a răspunde 29 cerințelor tot mai mari ale donatorilor o dată cu evoluţia sectorului ONG din Republica Moldova . 26

Subliniem, de exemplu, eforturile în materie de luptă an – corupţie (h p://www.crpe.ro/v2/wpcontent/uploads/2013/07/Policy-MEMO-CRPE-APE-ANI-Romania-CNI-Republica-Moldova-Construc a-uneiins tu i-de-integritate.pdf, site consultat la 11 august 2013). 27 h p://www.aod.ro/resurse/Raport%20Avantaje%20Compara ve.pdf , site consultat la 13 august 2013. 28 www.eutransi on.eu, consultat la 13 august 2013. 29 Spre exemplu, din ce în ce mai mulţi donatori care ac vează în acţiuni de prevenire HIV/SIDA în Republica Moldova au decis să ﬁnanţeze cu prioritate, chiar exclusivitate, doar ONG-urile care au stabilită o strategie.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 25

ONG-urile din România ar trebui să facă un efort deosebit pentru a sinte za această experiență . A ngem aici problema ca memoriei ins tuționale, care reprezintă un punct deﬁcitar în sectorul neguvernamental românesc. ONG-urile cri că de multe ori guvernul cu privire la acest punct, dar atât de fapt, amândouă en tăţile ar trebui să-și consolideze eforturile în acest domeniu. În al doilea rând, experiența de tranziție nu se rezumă doar la bunele prac ci, ci aduce în discuţie de asemenea şi eșecurile. Pentru o iniția vă de succes, cât de multe ac vități nu au reușit în mod corespunzător? Există un tabu real al eșecului în România, atât în rândul actorilor guvernamentali, cât și printre ONG-uri.



 Dificultățile întâmpinate pe parcursul perioadei de tranziție ar trebui să fie în centrul experienței de tranziție. ONG-urile din România au experimentat, de exemplu, poziția beneficiarului de ajutor internaţional, iar acum sunt în rolul de creator de ajutor și donator în acelaşi mp. Prin urmare, acestea au o experiență unică cu tot cu constrângerile de multe ori contradictorii, pe care trebuie să le ges oneze o organizație care primește finanțare AOD. De exemplu, un ONG din Republica Moldova care beneficiază de AOD trebuie să ges oneze unele diferențe între (a) prioritățile finanțatorilor (dacă ele vor să primească fonduri), (b) nevoile de pe teren (dacă ele vor să aibă un impact), (c) obiec vele de dezvoltare organiza țională ale organizației (dacă vor să crească). Aceste trei dimensiuni sunt adesea în contradicție. Cu toate acestea, proiectele pe care le propun ONG-urile din România (ONG-uri care încă resimt aceste decalaje) iau în considerare destul de puțin această experiență. Acum în poziția de partener dintr-o țară donatoare de AOD, ONG-urile din România nu par să fie conștiente că ele reproduc de fapt un sistem de AOD cu care nu erau de acord atunci când primeau această asistență.  O reflecție veritabilă asupra actorilor români, inclusiv ONG-urile, despre deziluzia perioadei de tranziție, ar reprezenta o șansă de a aduce o valoare adăugată reală în sistemul de asistență pentru dezvoltare și nu s-ar reduce "doar " la câteva finanțări în plus. Acest lucru ar putea reprezenta o veritabilă iden tate românească pe "piața de ajutor". Acest lucru 30 nu înseamnă că actorii români vor schimba lumea dezvoltării sau se va vinde "geniul românesc" prin căutarea unei originalităţi cu orice preț. Provocarea este ca organizațiile româneș să nu repete în Republica Moldova și în altă parte, aceleași greșeli pe care ONG-urile și donatorii străini le-au făcut atunci când au ajuns în România.

