Page 1

BlackSea NGOForum

IMPACTUL FORUMULUI ONG DE LA MAREA NEAGRĂ După primele 4 ediții, 2008-2011

www.blackseango.org www.fondromania.org


Acest raport este realizat de Codrat – Alin Teclu Research Fellow la Fondul Național pentru Cercetare Ș ințifică din Belgia (FRS-FNRS) Universitatea din Liège Serviciul de Socio-Antropologie a Dezvoltării Toate drepturile asupra acestei publicații aparțin Federației ONG pentru Dezvoltare – FOND. Orice reproducere integrală sau parțială, indiferent de mijloacele tehnice u lizate, fără consimțământul scris al FOND, este interzisă.

BlackSea NGOForum

Acest raport a fost realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe. Opiniile exprimate în acest raport aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorului.

Bucureș , 2013


CUPRINS

Acronime

4

Lista tabelelor şi graficelor

5

Între percepţie şi rezultate. Care este impactul Forumului ONG de la Marea Neagră?

6

Metodologie

7

Capitolul 1. O privire de ansamblu asupra par cipării la primele 4 ediţii

8

Capitolul 2. Interviuri. O prezentare a numeroaselor puncte pozi ve, dar şi un sen ment de stagnare 2.1. Evaluare Generală

10 10

2.1.1. Prezentarea BSF de către par cipanți

10

2.1.2. Punctele forte ale Forumului

11

2.1.3. Elementele ce pot fi îmbunătăţite

12

2.1.4. Aşteptările repondenţilor înainte de a par cipa la eveniment

13

2.1.5. Organizarea şi formatul Forumului

13

2.1.6. Îşi doresc par cipanţii prezenţa altor stakeholderi la Forum?

14

2.1.7. Îşi doresc par cipanţii ca alte regiuni să fie prezente la Forum?

14

2.1.8. Ce p de follow-up poate fi implementat între două ediţii?

14

2.1.9. Evoluţia ediţiilor

15

2.2. Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră

16

2.2.1. Câte proiecte concrete au fost implementate?

16

2.2.2. Impactul asupra networking-ului dintre ONG-uri şi donatorii din regiune

16

2.2.3. Impactul asupra networking-ului dintre ONG-urile din aceeaşi ţară cu persoana intervievată 16 2.2.4. Impactul asupra ac vităţii curente (bune prac ci, etc)

16

2.2.5. Impactul asupra percepţiei şi a cunoaşterii regiunii

17

2.3. Forumul ONG de la Marea Neagră şi Forumul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Es c

17

Capitolul 3. Sondajul on-line. Dincolo de percepţie, un impact pozi v şi clar

18

3.1. Scurtă descriere a ONG-urilor care au răspuns interviurilor

18

3.2. Formatul Forumului

19

3.3. Impactul BSF

21

3.4. Dificultăţile întâlnite în cooperarea regională

24

Concluzii - Forumul ONG de la Marea Neagră

26


ACRONIME

AOD – Asistență Oficială pentru Dezvoltare BSF – Forumul ONG de la Marea Neagră BST – Black Sea Trust for Regional Coopera on EaP – Parteneriatul Es c FOND – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare MAE – Ministerul Afacerilor Externe ONG – Organizații Neguvernamentale UE – Uniunea Europeană

4

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


LISTA TABELELOR ȘI GRAFICELOR

Tabel 1 Repar ția repondenților la sondajul on-line în funcție de edițiile Forumului ONG de la Marea Neagră Tabel 2. Repar ția repondenților la sondajul on-line în funcție de țările reprezentate Tabel 3. Numărul ONG-urilor par cipante la fiecare ediție a Forumului ONG de la Marea Neagră Tabel 4. Repar ția ONG-urilor în funcție de țările din regiunea Mării Negre Tabel 5. Pentru fiecare ediție, numărul de ONG-uri par cipante pentru prima oară și numărul de ONG-uri care au par cipat la cel puțin o ediție Tabel 6. Bugetul 2012 în USD ($) pentru ONG-urile par cipante Tabel 7. Numărul de angajați permanenți (Full me Equivalent Employee) în 2012 pentru ONG-urile par cipante Tabel 8. Numărul voluntarilor în 2012 pentru ONG-urile par cipante Tabel 9. Relevanța sesiunilor plenare Tabel 10. Relevanța atelierelor Tabel 11. Relevanța open space-ului Tabel 12. Relevanța vizitelor de teren Tabel 13. Preferințele între atelierele tema ce și cele trans-sectoriale Tabel 14. Numărul proiectelor bilaterale Tabel 15. Numărul proiectelor regionale Tabel 16. Frecvența comunicării între par cipanți după Forumul ONG de la Marea Neagră Tabel 17. Frecvența cu care repondenții au consultat paginile web ce aparțin altor ONG-uri par cipante la Forum Tabel 18. Impactul asupra cunoașterii regiunii Mării Negre Tabel 19. Impactul asupra sen mentului de apartenență la regiunea Mării Negre Tabel 20. U lizarea de către par cipanți a informațiilor din cadrul Forumului Tabel 21. Principalele dificultăți întâmpinate de către par cipanți în cooperarea regională Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

5


ÎNTRE PERCEPȚIE ȘI REZULTATE. CARE ESTE IMPACTUL FORUMULUI ONG DE LA MAREA NEAGRĂ?

Acest studiu calita v și can ta v are un dublu scop. Primul își propune să cunoască mai bine organizațiile par cipante la primele 4 ediții ale Forumului, atât în termeni de capacitate (buget, număr de angajați permanenți, etc), dar și priorități/dificultăți care au putut fi întâlnite în momentul implementării proiectelor de cooperare regională. În al doilea rând, organizatorii au simțit nevoia de a elabora un bilanț cu reușitele şi provocările Forumului, acordând atenție impactului acestui eveniment anual asupra ONG-urilor din regiunea Mării Negre, pentru a con nua procesul 1 de îmbunătățire al Forumului ONG de la Marea Neagră (BSF) . Totodată, prezintă rezultatele pozi ve, precum și punctele care trebuie să fie îmbunătățite. Regiunea Mării Negre este una dintre ariile geopoli ce cele mai complexe din lume. O evaluare obiec vă reprezintă o șansă de a îmbunătăți un eveniment care a contribuit deja la dezvoltarea regiunii și care poate să facă acest lucru mult mai bine în viitor. Sperăm că acest raport va fi ci t de toate părțile implicate direct sau indirect în cooperarea regională și că fiecare va analiza modul în care poate contribui la îmbunătățirea Forumului. Forumul ONG de la Marea Neagră a fost lansat în 2008 de către Federa a Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare – FOND2, în colaborare cu organizaţiile din regiunea ex nsă a Mării Negre, cu sprijinul financiar al Ministerului român al Afacerilor Externe, Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi al Black Sea Trust for Regional Coopera on. Obiec vul comun pentru regiunea Mării Negre este ca aceasta să reprezinte din ce în ce mai puţin o barieră şi mai mult o pla ormă pentru prosperitate, stabilitate şi securitate. În acest scop BSF contribuie la creşterea dialogului şi cooperării între ONG-urile din regiunea Mării Negre, prin consolidarea capacităţii acestora de a influenţa poli cile naţionale şi regionale. În raportul de faţă ne dorim să explicăm metodologia folosită, ca mai apoi să prezentăm datele generale ce fac referire la par cipanții BSF. As el, vom analiza concluziile celor 22 de interviuri pe care le-am condus și apoi vom analiza obiec v aceste prime constatări prin detalierea rezultatelor sondajelor on-line trimise tuturor par cipanților. Această combinație între datele calitative și can ta ve ne va permite să înțelegem în profunzime impactul real al acestui Forum.

