CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Comentează subiectele zilei accesând site-ul
LUNI
4 martie 2013
Răsărit: 07:08 Apus: 18:10
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Director: Cătălin DOCEA
)
Anul VI Nr. 1151 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
R
Curs valutar: 1€ = 4,3573 lei 1$ = 3,3420 lei 1₤ = 5,0260 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Haralambie Vochiţoiu, senator PP-DD:
„Din păcate, continuarea investiţiilor la drumul naţional DN 66A Câmpu lui Neag – Herculane nu va fi făcută de PAGINA către actualul Guvern USL”
2
Caracatiţa Resmeriţă loveşte din nou: asocierea pentru exploatarea domeniului schiabil, numai bună pentru a intra în atenţia procurorilor anticorupţie
Asocierea municipiului Lupeni cu Termogaz Company SA Haţeg este, foarte probabil, ultimul tun de proporţii dat de turnătorul Lupaşcu bugetului local. Asta pentru că, după data de 31 martie 2013, activitatea administraţiei locale va fi efectiv blocată, instituţia intrând direct sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2013.
OUG 3/2013 specifică faptul că se sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, spre ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi ai instituţiilor publice de subordonare locală care înregistrează arierate la data de 31 ianuarie 2013, şi nu respectă obligaţia diminuării volumului acestora cu cel puţin 85% până la data de 31 martie 2013. Ce înseamnă asta pe înţelesul omului de rând? Că Primăria municipiului Lupeni, care a înregistrat datorii colosale la finele lunii ianuarie 2013, datorii cumulate din ţepele răsunătoare trase de Lupaşcu firmelor care au îndrăznit să presteze pentru municipiul Lupeni, trebuie să achite 85% din acestea până la 31 martie 2013. Este evident şi pentru copiii de grădiniţă din Lupeni că primăria nu va putea suporta acest efort financiar colosal, să plătească până la finalul
acestei luni ce nu a plătit ani de zile. Pe cale de consecinţă, administraţia nu va mai primi bani de la bugetul de stat şi nu va mai putea plăti, din contul de trezorerie, decât salariile şi contribuţiile aferente acestora. Se va putea salva temporar, în baza aceleiaşi OUG, luând un credit de maxim 80 de miliarde de lei vechi cu un termen maxim de rambursare de 5 ani. Dar asta însemna că, lunar, efortul
bugetar va fi şi mai mare prin plata ratelor. Mai mare e puţin zis: efortul bugetar va fi insuportabil şi va duce la colaps. Înseamnă, de fapt, că va veni scadenţa pentru managementul defectuos de care au dat dovadă Resmeriţă şi a sa echipă în ultimii 12 ani. Dar, să revenim la subiectul principal.
Contract dubios, defavorabil primăriei, atribuit ilegal!
După ce au dat jos telescaunul pentru a face loc telegondolei, Lupaşcu & gaşca s-au prins că este nevoie de o structură care să administreze domeniul schiabil. Logic ar fi fost ca administraţia locală să înfiinţeze o societate prin intermediul căreia, cu personal specializat, să administreze această adevărată mină de aur pentru bugetul local. Dar, când poate să câştige privatul, de ce să câştige statul? După logica asta, a jafului, Resmeriţă a decis să pună pe tavă, cadou, unor persoane private direct interesate de umplerea propriilor buzunare întreg domeniul schiabil! Logic ar fi fost să se organizeze o procedură, cu participare cel puţin naţională, în urma căreia dintre firmele interesate să fie aleasă aceea care, printr-un contract de asociere în participaţiune, oferea cele
mai avantajoase condiţii, în special din punct de vedere financiar, pentru Primăria municipiului Lupeni. Fără ca la baza asocierii să existe o minimă selecţie a unor firme interesate, primarul Cornel Resmeriţă a decis, iar maşina sa de vot din consiliul local a aprobat fără să gândească la consecinţele care ar putea pune în pericol inclusiv libertatea consilierilor locali, ca domeniul schiabil să fie făcut cadou unei societăţi private, Termogaz Company SA Haţeg, în condiţii total defavorabile administraţiei publice locale. Fără ca la baza contractului să existe un studiu de oportunitate concret, care să evalueze financiar şi exact aportul fiecărei părţi în cadrul contractului, Resmeriţă a decis ca domeniul schiabil să fie administrat de asocierea dintre Termogaz Company SA Haţeg – cu o cotă de participare la profit şi pierdere de 49% şi municipiul Lupeni - cu o cotă de participare la profit şi pierdere de 51%. Pretextul a fost că Termogaz Company SA Haţeg nu şi-a încasat în totalitate lucrările executate la domeniul schiabil, cea mai mare cheltuială fiind, de fapt, telegondola ce leagă oraşul de staţiune. Şi că, astfel, banii proveniţi din exploatarea domeniului schiabil vor servi la plata lucrărilor. Adevărat doar în parte. Dacă acesta a fost argumentul lui Resmeriţă, el este fals. Pentru că, în realitate, cei care au amenajat telegondola pe banii lor, neîncasând în totalitate contravaloarea, sunt cei de la Acomin SA. Cu alte cuvinte, dacă dorea să sprijine constructorul, primarul trebuia să facă un contract de asociere în participaţiune pentru operarea gondolei fix cu constructorul, adică Acomin, nicidecum cu Termogaz Company SA (care, în cadrul contractului pentru domeniul schiabil Straja, s-a ocupat de cu totul şi cu totul alte obiective). Sau mult mai corect ar fi fost ca o societate a primăriei să administreze domeniul şi, ulterior, să repartizeze profitul pentru plata lucrărilor neachitate încă în proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil. Sigur că, pe o situaţie de necesitate (adică în plin sezon de schi), primăria putea decide să facă un contract de operare a telegondolei cu un agent economic care să aibă puterea financiară şi personalul autorizat pentru activitatea de transport pe cablu sub pretextul că organizarea unei proceduri publice de atribuire, prin intermediul SEAP, ar fi fost de lungă durată şi ar fi compromis sezonul de iarnă 2012 – 2013. (continuare în pagina 3) Cătălin DOCEA