Page 1

CMYK

Rămâne de văzut dacă

Minerii au fost aburiţi din nou Marţi după-masă, Bebe Nica era deja în discuţii cu minerii nemulţumiţi, de la EM Vulcan. Cu toate că obţinuse aprobare pentru a protesta în faţa CNH pentru astăzi, furia minerilor fierbea să dea pe dinafară. Iar ieri a dat în foc.

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

JOI

Jandarmii - în alertă Minerii au ieşit în stradă într-un protest spontan. Liderii lor nu i-au mai putut ţine în frâu. Minerii au cerut explicaţii pentru faptul că, de luni bune, sunt plătiţi sub valoarea reală a muncii prestate. Minerilor li s-au calculat veni-

turi pentru un plan îndeplinit la 103%, deşi cel real a fost de 109%. Minerii mai cereau creşterea preţului gigacaloriei la 75 de lei, creşterea sporului de noapte. Parte din cererile lor au fost îndeplinite până la ora 16. Când s-a aflat că minerii organizează un protest spontan, jandarmii au intrat în alertă. Protestul, cu toate că a fost unul spontan, a fost şi paşnic. Cererile minerilor erau unele rezonabile şi vizau un protocol deja semnat între sindicate şi ministrul Ion Ariton, dar care a fost ignorant. Cu câteva zile înaintea acestui protest,

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

2 februarie 2012 Anul V Nr. 878 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:48 Apus: 17:33

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3447 lei 1$ = 3,3102 lei 1₤ = 5,2151 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

cumva presimţind aceste revolte ce vor urma să apară, Constantin Jujan a ieşit în presă şi a anunţat că CNH a semnat cu Mintia şi Paroşeniul un preţ de cumpărare a cărbunelui la 75 de lei/ gigacalorie. Dar această reuşită nu se reflectase destul de repede pe fluturaşii minerilor. Minerii au protestat şi de data aceasta au obţinut ce şi-au dorit rapid. În câteva ore. Aşadar, nu numai că au anulat protestul spontan, au renunţat şi la protestul de astăzi.

Bebe Nica, liderul Sindicatului „Muntele”: „Începând cu schimbul III, totul a reintrat în normal. Minerii şi-au reluat activitatea. Nu mai este niciun miner blocat în subteran. Am anulat inclusiv protestul de mâine. Am ajuns la această decizie pentru că jumătate din cererile noastre au fost rezolvate, preţul gigacaloriei a crescut la 75 de lei, sporul de noapte va creşte de la 600 lei la 700 lei şi alinierea salariilor, aşa cum am convenit în luna ianuarie. Dar, dacă aceste cereri nu vor fi respectate şi nu ne vom putea rezolva problemele, atunci vom ieşi din nou în stradă”. Alina PIPAN

Ieri, Valea Jiului, a fost de la est la vest

Teatrul unor manifestări protestatare spontane ale minerilor  La nici o mină din Valea Jiului nu s-a lucrat la schimbul II  Minerii de Lonea şi Lupeni au protestat în curtea CNH  Speriaţi de amploarea şi intensitatea conflictului guvernanţii au cedat  Revendicările minerilor vor fi satisfăcute  Mitingul de azi - anulat sau amânat? Am anunţat în ediţia noastră de ieri desfăşurarea unui miting de protest al minerilor, membrii ai Sindicatului „Muntele”, care reuneşte, în rândurile sale, cei mai mulţi sindicalişti. Mitingul urma să aibă loc astăzi în faţa CNH între orele 14 - 16. Ei bine, mitingul, pentru care Sindicatul „Muntele” a obţinut toate autorizaţiile necesare, nu va mai avea loc astăzi. De ce? Pentru că minerii nu au mai avut răbdare şi au declanşat protestele spontane chiar ieri, miercuri, 1 februarie.

La 17 ianuarie, Sindicatul „Muntele”, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, CNH SA Petroşani pun pe hârtie un protocol. Apoi semnează şi ştampilează. În protocol sunt cuprinse mai multe chestiuni stringente ale exploatării huilei, dintre care reţinem şi... angajarea tinerilor la minele din Valea Jiului. Sindicaliştii, de bună credinţă, aşteaptă ca protocolul să devină realitate. Însă, în stilul obişnuit al mai marilor zilei, sindicaliştii s-au trezit că sunt aburiţi. Aşa că luni, 30 ianuarie, „montaniarzii” sindicalişti au tras duda pe la minele lor, informându-şi membrii de sindi-

cat asupra tergiversării punerii în practică a protocolului din 17 ianuarie. Printre alte metode de luptă sindicală s-a convenit şi asupra necesităţii şi opotunităţii organizării, joi, 2 februarie, a unui miting autorizat chiar în faţa CNH. Însă…

teran, iar schimbul II a intrat, însă nu au mişcat niciun craţer, nicio armătură. Nici ortacii care trebuiau să intre în şut la mina Vulcan în schimbul II n-au mai intrat. Din vest am ajuns

…comunicatul CNH …în est

…minerii nu au mai avut răbdare Aşa că ieri, miercuri, 1 februarie, cunoscând restricţia legii, care după “revizuirea” ei de către trimuviratul PDL-UDMR-UNPR, limitează drastic şi pervers dreptul la protest, ortacii de la cele 7 mine din Valea Jiului au dovedit că sunt nu numai oameni curajoşi, ci şi… spontani. Din fericire, spontaneitatea mişcărilor de protest este încă un peşte în mâinile guvernanţilor, care alunecă atunci când sunt siguri că l-au prins... Dar să vedem concret cum au decurs ieri mişcările revendicative şi spontane ale minerilor…

…din vestul Văii Schimbul II de la mina Uricani nu a intrat în mină. Şi la Mina Lupeni, cea mai mare unitate extractivă de cărbune din Valea Jiului, ortacii din schimbul II au refuzat să intre în mină. Lupenenii au fost atâta de supăraţi încât s-au urcat în două autobuze şi nu s-au mai oprit până în curtea CNH. Foarte mâhniţi au fost şi angajaţii minei Paroşeni. Schimbul I s-a autoblocat în sub-

aceea, autorităţile guvernamentale, alertate şi de rapoartele serviciilor secrete, au consimţit să intervină şi să detensioneze conflictul minerilor. Cum? Aflăm vag din…

La mina Livezeni schimbul II a intrat în subteran, însă nu pentru a munci. Nemunca a fost forma lor de protest spontan. Ortacii de la Petrila au coborât şi ei în fundul minei, dar nu pentru lucrări miniere, ci pentru a fi siguri că nu se mişcă nimic în mină. Cei mai supăraţi mineri din estul Văii Jiului au fost cei de la mina Lonea. Nici ortacii din schimbul I, nici ortacii din schimbul II nu au intrat în mină. Ba mai mult, au desantat şi în curtea CNH. Speriaţi de amploarea evenimentelor…

„La ora 16:30, conflictul de muncă iniţiat în această dimineaţă la unele dintre sucursalele Companiei Naţionale a Huilei S.A. a încetat. În urma discuţiilor care au avut loc între conducerea CNH-SA, reprezentanţii Sindicatului Muntele şi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, s-a convenit asupra soluţionării revendicărilor salariaţilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Activitatea din cadrul sucursalelor CNH-SA s-a reluat, în condiţii normale, începând cu ora 18:00”. Marian BOBOC

…guvernanţii au intervenit În mod sigur în acest context social şi politic, îmbibat de grizuul nemulţumirilor sociale, o mişcare revendicativă a minerilor Văii Jiului ar fi fost cireaşa de pe tort. Sau mai bine zis bomboana de pe colivă. De

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION

0254 512512 0720 512000 0254 512500


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 2 februarie 2012

Exclus din PSD, Eugen Stoicoiu a fost debarcat şi din consiliul local

Emilia Andreica - noul consilier local al PSD Petrila Consilierul local petrilean Eugen Stoicoiu a fost înlocuit în şedinţa ordinară de consiliu local, de marţi, în urma unei adrese a PSD Hunedoara, care transmitea Executivului petrilean că fostul consilier a fost exclus din PSD. După citirea proiectului de hotărâre nr. 1, care viza „încetarea de drept a mandatului domnului Eugen Stoicoiu din funcţia de consilier local şi declararea locului vacant

de consilier al formaţiunii politice PSD”, fostul lider al social-democraţilor, Dumitru Răscolean, a încercat să se opună acestei decizii, menţionând că Eugen Stoicoiu a fost exclus din partid „în mod mârşav”, iar după legislaţia românească omul are dreptul la apărare, prin depunerea unei contestaţii la Comisia Naţională de Arbitraj, lucru care se pare că a şi fost făcut de Eugen Stoicoiu. „Abia după aceea, după ce se va dezbate această contestaţie vom putea lua o

hotărâre în acest sens”, le-a mai spus Dumitru Răscolean celor prezenţi, menţionând şi faptul că „dacă legile bunului simţ au fost încălcate demult, măcar legile româneşti să fie respectate”. Cu toate acestea, juristul Toma Vărgatu a spus că totul este absolut legal, adresa fiind primită oficial de la PSD Hunedoara, împreună cu cererea ca în locul lui Eugen Stoicoiu să fie numită Emilia Andreica, cadru didactic la Şcoala Generală Nr. 5 din localitate, membru PSD Petrila. „Ca atare proiectul de hotărâre supus dezbaterii este perfect legal. Este doar problema internă a partidului dumneavoastră, până se va lămuri cu contestaţia, cum spuneţi, noi facem în consiliu ceea ce trebuie”, i-a răspuns Vărgatu lui Răscolean. Astfel, după citirea Raportului de către consilierul social democrat Boantă şi după

votul exprimat de către toţi consilierii prezenţi (cu excepţia consilierului Dumitru Răscolean), de la punctul 2 al şedinţei, doamna Emilia Andreica, prezentă în sală, a fost pusă să citească jurământul, intrându-şi astfel în drepturi depline de consilier local. Mai mult, la propunerea aceluiaşi Gheorghe Boantă, Emilia Andreica face parte începând de marţi, prin votul dat de toţi consilierii locali, din Consiliul de Administraţie al Clubului Copiilor din Petrila. Reamintim că fostul consilier Stoicoiu a fost implicat în câteva scandaluri în ultimii ani, dintre acestea cel mai notorii fiind „Dosarul Sportivilor” sau falimentarea S.C. Termoprest Petrila (consilierul pensionar a fost unul dintre cei care au condus destinele falimentarei societăţi). Corneliu BRAN

Pentru că a condus fără carnet,

Vasilică a fost prins şi închis Nici infracţiunile nu mai sunt ce-au fost odată. Actele de bravare sau inconştienţă te pot băga acum la zdup. Poliţiştii Biroului Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Petroşani l-au identificat pe Vasilică I. Acesta este un băiat de 24 de ani, din Petroşani, pe numele căruia Judecătoria Petroşani a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, fiind condamnat la o pedeapsă privativă de liber-

tate de 2 ani. Când vezi o aşa pedeapsă, imediat te gândeşti ce o fi furat omul. Vasilică nu a furat nimic, însă a condus fără permis un autoturism pe drumurile publice. Acum nu mai merge cu joaca. Dacă îţi vine pofta de plimbat şi nu ai carnet, poţi să te alegi cu o vacanţă, all inclusive, la Penitenciarul Bârcea Mare. Bărbatul a fost escortat şi depus în penitenciar în vederea executării pedepsei. Alina PIPAN

La trotuare şi asfalt nou - mături noi.