1 2

6

În paginile următoare ale raportului, vom folosi acronimul BSF pentru a face referire la Forum. Acronimul reprezintă inițialele denumirii în limba engleză a Black Sea NGO Forum. www.fondromania.org Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


METODOLOGIE

Din punct de vedere metodologic, studiul se concentrează doar pe ONG-urile din regiunea Mării Negre par cipante la Forum și a nge atât dimensiunea calita vă, cât și cea can ta vă. Această lucrare ia în considerare rapoartele anuale ale Forumului și mizele cooperării regionale în zonă. Au fost realizate 14 interviuri cu reprezentanți ai ONG-urilor care au par cipat cel mai frecvent, în urma cărora a fost elaborat ches onarul pentru sondajul on-line des nat tuturor par cipanților. La sondaj au răspuns 93 de ONG-uri, ceea ce reprezintă o rată de răspuns de 43% din toate e-mail-urile valide. Această rată ridicată arată în sine mo vația unei părți importante din par cipanți de a-și împărtăși opinia, fie ea una nega vă sau pozi vă, în direcția îmbunătățirii BSF. După această etapă, o a doua serie de interviuri mai scurte (8) a fost realizată pentru a înțelege în profunzime anumite rezultate neașteptate ale sondajului. În ceea ce privește analiza calita vă, am realizat 22 de interviuri semi-structurate cu întrebări grupate în jurul a 3 direcții mari: evaluarea generală a Forumului, impactul Forumului și într-un final comparația dintre BSF și Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Es c. Aceste părți vor fi detaliate în capitolul des nat interviurilor. Sondajul on-line este prezentat mai jos în cele 2 tabele ce permit vizualizarea repondenților pe ani (tabel 1.) și în funcție de țările par cipante (tabel 2.) Tabel 1. Repar ția repondenților la sondajul on-line în funcție de edițiile Forumului ONG de la Marea Neagră

Tabel 2. Repar ția repondenților la sondajul on-line în funcție de țările reprezentate

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

7


Capitolul 1 O privire de ansamblu asupra par cipării la primele 4 ediții

Din cele 258 de organizații din regiunea Mării Negre care au par cipat la primele 4 ediții ale BSF, 225 au fost ONG-uri şi 33 rețele oficiale sau informale. Rețelele de ONG-uri au fost destul de bine reprezentate3 și au devenit pentru Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare - FOND una dintre prioritățile Forumului. FOND intenționează să susțină în con nuare acest p de iniția ve regionale. Tabelul 3 arată numărul total de ONG-uri din regiunea Mării Negre care au par cipat la fiecare ediție. Alți 82 de actori relevanți (stakeholders) (Ministere, Agenții de Dezvoltare, etc) și 35 de ONG-uri din alte regiuni (Europa Occidentală, SUA, etc) au par cipat de asemenea la BSF. Tabel 3. Numărul ONG-urilor par cipante la fiecare ediție a Forumului ONG de la Marea Neagră

În tabelul 4 apar ONG-urile repar zate în funcție de țările par cipante din regiunea Mării Negre, la primele 4 ediții. Tabel 4. Repar ția ONG-urilor în funcție de țările din regiunea Mării Negre

Prezența unui număr ridicat de ONG-uri româneș este una firească, având în vedere că Forumul s-a ținut în fiecare an în România. Republica Moldova ocupă locul al doilea, iar această poziție nu este surprinzătoare. De fapt, Republica Moldova reprezintă una dintre principalele state prioritare ale României din perspec va cooperării pentru dezvoltare. 3

8

Fără o menționare explicită, în con nuarea raportului, înțelegem prin termenul de ONG atât ONG-urile singure precum și rețelele de ONG-uri. Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


În plus, având în vedere proximitatea dintre cele două țări, costurile de par cipare la Forum sunt reduse pentru ONGurile moldoveneș . Celelalte țări vin din urmă la un interval destul de scurt, Bulgaria se află mai mult într-o poziție de retragere, iar Belarus și Grecia nu au putut să fie mai bine reprezentate tocmai datorită liniilor de finanțare mult mai reduse pentru aceste țări. Organizatorii își doresc ca din numărul total de ONG-uri par cipante în fiecare an, în jur de 2/3 să fie reprezentat de noii veniți și circa 1/3 să fie par cipanții care au ajuns la cel puțin o ediție. După cum ne arată tabelul 5, această rată nu a fost a nsă. Tabelul 5. Pentru fiecare ediție, numărul de ONG-uri par cipante pentru prima oară și numărul de ONG-uri care au par cipat la cel puțin o ediție

În concluzia acestei prime părți, putem să spunem că sta s cile generale cu privire la par cipanții BSF sunt în conformitate cu așteptările organizatorilor, excepție făcând rata celor noi veniți care trebuie să fie mai bine monitorizată în viitor. Următoarea parte a raportului o reprezintă analiza rezultatelor interviurilor.

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

9


Capitolul 2 Interviuri. O prezentare a numeroaselor puncte pozi ve, dar și un sen ment de stagnare

Interviurile au fost organizate în funcție de 3 mari categorii: (2.1.) O evaluare generală prin care persoanele intervievate: (2.1.1.) au prezentat propriile puncte de vedere cu privire la Forumul ONG de la Marea Neagră, (2.1.2.) au precizat punctele forte și cele care trebuie îmbunătățite, (2.1.3.) au menționat așteptările pe care le-au avut înainte de eveniment, (2.1.4.) au împărtășit părerea cu privire la organizarea și formatul forumului, cu precădere asupra oportunităților existente sau nu, de a implica și alți actori relevanți și asupra posibilității ca alte regiuni să fie incluse în dezbatere, (2.1.5.) au precizat dacă este necesar un proces de follow-up între cele două ediții și dacă da, forma pe care să o ia, (2.1.6.) au adus în discuție evoluția Forumului bazându-se pe edițiile la care au par cipat, (2.2.) Impactul BSF în termeni de: (2.2.1.) proiecte demarate/dezvoltate în urma par cipării la Forum, (2.2.2.) networking cu ONG-urile și donatorii din regiune, (2.2.3.) networking cu ONG-urile din țările reprezentate de persoanele intervievate, (2.2.4.) schimbări în ac vitatea curentă (transfer de bune prac ci etc.), (2.2.5.) percepție și informare cu privire la regiunea Mării Negre, (2.3.) Diferențele dintre Forumul ONG de la Marea Neagră și Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Es c.

2.1. Evaluare Generală 2.1.1. Prezentarea BSF de către par cipanți În general, BSF este perceput ca un eveniment binevenit și necesar, deoarece reprezintă prima conferință dedicată ONG-urilor din regiunea Mării Negre. Forumul este văzut ca un loc pentru networking, unde este posibilă formarea de parteneriate cu alte organizații și un loc de întâlnire cu donatorii. De asemenea, este un spațiu unde se pot discuta problemele comune ale societății civile din regiune. Această prezentare a Forumului de către par cipanți corespunde clar cu obiec vul fixat de către organizatori. Este interesant de amin t faptul că repondenții au mai subliniat și alte 2 elemente: În primul rand, mai mulți par cipanți au simțit că BSF “nu se rezumă doar la proiecte, finanțări și bune prac ci, ci abordează și mul culturalismul și diplomația culturală”. În afara impactului măsurabil în termeni de proiecte, nu trebuie deci să subes măm impactul în termeni de diplomație publică, cu atât mai mult într-o regiune complexă precum regiunea Mării Negre. În al doilea rând, mai mulți repondenți au subliniat că ceea ce contează nu este doar networking-ul în sine, ci și posibilitatea de a cunoaște parteneri de încredere. În acest moment, parteneriatele se pot crea și on-line, însă un spațiu unde se poate crea încredere este mai rar accesibil. În acest sens, BSF reprezintă unul dintre aceste spații, însă formatul său trebuie gândit as el încât să favorizeze la maximum acest context de încredere. Din acest punct de vedere, atelierele și open space-urile par mai propice decât sesiunile plenare. 10