Pentru a face acest lucru, actorii români ar trebui să îndrăznească să pună la îndoială limba de lemn, prezentă în general în domeniul dezvoltării și care reprezintă un risc pentru așa numita « experiență a tranziției ». Acest lucru reprezintă un efect al conceptelor și formulelor care sunt golite în mod progresiv de semniﬁcația lor. Actorii români, inclusiv ONG-urile, ar trebui să retragă din circuit limba de lemn care este din ce în ce mai prezentă în viața lor de zi cu zi şi care induce un mime sm la nive internațional. Acest mime sm riscă să producă problema formelor fără fond, având în vedere resursele limitate disponibile pentru a reproduce acestă ordine. Evitarea limbii de lemn nu exclude limbajul diploma c. Acesta din urmă, spre deosebire de primul, pune forma în serviciul fondului. Oricum, acesta este necesar în intervenţile unor contexte delicate, ca de exemplu regiunea transnistreană.

Schimbări structurale nu vor ﬁ posibile decât dacă noile state membre ale UE, sau cel puţin ONG-urile lor, vor avea o voce comună

26 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

5) Controlul riscului unei abordări prea tehnice pentru ONG-urile din România și alţi actori interesaţi Există un alt risc pentru ONG-urile din România: un fel de tehnicizare prea rapidă înainte să fie corelată cu uitarea dimensiunii poli ce. Noi nu trebuie să uităm că domeniul cooperarea pentru dezvoltare modernă a României a început ca răspuns la o obligaţie: a trebuit să fie respectat acquis-ul comunitar. Riscul actual este oarecum similar, din păcate, cu cel de la la sfârșitul perioadei comuniste: ca urmare a fluxului de AOD în România, societatea civilă s-a profesionalizat treptat, ceea ce a dus la apariția unor ONG-uri competente care să îndeplinească cerințele manageriale ale donatorilor internaționali relevanți. Dar acest lucru, a dus la crearea unei societăţi civile rela v detașată de populație, după cum reiese din nivelul de încredere redus față de ONGuri. ONG-urile din România ac ve în AOD sunt suscep bile la același paradox: competente și eligibile standardelor internaționale, dar detaşate de populația română. O reflecție ni se pare necesară asupra ONG-urilor româneş ac ve în domeniul dezvoltării cu privire la riscul "tehnocra c’’, înainte de a reprezenta ceea ce ar trebui să fie: o emanație a societății civile româneș .

6) Inves ția în dezvoltarea rurală și economia socială Conform ONG-urilor moldovene intervievate și analiza rapoartelor privind dezvoltarea Republicii Moldova, putem concluziona acest raport, subliniind două domenii care merită o atenție mai mare în domeniul ajutorului românesc. Decalajul dintre dezvoltarea rurală și urbană este o problemă persistentă în Republica Moldova. Acordarea unei importanțe mai mari sprijinirii ONG-urilor din mediul rural din Republica Moldova poate fi o modalitate deosebit de eficientă pentru a sprijini dezvoltarea Republicii Moldova, având în vedere că aceste dificultăți au fost experimentat și încă se regăsesc în România. În cele din urmă, sectorul economiei sociale este încă subes mat si cu inves ţii reduse în AOD-ul românesc, în mp ce ONG-urile din România au dobândit o anumită exper ză în domeniu, în special de la aderarea la UE. Implementarea standardelor europene în domeniul economiei sociale ar fi un mare ajutor pentru ONG-urile din Republica Moldova având în vedere parcursul pro - european. Acest lucru alături de sustenabilitatea financiară a acestor organizații este un element care trebuie să fie îmbunătățită în anii următori.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 27