Angajaţii Retim au împânzit ieri Petroşaniul Angajaţii Retim, înarmaţi cu mături noi, au fost prezenţi ieri în tot Petroşaniul. Aceştia au dat cu nisip pe toate trotuarele acolo unde mai era gheaţă. Apoi au şi strâns surplusul cărat în trafic de maşini. Ca să-şi facă treaba cum trebuie au măturat şi linia albă dintre cele două sensuri de circulaţie. Cu toate că pare mare caznă, peste

două zile, când va ninge din nou, munca lor va fi acoperită de zăpadă. În schimb, la Lupeni, primarul nu are rost să mai împrăştie material antiderapant pe trotuare. Dacă se pune din nou pe nins, poate primarul să se facă că... ninge şi să taie o factură şi pentru deszăpezirea trotuarelor. Iarna trece, oamenii uită. Iar alegerile, hăt, sunt în vară. Alina PIPAN

De când s-a lăsat gerul, 19 HUNEDORENI – ÎN SITUAŢII DISPERATE Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara a transmis un comunicat prin care informează populaţia că în ultimele 24 de ore, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Hunedoara a transportat un număr de 9 persoane afectate de temperaturile scăzute în unităţile şi compartimentele de primiri urgenţă din judeţ, 7 dintre acestea fiind cazuri sociale. „Menţionăm faptul că toate cele 9 persoane au avut nevoie de îngrijirea medicilor hunedoreni pentru a fi tratate de hipotermie, dar pentru care nu a fost necesară internarea. După ce le-au fost acordate

www.zvj.ro

îngrijirile medicale, cazurile sociale au fost redirecţionate către adăposturile sociale special amenajate din Hunedoara, Petroşani, Orăştie, respectiv Bârcea Mare”, se arată în comunicatul de ieri al prefecturii. De la instituirea codului portocaliu de ger, la nivelul judeţului Hunedoara serviciul de ambulanţă a transportat un număr de 16 persoane în unităţile şi compartimentele de primiri urgenţă din care 13 au avut nevoie de îngrijiri datorită hipotermiei. Totodată, 6 persoane fără adăpost s-au prezentat singure la unităţile şi compartimentele de primiri urgenţă. Mihaela PETROŞAN


DEZVĂLUIRI 3

Ziarul Vãii Jiului joi, 2 februarie 2012

Hotărârea privind închirirea unui spaţiu pentru biroul pe la care senatorul Nicula oricum nu prea vine a fost adoptată de către CL Petroşani dincolo de limita legii Deşi senatorul Nicula n-a avut bucă să îşi desfăşoare activitatea OBLIGATORIE în teritoriu de foarte multă vreme, mai exact de pe la începtul actualului mandat, Senatul României a achitat lunar minim 9.000 de lei (personal, chirie, materiale şi utilităţi) pentru susţinerea activităţii Biroului Senatorial din municipiul Petroşani. Sumele pentru întreţinerea biroului pe la care Nicula nici măcar nu a avut bunul-simţ să treacă măcar o dată pe lună au depăşit, uneori, suta de milioane de lei vechi. Cu toate acestea, lună de lună, senatorul a băgat mâna până la cot în buzunarele fiecărui plătitor de taxe şi impozite din această seară. Ca orice bun descendent al unor personaje precum Adrian Năstase, patru case şi doi ani cu executare, ori Miki Şpagă, mai multe case şi un an cu suspendare, senatorul Nicula e şi puţin agramat. Nu prea mult, ci cât să ne facă să râdem de el. În două rânduri, Nicula s-a adresat adminis-

traţiei publice locale din Petroşani cu speranţa că “solicitatrea” sa “va primii” răspuns favorabil. Acum, când se pregăteşte de ultima sută de metri a ultimului său mandat de parlamentar, Nicula cere ca spaţiul organizaţiei locale PSD să fie suplimentat, suprafaţa solicitată în plus, de 28 mp, urmând a servi ca Biroul Senatorial. Cu majoritate de voturi, adică inclusiv cu votul celor 5 (cinci) consilieri PSD, Consiliul local al municipiului Petroşani a aprobat, marţi, solicitarea senatorului Nicula. Verificând cadrul legal, dar şi în urma consultărilor cu mai mulţi secretari de localităţi din Valea Jiului, vă putem spune că adoptarea hotărârii menţionate s-a făcut dincolo de limita legii. Mai exact, având un interes direct, consilierii locali PSD ar fi trebuit să se abţină. Aşa spune şi statutul aleşilor locali, care include în categoria intereselor personale voturile în urma cărora se determină de către consiliierii locali beneficii obţinute de

“orice persoană fizică ori juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia”. Ori Partidul Social Democrat este o persoană juridică (potrivit art. 107 din Statutul PSD), faţă de care cei cinci consilieri locali PSD au o relaţie de angajament izvorâtă din adeziunea semnată la momentul înscrierii în partid. Drept urmare, deşi secretarul Negoe ne-a declarat că nu prea e vorba de un interes personal, textele de lege puse cap la cap spun cu totul şi cu totul altceva. Drept urmare, solicităm revocarea în regim de urgenţă a hotărârii menţionate.

Dacă aleşii locali se mai bâlbâie, năduşind printre legi, vreo 2-3 luni, s-ar putea nici măcar să nu mai fie nevoie de birou. Că Nicula, e clară treaba, va pierde alegerile fără drept de apel. Cătălin DOCEA

Senzaţional! Televiziunea familiei Serafinceanu a ridicat deja UNPR în sondaje. De la 1,8% la... 0,9% Prezent de curând în studioul Kapital TV, un lider marcant al UNPR s-a arătat convins că, pentru viitoarele alegeri, partidul nevalidat popular din care face parte se poate baza pe sprijinul organelor media deţinute de Aurelian Calistru Serafinceanu. Efectul acestor speranţe în secretarul executiv al UNPR, Aurelian Serafinceanu, nu a întârziat să apară. În numai o lună de zile, din decembrie până în ianuarie, UNPR a

scăzut drastic în sondaje, pierzând jumătate din simpatia electorală. Partidul a rămas, ce-i drept, în marja de eroare. Dacă în decembrie 2011 era cotat la 1,8% din preferinţele electoratului, în ianuarie 2012 UNPR a ajuns la 0,9 la sută. Invitatul KTV a comis, din pură onestitate, o imprudenţă politică. Neştiind că uneperistul Aurelian Calistru Serafinceanu se chinuie din răspunteri să îi convingă pe cei din jur că n-are nicio implicare în media locală, omul a dat-o pe faţă: Serafinceanu va ajuta UNPR-ul, cum şi alţii ajută alte partide. MAŞINA DEBITORULUI BECUŞ, REGELE Ştim că, fiind cititori mult mai orientaţi decât ai lor, nici dumneavoastră nu aţi crezut că PORTOCALIU AL ASFALTULUI ŞI AL Serafinceanu nu are nicio legătură cu mass

PARCĂRILOR, S-A ÎMBĂTAT PUŢIN Marţi spre miercuri noaptea, pe când se despărţea ianuarie de februarie, Jeep-ul societăţii Montan Cons SRL Vulcan s-a îmbătat puţin, în special pe partea din faţă, bolidul fiind transportat şi pitit bine la o unitate service situată la intrarea în municipiul Lupeni. Având în vedere debitele colosale înregistrate de firmele lui Becuş către statul român, dar şi faptul că majoritatea bunurilor personale şi de pe firmele ale familiei Becuş, inclusiv Jeep-ul Commander menţionat, au fost gajate la Alpha Bank în data de 29 septembrie 2011 şi Intesa San Paolo în data de 17 august 2011, credem că este în interesul viitorilor proprietari să fie informaţi cu privire la felul în care bunurile le sunt gestionate. De altfel, firmele familiei Becuş nu au intrat prea bine în noul an. Amicons Energy SRL înregistrează datorii, dobânzi şi penalităţi către bugetul de stat în valoare de aproape 4,5 miliarde de lei vechi, în timp ce datoriile Montan Cons SRL către stat au trecut deja de 10.000 de lei. Cum însă familia Becuş se află în bune relaţii cu comandantul poliţiei locale, este greu de crezut că prejudiciile aduse Statului român vor avea vreo reacţie atâta timp cât la putere se află PDL. Asupra riscurilor la care se supun în ultima vreme angajaţii Intesa San Paolo, adevărate acte de curaj cu propria lor libertate, rămâne să revenim. (Cătălin DOCEA)

www.zvj.ro

media. “Gazeta Văii Jiului” şi TV Parâng, care s-au ocupat în ultimii ani să discrediteze din greu atât PSD cât şi PNL, dar mai ales PDL (cu care Serafinceanu este acum frate), aparţin SC Gerom Real Estate SRL Petroşani, societate la care fiul şi soţia fostului prefect sunt acţionari, deţinând 94,74% din părţile sociale. Cine nu crede, n-are decât să consulte pagina 31 a numărului 2920 din 02 august 2011 al Monitorului Oficial al României, partea a IV-a. Sigur că, pentru cine are timp să îl creadă, Serafinceanu susţine sus şi tare că nu are nici în clin nici în mânecă cu cele două organe media, dintre care unul s-a pierdut pe drum, metamofozându-se în altă Mărie cu aceeaşi pălărie (financiară). Vom reveni. (Cătălin DOCEA)


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 2 februarie 2012

A ajuns la urechile primarului

Steaua ne ia atleţii... Hunedorenii au debutat cu dreptul la Grand Prix Atletele cluburilor hunedorene au început cu dreptul anul competiţional, clasânduse pe locuri fruntaşe la primul Grand Prix din 2012, desfăşurat la Bucureşti. La competiţie au reuşit să ajungă, în pofida vremii nefavorabile, 216 sportivi, de la 55 de cluburi. Grand Prixul a fost de un ridicat nivel, dovadă că au fost realizate două baremuri pentru Campionatele Mondiale de sală de la Istanbul (9-11 martie), primul obiectiv important al anului. Cristina Bojin (Farul) a câştigat proba de triplusalt (cea cu cele două devence în careul de aşi), cu 14,14 m, şi a îndeplinit baremul de 14,10 metri. Cornelia Deiac s-a impus la săritura în lungime, cu 6,67 m, depăşind minimul de 6,65 m pentru Mondiale. Cele mai bune performanţe ale atletismului hunedorean la competiţia din Capitală au fost realizate în proba de tripusalt. Senioara Andreea Todereanu, crescută la Cetate şi legitimată din acest an la Steaua, a ocupat locul secund cu un „zbor” de

www.zvj.ro

12,68 de metri. Junioara Florentina Marincu, de la CNS „Cetate” Deva, s-a clasat pe poziţia a patra, la general (senioare-tineret-junioare), cu o performanţă de 12,22 metri. Marincu (16 ani) a fost devansată doar de senioarele Cristina Bujin (Farul) şi Andreea Todereanu şi de sportiva de 17 ani Andreea Lefcenco (Farul – 12,40 metri). „Locul ocupat în clasament de Marincu este foarte bun, ea fiind, practic, lideră la categoria ei de vârstă. Mă aşteptam însă la mai mult ca performanţă efectivă, la un zbor de 12,50-12,60 metri. Cred că Marincu are şi o scuză, întrucât călătoria spre Bucureşti a fost extrem de obositoare, din cauza blocajelor provocate de zăpadă. În privinţa stelistei Andreea Todereanu, care a crescut la Cetate şi pe care încă o antrenez, sunt nemulţumit. Nu ştiu ce a făcut în cantonamentul cu Steaua, dar s-a mişcat slab”, a spus antrenorul Nicolae Alexe. Palmaresul atletismului hunedorean la acest prim Grand Prix al anului 2012 a fost îmbogăţit şi de atletele Adela Mateiaş şi Maria Florea, care au dublă legitimare CS Ghelari-SCM Deva. Mateiaş (18 ani) s-a clasat pe locul cinci în cursa de 1.500 de metri, iar Florea (17 ani) a sosit a cincea în proba de 800 de metri, fiind însă depăşită doar de atlete mai mari ca vârstă.

Articolul apărut în Ziarul Văii Jiului cu referire la un brav sportiv ce ne reprezintă cu cinste în ţară şi peste hotare, rugbistul Cosmin Raţiu, a ajuns aşa cum ne-am dorit, şi la urechile primarului Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi. Sursele noastre spun că edilul nu a rămas indiferent la propunerea noastră ca rugbistul să primească titlul de cetăţean de onoare. De altfel, articolul în cauză s-a bucurat de multe aprecieri, semn că sportivul are foarte mulţi susţinători. Aceleaşi surse spun că Raţiu are şanse să primească pe

bună dreptate acest titlu simbolic, care, până la urmă, ar recompensa efortul unui sportiv care, de-a lungul vremii, a adunat un palmares impresionant. Cosmin Raţiu, crescut în Valea Jiului, format la Minerul Lupeni şi Ştiinţa Petroşani, este de 9 ani om de bază la Dinamo Bucureşti, iar de 8 ani la Naţională. S-a afirmat în rugby-ul românesc prin cele 38 de selecţii la Naţionala României, 4 titluri de campion naţional cu Dinamo şi două cupe ale României, dar şi două participări la Cupa Mondială.

Liber la transferuri până pe 9 martie S-a dat liber la perioada de transferări de jucători între echipele din judeţ pentru toate competiţiile organizate de forul hunedorean. Pentru grupările din Liga a IV-a Hunedoara (seniori şi juniori), perioada de transferări va fi cuprinsă între 28 ianuarie şi 1 martie. Echipele din cele două serii ale Ligii a V-a Hunedoara vor putea face schimb de jucători între 28 ianuarie şi 9 martie, în timp ce formaţiile de juniori categoriile C, D, E şi Cupa Danone vor putea legitima noi jucători între 28 ianuarie şi 1 martie.