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


2.1.2. Punctele forte ale Forumului Repondenții sunt conș enți de dificultățile organizării unui eveniment de acest gen cu atât mai mult într-o regiune precum Marea Neagră și apreciază eforturile depuse de către organizatori, prin susținerea statului român. De asemenea, apreciază faptul că Forumul reprezintă un loc de întâlnire între ONG-uri, donatori și lumea poli că, chiar dacă prezența celei din urmă a fost mai puțin importantă pentru alte țări. Toți repondenții au subliniat faptul că organizarea are un nivel excelent cu o atmosferă agreabilă, iar în acest moment BSF are la bază o structură solidă. Totodată, există un consens cu privire la u litatea celor două componente atașate Forumului: Premiul Black Sea NGO (www.blackseango.org/forum/prizes/content/prizes) și Fellowship-ul Black Sea NGO (www.blackseango.org/forum /home/ar cles/the-black-sea-ngo-fellowship-2012), acesta din urmă fiind ges onat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Organizațiile mai mici consideră că unul dintre punctele forte ale BSF a fost faptul ca au reușit să întâlnească donatorii cu această ocazie, lucru care de obicei este destul de dificil de realizat pentru ele. ONG-urile mai mari și/sau cu o experiență mai vastă consideră că una dintre valorile adăugate ale Forumului o reprezintă posibilitatea de a-și promova proiectele noi și posibilitatea de a-și prezenta ONG-ul/ac vitățile proprii în cadrul sesiunilor plenare as el încăt să-și crească vizibilitatea. În ceea ce privește diversitatea ONG-urilor prezente, au apărut câteva divergenţe printre repondenți. Unii consideră ca această diversitate și nivelul par cipanților sunt suficiente, însă majoritatea dintre ei nu împărtășesc aceași părere, ceea ce vom aborda mai în detaliu în punctele următoare atunci când vine vorba de a evidenția elementele propuse spre îmbunătățire. Punctul forte cel mai important al BSF îl reprezintă impactul acestuia asupra proiectelor ONG-urilor în regiune. Mai departe ne vom concentra pe evaluarea can ta vă a acestui impact, însă până atunci vom face referire la dimensiunea calita vă. În acest raport, am realizat o serie de interviuri specifice centrate în jurul proiectelor implementate de ONG-urile par cipante la BSF pentru a înțelege cât mai precis modul în care Forumul a influențat sau nu aceste iniția ve. Un exemplu este impactul Forumului asupra proiectului “Consolidarea cooperării în domeniul poli cilor de neret în regiunea Mării Negre”4, implementat de Consilul Național al Tineretului din Republica Moldova (CNTM) și finanţat din fondul Black Sea Trust al German Marshall Fund5, Ministerul Tineretului și Sportului al Republicii Moldova și Fondul 6 Națiunilor Unite pentru Populație (FNUP) . Acest ONG, precum și alte rețele naționale ac ve în domeniul neretului din 7 țări –Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Belarus și Rusia – au realizat un proiect comun între 2005 și 2009, cu susținerea 7 Consiliului Organizațiilor de Tineret din Suedia , care viza consolidarea capacităților Consiliilor din regiune. CNTM şi o parte importantă dintre parteneri îşi doreau să con nue dezvoltarea acţiunilor comune, iar aici BSF a avut o contribuţie importantă: Forumul a reprezentat mai întâi un cadru de discuţii înaintea iden ficării pistelor posibile şi a con nuării parteneriatului, ceea ce a dus la proiectul menţionat anterior “Consolidarea cooperării…”. Spre exemplu, pentru CNTM de acest lucru a permis stabilirea unor contacte cu ONG-urile din Turcia sau din Bulgaria şi consolidarea legăturilor deja existente cu unul dintre finanțatori. În urma schimburilor din cadrul unui atelier des nat nerilor la Forumul din 2010, diferitele organizații au luat la cunoș nță mizele comune din regiunea Mării Negre și au lansat un proiect nou în 2011. Spre exemplu, această iniția vă a permis realizarea unui studiu de evaluare a sectorului de neret din regiunea Mării Negre, prima cercetare de acest gen. Proiectul a fost finalizat în 2012, iar partenerii au elaborat, în urma acestui document, idei de ac vități ce pot fi implementate pentru a îmbunătăți situația în sector. În acest caz, vedem că BSF-ul oferă posibilitatea par cipanților de a dezvolta relațiile deja existente, totul în scopul lărgirii zonei de cooperare în regiunea Mării Negre. În cel de-al doilea exemplu, Forumul a avut un impact considerabil asupra iniția vei “Coaliţia Regională pentru Protecţia Copilului din Regiunea Ex nsă a Mării Negre8”. Și în acest caz, ideea unei coaliții a existat încă înainte de Forum. Cu toate acestea, ea era doar o iniția vă la nivel de schiță, însă BSF a permis potențialilor parteneri de a se întâlni și de a discuta doar despre acest proiect. Totodată, Forumul a permis iniţia vei să câş ge legi mitate. Această 4

Strengthening coopera on in the field of youth policy in the Black Sea region German Marshall Fund – Black Sea Trust for Regional Coopera on – www.gmfus.org/grants-fellowships/grantmaking-programs/black-sea-trust United Na on Popula on Fund (UNFPA) – www.unfpa.org 7 The Na onal Council of Swedish Youth Organisa ons (LSU) – www.lsu.se/english/ 8 Regional Coali on for Child Protec on in the Wider Black Sea Area (Child Pact) – www.childpact.org 5

6

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

11


idee de coaliție regională a coalițiilor naționale a prins contur în cadrul unui eveniment care a reunit un număr reprezenta v de ONG-uri din regiune. Din acest punct de vedere, diferențele între, pe de o parte un panel care s-a ținut în mpul Forumului și pe de altă parte același panel organizat în cadrul unei reuniuni de o amploare mai mică, inițiată doar de câteva organizații, sunt importante. Pornind de la această legi mitate, Forumul contribuie la realizarea conexiunilor cu lumea poli că a țărilor din regiune. Este de subliniat că Child Pact a reușit să influențeze reprezentanții poli ci în afara Forumului, însă BSF a ajutat la consolidarea bunelor relații și a realizat o mediere într-un cadru oficial. În plus, faptul că BSF tratează numeroase subiecte pe lângă protecția copilului a reprezentat un avantaj pentru structura iniția vei inițiale: faptul că fiecare membru din proiect a avut posibilitatea de a întâlni actori deja angajați în iniția ve regionale a reprezentat o resursă u lă. În acest caz, putem observa că Forumul a jucat un rol primordial în sistema zarea şi legi marea iniția vei. În punctul acesta Child Pact consideră benefică par ciparea la fiecare ediție a BSF pentru a con nua dezvoltarea rețelei și în alte direcții specifice. În final, menţionăm că persoanele intervievate au precizat u litatea evaluării prezentate prin acest raport şi s-a făcut simţită nevoia redefinirii anumitor elemente ale Forumului.

2.1.3. Elementele ce pot fi îmbunătățite În ceea ce privește diversitatea ONG-urilor prezente, unii repondenți ne-au menționat lipsa unor reprezentanți ai anumitor domenii precum cultură, asistență umanitară, supravegherea alegerilor, gen și mediu. Este de precizat că pentru cel din urmă (mediu), problema nu a fost la nivel de număr de organizații prezente, ci la nivel de reprezenta vitate a acestora. Mai multe persoane intervievate și-au exprimat dorința de a avea mai multe organizații româneș prezente, cu atât mai mult cu cât România este țara gazdă a Forumului. O parte dintre persoanele intervievate au pledat pentru un turnover mai mare, cu alte cuvinte să fie invitaţi mai mulţi par cipanţi noi cu fiecare ediţie în parte. Din contră, alții au dorit ca același nucleu de ONG-uri să fie invitate pentru a se forma o comunitate reală. Este cât se poate de clar că nu va fi niciodată posibil să mulțumeș pe toată lumea având în vedere că așteptările sunt diferite, însă ni se pare indispensabil ca organizatorii să elaboreze o strategie și o metodologie de selectare a par cipanților mult mai clară și dinamică. Acesta reprezintă un element important cu atât mai mult cu cât se dorește evitarea frustrărilor ce apar în rândul par cipanților neselecționați. Vom avea ocazia sa abordăm acest aspect puțin mai jos. Când vine vorba de selecția par cipanților în sine, cu privire la reprezentanții ambasadelor, o suges e din partea reponden lor este de a invita de preferinţă membrii personalului diploma c, care ar putea avea în portofoliul de ac vitate competenţe şi în sectorul societăţii civile. În acest mod, ONG-urile vor ș pe cine să contacteze în cadrul proiectelor lor, în cazul în care doresc să mobilizeze ambasadele. Un punct slab al Forumului subliniază faptul că în mai multe cazuri s-a observat lipsa unui obiec v regional. Așa după cum precizează unul dintre intervievați “mulți par cipanți vin la BSF pentru a-și exprima propria problemă, dar nu este suficient de semnifica v la nivel regional. În acest sens organizatorii nu au reușit să construiască o viziune comună''. De asemenea, este subliniată nevoia unui focus mai mare asupra coalițiilor/rețelelor, ceea ce organizatorii încearcă sa facă începând cu ul mele două ediții. În aceeași ordine de idei, nevoia unui cadru/foaie de parcurs pe domeniu a fost adusă la lumină. În acest fel va fi posibil să fie fixate obiec ve pe termen mediu, ceea ce va permite localizarea BSF pe drumul pe care și-l propune. O parte dintre par cipanți au simțit lipsa unui cadru strategic clar. Acest lucru nu a fost ridicat ca o problemă pentru primele două ediții ale Forumului deoarece ele au cons tuit mai mult un prim contact, însă pentru celelalte ediții a devenit o cri că importantă. Mai mult, s-a menționat că Parteneriatul Es c prin comparație, departe de a fi perfect, propune un cadru mult mai bine definit, după cum vom vedea în secțiunea dedicată comparării celor două evenimente. Pe final, subliniem că o parte importantă din repondenți ne-au atras atenția asupra nevoii de a vedea rezultatele concrete ale BSF. Această cri că poate părea paradoxală. Până la urmă, din 22 de organizații intervievate, 10 au demarat/dezvoltat proiecte bilaterale sau regionale, iar 2 au depus spre finanțare propuneri de proiecte comune (”calls for proposals”). În termeni de număr de ac vități, rezultă în total 12 proiecte regionale, 3 proiecte bilaterale și 8 tenta ve de proiect. La o primă vedere putem crede că această rată pozi vă are legătură cu faptul că eșan onul 12

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


folosit nu a fost unul reprezenta v, deoarece este format din ONG-uri care au par cipat de mai multe ori la BSF. Rata a fost însă confirmată de sondajul on-line. La prima vedere, acest paradox surprinzător este explicabil prin prisma a mai multor elemente, câteva deja precizate, altele care urmează a fi precizate în con nuare în acest document. Absența unui cadru clar cu privire la obiec vele pe termen mediu nu s mulează par cipanții să integreze proiectele într-o perspec vă a ceea ce a fost făcut și ce mai rămâne de făcut. As el, rezultatele rămân “izolate” și nu sunt coagulate într-o matrice a “Forumului ONG de la Marea Neagră”. Par cipanții recunosc că BSF a avut impact asupra propriilor proiecte, dar fără o viziune asumată de către organizatori în termeni de obiec ve concrete, par cipanții consideră că pot să găsească soluții și în lipsa Forumului, chiar dacă acest lucru este ceva mai dificil. Cu atât mai mult, o mare parte din repondenți consideră că raportul cost/beneficiu al evenimentului a scăzut cu mpul, după cum vom vedea în capitolul des nat evoluției BSF.

