SPECIAL
IV
www.zvj.ro
joi, 19 aprilie 2012
Studii în străinătate Marian BOBOC: Aţi studiat şi în străinătate? Liviu BRAICA: Da, am studiat mult şi în străinătate, dar nu trimis de partid, ci am câştigat, în urma unor concursuri, câteva burse. De exemplu, am participat la concursul Santa Cecilia din Roma şi am locul I, şi aşa am obţinut o bursă. Eu l-am avut ca profesor de limba italiană la Liceul de băieţi din Petroşani pe Mocia, adus din Italia. Eu când am ajuns în nordul Italiei nu recunoşteam limba italiană. Păi, vorbeai altă limbă, amestecată cu vorbe de la celţi. Deci, prima specializare am făcut în Italia, a doua la Universitatea din Paris. La Paris am făcut istorie-filologie, deoarece simţeam nevoia unei astfel de pregătiri, ca să pot să lucrez cu oamenii. Nu să le spui du-te-n încolo, ci să încerci să-i convingi. De aceea, atunci când am plecat de la directorat, filarmonica din Iaşi, care ajunsese la 204 angajaţi, a declarat grevă generală.
Petre Braica - în câteva cuvinte Marian BOBOC: Succint cum l-aţi caracteriza pe tatăl dvs., Petre Braica? Liviu BRAICA: Tatăl meu a fost un social-democrat de atitudine.
O ironie tragică
Cu Marian Boboc în faţa Casinoului Muncitoresc Antonesei, care a fost o perioadă preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi? Liviu BRAICA: Foarte bine.
Prim secretarul Ion Iliescu - un intelectual Marian BOBOC: Pe Ion Iliescu l-aţi cunoscut în perioada sa ieşeană? Liviu BRAICA: Da, când a fost prim-secretar al judeţului Iaşi. M-am înţeles excepţional cu Ion Iliescu, care era un intelectual. Când am venit spre Petroşani, comentam cu nepoata mea. Am spus: Drumul acesta e făcut de comunişti, viaductul acesta la fel; după 90, nu au fost în stare nici să le întreţină. De ce? Pentru că au furat ca-n codru. Eu nu am făcut politică niciodată. De aceea am refuzat oferta PD-ului de a mă înregimenta politic.
Apolitic până la capătul vieţii
Liviu BRAICA: Cea mai teribilă ironie pe care a săvârşit-o Dumnezeu a fost la moartea lui Constantin Titel Petrescu, preşedintele Partidului Social Democrat, băgat de comunişti într-o săptămână în puşcărie pe viaţă „ca duşman al poporului”, el fiind bolnav de plămâni, nu a rezistat prea mult. Cine credeţi că i-au ţinut lumânarea? Un ţărănist şi un liberal: Iuliu Maniu şi I.I.C. Brătianu.
O chestiune pentru istorici Liviu BRAICA: De ce într-o anumită zonă din România nemţii nu au avut acces, armata română îi putea aresta, iar în rest îşi făceau de cap? Un exemplu a fost Petroşaniul. Ce, a venit armata lui Hitler vreodată la Petroşani? Poate în vizită. Nu exista aşa ceva. Pentru că era sub dominaţie guvernamentală românească. Nemţii nu îndrăzneau să se bage.
Marian BOBOC: Nici al Partidului Comunist Român nu aţi fost membru? Liviu BRAICA: Te înşeli, domnule Boboc! Nu am fost membru nici al Partidului Comunist Român, dar care m-a decorat de 6 ori. În viaţa mea nu am fost membru de partid. Marian BOBOC: Interesant cum că dvs., fiu al unui important socialdemocrat din Valea Jiului, care făcea politică militantă, nu aţi fost niciodată membru de partid. Liviu BRAICA: Într-adevăr, Partidul Social-Democrat făcea atunci o politică de stânga. Când au venit comuniştii la putere tatăl meu a fost rugat să intre PCR, dar a refuzat. A spus că nu pentru socialismul comuniştilor a militat el o viaţă de om.
P.S.D. e compromis Marian BOBOC: Cum vedeţi acum Partidul Social Democrat? Liviu BRAICA: Din păcate, Partidul Social Democrat s-a compromis. În momentul de faţă este un partid compromis. Repet, eu am refuzat să fac parte din orice partid.
O plimbare romantică prin faţă Liceului de băieţi, actualmente Şcoala Sportivă Petroşani
Epilog în… cimitir A doua zi, m-am plimbat cu dl. Liviu Braica prin Colonia Petroşaniului. L-am fotografiat în faţa casei nr. 62 de pe str. Inocenţiu Micu Klein (pe urmă, d-na Roxana Braicu mi-a comunicat că, de fapt, Petre Braica locuise la nr. 60/ 2…), la Casinoul Muncitoresc - unde concerta ca elev pe vremuri, la Liceul de băieţi din Petroşani, plimbarea noastră având ca punct final… Cimitirul Central Petroşani. Dl. Liviu Braica ne-a spus, foarte sigur, că piatra funerară a tatălui său, Petre Braica, este de culoare neagră şi se află în zona intrării în cimitir. Am format două echipe de căutători, care am scanat toate crucile şi pietrele funerare negre. După circa o oră şi jumătate de căutări nu am găsit niciun indiciu. Am plecat în vechiul cartier Dimitrov, în căutarea verişoarei domnului Liviu, o doamnă în vârstă, singura care putea să ne ajute în dezlegarea misterului. Deşi vorbisem la telefon cu dumneaei, nu ne-a răspuns nici la interfon, nici la telefon. Ne-am gândit că nu ne-a mai aşteptat şi a plecat, pe jos, în cimitir. Dar, în
Liviu Braica se reculege la mormântul tatălui său, Petre Braica cimitir, surpriză: doamna nu era nici aici. Drept pentru care, am mai executat o tură de căutări minuţioase, la fel de… păguboase. Când nu mai speram să găsim mormântul, o doamnă ne strigă şi ne face semne. Era chiar verişoara dinspre mamă a domnului Liviu Braica, care a reuşit, după câteva mici ezitări, să ne indice zona corectă a mormântului. Care nu era la intrarea în cimitir. Şi, ca să fie confuzia
totală: crucea neagră pe care o căutam noi era albă… Doamna Roxana Braicu a făcut curăţenie pe mormânt, domnul Liviu a aprins câteva lumânări, a pus un minunat buchet de flori, s-a recules preţ de câteva minute, iar reporterul s-a odihnit pe o bancă. Chiar dacă se afla în cimitir, într-un loc propice gândurilor pioase, sobre, reporterul era locuit de o bucurie profesională: găsise, în sfârşit, mormântul lui Petre Braica, fruntaş social-democrat şi corespondentul ziarelor Adevărul şi Dimineaţa, eroul câtorva documentare publicate în Prăvălia cu istorii… Pe crucea este sculptat: „Patru Braica (1895 -1972)” şi o fotografie spălată de timp, din care nu se deduce ce mare personalitate a fost cel care-şi doarme somnul de veci de 40 de ani în lutul Petroşaniului, din care, de fapt, nu se mai înţelege nimic. Ţinând cont de culoarea social-democraţiei, îmi închipui că lutul în care-şi doarme somnul de veci Petre Braia e roşu. Şi uneori ia forma unui drapel, pentru care social-democratul Braica s-a lupta cu atâta şi atâta devotament. Vom dedica o ediţie a Prăvăliei cu istorii personalităţii lui Petre Braica... (M. BOBOC)