Concluzii

Între 2012 și 2013, schimbările mult așteptate în perioada 2007-2011 au început în cele din urmă să se concre zeze. MAE a inițiat o reformă a sistemului de asistență pentru dezvoltare, cu ajutorul societății civile. O nouă lege ce privește AOD și o nouă Strategie națională în domeniu sunt actualmente în discuție. A fost lansat un apel anual pentru depunere de proiecte, precum și noi iniția ve inova ve (Fondul de Mobilitat e pentru experții din sectorul ONG din România și Republica Moldova etc). În final, a fost ameliorată transparența odată cu publicarea anuală a rapoartelor naționale AOD în 2011 și 2012. Totuși, cooperarea neguvernamentală rămâne un domeniu care nu este încă suficient sprijinit prin AOD acordată de România, în contextul în care aceasta reprezintă un pilon esențial pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. As el, din cei peste 4,9 milioane de euro pe care MAE le-a consacrat ca AOD pentru Republica Moldova între 2007 și 2012, doar 238.880 (adică 4,9%) au fost dedicate în mod specific cooperării între ONG-urile româneș și cele moldoveneș . Mai mult decât atât, aproape jumătate din această sumă a fost, de fapt, alocată pentru organizarea primelor două ediții ale Forumului ONG România – Republica Moldova. Deși susținerea MAE pentru aceste forumuri – precum și cei 320.000 de euro acordați pentru primele 6 ediții ale Forumului ONG de la Marea Neagră – este necesară, ea nu poate înlocui finanțarea proiectelor concrete de dezvoltare. Din acest punct de vedere, salutăm apelul pentru depunerea de proiecte organizat în 2012 și 2013. Totuși, faptul că nu există o linie de finanțare dedicată ONG-urilor din cele două țări diminuează impactul pe care l-ar putea avea cooperarea neguvernamentală dintre cele două state. Bugetul limitat explică parțial de ce o as el de linie dedicată ONG-urilor nu a fost creată. Însă fondurile disponibile pentru cooperarea neguvernamentală trebuie mărite măcar pentru a contribui la co-finanțarea proiectelor câș gate de ONG-urile române la Comisia Europeană. Confruntate cu fondurile modeste AOD disponibile cooperării ONG România – Republica Moldova, ONG-urile din cele două state au recurs la alte surse de finanțare. As el, cele 19 proiecte ce implică ONG-uri româneș și moldoveneș din cadrul primului apel al Programului de Cooperare Transfront alieră Trilaterială România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, au primit finanțare în valoare de peste 1.300.000 de euro. În plus, proiectele din cele două țări au primit mai mult de 1.200.000 de euro în cadrul primului apel al Programului de Cooperare Transfrontali eră de la Marea Neagră 2007-2013. Fără a lua în calcul alte surse de finanțare (precum Black Sea Trust for regional coopera on, Balkan Trust for Democracy, Programul East -East al Fundației Soros sau Fondul comun Basket Fund, prezentate în acest raport), ne dăm seama că ONG-urile din cele două state care doresc să colaboreze nu iden fică asistența oficială pentru dezvoltare acordată de România ca o sursă prioritară de finanțare. Problema nu provine doar din cauza resurselor reduse disponibile, dar mai ales din cauza lipsei de predic bilitate a fondurilor româneș . În ceea ce privește diferitele fonduri, este esențial ca România să realizeze un studiu aprofundat al mecanismelor și impactul acestora asupra cooperării între ONG-urile româneș și moldoveneș . În mod evident, nu este realist ca fondurile româneș să devină mai consecvente decât cele ale tuturor celorlalți donatori. Dar, este în interesul României să aibă o situație cât mai clară a surselor de finațare la care acced ONG-urile din cele două țări pentru a înțelege mai bine cum își poate organiza asistența pentru dezvoltare cu scopul de a produce o valoare adăugată în combinație cu celelalte resurse.  Prin urmare, recomandăm crearea unui fel de Observator al asistenței româneș pentru dezvoltare care ar permite furnizarea de date actualizate în mod consta nt decidenților români asupra asistenței

28 | Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova

acordate de către România (dar și de către ceilalți donatori) Republicii Moldova cu scopul de a maximiza resursele pe care aceasta le poate inves pentru integrarea europeană a Chișinăului, în mod special în domeniul neguvernamental. De asemenea, recomandăm o coordonare a României cu alte state donatoare precum Polonia, cu care aceasta a semnat un parteneriat strategic. Crearea de fonduri comune între România și alte state donatoare pentru ﬁnanțarea ONG-urilor este o idee foarte interesantă. În urma interviurilor realizate cu ONG-uri și alte părți interesate în Republica Moldova, vom insista asupra 6 schimbări ce trebuie aduse asistenței oﬁciale pentru dezvoltare româneș cu scopul măririi impactului acesteia asupra cooperării neguvernamentale.