2.1.4. Așteptările repondenților înainte de a par cipa la eveniment Vom regrupa așteptările repondenților în 8 categorii: - Networking pentru a găsi parteneri - Networking pentru a găsi noi resurse de finanțare și pentru a cunoaște donatorii - Împărtășirea ideilor de proiecte, a proiectelor de succes etc. - Creșterea vizibilității propriului ONG - Lărgirea orizontului și cunoașterea mai bună a regiunii Mării Negre (situație, interese, etc) - Conectarea la dezbaterile europene cu privire la regiune (așteptare rar menționată) - Întâlnirea unor persoane cu putere poli că (așteptare rar menționată) - Învățarea unor noi concepte (așteptare rar menționată) Este de remarcat că mo vația par cipanților are legătură cu interesul donatorilor în regiune. Mai mulți repondenți ne-au împărtășit faptul că au dorit să par cipe la BSF deoarece au sesizat o tendință a donatorilor de a se implica în regiune. As el, ne dăm seama de importanța existenței unui cadru financiar și poli c favorabil pentru mo varea și implicarea ONG-urilor și care să le permită realizarea propriilor proiecte. În acest sens, BSF are nevoie de un cadru favorabil pentru a avea un impact maxim. Dacă va fi cazul, vom vedea că Forumul poate fi un mul plicator real și un incubator veritabil de idei. În opinia noastră, organizatorii trebuie să elaboreze un veritabil plan de advocacy pentru a convinge mai mulți donatori că BSF cons tuie o inves ție eficientă.

2.1.5. Organizarea și formatul Forumului În unanimitate repondenții au subliniat nivelul excelent al organizării, ceea ce contribuie la buna imagine a României în regiune. Lucrurile însă sunt mai complexe când vine vorba de format. Există trei mari dileme cu privire la acest aspect: în primul rând, Forumul ar trebui sa fie “general”/global (cu sesiuni plenare importante și ateliere transectoriale) sau “specializat” (cu mai mult spațiu alocat atelierelor tema ce și open space-ului)? Întrebarea este una delicată, deoarece majoritatea donatorilor și a stakeholderilor implicați își doresc să aibă mp suficient în sesiunile plenare pentru a-și comunica/prezenta prioritățile. Acest lucru se aplică și în cazul ONG-urilor care percep BSF-ul ca un spațiu unde pot aduce argumente pentru vizibilitatea organizației lor. Pe de altă parte, majoritatea par cipanților preferă ca aceste sesiuni plenare să fie reduse ca mp în avantajul atelierelor tema ce și a open space-ului cu scopul favorizării networking-ului. În ciuda unei contradicții aparente, aceste două puncte de vedere pot fi integrate într-un mod armonios. Mai întâi, prezentările cu privire la situația din țările din regiune în cadrul sesiunilor plenare, ar putea fi organizate într-un cadru comun. Acest lucru ar permite par cipanților să compare mult mai ușor schimbările care apar în fiecare țară. De asemenea, este indicat ca o parte din informațiile comunicate în mpul Forumului să fie trimise cu 1-2 săptămâni înainte de eveniment. Acest lucru ar permite spre exemplu alocarea unui mp mult mai mare întrebărilor/răspunsurilor, iar reducerea prezentărilor generale va favoriza networking-ul pe perioada întregului eveniment. În ceea ce priveşte atelierele, este clar că cele 2 opțiuni (tema ce şi transectoriale) trebuie menținute. Însă atelierelor transectoriale le poate fi adusă o îmbunătățire importantă. Mai mulți repondenți au sugerat ideea ca vorbitorii invitați să fie capabili să prezinte o sinteză a bunelor prac ci care pot fi replicate în regiune. Acest lucru cere un efort în plus din partea organizatorilor și a vorbitorilor, însă va permite o dezbatere în cunoș nță de cauză, într-un cadru concret și per nent. Dacă organizatorii se pot baza pe dinamica “naturală” ce reiese dintr-un atelier tema c, din păcate acest Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

13


lucru nu poate fi replicat în cazul unui atelier transectorial ce are nevoie de un cadru mai elaborat. Subliniem că aproape toți repondenții au cerut ca sesiunile tradiționale cu donatorii să fie mai interac ve. Această idee a început să se concre zeze o dată cu ediția BSF din 2012 și ar trebui, în opinia noastră, să fie dezvoltată pentru a permite ONG-urilor să prezinte donatorilor, direct propriile idei de proiecte. În al doilea rând, Forumul trebuie să fie un eveniment la nivel înalt (cu reprezentanți ai ONG-urilor, donatori și figuri poli ce/administra ve la nivel înalt) sau un eveniment inclusiv (cu par ciparea spre exemplu a unor organizații mai puțin experimentate)? Răspunsurile cu privire la acest punct au fost împărțite. Credem că este posibil să ar culăm ambele aspecte. Însă pentru acest lucru este necesar să avem o metodologie de selecție a par cipanților mult mai clară, strategică și transparentă. De exemplu, în opinia noastră este posibil să fie dinamizată această selecție dacă ONG-urile care își doresc să par cipe la BSF recomandă alte ONG-uri doritoare și care își jus fică mo vația de par cipare. As el, organizatorii selecționează cu prioritate ONG-urile care au deja idei de proiecte comune și care își doresc să se întâlnească pentru a-și concre za ideea. O altă îmbunătățire se poate face la nivel de ONG-uri par cipante, care să trimită o prezentare a misiunii lor, a obiec velor legate de par cipare la BSF și profilul persoanei/persoanelor care vor fi trimise la BSF pentru a le reprezenta. Această descriere poate fi trimisă tuturor par cipanților înainte de Forum, ceea ce le va permite acestora să pregătească o strategie de networking mult mai eficientă. În plus, această prezentare poate fi de asemenea folosită de către organizatori pentru a selecționa ONG-urile cele mai mo vate. Este recomandată de asemenea o mai mare transparență a criteriilor de selecție, pentru a preîntâmpina frustrările par cipanților neselecționaţi. Este evident că organizatorii trebuie să dispună de această marjă de manevră minimă cu privire la acest punct. Însă, o listă publică a criteriilor de selecție ar fi benefică, în opinia noastră, imaginii BSF.

2.1.6. Își doresc par cipanții prezența altor stakeholderi la Forum? În ceea ce privește par ciparea altor stakeholderi, remarcăm că aproape toate purile de ONG-uri au propriile preferințe. Think Tank-urile de exemplu sunt mai înclinate spre par ciparea mediului universitar, ONG-urile specializate în domeniul social își doresc prezența sindicatelor, cele ac ve în domeniul advocacy își doresc prezența mai multor funcționari publici etc. În general, repondenții sunt sa sfăcuți cu formula propusă până în acest moment. O pistă de îmbunătățire o reprezintă invitarea targetată a altor stakeholderi, în funcție de tema cile atelierelor, modalitate care a fost deja aplicată în cadrul edițiilor anterioare ale evenimentului.

2.1.7. Își doresc par cipanții ca alte regiuni să fie prezente la Forum? În ceea ce privește prezența altor regiuni ca subiect de discuție în cadrul BSF, s-a sesizat un consens destul de larg în rândul repondenților sub aspectul că este interesant ca alte regiuni conectate cu Marea Neagră să fie “invitate” în funcție de agenda “globală”. Acest lucru a fost de exemplu cazul în 2011 cu Primăvara Arabă. O mică parte propune de asemenea ca țări din regiunea Balcanilor să par cipe la Forum. Însă, includerea acestei regiuni importante în cadrul Forumului poate reprezenta un risc neașteptat prin care Uniunea Europeană își poate focusa atenția pe regiunea Balcanică în detrimentul Mării Negre. Balcanii fiind integrați mai mult în categoria “ex nderea” UE, decât “vecinătatea” UE, Uniunea ar putea concentra eforturile sale în aceste țări mai mult decât în cooperarea regională din regiunea Mării Negre, ex nderea fiind des vazută ca prioritate.