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului joi, 2 februarie 2012

Campioni pe banii părinţilor Tenisul este, fără doar şi poate, unul dintre cele mai costisitoare sporturi din lume. La ora actuală, judeţul Hunedoara are câteva secţii de tenis de câmp, ce pot fi numărate pe degetele unei singure mâini. La Petroşani, cei care vor să dezlege tainele acestui sport o pot face pe cont propriu şi ajutaţi atât cât se poate de cei de la CSŞ Petroşani. Rafael Nadal ori Roger Federer sunt marii campioni ai lumii pe urmele cărora visează să calce mai toţi copiii care pun mâna pe o rachetă de tenis. Uşor de visat, greu de realizat, pentru că drumul este unul lung şi anevoios. Pe vremuri, Jiul avea o secţie de tenis renumită prin performanţele sale. Însă vremurile s-au schimbat. Tot ceea ce are mai bun Valea Jiului în acest sport ia drumul performanţei pe cont propriu, ori pe la cluburile din judeţ sau pe la clubul ce încă le mai întinde de mână de ajutor: CSŞ Petroşani. Mulţi copiii talentaţi pornesc de jos cu aju-

"Nu m-a ajutat nimeni. Totul s-a întâmplat datorită părinţilor mei. Le datorez totul părinţilor. Am muncit foarte mult pentru că, venind dintr-o ţară ca România, unde nu avem niciun fel de condiţii, unde avem trei terenuri de hard, trebuie să lupţi foarte mult ca să ajungi unde vrei. Pentru noi lucrurile sunt de două ori mai grele, dar apreciezi mai mult anumite lucruri când ajungi să le ai", este declaraţia unei mari campioane de tenis, Sorana Cârstea. torul părinţilor. Ei sunt cei care le cumpără echipamentul, însoţesc copiii la deplasări, plătesc tratamente şi multe altele. „Este foarte costisitor să faci tenis mai ales în Valea Jiului, unde nu prea te bagă nimeni în seamă. 500 de lei este preţul unei rachete de tenis, ca să nu mai vorbim de alte necesităţi. Noi ne însoţim copiii la concursuri, noi plătim totul. Pentru noi ar fi o mană cerească dacă aceşti copii ar fi legitimaţi, pentru că este mult mai uşor să participe în concursurile care sunt în circuitul Federaţiei Române de Tenis. Cei de la CSŞ

Petroşani sunt cam singurii care ne ajută cu ce pot, cu terenurile de joc şi alte facilităţi, care pentru noi contează mult”, spune părintele unui copil, aflat la început de drum. Vasile Medveschi şi Victor Benea sunt cei doi profesori de la CSŞ Petroşani, ce se ocupă de pregătirea celor care vor să mânuiască racheta de tenis. La Deva, unde se pregătesc alţi sportivi din Vale, de rezultatele lor răspunde Lunella Maier. „În ţara noastră este dificil să practici tenisul de la o vârsta mică, fiind un sport costisitor şi astfel nu toate familiile îşi pot permite să îşi trimită copiii spre acest drum. Cât despre performanţă, tenisul te supune la probe fizice dure, dar şi psihice. Ai nevoie de ambiţie şi de putere de muncă. Poate ar fi bine dacă autorităţile se vor ocupa, pe viitor, să ajute prin sponsorizări acest joc. Până atunci, rămâne ca părinţii să facă un efort financiar care chiar merită”, este părerea unanimă a antrenorilor din judeţ.

Avem golgheteră de cinci stele foarte mult din situaţii clare de gol, chiar şi două aruncări de la şapte metri. Patronul echipei m-a acuzat că nu am pregătit bine meciul din punct de vedere tactic. Eu cred însă că lotul avut la dispoziţie e deficitar şi poarta vina acestui eşec”, a spus antrenorul Ioan Mătăsaru.

Hunedoreanca Carmen Cartaş a marcat zece goluri în meciul cu CSM Bucureşti şi a devenit golghetera Ligii Naţionale, însă Cetate Devatrans a fost învinsă, scor 25-27, şi a picat pe locul 11, la trei puncte de prima poziţie retrogradabilă. „Ştiam că CSM are o apărare avansată, în sistem 3-2-1,

şi am vrut să pregătesc jocul pentru a depăşi o astfel de defensivă. Din păcate, din cauza problemelor de sănătate a unor handbaliste, am avut la dispoziţie doar nouă jucătoare şi nu am putut lucra corespunzător. Prin urmare, jocul nostru a fost static şi previzibil. În plus, ca de obicei, s-a ratat

Elitte Beauty Center angajează maseuză cu experienţă. Relaţii la telefon 0254.548908. www.zvj.ro

Rivalii Jiului, egal în amicale CFR Simeria (locul trei în C5) a fost vioara întâi a amicalului cu colega de serie, Autocatania Caransebeş (locul şase). Fotbaliştii antrenaţi de Marius Opric au scos doar o remiză albă, scor 0-0, în al treilea amical al iernii, după ce câştigaseră primele două meciuri test. Feroviarii au fost superiori la posesie şi la numărul acţiunilor spre poarta adversă, în partida disputată vineri, pe terenul de la Simeria Veche, însă golul a rămas o bucurie interzisă. Bănăţenii s-au dovedit un partener competitiv de antrenament, întrucât au reuşit însă să anihileze şarjele ofensive ale feroviarilor şi au încercat să puncteze pe contraatac. „A fost un joc bun raportat la actualul moment de pregătire. Echipa s-a mişcat bine, chiar dăcă nu a marcat”, a spus tehnicianul grupării feroviare. În primele două partide amicale disputate în acest an, CFR a câştigat cu scorul de 2-1 în faţa echipelor CS Vladimirescu (locul 14 în C5) şi Jiul Rovinari, ocupanta locului trei în seria C4.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA


CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 2 februarie 2012

PDL-PSD-PRM, o coaliţie petrileană ad-hoc,

I-a deturnat pe băieţii de la “Pronconsul” Punctul 13 de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Petrila de marţi a fost unul cu ghinion pentru viceprimarul Constantin Ramaşcanu. Numele proiectului iniţiat de primarul Ilie Păducel suna destul de frumos „cofinanţarea organizării manifestărilor culturale Dragobete”, numai că ziua de 15 februarie 2012 nu se prea potrivea cu titlul. Gheorghe Bobar şi pesediştii au adus

destule argumente în defavoarea acestui proiect. Unul ar fi neconcordanţa Zilei Îndrăgostiţilor, varianta de România, care se sărbătoreşte pe 24 februarie şi nu în mijlocul lunii februarie. Cel de-al doilea argument a fost suma alocată de la bugetul local, considerată mult prea mare în vreme de criză, când sunt atâtea de făcut la Petrila (şcoli, biserici, drumuri, finanţări de iniţiere de proiecte, studii de fezabilitate etc.). Un al treilea argument a vizat faptul că în Ardeal, Dragobetele nu a fost cam niciodată sărbătorit, această sărbătoare nefiind niciodată şi una a transilvănenilor. „Cum Petrila este în Ardeal, nu avem nimic de-a face cu această sărbătoare”. Foarte aprig asupra acestui proiect a fost şi consilierul PRM, Emanuel Andronache, care a subliniat că „în patru ani nu s-a chel-

tuit niciun ban de Dragobete şi acum se cheltuiesc dintr-o dată 200 de milioane de lei”. Consilierul peremist a susţinut că există două variante: „ori există prea mulţi bani - deci atunci de ce se tot plânge domnul primar, ori, după schimbarea soţiei mele de la casa de cultură, dăm bani mulţi ca să facem tot felul de acţiuni”. Spre finalul discuţiilor, după ce primarul Ilie Păducel a motivat că această acţiune este menită să aducă şi inaugurarea Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” , după investiţia de reabilitare de 21 de miliarde de lei, a intrat în scenă viceprimarul Constantin Ramaşcanu. Care, la fel ca la buget şi ca la alte proiecte, a încercat din nou să-i lămurească pe consilieri cum stă treaba cu acest proiect. Aşa a ieşit la iveală şi pe ce s-ar duce cu exactitate banii, viceprimarul susţinând că data de 15 februarie are legătură cu concer-

tul formaţiei „Proconsul” de la Lupeni. Care astfel ar cânta şi la Petrila, inaugurându-se „aşa cum se cuvine această mare investiţie de cultură din oraş”. Apoi, Constantin Ramaşcanu a spus cum bunul dumnealui prieten, deputatul Cristian Resmeriţă, i-a favorizat o întâlnire de negociere cu solistul trupei, Bodo, care iniţial a cerut 10.000 de euro pe reprezentaţia trupei, dar în cele din urmă s-a căzut la un acord la doar 3000 de euro. Mai că îţi vine

să crezi aşa ceva, dacă nu ştii preţurile şi dacă pe internet nu s-ar da şi sumele pe care unii artişti şi trupe din România le pretind ca onorariu. Iar pe un astfel de site scrie clar, „Proconsul” – 3.000 de euro. Deci, atunci ce a negociat Constantin Ramaşcanu şi cui a încercat să-i vândă apoi blana ursului din pădure? Una peste alta, la final, Constantin Ramaşcanu nu a reuşit să-i convingă în sală decât pe consilierii liberali, ceilalţi, de la PD-L, PSD şi PRM au votat împotrivă. Astfel, suma de 168 de milioane de lei, cât trebuia să fie plătită formaţiei „Proconsul”, a rămas la bugetul local în continuare. Vorba unui consilier: „banii ăştia mai bine îi dăm la tinerele talente din Petrila, decât să-i aruncăm într-o oră pe geam”. Iar pe 15 februarie se va face spectacol de inaugurare a casei de cultură, dar cu tinere talente, că sunt destule la Petrila. Iar dacă tot se doreşte aducerea formaţiei „Proconsul” sau a altei trupe, cine vrea să o facă nu are decât să găsească sponsori sau să plătească din buzunarul propriu, cum bine a sugerat de data aceasta consilierul Ion Temneanu. Poate va plăti chiar deputatul Resmeriţă, că şi aşa e în grevă parlamentară. Dacă tot vrea să candideze… Corneliu BRAN

www.zvj.ro


CMYK

ADMINISTRAŢIE 7

Ziarul Vãii Jiului joi, 2 februarie 2012

Cum a fost votat

Bugetul la Petrila 3 consilieri - contra „Împărţirea sărăciei”, adică bugetul local pe 2012, a fost şi anul acesta, ca şi anul trecut, motiv de discuţii aprinse. Primarul Ilie Păducel a concluzionat cel mai bine situaţia bugetului: „la niciun capitol banii nu ne ajung, dar încercăm să facem faţă aşa cum putem unui nou an greu”. Ca şi anul trecut, consilierii PSD au avut din nou rezerve faţă de întocmirea bugetului local, Gheorghe Bobar, preşedintele lor, fiind cel care i-a expus primarului principalele nemulţumiri. Ceilalţi consilieri PSD nu şi-au exprimat opiniile, cu excepţia consilierului Ion Temneanu. Acesta a spus doar că nu va vota bugetul local şi nici nu va spune de ce, deoarece oricum ştie că nu se vor lua în considerare argumentele dumnealui. După expunerea consilierului Bobar, primarul Păducel i-a răspuns, punctual, la fiecare nemulţumire ridicată de Gheorghe Bobar. În cele din urmă, proiectul a fost votat inclusiv de Gheorghe Bobar, cu excepţia consilierilor PSD, Dumitru Răscolean şi Ion Temneanu, şi a peremistului Emanuel Andronache.

USL Petrila vs. Caragiale Înainte de a reda câteva dintre nemulţumirile socialdemocraţilor faţă de acest buget votat marţi seara, după vreo oră şi ceva de discuţii, precum şi o parte din răspunsurile primarului Ilie Păducel, este demn de menţionat că o parte din aşa-zisa opoziţie petrileană, e vorba de liberali, n-au avut nici măcar un argument contra. Discursurile consilierilor liberali ori n-au existat, ori au fost favorabile bugetului. La un moment dat, viceprimarul liberal Constantin Ramaşcanu (după expunerea colegei de partid, Daniela Vişenescu, medic de profesie, care a spus ceva de genul, că pe criza asta şi pe banii ăştia puţini chiar e un act de eroism să întocmeşti un buget!) a fost atât de impresionat încât din discursul său s-a putut distinge o mică odă închinată Executivului care a „compus” bugetul. Cuprins de sentimente amestecate, viceprimarul încerca prin vorbe meşteşugite să convingă sala să voteze, că doar nu s-a muncit aşa de greu la întocmirea unui buget şi acum acesta să nu fie votat… A fost destul de clar că marele Caragiale n-a murit, iar pentru câteva minute scriitorul a fost prezent în sală la Petrila. Oricum, imaginea răvăşitoare a viceprimarului, roşu la faţă, rostind un discurs searbăd, dar plin de cuvinte mari, ar putea fi oricând expusă într-o schiţă sau piesă de teatru a marelui maestru al comediei şi satirei româneşti.