Formularea și implementarea unei strategii româneș specifice cu privire la asistența pentru dezvoltare acordată Republicii Moldova. Această strategie trebuie să fie publică și trebuie să fie produsul unei consultări cu partenerii moldoveni și cu societatea civilă românească. Crearea unui mecanism permanent de consultare a ONG-urilor moldoveneș pentru a contribui la și de a monitoriza o as el de Strategie. Forumul ONG România – Republica Moldova ar putea cons tui o as el de pla ormă.

 Crearea unei Agenții române pentru dezvoltare (RoAid). Toate rapoartele privitoare la asistența românească pentru dezvoltare începând cu 2007 subliniază nevoia unei as el de agenții care ar permite AOD româneș să depășească stadiul bunelor intenții și României să devină un donator respectat și de încredere în Republica Moldova. 

Analiza temeinică a experienței de tranziție. Această experiență reprezintă pentru România, și în special pentru ONG-uri, o perioadă atât cu succese, cât și cu eșecuri. În primul rând, este necesar ca actorii români să iden fice domeniile prioritare unde au întâlnit un succes în reformele din România și care ar putea în prezent să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, în special în sectorul neguvernamental. Această iden ficare este indispensabilă pentru a defini imaginea pe care România dorește să o aibă în calitate de nou stat donator european. De asemenea, este important să se țină cont și de eșecurile tranziției și ale sistemului de asistență pentru dezvoltare în general pentru a evita ca România să reproducă aceleași greșeli ca donatorii „tradiționali”. Din acest punct de vedere, este indispensabil să ieșim din limbajul de lemn și să încercăm să ținem cont de aceste eșecuri. Actualmente, atât statul român, cât și ONG-urile româneș nu au definit clar domeniile cheie de succes pe care să le transmită prin poli ca de AOD. De asemenea, nu au ținut cont nici de eșecurile asistenței pe care au primit-o de-a lungul perioadei de tranziție cu sopul de a nu reproduce aceleași erori acum când se află în poziția de donator.  Controlarea riscului unei abordări prea tehnice a asistenței pentru ONG-uri și alți actori români și evitarea unei inves ții scăzute în legatura cu cetățenii. Faptul că România a devenit donator european în 2007 comportă un risc important: tendința actorilor români de a se concentra pe îmbunătățirea competențelor tehnice ale României în acordarea de AOD (respectarea standardelor internaționale, integrarea României în paradigmele dominante ale asistenței pentru dezvoltare, volumul asistenței pentru dezvoltare etc) și de a defavoriza (fără a-și da seama) legătura cu populația românească și nevoia de a legi ma această nouă poli că AOD în ochii cetățenilor. ONG-urile ar trebui să stabilească o strategie comună de dialog cu cetățenii și MAE ar trebui să co-finanțeze proiectele de educație pentru dezvoltare pe care ONG-urile le câș gă la Comisia Europeană.

 Inves rea în dezvoltarea rurală și a economiei sociale, două sectoare încă puțin exploatate de asistența românească pentru dezvoltare, întrucât acestea sunt domenii în care ajutorul român ar putea avea un impact și o vizibilitate importantă.

Cooperarea între ONG-urile din România și Republica Moldova | 29

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare - FOND Calea 13 Septembrie, Nr. 85, Bl. 77C, Ap. 74, sector 5, Bucureș , România Telefon: 0734 325 662 E-mail: oﬃce@fondromania.org www.fondromania.org www.blackseango.org www.ﬁicetaneanglobal.wordpress.com