2.1.8. Ce p de follow-up poate fi implementat între două ediții? Întrebarea cu privire la follow-up este un alt punct esențial care necesită îmbunătățire. Această ac vitate este indispensabilă pentru a menține “flacăra aprinsă tot anul”, așa cum unul dintre par cipanți a ținut să exprime. Prima formă pe care o poate lua acest follow-up poate fi reprezentată de raportul post-eveniment. Acesta a fost realizat încă de la începutul edițiilor de către FOND. Însă, o parte dintre par cipanți doresc ca acesta să nu fie doar un rezumat al discuțiilor, ci o modalitate incisivă de a evoca mizele prezentate în mpul Forumului, fiind în sine un instrument de policy și advocacy. În al doilea rând, site-ul de Internet este un instrument din ce în ce mai u lizat. Conș ent de acest lucru, FOND a lansat un nou format pentru site-ul www.blackseango.org, acestuia îi lipsește însă un element capital: un motor de căutare prin intermediul căruia să se găsească parteneri cât mai ușor, datorită existenței unei baze de date publice și 14

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


actualizată într-un mod regulat. Acesta reprezintă un instrument cerut cu insistență de către par cipanți. Subliniem că informațiile postate pe acest site pot de asemenea să includă de la ș ri culturale din diferite țări, până la informații cu privire la societatea civilă și contextul sociopoli c existent. Grupuri de discuție on-line pot fi implementate pe site. Moderatorii din cadrul acestor grupuri pot fi moderatorii din mpul Forumului. În al treilea rând, un newsle er lunar ar fi de dorit pe lângă site-ul internet. Acesta a existat la începutul BSF însă ar trebui relansat cât mai curând posibil. El a reprezentat principalul instrument de follow-up între două ediții, cu atât mai mult cu cât era cel mai puțin cos sitor și cel mai simplu de realizat. În plus, informații “clasice” cu privire la oportunitățile de finanțare etc, ar putea fi completate cu prezentarea unor proiecte de succes pentru a inspira alte ONG-uri și pentru a arăta că lucrurile se mișcă în regiunea Mării Negre. În al patrulea rând, FOND poate să devină un centru de asistență pentru ONG-urile par cipante la BSF. Dacă un ONG caută un partener și nu îl găsește pe internet, FOND poate facilita acest demers, dar mai ales FOND ar putea și să dezvolte o strategie de policy și advocacy pentru cooperarea non-guvernamentală în regiunea Mării Negre. Desigur, FOND nu trebuie sa fie singurul actor ac v în această iniția vă, dar aceasta iniția vă este în opinia noastră esențială pentru dezvoltarea Forumului. Dacă un “centru” nu poate fi stabilit, atunci cu siguranță ar fi interesant ca FOND să rămână în contact cu ONG-urile care au reușit să dezvolte proiecte regionale, cu atât mai mult cu cât le-ar putea încuraja și susține, fiind as el pus la curent cu privire la succesele înregistrate prin intermediul BSF. În al cincilea rând, ideal ar fi să se poată organiza un p de mini–întâlniri pe parcursul anului cu scopul de a se prelungi discuțiile din mpul BSF și de pregă re a ediției următoare. În orice caz, pentru ca FOND să îndeplinească rolul de centru de asistență ar trebui să existe eventuale fonduri suplimentare. În cazul în care acest p de finanțare suplimentară poate fi găsită, traducerea site-ului internet și a newsle er-ului în limba rusă ar reprezenta o valoare adăugată. În final, parteneriatele cu mass-media ac vă la nivel regional sau în țările din regiune (precum Radio Europa Liberă, Vocea Rusiei, Radio France Interna onal etc) ar putea fi luate în considerare. Aceste structuri media ar putea de exemplu să realizeze un reportaj pe luna cu privire la situația în regiunea Mării Negre și/sau cu privire la proiectele societății civile, ceea ce poate crește vizibilitatea cooperării regionale și efectele benefice ale celei din urmă.

2.1.9. Evoluția edițiilor În urma interviurilor, edițiile din 2008 și 2009 au fost cele mai apreciate de către par cipanți. Acestea au adus un suflu de noutate în peisajul ONG-ist din regiune. Valoare adăugată pe care par ciparea la acest eveniment o aducea era clară. În schimb, 2010 a reprezentat ediția cea mai cri cată. Organizarea a fost considerată excelentă, de al el ca la fiecare din ediţiile anterioare, însă mai multe cri ci au fost aduse şi au fost rezumate în jurul a doi poli. În primul rând, persoanele intervievate au es mat că nivelul de par cipare în 2010 a fost unul scăzut, cu atât mai mult cu cât multe dintre ONG-uri au trimis reprezentanți a căror nivel era de entry/începător. În acel moment, ONG-urile care erau reprezentate de către directori sau persoane în măsură să ia decizii au fost “blocate” în stabilirea de parteneriate: juniorii nu aveau autoritatea suficientă pentru a angaja organizaţia lor în deciziile din cadrul forumului. În acest fel un anumit p de frustrare s-a născut pentru reprezentanții top level. În al doilea rând, mai toți repondenții au subliniat nevoia de a avea mai mult spațiu pentru “networking”, cu precădere pentru a putea interacționa într-un mod consistent cu donatorii. Ediția 2011 a fost în general mai apreciată, par cipanții au constatat progrese în comparație cu 2010. Dezbaterile au fost considerate mai bune. E de remarcat că în ceea ce privește sesiunile plenare, majoritatea intervievaților au considerat că acestea durează prea mult și ocupă spațiu prea mare în raport cu atelierele sau open space-ul, în mp ce FOND consideră că valoarea adăugată a acestor discuții jus fică mpul alocat. În general repondenții rămân sa sfăcuți de BSF, dar o parte consideră că BSF stagnează din 2010. Ceea ce ne face să precizăm că Forumul a ajuns la o răscruce unde organizatorii trebuie să facă alegeri dacă își doresc ca BSF să rămână un eveniment ce reprezintă o valoare adăugată importantă pentru par cipanți. De menționat că în viitor, ar fi benefic ca BSF să fie organizat și în alte țări din afara României. Acest lucru ar crește apropierea dintre diferite țări (cunoașterea mai temeinică) și va fi clădită cu adevărat ideea că BSF este forumul întregii regiuni. Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

15


2.2. Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră 2.2.1. Câte proiecte concrete au fost implementate? Din cele 22 de ONG –uri intervievate, am iden ficat 12 proiecte regionale, 3 proiecte bilaterale și 8 tenta ve de proiecte, ce implică 12 ONG-uri diferite. Impactul pozi v al BSF este așadar evident, lucru ce va fi confirmat pe măsură ce vom avansa în analiza rezultatelor sondajului on-line.

2.2.2. Impactul asupra networking-ului dintre ONG-uri și donatorii din regiune Trebuie să facem dis ncție între 3 categorii de networking pentru ONG-uri. As el, primul ia în calcul schimbul dintre noile ONG-uri par cipante la Forum şi permite deschiderea unor noi orizonturi; cel de-al doilea are legătură cu organizațiile cu care un ONG a fost în contact, însă cu care este posibil ca relația să se aprofundeze prin intermediul Forumului. Și cel de-al treilea p are legătură cu ONG-urile care fac parte din aceeași coaliție (formală sau informală), BSF consolidând pla orma. În cazul donatorilor, două puri de networking sunt posibile. În primul rând, acela care vizează prezentarea proiectelor sau obținerea de informații în vederea obținerii unei finanțări potențiale. Al doilea favorizează întâlnirea ONG-urilor în cadrul Forumului, cu donatorii care îi finanțează deja, permițându-se as el stabilirea unei legături de încredere mai puternice și contribuirea la sustenabilitatea relației lor. Bazându-ne pe interviuri, putem spune că BSF a permis par cipanților să realizeze cele 5 puri de networking în cadrul Forumului. Punctele care trebuie îmbunătățite sunt cu privire la contactul după eveniment. Aici revenim la nevoia creării unui mecanism de follow-up evocat anterior, a unei baze de date inclusă pe site-ul internet al BSF-ului, a newsle er-ului lunar și a grupurilor de discuții on-line. Subliniem că mai mulți repondenți au considerat că parteneriatul cu ONG-urile româneș este unul dificil tocmai din cauza problemelor financiare pe care acestea le întâlnesc încă de la aderarea la UE. În acest caz organizatorii nu pot controla această direcţie, dar merită să fie abordată o gândire strategică cu privire la poziţia ONG-urilor româneş în situaţia de criză din propria ţară şi în rolul lor de actori ai cooperării internaţionale. Într-un final, am remarcat că organizarea Forumului la Bucureș este o variantă mai bună decât în alte orașe din România, datorită proximității aeroportului. În acelaşi mp această variantă are şi dezavantaje: reprezentanţii ONGurilor din Bucureş pleacă imediat după sesiuni. Pe viitor ar fi interesant ca aceş a să con nue discuţiile oficiale pentru încă o oră sau două în plus cu reprezentanţii ONG-urilor străine.

2.2.3. Impactul asupra networking-ului dintre ONG-urile din aceeași țară cu persoana intervievată Acest impact nu a reprezentat un obiec v al BSF. Totuşi, aproape toți repondenții ne-au confirmat faptul că s-au întâlnit cu ONG-uri din propriile țări pe care le cunoșteau doar după nume (în cazul ONG-urilor din același domeniu de ac vitate) sau deloc (în cazul ONG-urilor care provin din alte domenii). Chiar dacă primul scop al BSF rămâne cooperarea regională, acest lucru este un punct care nu trebuie să fie subes mat atunci când vrem să măsurăm impactul Forumului.