Întrebările grupului de social-democraţi „Avem următoarele neînţelegeri, pe care am vrea astăzi să le dezbatem împreună: Aveţi o propunere de proiect de reabilitare al Şcolii Ana Colda. Sigur că şcoala aceasta merită o reabilitare, pentru care sunt alocaţi 10.000 de lei, deci 100 de milioane de lei vechi. În acelaşi timp, veniţi cu două proiecte care se referă la reabilitarea termică a Şcolilor Nr. 1 şi 6, care costă un miliard. Sincer, nu înţelegem de ce această diferenţă în ceea ce priveşte proiectarea? Din cele trei proiecte, două ajung la un miliard şi unul este la 100 de milioane. Nu înţelegem de ce, când toate trei proiectele se referă la acelaşi lucru. În acelaşi timp, pentru că începând de astăzi avem o nouă colegă de consiliu printre noi, îşi punea şi dumneaei problema (doamna lucrează în cadrul Şcolii Nr. 5), oare nu ne gândim să facem o reabilitare termică şi Şcolii Nr. 5?  O altă nedumerire pe care o avem şi vrem să ne-o explicaţi: alocaţi 156 de milioane de lei vechi pentru reabilitarea ambulatoriului. Din câte ne aducem noi aminte, în cursul anului trecut, sau acum doi ani, noi am câştigat un proiect pentru acest ambulatoriu. Mai trebuie daţi şi alţi bani?  Aţi mai prevăzut o documentaţie pentru blocuri ANL, de 55 de milioane. La ce se referă asta, că

www.zvj.ro

sincer, la momentul respectiv, când mi-aţi spus de aceste blocuri, în discuţii, n-am înţeles nimic? Pentru că tot în discuţiile cu dumneavoastră îmi spuneaţi că la salubrizare trebuiau prevăzute 6 miliarde şi n-au fost bani şi aţi prevăzut doar 3 miliarde - dar salubrizarea este importantă pentru oraşul Petrila. Atunci ne-am gândit noi că toate acele proiecte, care apar în plus şi pe care putem să le discutăm, se pot amâna, deci să luăm banii dintr-o zonă şi să o alocăm în cealaltă, astfel încât să acoperim în mod judicios toate problemele oraşului.  Un alt proiect, îmi zicea domnul coleg al meu, domnul Beraru, că aţi prevăzut o proiectare în Şureanu, de 500 de milioane de lei vechi. Domnul Beraru îmi aducea aminte că în urmă cu câţiva ani noi am votat şi am acordat nişte bani pentru un proiect amplu de drum, care mergea până la Oaşa. Păi, dacă tot s-a făcut proiectul respectiv, de ce-l mai reluăm încă o dată şi să mai dăm încă nişte bani pentru proiectare?  Avem o proiectare de 800 de milioane de lei vechi pentru drumul Cimpa-Voievodu. La o discuţie anterioară ştim că drumul acesta se spunea că nu e de competenţa primăriei noastre, pentru că nu avem aprobare pentru el. Păi, atunci merită ca pentru o nebuloasă să aruncăm 800 de milioane, în loc să-i folosim în an de criză în altă parte?  Sigur, mai apare o sumă de 260 de milioane de plătit diferenţa la Planul Urbanistic Zonal Parâng? („Da, este vorba de asocierea Petroşaniului cu Petrila în Slima”, răspunsul primarului fiind dat pe loc).  De asemenea, aţi lăsat pentru Diverse proiecte, pe care vreţi să le mai iniţiaţi în cursul anului, cu o rezervă de 1, 450 miliarde de lei, în condiţiile în care dumneavoastră spuneaţi că pentru învăţământ cheltuielile finanţate din afara bugetului local sunt de 8,4 miliarde şi contribuţia primăriei este de 1,6 miliarde de lei. Mă refer la cheltuieli materiale şi burse. Am înţeles şi de anul trecut şi de la doamna consilier Barbu că au fost probleme cu banii în învăţământ. De aceea, aş propune să găsim o soluţie deacum, deoarece nu ne putem baza pe echilibrarea bugetului cu bani de la Consiliul Judeţean Hunedoara, deoarece şi anul acesta suma dată de cei de-acolo este mică, iar din câte am înţeles de la dânşii, CJH are un buget cu 39% mai mic decât anul trecut. Atunci să nu ne aşteptăm să vină prea mulţi bani din altă parte.  Mai este încă o problemă domnule primar. Foarte puţini bani daţi la biserici, suma este mult prea mică. Ar trebui să ne strângem împreună cu preoţii şi pastorii, pentru că toţi au probleme şi să vedem cum putem să-i ajutăm. În condiţiile în care am fost de acord să ajutăm şi la ridicarea unei biserici în Cartierul 8 Martie, suma aceasta de 650 de milioane nu ajunge nici pe departe, ţinând cont că anul trecut s-a depăşit un miliard şi tot nu a ajuns. Sunt biserici cu probleme, cum este biserica din Brătianu şi altele, care au nevoie de bani. Vă rog să faceţi cumva şi să măriţi această sumă”.

Răspunsurile primarului Păducel „Vreau să încep discursul despre buget cu răspunsurile pentru domnul Bobar şi consilierii PSD. Şi o s-o fac de la întrebările de la urmă: Este foarte adevărat, bani pentru biserici, ca şi pentru sport, ca şi pentru calamităţi sunt insuficienţi. Prioritare la capitolul biserici, dacă o luăm pe cinstite, nu putem să stabilim acum care biserici sunt. Într-o şedinţă a consiliului local vom prezenta un proiect de hotărâre, după ce vom avea discuţii cu preoţii şi cu pastorii, care vor veni la noi cu devize de lucrări urgente, strict necesare (una care cade tencuiala şi aţi dat-o exemplu chiar dumneavoastră, de la Lonea, de la biserica mică din Brătianu, pe care o vom ajuta de urgenţă). Banii pentru biserici ştiu că sunt

deocamdată insuficienţi şi nu avem de unde îi lua. Vom stabili, totuşi, ca prioritate la construirea bisericii noi din Cartierul 8 Martie. Vrea şi eu să v-o spun, doar ca promisiune, parlamentarilor noştri li se dau bani pe timpul mandatului, în anumite perioade, şi doamna Monica IacobRidzi a promis preotului Adi Boantă un miliard pentru această biserică. Am zis că dacă biserica respectivă primeşte aceşti bani, atunci puţinii bani pe care-i repartizăm din bugetul local o să-i dăm la alte biserici.  Vizavi de drumul Cimpa-Voievodu, aşa este, drumul respectiv este inclus în cele patru drumuri pe care le-am aprobat în consiliul local legat de dezvoltarea domeniului turistic. Drumul acesta este clasificat ca şi drum comunal, la sfârşitul anului 2011 am primit nişte bani de la MDRT, prin Consiliul Judeţean Hunedoara. Dar programul pentru repararea acestui drum este multianual, în valoare de 33 de miliarde de lei. Banii pe care i-am propus trebuie daţi pentru documentaţia de proiectare şi pentru ca să lucrăm legal. Repet, cei 33 de miliarde vin de la MDRT, prin consiliul judeţean, ca şi drum comunal.  Tot de la Consiliul Judeţean Hunedoara au venit două miliarde de lei pentru drumuri, pe care i-am propus pentru întocmirea documentaţiei şi începerea asfaltării drumului CimpaRăscoala.  Drumul spre Şureanu a fost discutat spre aprobare în una din şedinţele de consiliu local anterioare şi am propus doar 500 de milioane pentru studiul de fezabilitate.  Blocul ANL. Da, am propus o sumă foarte mică, nu că ar fi suficientă. Eu am participat la Consiliul Tehnico-Economic de la MDRT, unde au fost aprobate două, din cele patru blocuri avizate favorabil acum doi ani. Sperăm măcar unul să înceapă în acest an. Dacă începe, primăria trebuie să asigure partea de utilităţi şi sistematizarea pe orizontală.  La ambulatoriu avem proiectul de reabilitare şi dotare. De o săptămână încoace doamna Mihaela Lang se ocupă, împreună cu conducerea spitalului de la Petroşani, să corelăm şi să modificăm proiectul tehnic, în funcţie de cabinetele de specialitate care sunt în centru medical multifuncţional. A fost oprită evaluarea proiectului de reabilitare a ambulatoriului odată cu desfiinţarea spitalului. Acum reconfigurăm totul cu centru multifuncţional.  Este bună observaţia, în programul de reabilitare termică a şcolilor, să băgăm pe lângă Şcolile Nr. 1 şi 6 şi Şcoala Nr. 5, o rog pe doamna Lang să se ocupe de asta. Observaţia este mai mult decât justă.  Proiectul de reabilitare a Şcolii Nr. 2 este depus la ADR Vest, am urcat de pe locul 50 undeva pe locul 18 sau 20 şi sperăm să se aprobe şi să începem lucrările şi la acest proiect.  Vă rog să reţineţi, rectificări la partea de dezvoltare nu se pot face decât în trimestrul al treilea al anului”. Corneliu BRAN


8 ADMINISTRAŢIE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 2 februarie 2012

Tot mai multă lume din Vulcan este de părere că

Gheorghe Ile trebuie să termine cu şmecheriile şi tertipurile de prost gust Curios lucru. A trecut o săptămână de la şedinţa consiliului local vulcănean din ianuarie - convocată, dar neţinută din cauza că, exact ca la un meci de divizia D, la care fotbaliştii care fac deplasarea acuză neprezentarea prin defectarea, pe drum, a autobuzului, ea a fost onorată cu absenţa de către consilierii locali PDL - şi pas de să se mai fi auzit ceva de vreuna de îndată. De obicei, mai ales când, la ordinea de zi, sunt proiecte de hotărâre care-i vizează direct pe o mare parte a locuitorilor municipiului Vulcan, primarul Gheorghe Ile şi viceprimăriţa Angela Stoica sar imediat şi-i arătau cu degetul pe cei din opoziţie. Acum, foarte interesant, cei doi păstrează o tăcere suspectă.

Să-l fi pus pe gânduri pe Gheorghe Ile avertismentul consilierului PSD Petru Hodor? Cum că el nu va mai răspunde prezent la şedinţele de îndată şi una după alta pe care primarele de Vulcan - luându-i pe fraieri, bănuiesc, pe consilierii locali - le-a convocat în ultima vreme. Demers în care Petru Hodor a fost susţinut, mai întâi, de către pesedistul Simion Spiridon şi, apoi, de suflarea liberală din consiliul local. Sau, poate, exact în aceste momente, dragul de primar duce tratative cu fiecare consilier PDL în parte şi cu şefa lor între patru ochi, ca să deblocheze situaţia de rahat în care ei au băgat Consiliul Local al municipiului Vulcan?

aceea ar fi proiectul “privind aprobarea Programului de măsuri pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale în anul 2012”, urmat de “Proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de acţiuni de interes local pe anul 2012 conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat”. Aşteptat cu foarte mare interes de către asistenţii persoanelor cu handicap este proiectul “privind aprobarea numărului maxim de asistenţi personali pentru persoanele cu handicap grav pentru anul 2012”.

Sunt destui cetăţeni interesaţi în anveloparea blocurilor în care locuiesc şi care ar fi dorit să cunoască din timp condiţiile în care pot face demersul respectiv. Aceştia, însă, trebuie să mai aştepte până când va fi aprobat proiectul “privind aprorăspunderea într-un sector în care competenţa ţine strict de consiliul local.