2.2.4. Impactul asupra ac vității curente (bune prac ci, etc) Acesta este impactul cel mai redus. Numeroase bune prac ci au fost prezentate în mpul forumului, atât în termeni de proiecte de succes, cât și de policy și advocacy. Însă nu există o metodologie de a le pune în prac că și în alte contexte. Pentru ca networking-ul să funcționeze, dacă par cipanții sunt bine aleși, este aproape suficient de a fi lăsați împreună într-un spațiu comun și procesul se poate desfășura singur. În schimb, pentru împărtășirea bunelor prac ci, este necesară o intervenție mai sustenabilă din partea organizatorilor. Iniția va trebuie să vină din partea par cipanților, însă, par cipanții au nevoie de un cadru pentru a ''traduce'' ac vitățile proprii într-un alt context. Spre exemplu, dacă organizatorii ș u că un ONG va prezenta un proiect de succes în mpul unui atelier, ar fi u l ca aceș a să trimită o sinteză par cipanților înainte de Forum. As el, par cipanții vor avea mpul necesar să se întrebe cum o anumită experiență poate fi implementată în domeniul lor de ac vitate și în țara lor de origine, ca mai apoi să aducă o listă de întrebări precise. O a doua îmbunătăţire sugerată de mulţi dintre repondenţi este de a pune accentul pe pla ormele regionale şi pe schimbul de bune prac ci cu acestea. As el focusul pe “cooperarea regională” va putea fi dezvoltat mai mult. 16

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


Subliniem că impactul asupra ac vității zilnice se face simțit în cazul în care ONG-urile au demarat deja un proiect comun în urma Forumului. Dacă impactul asupra ac vității curente este redus (în afara proiectelor comune), acest lucru nu reprezintă o problemă pentru repondenți deoarece aceș a nu par cipă la BSF din aceste considerente.

2.2.5. Impactul asupra percepției și a cunoașterii regiunii Impactul asupra percepției și cunoașterii regiunii este clar unul pozi v. Majoritatea persoanelor intervievate au considerat că informațiile primite în mpul Forumului cu privire la regiune sunt per nente, iar BSF a permis mai multor par cipanți să își lărgească orizonturile. Cei orientați către Occident și-au îndreptat atenția către Est, cei orientați către Est s-au focusat pe Turcia etc. și pentru ONG-urile care erau deja la curent cu situația din regiune, BSF a reprezentat ocazia de a fi la curent cu ul mele tendințe. Forumul poate în con nuare să-și crească impactul dacă alocă mai mult spațiu regiunilor marcate de conflicte “înghețate”, prin par ciparea ONG-urilor din aceste zone. Această iniția vă a fost deja implementată de FOND și, în opinia noastră, ar trebui sistema c repetată cu fiecare ediție. În general, par cipanții au confirmat că BSF a reușit să-și a ngă obiec vele de diseminare a cunoș nțelor cu privire la regiune. Pentru unii dintre ei, Forumul a devenit o sursă alterna vă de informare în raport cu mass-media din țările de proveniență. Aproape toți par cipanții s-au declarat mai interesați de regiune după par ciparea la BSF.

2.3. Forumul ONG de la Marea Neagră și Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Es c Aproape toți repondenții au perceput o diferență între cele două Forumuri. După ei, BSF este dedicat cooperării în 9 regiunea Mării Negre, iar Parteneriatul Es c se realizează între cooperarea dintre UE și diferite țări din cadrul Parteneriatului. Intervievații sunt conș enți de faptul ca Parteneriatul Es c nu ține cont de Marea Neagră ca o regiune în sine, așa cum o face BSF. Anumiți repondenți au remarcat că încă de acum 2 ani, organizatorii BSF-ului acordă o atenție par culară pla ormelor regionale. 10

Repondenţii consideră că Forumul Societății Civile din cadrul Parteneriatului Es c este unul prioritar pentru ei și acest lucru din mai multe cauze. În primul rând, Uniunea Europeană este mai implicată în cel din urmă, iar în al doilea rând, acesta oferă mai multe ac vități și oportunități de finanțare. Totodată oferă o viziune pe termen mediu și lung mai clară, chiar dacă și în acest caz lucrurile sunt departe de a fi perfecte. Aceste avantaje pot fi rezumate într-o frază, așa cum unul dintre par cipanți s-a exprimat: “deciziile luate în mpul Forumul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Es c au o autoritate mai mare decât cele ale BSF”. Trebuie totuși ținut cont că mijloacele și cadrul poli c de care dispune BSF sunt mai reduse. Dar repondenții apreciază BSF și consideră existența sa necesară deoarece are propriile avantaje compara ve. În primul rând, accentul pus pe cooperarea regională este apreciat, în special faptul că regiunea Mării Negre este considerată ca o en tate în sine. În al doilea rând, absența unei perspec ve europene poate de fapt reprezenta un punct forte. Dat fiind că EaP nu propune o viziune clară în ceea ce priveşte integrarea europeană, BSF poate veni în completarea acestuia cu o serie de rezultate concrete de pe urma cărora să beneficieze toate ţările din regiune. În plus, BSF nu va decepționa par cipanții în ceea ce privește integrarea europeană, având în vedere că scopul acestui Forum îl reprezintă cooperarea regională. Dar insistăm aici din nou asupra necesității pentru BSF de a dezvolta un cadru de obiec ve pe termen mediu și lung pentru fiecare sector pentru a evalua drumul parcurs și pentru ca acțiunile par cipanților să fie integrate într-un context care să aibă un sens. Cea mai mare diferență între cele 2 evenimente o reprezintă fără dubiu cadrul poli c și financiar favorabil Parteneriatul Es c. Din acest mo v organizatorii BSF și toți actorii relevanți care susțin iniția va BSF trebuie să lucreze în con nuare as el încât cadrul BSF să fie întărit. În aceaşi măsură este esenţial ca cele 2 Forumuri să fie gândite într-o manieră complementară, ceea ce va duce la creşterea impactului acestor evenimente în regiune. În acest moment, următorul pas este de a elabora concluzii obiec ve, obţinute în urma interviurilor, prin confruntarea acestora cu rezultatele sondajelor on-line.

9

Eastern Partnership (EaP) – www.easternpartnership.org Civil Society Forum of the Eastern Partnership (CSF-EaP) – h p://www.eap-csf.eu/

10

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

17


Capitolul 3 Sondajul on-line. Dincolo de percepție, un impact pozi v și clar

Am regrupat întrebările sondajelor în 4 mari dimensiuni pe care le analizăm succesiv: (3.1) Scurtă descriere a ONG-urilor care au răspuns (3.2.) Formatul forumului (3.3.) Impactul forumului (3.4.) Dificultăți întâlnite în cooperarea regională

3.1. Scurtă descriere a ONG-urilor care au răspuns interviurilor Tabelele 6,7 şi 8 prezintă principalele caracteris ci ale ONG-urilor care au răspuns sondajului on-line: buget, număr salariați permanenți11 și numărul de voluntari (pe întreg parcursul anului 2012). Tabelul 6. Bugetul 2012 în dolari ($)

Tabelul 7. Numărul de angajați permanenți în 2012

11

18

Full me equivalent employee-FTE Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


Tabel 8. Numărul de voluntari în 2012

Se poate observa că aprox. 21% dintre ONG-urile care și-au trimis feed-back-ul lucrează cu un buget anual de 10.000 și 50.000 $, iar aprox. 31% între 100.000 și 500.000 $. Mai mult, aprox. 35% au mai puțin de 5 angajați permanenți și aprox. 41% între 6 și 15. În final, repar ția can ta vă raportată la numărul de voluntari este echilibrată între categoriile “între 1 și 5 voluntari”, “6 și 15” și între “16 și 50”, între 23 si aprox. 26% pentru fiecare categorie în parte. As el, se pare că majoritatea ONG-urilor care au răspuns acestui sondaj se încadrează în categoria mică și medie, ce corespunde cu realitățile de teren ale regiunii Mării Negre.

3.2. Formatul Forumului Am evaluat formatul Forumului rugând repondenții să noteze nivelul de per nență a fiecărui p de sesiune (tabel 9, 10, 11 si 12) înainte de a alege preferințele dintre atelierele organizate pe domenii (protecția copilului, drepturile omului etc) sau din contră trans-sectoriale (advocacy, fundraising etc) (tabel 13). Tabel 9. Relevanța sesiunilor plenare

Tabel 10. Relevanța atelierelor

Tabel 11. Relevanța open space

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

19


În acest caz, interpretarea rezultatelor ar trebui să se facă ținând cont în același mp de cele 3 tabele precedente și de interviuri. În paginile anterioare am precizat că una dintre cri cile aduse cu privire la format o reprezintă locul prea important pe care sesiunile plenare îl ocupă. Însă, tabelul 9 ne arată că peste 61% dintre repondenți le consideră “relevante” și mai mult de 21% “foarte relevante”, ceea ce cumulat înseamnă mai mult de 80%. Se pare deci că “sesiunile plenare” au avut o susținere importantă. Dar remarcăm că aceeași categorie “relevant”/”foarte relevant” a fost aleasă de 90% dintre repondenți în cazul atelierelor și open space. Interviurile ne permit să înțelegem aceste rezultate mai bine : o mare parte din repondenți susțin ideea sesiunilor plenare, însă își doresc ca acestea să aibă o altă formă, cu precădere în doua direcții pe care le-am iden ficat în partea ce ține de interviuri. În primul rând, durata lor ar trebui scurtată în favoarea atelierelor și open space-ului. Așadar, o parte din informațiile comunicate oral ar putea fi trimise sub forma unor documente scrise cu câteva săptămâni înainte de începerea Forumului. În al doilea rând, prezentările obișnuite legate de evoluția situației în diferite țări ar trebui să fie organizate sub aceeași structură. As el, o viziune de ansamblu mult mai clară ar fi posibilă, o viziune care să servească drept cadru pentru discuțiile din mpul evenimentului. În tabelul 12 putem vedea că ONG-urile locale au păreri împărțite când vine vorba de per nența vizitelor de teren la ONG-uri din România, însă per total feed-back-ul este unul pozi v. Tabelul 12 Relevanța vizitelor în teren

Același lucru a fost menționat și in mpul interviurilor, prin care a fost exprimată dorința ca aceste vizite să fie făcute în con nuare faculta v. În ul mul punct legat de formatul Forumului, la intrebarea cu privire la preferințele dintre ateliere sectoriale şi transsectoriale este dificil a se realiza un consens, având în vedere că aprox. 53% dintre repondenţi preferă opțiunea “sectorială” și aprox. 46% opțiunea “trans-sectorială”. Nu am putut să iden ficăm un factor care ar explica poziția ONG-urilor, chiar dacă în mpul interviurilor am remarcat că ONG-uri cu o anumită experiență preferă atelierele sectoriale pentru a se concentra pe domeniul lor de ac vitate, în mp ce ONG-urile mai “ nere” se arată a fi mai doritoare de a învăța diferite tehnici pentru îmbunătățirea capacității de “fundraising”, comunicare etc. Tabel 13. Preferințe între atelierele sectoriale și trans-sectoriale

În ciuda cri cilor evocate şi a nevoilor în schimbare ce au fost aduse în discuţie, putem spune că repondenții sunt în general sa sfăcuți de format, deoarece categoria “irelevant” a rămas sub procentul de 3% pentru toate purile de sesiuni (excepție fac vizitele). În plus, toți repondenţii au insistat în mpul interviurilor cu privire la calitatea excelentă a organizării.

20

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


3.3. Impactul BSF Putem să evaluăm cel mai bine acest impact în funcție de numărul de proiecte începute/dezvoltate în urma BSF, așa după cum vom vedea în tabelul 14 şi 15. Tabel 14. Numărul de proiecte bilaterale

Constatăm că un total de 21 de ONG-uri din eşan onul de 9312 au demarat/dezvoltat cel puțin un proiect bilateral în urma Forumului. Tabel 15. Numărul de proiecte regionale (ce implică ONG-uri ce provin din mai mult de 2 țări)

Dintre cele 93 ONG-uri din eșan on, constatăm că un total de 21 ONG-uri au demarat/dezvoltat cel puțin un proiect regional în urma BSF. Cumulând cele 2 puri de proiecte, ajungem la un total de 42 de ONG-uri. Din acest număr trebuie sa scădem ONGurile care se regăsesc în cele două categorii pentru a nu crește ar ficial sta s cile. Însă doar un singur ONG este în această situație. Observăm că dacă par cipanții au desfășurat proiecte în urma BSF, ele sunt implicate fie în proiecte bilaterale, fie regionale, dar foarte rar în ambele în același mp. În al doilea rând, vedem că 41 ONG-uri diferite au realizat proiecte în urma par cipării la Forum (un procent de 44% din total). La aceste cifre trebuie sa adăugăm 5 ONG-uri diferite care au intenția să demareze un proiect bilateral/regional în perioada următoare. Așadar, impactul BSF este unul excelent din punct de vedere al criteriului “număr de proiecte”, fără dubiu acesta fiind cel mai important. Impactul poate fi stabilit şi în funcție de alte elemente pe care le prezentăm mai jos. 12

La categoria “nespecificat” sunt ONG-urile care ne-au comunicat faptul că au desfășurat deja proiecte însă fără a ne specifica numărul exact. Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

21


Tabelul 16. Frecvența comunicării între par cipanții la BSF

Se observă că un număr mare dintre repondenți au con nuat să comunice cu alți par cipanți în urma BSF-ului. Această comunicare este totuși destul de rară (aprox. 51% au răspuns cu “uneori”), chiar dacă aprox. 27% sunt în contact cel puțin o dată pe lună. Tabelul 17. Frecvența consultărilor de către repondenți a site-urilor de internet ce aparțin altor ONG-uri reprezentate la Forum

Se observă că cifrele sunt “mai bune” în comparație cu tabelul 17, deoarece doar aprox. 6% dintre repondenți nu au consultat niciodată pagina de internet a altor par cipanți la BSF, în comparație cu aprox. 20% care nu au comunicat niciodată cu vreun alt par cipant. Categoria “lunar” este cea care progresează cel mai mult. Aceste rezultate bune pentru consultarea site-urilor de internet sunt logice, deoarece este mai “facil” să consulți o pagină de internet decât să comunici prin e-mail sau telefon. Mai jos vom vedea dacă repondenții au devenit mai conș enți cu privire la regiunea Mării Negre în urma par cipării lor la Forum. Pentru această întrebare, variantele de răspuns pleacă de la 1 (impactul cel mai slab) la 4 (impactul cel mai puternic). Tabelul 18. Impactul asupra cunoașterii regiunii Mării Negre

O mare parte dintre intervievați consideră că BSF a avut un impact puternic asupra cunoș nțelor lor cu privire la regiunea Mării Negre din moment ce mai mult de 70% au ales categoria 3 şi 4. 22

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


Mai jos vom vedea care este impactul asupra sen mentului de apartenență la regiunea Mării Negre. Variantele de răspuns sunt la fel ca în tabelul precedent. Tabelul 19. Impactul asupra sen mentului de apartenență la regiunea Mării Negre

Chiar dacă răspunsurile rămân pozi ve (aprox. 66% dintre repondenți au ales variantele 3 şi 4), constatăm că părerile în acest caz sunt împărțite deoarece o treime dintre repondenți nu au sen mentul unei apartenenţe ridicate la regiune. Această întrebare a iden tății regionale este una delicată, așa după cum a reieșit în mai multe cazuri în mpul Forumului. Până la urmă, obiec vul BSF nu este acela de a crea o anumită iden tate, ci mai mult de a conș en za cu privire la existența acestei regiuni în calitate de en tate par culară, cu punctele ei comune și diferențe. Din acest punct de vedere, putem spune că Forumul și-a a ns scopul. Într-un final, vom vedea modul în care repondenții au u lizat informația colectată în urma BSF-ului. Tabelul 20. U lizarea informației de către par cipanți

Precizăm mai întâi că acest tabel sinte zează răspunsurile la o întrebare care era deschisă în ches onarul on-line, întrebare cu privire la modalitatea în care par cipanții au u lizat cu prioritate informația colectată în mpul BSF-ului. Categoriile prezentate aici sunt deci o construcție post sondaj. Se observă că aprox. 37% dintre repondenți declară că nu au u lizat informațiile primite în mpul BSF sau nu au răspuns întrebărilor. Acest lucru poate să aibă la bază 3 cauze. Prima, informațiile nu au fost per nente. A doua, par cipanții nu au întâlnit un context favorabil pentru a folosi aceste informații. În al treilea rând, par cipanţii nu au aplicat cunoş nţele din anumite considerente. Dacă BSF nu poate face mare lucru cu privire la ul ma situație, ar putea în schimb îmbunătăți situația în cazul primelor două, așa după cum deja am explicat în partea dedicată interviurilor. Observăm că u lizarea cea mai frecventă este conectată cu proiectele. Mai mult din 31% dintre repondenți au folosit informațiile pentru a demara/dezvolta proiecte/parteneriate. Aprox. 8% au mobilizat informația pentru a găsi resursele de finanțare pentru idei de proiecte deja existente precum și pentru îmbunătățirea relației cu donatorii. Remarcăm că prin cumularea celor 2 categorii, ajungem la 39%, adică aproape cele 44% de ONG-uri care au Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

23


demarat/dezvoltat proiecte bilaterale/regionale (cf tabelului 15 și 16). O bună înțelegere a situației în regiune și în propria țară se regăsește în cea de-a treia categorie în termeni de frecvență, cu 14% dintre repondenți. Doar aprox. 6% au spus că au folosit informația pentru a-și îmbunătății metodele de prac că co diene ceea ce este în concordanţă cu rezultatele interviurilor care au adus la lumină faptul că acest punct nu este o prioritate pentru par cipanţi. În final vedem că un repondent (reţea de ONG-uri) a precizat că a folosit informația pentru a crește numărul de membri din rețea, iar un altul pentru a explora oportunitățile profesionale.