Pentru ce toate aceste

Până vom afla cum stă treaba, aş dori să cunoască şi “interesele cetăţenilor municipiului Vulcan” cam ce proiecte de hotărâre, care-i privesc direct pe vulcăneni, au rămas nediscutate şi nevotate în ianuarie. Unul ar fi acela “privind stabilirea taxelor de închiriere şi folosinţă a terenurilor aparţinând domeniului public şi privat al municipiului Vulcan, pentru anul 2012”. Aspect care-i priveşte direct pe foarte mulţi deţinători de animale. După

SC EURO JOBS SRL angajează: PSIHOLOG, SOCIOLOG sau PSIHOSOCIOLOG

Cerinţe: studii superioare de specialitate şi experienţă relevantă în domeniu; program full time. CV-urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org. Pentru detalii suplimentare ne puteţi contacta la numărul de telefon: 0733.076.679. Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

www.zvj.ro

barea Programului local multianual în vederea creşterii calităţii arhitectural-ambientale la clădirile din municipiului Vulcan”. Apoi, pe consilierul local PDL Barbu Pompiliu nu-l arde buza după banii pe care i-a solicitat în proiectul “privind aprobarea alocării sumei de 5000 de lei pentru organizarea Cupei “Pasul Vulcan” la schi”? Sau, poate, a lămurit-o pe Angela Stoica să sponsorizeze din banii ei acţiunea?

Ar mai fi un proiect de hotărâre, pe care intenţionat l-am lăsat la urmă, şi care, dacă va fi aprobat, îi va scoate lui Ile un oftat de mare uşurare. Este cel “privind validarea sumelor cu care a fost rectificat bugetul local pe anul 2011 prin Dispoziţia Primarului nr.1991/2011”. Când, vă amitiţi, am scris că Gheorghe Ile, copiindu-l pe premierul Boc, şi-a asumat

beţe-n roate puse “intereselor cetăţenilor municipiului Vulcan”? ca s-o citez, în ghilimele, pe contemporană. Una la mână, pentru a evita intrarea în legalitate a Consiliului Local al municipiului Vulcan prin mandatarea celor două persoane desemnate de PSD şi PNL să le ia locul consilier locali demisionaţi. Şi, doi la mână, pentru ca s-o ţină departe pe Angela Stoica de pericolul debarcării din funcţia de viceprimar. Aspect din care reiese clar că tot ce s-a vehiculat legat de persoana viceprimăriţei, cum că ar urma să plece pe un post important la Prefectura judeţului Hunedoara, au fost doar abureală şi intoxicare gen PDL.

Aşadar, când aveţi de gând, domnule primar Gheorghe Ile, să convocaţi şi să ţineţi o şedinţă de consiliu local în care, fără să mai apelaţi la şmecherii ieftine şi de prost gust, veţi aduce o stare de normalitate în forumul legislativ al Vulcanului? Nu vă întreb doar în numele meu, ci şi în acela al multor vulcăneni. Nu credeţi? Ia întrebaţi-l pe omul dumneavoastră de încredere care bate toată ziua oraşul cam ce vorbeşte lumea? Sau, poate, mai bine, dacă aveţi îndoieli în privinţa a ceea ce trebuie să faceţi, consultaţi-vă consilierul personal din afara primăriei. Care, în acest fel, şi-ar justifica suma lunară de bani care-i intră în contul firmei sale... Gheorghe OLTEANU


DIVERSE 9

Ziarul Vãii Jiului joi, 2 februarie 2012

La Simeria

spectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara, I.P.A. Regiunea Timişoara, Corpul Naţional al Poliţiştilor - Consiliul Teritorial Hunedoara şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual. La ediţia de anul trecut au participat peste 360 de sportivi din oraşul Simeria, din totalul celor 600 de participanţi la competiţie. Mihaela PETROŞAN

Cupa „Ziua Poliţiei Române” Luna aceasta şi cea care vine, Serviciul Judeţean de Poliţie Transporturi Hunedoara organizează, în Sala de Sport a Şcolii Generale „Sigismund Toduţă” din Simeria şi în alte spaţii destinate practicării sportului din oraşul Simeria, competiţii sportive. Competiţiile de futsal, şah, tenis de masă, tenis de câmp, biliard, table şi tenis cu piciorul se defăşoară în cadrul

ediţiei a IV-a a Cupei „Ziua Poliţiei Române”. Competiţia se desfăşoară cu sprijinul In-

Vă invităm la prima seară de muzică folk şi poezie Cătălin Stepa “Sunt fiul Tatianei Stepa. Cânt la modul mai serios, adică pe scenă, de aproape 2 ani. De aproximativ 1 an mi-am făcut şi câteva cântece pe versuri de diferiţi poeţi şi sper ca în viitorul apropiat să am şi un material. Deocamdată muncim la înregistrări, orchestraţii şi altele. În aceşti aproape 2 ani am avut ocazia să

cânt în locuri şi la manifestari foarte importante de gen, cum ar fi: Festivalul ”Om Bun”, în 2010, 2011 şi 2012; Festivalul ”Poarta Sărutului” în 2010 şi 2011; Festivalul ”Castanilor” de la Ploieşti; Ziua Naţională a Culturii în 2011 şi 2012, în mai multe cluburi din ţară precum şi la alte manifestări de gen. La majoritatea spectacolelor la care am fost, am cântat alături de Victor Socaciu (el fiind alături de mine,

m-a îndrumat şi ajutat foarte mult şi o face în continuare necondiţionat) şi George Nicolescu, dar am cântat şi alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Daniel Iancu, Pavel Stratan, Emeric Imre, Ducu Hotima, Cristi Buică, Maria Gheorghiu, Constantin Neculae, Dinu Olăraşu, Raul Cârstea, Ducu Bertzi, Vasile Şeicaru, Andrei Păunescu şi cu vecinii şi prietenii Florentin Budea, Mita Berciu sau Florin Camen, dar şi cu multi alţii la diferite evenimente. Cu unii dintre ei mă cunoşteam mai demult, suntem chiar prieteni. Cu alţii m-am cunoscut mai de curând dar a fost şi va fi, oricând, o onoare să ”împart” scena cu aceste nume. Vă aştept cu drag, la 3 D Club Stage & Lounge- Petroşani, Casa de Cultură “Ion Dulămiţă”- nr. 100 demisol, duminică , 05.02.2012 , ora 20:00, pentru o seară minunată.”- Cătălin Stepa

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde:  Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă;  Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;  DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

Cabana Straja angajează bucătar, ospătar, cameristă, în condiţii avantajoase. Relaţii la telefon 0762.657363.

Florentin Budea

Cabinet medical veterinar Petroşani, str. Independenţei, nr. 1A Consultaţii, tratamente, vaccinări, deparazitări, intervenţii chirurgicale, analize, examen trichineloscopic, individualizare prin microcip şi paşaport, examene coproparazitologice, cosmetică canină, consiliere privind dieta şi întreţinerea animalelor, deplasări la domiciliu. Program cabinet: luni-vineri 9:00-20:00; sâmbătă 9:00-14:00 Program dr. Flavius Faltinski: Luni-vineri 10:00-16:00; sâmbătă 10:00-14:00 Pentru urgenţe - non-stop Suntem profesionişti pentru că facem totul cu dragoste şi pasiune! Relaţii la telefon 0744.380880.

www.zvj.ro

“Prin anul 1973, îmi amintesc perfect, încercam cu disperare să o conving pe mama, să-mi cumpere o chitară, cu 400 de lei ( pe-atunci), după ce l-am ascultat pe Mircea Vintilă cântând “Bade Ioane”. Iată că după 10 ani, ma regăseam membru în “Cenaclul Flacăra”, alături de Adrian Păunescu. Am fost laureat al festivalului “Om Bun” în 1989. Am participat la emisiunea lui Vali Sterian: “Vânare de vânt”, care se difuza la TVR2. Am cântat alături de Mircea Rusu şi am imprimat cântece la casa de discuri Big Band. Am colaborat cu: Dinu Olăraşu, Emeric Imre, Marius Batu si Eugen Baboi (Poesis), Victor Şeicaru etc. Momentan, lucrez cu Mircea Rusu la un disc, care se va lansa în viitorul apropiat. Eu vă promit că va fi o seară frumoasă de muzică şi poezie. Vă aştept să veniţi la 3 D Club Stage & Lounge - Petroşani, Casa de Cultură “Ion Dulămiţă”- nr. 100 demisol, duminică, 05.02.2012, ora 20:00” - Florentin Budea 3 D Club Stage & Lounge PR. Manager: Petronela Cerbu

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect. De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare. Ne puteţi contacta la nr. de tel. 0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare. De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!


10 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 2 februarie 2012

Predarea în Valea Jiului se transformă…

La modă este acum stilul… Discovery În data de 16 ianuarie, Discovery Networks a lansat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, proiectul Şcoala Discovery. Prin intermediul acestui proiect se doreşte o acomodare şi o mai largă integrare a resurselor audio-video şi new media în procesul de educaţie. La acest proiect a participat şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani. Şcoala Discovery este compusă din două componente: o linie de programe educative pe teme legate de învăţământul stiintific, difuzată pe Discovery Channel România, şi o serie de materiale didactice care să ajute profesorii să integreze aceste programe în activităţile didactice curente. Profesorul Daniela Ciontescu a dat startul predării după metoda Discovery. „La clasele de uman am urmărit un film difuzat pe Discovery Channel în cadrul proiectului. Elevii au găsit interesante informaţiile şi modul de expunere. De asemenea, au avut şi unele observaţii legate de posibilitatea de a se combina traducerea cu

titrarea pe anumite părti, dorind să promoveze şi ei metoda Discovery în rândul elevilor mai mici din ciclurile primar şi gimnazial. Astfel, ei vor realiza, pe clase, două reviste scrise de ei, destinate elevilor mai mici. Revistele vor fi elaborate folosind stilul Discovery”. La nivelul colegiului petroşenean se organizează o activitate de promovare a proiectului, pentru a fi cunoscut de toţi profesorii, în special de cei care predau matematică şi stiinţe. În cursul lunii februarie, după faza judeţeană a olimpiadelor, Daniela Ciontescu va organiza o activitate metodică, pe zona Valea Jiului, pentru prezentarea proiectului Şcoala Discovery. Şcoala Discovery oferă programe din domeniile: matematică, biologie, chimie, fizică, precum şi alte domenii ştiinţifice interdisciplinare, de la astronomie la invenţii, şi de la ecologie la meteorologie. Toate programele sunt dublate în limba română, pentru a fi accesibile elevilor. Alina PIPAN

Contractele de achiziţii publice pus la punct cu toate anunţurile noi. Beneficiarii acestei “tarabe electronice” trebuie să fie permanent monitorizaţi şi instruiţi, asta pentru a evita erorile şi pentru a fi siguri că marfa lor este frumos expusă, gata să fie achiziţionata de către contractanţi.

În departamentele de achiziţii publice putem găsi angajatul ideal, de tip “3 în 1” Din cauza lipsei de fonduri, tot mai multe instituţii contractante se bazează pe eficienta unei singure persoane în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Contractele de achiziţii publice sunt în floare, însă mulţi nu ştiu că în spatele acestora sta munca titanica a unei persoane, maxim două, deşi legea prevede expres că în fiecare autoritate contractantă să existe un departament de achiziţii publice în care să îşi desfăşoare activitatea un inginer, un jurist şi un economist. Ca în practică ne întâlnim cu situaţii în care un jurist îşi arogă şi veleităţi de inginer sau se mai joacă cu cifrele şi bilanţurile contabile, nu e vina lui, ci a mai marilor care trebuie să asigure personalul necesar.

Indiferent de achiziţie, fie că este vorba de papetărie sau oţel, procedura este aceeaşi Dacă de unele contracte se poate ocupa o singură persoană, de altele, complexe şi

SC EURO JOBS S.R.L angajează - inginer proiectant Relaţii la tel. 0354.108.516 / 0727.091.969. Grupul de firme Protector angajează contabil cu experienţă. Relaţii la telefon 0254.548908. www.zvj.ro

care necesită investigaţie pe anumite ramuri, singularitatea nu mai poate face faţă în mod eficient. Există un manual de instrucţiuni cu privire la contractele de achiziţie, precum şi un caiet de sarcini. Totodată, departamentul de achiziţii trebuie să monitorizeze modul de cheltuire al bugetului alocat, să asigure postarea tuturor cerinţelor în programul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), unde ofertanţii pot vizualiza regulile licitaţiilor şi înscrierea la ele. Cum ofertanţii întâmpina greutăţi în completarea documentelor şi a formularelor interminabile necesare procesului de achiziţie, atât ei cât şi părţile contractante pot folosi

Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Hai la shopping pe SEAP! Această platformă electronică asigură transparenţa procesului şi procedurilor de achiziţii publice, fiind locul unde autorităţile contractante publică anunţurile de intenţie şi participare. Este imperativ că fiecare parte contractantă să deţină în biroul aferent un calculator conectat la internet, asta pentru a beneficia de suportul SEAP şi de a fi în consonanţă cu litera legii. Sistemul electronic este ca un sfătuitor în ale shopping-ului, fiind mereu actualizat şi

După ce s-a demarat procedura de aplicare la licitaţie şi a fost publicat anunţul de participare cu documentaţia de atribuire ataşată, trebuie să se aibă în vedere natura cererii sau dacă au fost nominalizate anumite branduri sau companii, acest lucru fiind necesar pentru a nu favoriza participarea la procedura doar a unor anumite firme şi a îngrădi accesul altora. La 3 zile de la data publicării în SEAP a participării, ANRMAP (Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice) trebuie să valideze începerea procedurii. De aici încolo, termenul maxim este de 52 de zile pentru orice contract de servicii a cărui valoare depăşeşte pragul de 193.000 de euro. Mai trebuie spus că, în funcţie de tipul de contract - de furnizare, servicii sau de lucrări se stabilesc datele limită şi valorile contractului. Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţiunea Subiecte. Acolo, avocat Marius Flăcău oferă informaţii interesante legate de insolvenţă. Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

Jiul Exchange SRL Petroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniul amanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon 0254.548908.


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 2 februarie 2012

IMOBILIARE Vând garsonieră în Petroşani, ultracentral (lângă primărie), Bdul 1 Decembrie 1918, bl. 97. Telefon 0729.664975 Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro. Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani. Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Societate comercială angajează carmangier cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199101.

Vând garsonieră în Petrila, str. Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil. Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil. Telefon 0725.219019

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f. 2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată. Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel. 0730.004032

www.zvj.ro

Dacă eşti implicat într-o relaţie stabilă, este posibil ca partenerul să se confrunte cu situaţii dificile, ceea ce te va afecta şi pe ţine într-o bună masură.

Taur (21 Apr - 21 Mai) În apartament ai putea face unele mici schimbări, ceea ce îţi va îmbunătăţi starea de spirit. Pentru un eventual schimb de locuinţă ar fi bine să mai aştepţi.

Magazin încălţăminte, centru, angajez vânzătoare, salariu 800 lei + bonusuri. Telefon 0727.881104

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Cheltuielile sunt destul de mari în această perioadă, dar cum şansa este de partea ta, reuşeşti să te descurci cu bine.

ÎNCHIRIERI

Rac (22 Iun - 22 Iul) Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc. Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379

HOROSCOP

ANGAJĂRI

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pictez camere copii. Preţuri rezonabile. Tel. 0785.406616 Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc. Relaţii la telefon 0765.459316

Colaborările ţi-ar putea aduce unele satisfacţii în plan material, dar va fi nevoie de eforturi mari. Călătoriile te vor avantaja, indiferent că este vorba de afaceri sau de divertisment.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Cursuri de dans sportiv! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Este posibil să ai ocazia să obţii un câştig bănesc dintr-o activitate de colaborare sau parteneriat. Un proiect mai vechi ar putea prinde contururi reale.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Relaţia cu cei din jur este bună şi faptul ca poţi miza pe sprijinul lor te face să te implici în chestiuni deosebite. Activităţile intelectuale te favorizează.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Şansele de a avea realizări în plan sentimental sunt mari, dar sunt condiţionate de diplomaţie.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) N-ar fi rău să acorzi ceva mai multă atenţie sănătăţii şi să-ţi faci un control de rutină. Vei avea parte de o zi extrem de agitată, cu evenimente care te vor ţine cu sufletul la gură, chiar dacă unele nu te vor privi personal.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu te simţi în largul tău, eşti nemulţumit de tot ce se întâmplă la seviciu, dar ai tendinţa de a exagera. Sănătatea nu este punctual tău forte, aşa ca ar fi de preferat să nu te suprasoliciţi.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Entuziasmul afectiv este la limita superioară, aşa că petrecerea timpului liber în compania partenerului de suflet va fi o plăcere.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Joi, 02.02.2012 Orele 10:00 şi 12:00 – Premiera „Povestea porcului” Sâmbătă, 04.02.2012 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro” Duminică, 05.02.2012 Orele 12:00 – Spectacolul ,,Lumea lui Dănilă” Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro”

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Relaţia cu cei din familie va fi cam tensionată şi ar fi de dorit să nu dai curs pornirilor impulsive. Relaţia cu prietenii evoluează excelent, aceştia fiind de partea ta în tot ce faci.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Tot ceea ce ţine de călătorii te favorizează din toate punctele de vedere. În cazul în care doreşti să pleci într-o călătorie în străinătate, ai toate şansele să primeşti aprobările sau actele necesare.


CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 2 februarie 2012

Cumpăr lemn. Relaţii la telefon 0751.199109.

RESTAURANTUL VENEZIA (Petroşani, Complex Parângul)

Nopţile petrilene,

Raiul infractorilor şi bătăuşilor şi iadul cetăţenilor oneşti Noaptea de duminică spre luni a adus un nou scandal cu violenţe pe străzile Cartierului 8 Martie din Petrila. Nici de data aceasta, poliţia şi poliţia locală nu au fost pe fază, semn că numărul din ce în ce mai mic de poliţişti afectează ordinea, liniştea şi siguranţa plătitorului de taxe şi impozite, a cetăţeanului onest care doreşte să se ştie în siguranţă. Cazuri asemănătoare au mai fost înregistrate de cel puţin 3-4 ori şi în 2011, Ziarul Văii Jiului semnalându-le la timpul potrivit, fără prea multe răspunsuri din partea celor în drept.

Petrilean - bătut de trei derbedei Suntem informaţi că în noaptea respectivă, trei tineri sub 18 ani, plini de nervi, băutură şi, cine ştie poate ceva şi ceva droguri, l-au luat în primire pe un cetăţean, mult mai în vârstă decât ei, de vreo 30 de ani. Motivul? Că acesta nu a avut la el… brichetă, ca să le aprindă ţigările nemernicilor. Pumni, picioare şi stele verzi, de acestea a avut parte omul, cam pe la orele 23,30 - 00,30. După bătaie, care n-a ţinut mai mult de 30 de secunde, cei trei au luat-o în direcţia străzii principale, despărţindu-se la un moment dat, deoarece dinspre Lonea veneau câteva maşini, speriindu-se probabil să nu fie poliţia. Bărbatul bătut s-a ridicat, şi-a scuturat zăpada de pe el şi a plecat, martorul pierzându-l din aria vizuală. „Mă uitam pe geam, fumând o ţigară, şi deodată am văzut scena. Era undeva înspre sau după miezul nopţii, nu mai ştiu exact. După ce l-au bătut, deoarece le-a zis că nu fumează şi nu are brichetă la el, au

www.zvj.ro

plecat şi s-au despărţit imediat, probabil de frica poliţiei. Omul bătut s-a ridicat anevoie, l-am întrebat dacă să sun la poliţie sau la salvare, a zis că nu, şi a plecat. Probabil că stă în cartier, dar nu ştiu unde, nu îl cunosc, a plecat pe stradă înainte, până l-am pierdut din vedere, deoarece a luat colţul blocului. Am rămas stupefiat cum poţi să dai colţul şi nimeni să nu sară în ajutor. Iar de poliţişti ce să mai spun, aşa de rar îi văd prin cartier… Mai mult, pe strada mare, unde patrulează şi cam atât. Dacă îi anunţi, vin, dacă nu, nu îi vezi aproape niciodată, noaptea nici vorbă să dai de un poliţist. Pe vremuri, ne ştiam apăraţi, vedeai sectoristul ziua, vedeai patrulă noaptea, care se plimba şi pe jos. Acum, mai nimic. Pe noi, totuşi, cine ne mai apără de huligani şi tâlhari?”, ne-a spus petrileanul. Pornind de la această informaţie am încercat să aflăm mai multe de la cei în drept, sperând că ştiu mai multe. Este vorba totuşi de un caz violent, care se poate întâmpla oricui, iar aceşti derbedei ar trebui să stea altundeva decât la casele lor şi pe străzi, unde să creeze teroare ori de câte ori se îmbată sau se droghează.

Poliţia locală, cu efectiv redus şi cuminte ca un îngeraş… Primul pe care l-am abordat a fost Bogeanu, şeful Poliţiei Locale din cadrul Primăriei oraşului Petrila. Nu ştia însă nimic şi ne-a motivat şi de ce: „Noi acoperim paza la şcoli. Avem patrule mixte la schimbul I şi II la circulaţie, cu poliţişti de la rutieră. Avem de păzit parcul nou la schimbul II şi

III şi alte câteva obiective, inclusiv primăria. Deci, practic, nu ne mai rămân oameni pentru patrulare de noapte prin cartiere”. Întrebat câţi oameni are în subordine şi dacă nu e mai importantă siguranţa cetăţenilor decât unele obiective, Bogeanu a spus că la poliţia locală nu sunt angajaţi decât 23 de oameni, din care, momentan, trei sunt în foaie de boală: „Nu avem ce face. Nu noi stabilim să avem un număr aşa de mic de oameni, asta este situaţia. Îmi pare rău, nu ştiu nimic despre acest caz, dar poate ştiu cei de la poliţie”.

Nici poliţia nu ştia nimic de caz Nici Ovidiu Zaharie, comandantul Poliţiei oraşului Petrila, nu ştia nimic, recunoscând că şi din cadrul poliţiei există noaptea puţini poliţişti, cei mai mulţi fiind la circulaţie: „Nu am auzit nimic, n-a făcut nimeni nici o sesizare, n-am primit niciun telefon. Acel domn ar trebui să-şi dea numele şi să facă o sesizare, numai aşa putem scăpa de aceşti huligani de pe străzi. Păţim de multe ori aşa, se ceartă, se bat, apoi se împacă, martorii nu vor să mai dea declaraţii. Lipseşte de multe ori spiritul

civic, o mare problemă a societăţii noastre. Dar să ştiţi, în general, la Petrila a fost linişte în luna ianuarie. Deşi am avut cod albastru, n-au fost incidente deosebite, mai ales că noi nici n-am avut manifestaţii pe străzi, petrilenii preferând să meargă la mitinguri în Petroşani. Au fost doar nişte scandaluri casnice, care se termină la intervenţia poliţiei, mici incidente, nimic deosebit”.

17 permise auto ridicate în ianuarie Ceva probleme tot au fost şi la Petrila, dar în domeniul circulaţiei auto. „Din data de 1 ianuarie şi până azi, 31 ianuarie, au fost 17 permise ridicate şi s-au întocmit două dosare penale. Neadaptarea la viteză, neadaptarea la trecerea de pietoni, şoferi prinşi băuţi la volan, cam astea ar fi cele mai mari probleme. Bine că n-au fost accidente de circulaţie, în ianuarie nefiind semnalat nici un caz. Eu zic că ne facem treaba şi suntem în slujba cetăţeanului, chiar dacă mai avem şi noi problemele noastre, legate de efectiv şi dotare”, ne-a declarat comandantul poliţiei din Petrila, Ovidiu Zaharie. Corneliu BRAN

La Colegiul Naţional „Decebal” din Deva

PROIECTUL INTERNAŢIONAL „ANTROPICON”

Sub patronajul Colegiului Naţional „Decebal” din Deva, în perioada 2 – 6 aprilie 2012, se va desfăşura prima ediţie a proiectului AntropIcon, în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”. Proiectul a fost iniţiat de Colegiul Naţional „Decebal” din Deva şi dezvoltat în colaborare cu Asociaţia Culturală „DevART” din Deva, cele două părţi devenind astfel coorganizatori şi coordonatori ai evenimentelor din cadrul proiectului. În această perioadă nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit al unităţii de învăţământ, iar programul „Şcoala altfel" se va desfăşura în conformitate cu un orar special. „AntropIcon va fi o sărbătoare a teatrului, a filmului documentar, un prilej de prezentare a unor expoziţii de artă, concerte de muzică, unde preşcolarii şi elevii, publicul profesionist precum şi publicul larg au ocazia să îşi prezinte creaţiile, să vizioneze spectacole de film, spectacole de teatru, expoziţii şi să poarte discuţii cu realizatorii. Prin urmare, proiectul pune accent, în primul rând, pe proiecţiile filmelor, vizionările spectacolelor şi ale expoziţiilor şi pe discuţiile care le însoţesc”, se arată în comunicatul organizatorilor evenimentului. Mihaela PETROŞAN

a început înscrierile pentru grupurile interesate de organizarea de petreceri în perioada 1- 8 Martie. Preţ informativ: 50 lei / meniu / persoană Oferim preţuri corecte, negociabile, celor aflaţi în căutarea unui loc ideal pentru mese organizate. Relaţii la telefon 0761.195.971