3.4. Dificultățile întâlnite în cooperarea regională Ul mul tabel din acest raport este probabil unul dintre cele mai interesante deoarece are legătură cu dificultățile pe care par cipanții le-au întâlnit cand au dorit sa implementeze proiecte în regiunea Mării Negre. Tabel 21. Principalele dificultăți întâmpinate de către par cipanți în cooperarea regională

Fără răspuns: 24 Tabelul 22 prezintă răspunsuri ce au fost catalogate după sondajul on-line. Acestea prezintă principalele dificultăți întâmpinate de către par cipanți în cooperarea regională. Așa după cum am subliniat deja, există nevoia ca BSF sa aibă un cadru poli c și financiar mai solid. Insă, lipsa de interes 13 a donatorilor se află doar pe a patra poziție în ordinea dificultăților amin te, cu aprox. 14% din răspunsuri . Totodată, este adevărat că prima categorie a obținut aprox. 17% din răspunsuri: diferența între prima și a patra categorie este deci redusă. Dar putem totuși spune destul de clar că lipsa de interes a donatorilor nu reprezintă problema principală citată de repondenți, ci una dintre ele.

13 În ceea ce privește tabelul 22, nu am integrat cele 24 de ONG-uri care nu au răspuns la aceasta întrebăre. Nu le-am integrat în categoria “nicio dificultate semnifica vă” deoarece ni s-a parut o ipoteza riscantă să presupunem că lipsa răspunsurilor echivalează cu faptul ca nu s-au întâlnit dificultăți majore

24

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


Din punct de vedere poli c, nivelul scăzut de cooperarea între statele din regiune se află pe ul ma poziție cu doar aprox. 1% din răspunsuri. As el, ținem cont că în ciuda susţinerii poli co-financiare mai puţin solidă decât cea a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Es c, BSF poate avea o serie de alte avantaje, în special prin oferirea de soluții altor dificultăți menționate. În primul rând, lipsa unei pal orme on-line și a unei structuri permanente care să facă legătura între 2 ediții a BSF reprezintă prima dificultate (aprox. 17% dintre persoanele intervievate). Aceasta este urmată de iden ficarea partenerilor de încredere (aprox. 15,9%) și apoi de nevoia de a avea o viziune comună și metode de replicare a bunelor prac ci în alte contexte (aprox. 14%). Toate aceste probleme au fost comentate când am analizat interviurile. Nu vom reveni asupra acestor elemente însă insistăm încă o dată asupra beneficiilor pe care BSF le poate obține dacă ar putea răspunde mai eficient la aceste dificultăți. Subliniem că un număr semnifica v de par cipanți (aprox. 13%) au menționat că nu au întâmpinat nicio dificultate majoră. În general, putem spune că primele 5 categorii (”Lipsa unei pla orme permanente online și a unei structuri permanente”, “Iden ficarea unor parteneri de încredere în domeniul de ac vitate”, “Elaborarea unei viziuni comune și găsirea unor soluții comune aplicabile”, “Interes scăzut al donatorilor”, “Nicio dificultate semnifica vă”) sunt apropiate ca procentaj (de la 17% la 13%). Următoarele două categorii sunt “Dificultăți lingvis ce” (aprox. 8%) și “Lipsa informațiilor cu privire la ac vitatea ONG-urilor din alte țări din regiunea Mării Negre” (aprox. 5%). Problema lingvis că se aplică între țările ex-sovie ce și celelalte. Engleza sau rusa (în funcție de caz) nu este întotdeauna stăpânită destul de bine pentru o colaborare susținută. Al treilea calup regrupează categoriile “Dificultăți logis ce”, “Diferențe de capacitate organizațională”, “Cadrul legisla v național nu este suficient de prietenos pentru cooperarea regională” și “Nivelul scăzut de cooperare între state”, care acoperă între aprox. 3% şi 1% dintre repondenți. După ce am analizat în detaliu interviurile și sondajul on-line, vom sinte za concluziile acestui raport.

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.

25


CONCLUZII - FORUMUL ONG DE LA MAREA NEAGRĂ

Impactul BSF este unul clar, dat fiind că printre cele 22 de ONG-uri intervievate, am iden ficat 12 proiecte regionale, 3 proiecte bilaterale și 8 tenta ve de proiecte, ce implică în total 12 ONG-uri diferite. Această rată excelentă a fost confirmată de sondajul on-line, unde 41 organizații din eșan onul de 93 ONG-uri (aprox. 44%) au răspuns că au realizat/dezvoltat proiecte bilaterale sau regionale în urma par cipării la Forum. Din punct de vedere calita v, par cipanții pe care i-am intervievat consideră că BSF reprezintă un loc unde se pot crea rețele. Deși există spații virtuale care facilitează întâlnirea cu potențiali parteneri, Forumul reprezintă un loc unde se poate crea o relație de încredere, esențială pentru viitoare colaborări, dar și un spațiu ce permite discutarea problemelor comune ale societății civile în regiune. Nu trebuie să subes măm nici impactul în termeni de diplomație culturală, cu atât mai mult într-o regiune dificilă precum cea a Mării Negre. As el, o mare parte din repondenți (aprox. 70%) consideră că BSF a avut un impact puternic asupra cunoș nțelor cu privire la regiune, ceea ce le-a permis să o înțeleagă mai bine. Forumul a oferit posibilitatea par cipanților de a dezvolta și relațiile deja existente, totul în scopul lărgirii zonei de cooperare în regiunea Mării Negre, punând în prac că proiectele noi. De asemenea, BSF a jucat un rol primordial în structurarea iniția velor comune ale ONG-urilor (de exemplu Child Pact). În ciuda tuturor acestor puncte pozi ve, la care putem adăuga nivelul excelent de organizare, am constatat și un sen ment de insa sfacție. As el, în ceea ce privește formatul Forumului, prezentările din mpul sesiunilor plenare ar trebui să fie organizate într-o structură comună. O parte din informațiile transmise în mpul Forumului ar putea fi diseminate cu câteva zile înaintea evenimentului. Acest lucru ar permite pregă rea întâlnirii și alocarea de mai mult mp pentru sesiunile deschise și pentru networking. Ținem de asemenea să menționăm necesitatea ca organizatorii să stabilească o metodologie de selecție a par cipanților mai clară, strategică și transparentă. În urma evaluării am sesizat un sen ment de stagnare între primele două ediții ale Forumului și următoarele două. În opinia noastră, acest sen ment are la bază doi factori. În primul rând, dacă BSF a avut meritul de a pune bazele structurale pentru cooperarea regională între ONG-uri, ar trebui acum să creeze un follow-up mai consecvent între două ediții. Până la urmă este primordial de a menține “flacăra aprinsă tot anul”. Dezvoltarea paginii de internet, relansarea unui newsle er lunar, realizarea de parteneriate cu mass-media sau crearea unui centru de asistență pentru ONG-uri sunt instrumente care pot contribui la coagularea relației dintre par cipanți, pe tot parcursul anului. În al doilea rând, dacă aprox. 44% dintre repondenți au demarat/dezvoltat proiecte în urma Forumului, interviurile pe care noi le-am realizat ne arată că integrarea proiectelor în cadrul BSF nu este suficientă. Este important ca Forumul să ofere un sens/cadru comun proiectelor care al el riscă sa rămână izolate unele de altele. A organiza follow-up-ul deja menționat între două ediţii ar genera liantul necesar. Repondenții care ne-au contactat au fost foarte mo vați să se implice în interviuri. Rata bună de răspunsuri (43%) pentru un sondaj on-line confirmă atașamentul/fidelitatea par cipanților și dorința lor de a contribui la îmbunătățirea Forumului. Însă BSF se află în acest moment la o răscruce de drumuri: numeroase rezultate pozi ve au fost deja notate (aprox. 44% din respondenți au început/dezvoltat proiecte după Forum), dar este necesar ca BSF să fie dezvoltat în direcțiile menționate înainte ca această stagnare să nu devină cronică (adică să dureze în mp). Acum este momentul ca BSF să treacă la un nivel superior, printr-o susținere externă mai mare și prin redefinirea unor puncte de către organizatori. Ceea ce este în joc aici nu ține doar de un eveniment anual, ci și de creșterea prosperității, stabilității și securității la nivelul întregii regiuni. 26

Impactul Forumului ONG de la Marea Neagră, 2008 -2011.


FEDERAȚIA ORGANIZAȚIILOR NEGUVERNAMENTALE PENTRU DEZVOLTARE – FOND Calea 13 Septembrie, nr.85, bl. 77C, ap.74, Bucureş , România Telefon: 0734 32 56 62 e-mail: office@fondromania.org www.fondromania.org www.blackseango.org www.fiicetateanglobal.wordpress.com

Lucrare cercetare impact forum 2008 2011  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you