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2


CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului  Anul IV  Nr. 93  2 februarie 2012  4 pagini ISSN 2068 - 3650

Fermecătoarele amintiri ale lui Dumitru Gălăţan-Jieţ

O viaţă printre momârlani (I) Am mai arătat în paginile ZVJ că Valea Jiului suferă la capitolul literaturii de frontieră. Avem foarte puţine jurnale, amintiri, memorii ale oamenilor Văii. Etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ vrea să facă excepţie de la această „regulă”. După un număr impresionant de cărţi despre arealul momârlanilor, dom’ doctor ne propune o lectură mai relaxantă: amintirile sale. Scrise cu umor, amintirile sale aduc în prim plan tot lumea plină de farmec a momârlanilor, întâmplări încrustate cu putere de expresivitate pe „boata” memoriei, dar şi fapte din studenţiile sale. Am citit cu plăcere aceste „amintiri pe sărite”, care, sunt sigur, vor continua până când vor fi destule pentru o carte. După lectura acestora, o întrebare, totuşi, nu-mi dă pace: până unde va povesti dom’ doctor Gălăţan? Marian BOBOC noile generaţii care au continuat şi au dus mai departe numele şi renumele înaintaşilor. Din locuitorii satului Cu nostalgie despre satul natal Fiind născut, crescut şi trăitor în satul Jieţ din pe care i-am cunoscut în perioada copilăriei mele au Ţinutul Momârlanilor, nu îmi este străin nimic din mai rămas doar atâţia cât pot să fie număraţi pe tradiţiile, obiceiurile şi ocupaţiile acestora. degetele de la o singură mână. Restul aşteaptă Repetându-mă cu plăcere şi chiar cu mândrie pot temători judecata cea de obşte, care va să vină, „în afirma încă o dată că am avut avantajul de a scrie loc luminat, în loc cu verdeaţă”, în progadie sau în despre momârlani din cele auzite de la bătrânii grădinile caselor unde au fost îngropaţi. Ori de câte ori bat cu pasul uliţa satelor pe care i-am cunoscut la timpul potrivit şi principală a satului, amintirile copilăriei şi ale numărul lor nu a fost deloc mic, dar şi din trăirile mele în această lume fascinantă a momârlanilor. Am tinereţii mă năpădesc, mă copleşesc. Fiecare fost, pe rând, copil care s-a jucat în ţărâna din vatra casă luată în parte îmi aduce aminte de satului, care a păzit vacile pe izlazul satului şi oile la gospodarii dispăruţi, de întâmplări trăite de mult, munte, am participat la făcutul fânului vara, la tăiatul legate de aceştia. Mă opresc adesea în faţa vechilor case de porcului de Crăciun şi al mielului de Paşti, aşteptând aceste sfinte sărbători cu bucuria de a mă vedea lemn care poartă pe „umerii” lor poate sute de înţolit cu haine noi momârlăneşti. Până în clasa a ani, din care dacă acest lemn ar putea povesti nu VIII-a ghiozdanul meu pentru şcoală a fost straiţa şi-ar mai termina istorisirile acoperite de şindrila ţesută la război, pe care o duceam atârnată de umăr, timpului. Într-una din aceste case a locuit în tot aşa o duceam şi la colindul Piţărăilor din Ajunul perioada copilăriei şi tinereţii mele Tică al Crăciunului pentru a depozita în ea mere, pere, nuci. Floarii, unul dintre „patriarhii oieritului” din Am participat la tot felul de petreceri şi obiceiuri: satul Jieţ, şi nu numai. Om înalt, bine clădit clăci, strânsul finilor, şezători, frăţii de cruce, tircuri, trupeşte, aspru şi iute din fire, autoritar, cu un nedei, botezuri, nunţi şi, bineînţeles, nu m-au ocolit facies inexpresiv după care nu ştiai când este nici înmormântările din familie cât şi din sat. Sub supărat sau când încearcă să glumească. Era un ochii mei a dispărut un sat, satul Jieţ. Mai bine spus oier desăvârşit, meserie insuflată în familia sa au dispărut locuitorii acestuia pe care i-am cunoscut din tată-n fiu. De la el au învăţat, nu fără teamă, atunci când avea 5-6 ani şi tot sub ochii mei au apărut mulţi oieri meserie. A merge de câteva ori cu el la oi, „a ciobăni” cu Tică al Floarii la munte îţi dădea dreptul să spui că ai obţinut o diplomă de oier, de necontestat. După tradiţia momârlanilor se spune că unii oameni sunt bântuiţi de gădini şi de vreme rea atunci când le vine rândul să ciobănească oile la munte. Tică era unul dintre aceştia, aşa încât dacă mergeai cu el la oi aveai la îndemână toate condiţiile pentru a-ţi desăvârşi pregătirea de oier: dascăl pe măsură, condiţii pe măsură, cu alte cuvinte pricepere, severitate, vreme rea, gadini. Nu lipsea nici aperitivul şi nici Cu steagul piţărăilor în anul 1954

desertul.

Cioban la oi Terminasem anul II la Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj, Facultatea de Stomatologie, unde câştigasem bătălii cu acad. prof. Grigore Benetato, prof. dr. Ion Manta, prof. dr. Victor Preda, prof. dr. I.G. Rusu şi mulţi alţii. Era prin vara anului 1959 în toiul făcutului fânului. Tata, la fire şi pricepere într-ale oieritului, era o copie aproape la indigo a lui Tică. Într-o zi mă anunţă scurt: - Duminică îmi vine rândul ciobănitului la miei. Mergi tu o săptămână cu Tică al Floarii la Lunci, la munte. Eu rămân acasă să mă lupt cu fânul, te scutesc de coasă. Cârcotaşul din mine nu putea să tacă, ştiind ce înseamnă un ciobănit cu Tică: - Merg, tată, dar nu ştiu ce fân o să faci căci dacă merge Tică la oi se strică vremea. Atât a trebuit,

Autorul în vârsta de 1 an în braţele mamei Marina, alături de bunicii Nicolae şi Ilina

că am fost pus la colţ imediat: - Tu să nu gramujdezi în faţa mea (adică să nu comentez), te duci la oi ş-apoi om vedea, Dumnezeu cu mila! Am început împreună cu mama pregătirile hainelor şi alimentelor trebuincioase pentru o săptămână. Duminică dimineaţa pe un soare torid de iulie, cu cioarecii strânşi pe picior, cu obiele şi opinci în picioare, mă rog, cu tot tacâmul portului


II

SPECIAL

momârlănesc, cu mahalaua pusă pe măgarul Bobi, căci măgar, măgar dar avea şi el un nume, am luat drumul muntelui, via Cârja. Desagii cu de-ale gurii şi ceva schimburi se bălăngăneau în samarul măgarului acoperiţi cu cojocul miţos din blană de berbec care timp de o săptămână urma să-mi fie pat moale. La plecare, tata mi-a dat şi ultimele instrucţiuni: - Ia şi câinele cu tine, că doar tu l-ai crescut, n-o să pleci fără el, dar să fii atent seara la culcare îi laşi o mânecă de la cojoc liberă ca să doarmă pe ea în vecinătatea ta, vei fi mai în siguranţă. El ştie să facă acest lucru, căci aşa l-am învăţat eu. Câinele Gruia, un ciobănesc momârlănesc de talie mare, alb cu pete negre, cu urechile ciulite „monitoriza” discuţia privind când la mine, când la tata şi aproba prin mişcarea jucăuşă a cozii. Îl crescusem de mic căţel şi în botezasem Gruia luându-i numele din balada Gruia lui Novac. Cred că avea atunci cam 10 ani. Fără să-mi dau seama, în copilărie ţinusem cu el mici şedinţe de dresură. În joaca pe care o aveam cu copiii mai mari decât mine la păzitul vacilor îl învăţasem ca atunci când apelam la el prin cuvintele „nu mă lăsa”, fiind în primejdie, să încerce să mă salveze. În aceste situaţii se repezea la adversari, apuca picioarele acestora cu dinţii şi nu se lăsa până nu mă elibera, fără a-i răni însă. Avea ochi mici, negri, care abia se zăreau din cap, dar cu un câmp panoramic nemaipomenit. În ultima perioadă nu putea nimeni să întindă mâna asupra mea, nici măcar pentru un simplu salut concretizat printr-o strângere de mână căci era considerat un potenţial agresor. Deşi nu părea atent la scenă, cum îmi întindea mâna, fulgerător, dintr-un salt îl culca la pământ şi ţinut acolo până eu dădeam porunca de încetare a ostilităţilor. Toţi din sat, fie adulţi, fie copii, îi cunoşteau acest nărav şi evitau confruntarea cu el. Şi-o permiteau doar cei mai curajoşi care doreau să se amuze. Cred că este cazul, pentru a înţelege mai bine cele ce urmează, să menţionez faptul că în general, atunci când este vorba de urs, câinii latră la el, dar marea majoritate nu are curajul să ajungă prea aproape şi mai ales că treacă la o confruntare directă, adică „să-l muşte”. În acele vremuri când ursul era chiar „sălbatic”, nu se familiarizase cu lumea şantierelor care au împânzit apoi şi munţii cu ocazia construirii hidrocentralelor şi a altor şantiere şi avea o frică teribilă de câinii care se năpusteau asupra lui şi-l muşcau. Gruia era unul dintre aceştia, unul dintre puţinii câini din sat care se agăţa cu ghearele şi cu colţii de spatele ursului. Asta pentru că era un căpos, îndura cu stoicism orice lovitură, nu ţinea la viaţa lui, totdeauna era în stare să se jertfească apărându-şi stăpânul sau animalele acestuia. Abia după terminarea misiunii îşi lingea rănile, le făcea un inventar în faţa stăpânului, poate pentru a se remarca, pentru a obţine câteva cuvinte şi gesturi de alinare şi mângâiere. Era răsplata pe care o aştepta pentru faptele lui bune. Când, în aceste situaţii, era mângâiat, deodată prindea putere şi încredere, începea să se gudure, nu-l mai durea nimic, fiind pregătit pentru o nouă confruntare cu adversarul. Ăştia erau Tică al Floarii şi Gruia lui Novac cu care urma să-mi petrec o săptămână păzind mieii satului Jieţ în munţii Parâng în locul numit „la Lunci, miei adunaţi într-o turmă a devălmăşiei în care vieţuiau cam vreo 300 de capete. Luncile, un paradox al numelui, erau un

joi, 2 februarie 2012

Gălăţan Marina (mama autorului) şi câinele Gruia, la stâna din Slima 1960

crater pietros situat între stâncile înalte şi abrupte ale vârfului Cârja şi Slăveiului. Aveau aspectul unei căldări întinse cu bolovăniş, jip şi iarbă alpină, cu izvoare reci de-ţi trosneau dinţii în gură atunci când doreai să-ţi astâmperi setea. La altitudinea de 2000 de metri unde se află Luncile, pădurea lipseşte cu desăvârşire, nu există stână ci doar o cotroană din piatră unde, la adăpostul unor lespezi tot din piatră care serveau drept acoperiş, erau pitiţi desagii cu alimente şi cojoacele pentru a fi ferite de ploaie. Pe la orele 12-13 am ajuns la Lunci, unde am schimbat pe cei doi ciobani care păstoriseră mieii în săptămâna ce abia trecuse. Am făcut un inventar al turmei, am luat-o în primire iar ciobanii vechi şi-au aşezat desagii cu ce mai rămăsese în ei precum şi cojoacele pe samarul măgarului şi au făcut cale întoarsă spre sat. Nici nu se înserase bine şi deasupra Luncii au început să se adune nori negri, apăsători şi ameninţători de ploaie. Aşa cam pe la orele 4-5 dimineaţa ne-a tras o ploaie zdravănă. Tunetele, prin ecoul produs de stâncile ce ne înconjurau, aveau intensitatea unui bombardament nesfârşit. Mieii, speriaţi, încercau să se ascundă sub tufele dese de jip, behăiau, parcă implorau prin glasurile lor natura să fie mai blândă cu noi, să pună capăt ploii şi tunetelor. Cu toate acestea, nu am mai văzut soarele până joi dimineaţa. Am plutit într-o ploaie continuă, mocănească şi într-o ceaţă ce abia putea să fie „tăiată cu cuţitul” timp de patru zile. În prima noapte, ca să fie tot tacâmul complet, până a nu începe ploaia am dat piept şi cu ursul. Era pentru prima oară când am fost pus într-o asemenea situaţie şi, credeţi-mă, nu a fost deloc uşor. De cu seară, Tică mi-a spus: - Mă, copile, tu te culci la areapă în partea de sus a cărării care îşi face loc prin jip venind dintre Slăvei, iar eu în partea de jos a ei. Dacă vine gadina, cam astea îi sunt porţile de intrare şi de ieşire, dintre pereţii clenţelor nu ne poate ataca. Mă cam treceau fiori reci pe şira spinării la auzul acestor vorbe. Am căutat un loc cât de cât mai neted, am strâns cojocul în jurul meu, fără a uita să

las o mânecă a acestuia liberă. Gruia urmărea din apropiere, atent, modul cum îmi pregătesc „patul” aşteptându-şi şi el „perna”. Când totul a fost pregătit, a venit şi s-a ghemuit aşezându-se pe mâneca de la cojoc. Doar nările i se mai vedeau. Am adormit repede, aerul de la munte, aşa cum îmi explica Tică, „este tare şi te taie somnul iute”. Aşa cam pe la 1-2 din noapte, un urlet disperat al câinelui m-a trezit brusc. Am sărit în picioare. În faţa mea cam la 7-8 metri am văzut o matahală neagră care nu se mai termina. Atunci mi s-a părut că se întinde de la pământ până la cer, constituindu-se într-un stâlp de susţinere a acestuia. Câinele, luat prin surprindere de atacator şi simţindu-se atât de aproape de acesta, nu a mai avut timp să latre, lătrăturile s-au unit într-un fel urlet grăbit. A fugit aţă spre urs, s-a aruncat în spatele lui cu ghearele şi cu dinţii. Nu se mai auzea niciun lătrat, doar mormăitul şi răcnetul ursului. Când cu mâinile tremurânde am reuşit să aprind lanterna am văzut o namilă neagră ridicată pe membrele posterioare, în poziţie verticală de care atârna o pată albă. Namila răcnea şi se învârtea în cerc într-un dans năucitor în poziţie verticală. Prin aceste rotiri încerca să scape din încleştarea câinelui. Apoi, cu el în spate a luat-o la goană în direcţia din care a venit. Nu am putut scoate niciun cuvânt. Mieii s-au speriat, au luat-o la goană peste Tică, fiind opriţi cu greu de către acesta. Tică, om cu experienţă, nu şi-a pierdut cumpătul, asmuţea câinii şi striga cât îl ţineau bojocii: - Ursu, mă! Ursu! Şo pe el! În apropierea ursului au ajuns şi ceilalţi câini, doi sau trei la număr, îi dădeau târcoale dar nu s-au apropiat de el la mai mult de 2-3 metri. Se învârteau în cerc, lătrau de zor, susţinându-l moral pe Gruia, care având gura încleştată în blana ursului nu mai

putea să latre. În această formaţie, sau mai bine spus cu acest alai canin, ursul a fost forţat să facă o retragere precipitată pe cărarea pe care a venit spre Slăvei. După un timp, nu se mai auzea decât ecoul lătratului, apoi nu s-a mai auzit nimic. Abia după ce ursul, încolţit de câini, a făcut cale întoarsă am început să-mi recapăt vocea. Eram aidoma unui actor care interpreta pe scenă un moment de groază în care tracul mă amuţise. - Nu-ţi fie teamă, am auzit vocea lui Tică. Am scăpat cu bine în noaptea asta. Cred că şi în nopţile următoare gadina ne va ocoli, l-a pus Gruia la punct, îl va ţine minte pentru o perioadă. Şi aşa a fost, nu ne-a mai vizitat pe toată durata ciobănitului din acea săptămână. Aşa cam după un sfert de oră, douăzeci de minute, câinii s-au înapoiat din misiune. Gruia venea în fruntea lor, parcă niciunul dintre ei nu avea curajul


joi, 2 februarie 2012

SPECIAL III

să i-o ia înainte. Aveau şi motive să-l respecte. Câinele a venit „săgeată”, aşa nevinovată, chiar naivă, lucru ce, aţă la mine mişcându-şi bucuros coada ca pe o elice. L-am bineînţeles, nu a trecut neobservat. La început nu am mângâiat, l-am încurajat, dar mai ales l-am pipăit peste tot să fost băgat în seamă, apoi, la un moment dat, cel mai în văd dacă este întreg. I-am întins din nou mâneca de la cojoc, vârstă din grup, cel puţin aşa mi s-a părut mie după s-a aşezat pe ea, dar stătea de astă dată cu capul ridicat. Abia părul cărunt, m-a întrebat: după un timp, când a apreciat el că nu mai suntem expuşi - Câte clase ai, baciule? pericolului a închis ochii ghemuindu-se ca un arici. Eu, în - Patru, domnule, ca toţi din satul meu de acolo schimb, până dimineaţă nu am mai pus geană pe geană. Poate de la poalele munţilor Parâng numit Jieţ. Şcoala e atunci am realizat, cât mai aproape de realitate, cu câtă greutate departe de sat şi nu am putut face mai multă carte. fac momârlanii brânza de oaie. Ş-apăi nici bani nu au părinţii să-şi dea copiii la şcoală Joi a fost prima zi din săptămână în care am văzut şi la ce le-ar şi folosi? soarele. Am scos cojoacele din cotroană şi le-am întins la soare Discuţiile au continuat, continuam să lansez pentru a se usca. Ne-am descălţat, ne-am schimbat obielele, săgeţi, dar cam începusem să fiu luat la ochi. La un uscându-le tot la soare pe cele ude. Ziua a trecut repede cu moment dat, acelaşi personaj cu tâmplele sure se acest program gospodăresc. După cele întâmplate câinelui îi apropie de mine şi-mi zice hotărât: măriserăm raţia de mămăligă şi parcă el înţelegea acest lucru. - Ascultă, baciule, dumneata nu ai numai 4 clase, Se uita ţintă în ochii mei după ce-l hrăneam, dând bucuros din nu ne mai prosti. Spune-ne adevărul. De data asta coadă în semn de mulţumire, apoi îşi vedea de treburile lui. făcusem progrese, eram „dumneata” în ochii lor, nu mai Zilele următoare au fost tot însorite. Pe o asemenea Cu rudele din satul Maleia în anul erau „tu”. Cele două fete mă priveau cu interes, aşa cu vreme este o plăcere să păzeşti mieii. Sunt liniştiţi, iar după ce coada ochiului, fără a scoate o vorbă, lucru pe care 1955, la 15 ani se satură se adună grămadă, trag câte un pui de somn bineînţeles că îl făceam şi eu. reluându-şi păscutul atunci când flămânzesc. În aceste situaţii este suficient un - Ba! Am 4 clase, dar momârlanii, că aşa li se spune la noi crescătorilor singur cioban. Sâmbătă, când soarele era deasupra capului nostru, Tică a făcut de oi, au aşa o inteligenţă nativă, ştiu multe, nu le trebuie multă şcoală. un gest la care nu mă aşteptam. M-a chemat la el şi pe un ton grav mi-a spus: - Ce au, dom’le? Ce fel de inteligenţă? vine brusc întrebarea celui din -Mă, copile! Acum îi fi tu cioban, dar mâne-pomâne oi fi doftor şi poate faţa mea. nu mă-i uita când oi avea nevoie de tine. Acum că-i vremea faină, ieşi la dungă, - Nativă, răspund în modul cel mai serios. poate te mai întâlneşti cu ceva barabe care umblă aşa fără treabă pe aici, mai - Şi asta o ştii de la momârlanii dumitale? schimbi şi tu o vorbă-două cu ei, aşa ca la oraş, că cu mine nu prea ai despre ce - Da! Da! De la ei căci se transmite ereditar. vorbi. - Cum aşa? vine din nou întrebarea. - Aşa, în mod genetic, din tată în fiu. Tot grupul se ridică în picioare şi face un cerc în jurul meu. Nu mai La taclale cu turiştii puteam nici eu să şed pe bolovan. Am făcut acelaşi lucru. Aceeaşi persoană cu Bucuros, mi-am luat cu mine un cojocel mai gingaş, care-l foloseam doar ziua când era mai răcoare, şi am ieşit la „dungă”, adică pe coama munţilor Parâng tâmple albe, de data asta, m-a luat din scurt: - Dom’le, dumneata îţi baţi joc de noi. Hai să dăm cărţile pe faţă, nu ai care se întinde de la Parângul Mic, Cârja, Mândra (Parângul Mare, 2519 m). Este doar 4 clase cum nu sunt eu mitropolit. Dumneata eşti cioban de ocazie sau din locul pe unde trece şi traseul turiştilor veniţi în munţii Parâng. După ce am ajuns în apropiere a vârfului Cârja mi-am aşezat cojocelul pernă pe un bolovan şi distracţie, dar aflăm noi. Discuţiile au continuat, eram privit şi provocat din toate părţile. Simţind folosindu-l drept scaun m-am aşezat. ceva, discuţiile au fost canalizate spre Agale, cu raniţele în spate, urca un grup medicină şi atunci când nu mai exista niciun zgomotos compus din 7-8 turişti, tineri şi dubiu, partenerul meu vine şi zâmbind îmi vârstnici, fete şi băieţi. Când au ajuns în dreptul strânge mâna: meu, considerându-mă unul de-al muntelui - Baciule, şi acum trebuie să pun după îmbrăcăminte, s-au oprit salutându-mă cu acest cuvânt în ghilimele, te felicit. Ai avea vocile ridicate şi parcă la unison: cunoştinţe în domeniul oieritului dacă eşti de - Bună ziua, baciule, da’ ce faci pe aici, la ţară, dar sunt convins că eşti şi un bun ţi-ai pierdut oile? student la medicină. Spune-ne în ce an eşti? - Ba! Nu le-am pierdut, cum aş putea - Am terminat anul II la Cluj. face una ca asta, îs în sama ortacului meu de Ne-am amuzat în continuare. ciobănie, eu am câteva momente libere pentru Discuţiile au mai continuat cel puţin o a-mi clătări ochii de aici de la înălţimea vârfului jumătate de oră. Grupul de turişti voia să ştie Cârja. Încercam să-mi aleg cât mai cât mai multe lucruri despre oierit, despre momârlăneşte cuvintele. satele de la poalele munţilor Parâng, despre Şi-au dat jos rucsacurile din spate şi s-au Un frumos exemplar de berbec din satul Jieţ viaţa de student de la Cluj. La despărţire, aşezat în jurul meu. După ce m-au măsurat aşa după ce mi-a strâns mâna, interlocutorul meu din priviri, mai cu coada ochilor, discuţiile au continuat. Eu căutam să mă menţin în nota de cioban, păstrând vocabularul a spus ritos: - Nu totdeauna haina îl face pe om. Mai sunt şi excepţii. specific, dar nu ezitam să punctez, uneori chiar decisiv, atunci când consideram După ce grupul de turişti a plecat, mi-am luat cojocelul şi boata, am necesar. Am avut parte de o coincidenţă de neimaginat. Din grup făceau parte şi coborât spre târlă unde m-aştepta Tică. două tinere studente la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Una dintre ele - Noa! Cum te-ai distrat pe Dungă? Ai avut cu cine sta de vorbă? terminase anul I iar cealaltă, ca şi mine, anul II. După ce i-am istorisit cele întâmplate, Tică, un om ursuz de felul său, era Au poposit binişor alături de mine cerându-mi date despre munţii Parâng, nespus de bucuros. despre oierit, despre ciobani etc. - Bine le făcuşi, să vadă şi alţii că şi printre noi, momârlanii, sânt oameni Era perioada când în Africa apăruseră noi state independente care au scăpat de dominaţia colonială. La facultate aveam coleg de cameră la Căminul deştepţi şi şcoliţi. Tu poţi face ce fac ei, umbli la şcoli mari, dar ei nu pot face ce Victor Babeş pe Mititeanu Constantin, mai mare cu un an decât mine. Amândoi faci tu, nu pot să fie ciobani. Aci e nevoie de o altă şcoală, şcoala oieritului pe eram pasionaţi de istorie şi de geografie. În timpul liber organizam mici care noi o învăţăm din tată-n fiu, aşa cum le-ai spus tu. Noi trebuie să fim la oi concursuri între noi, învăţasem numele tuturor capitalelor noilor state şi în plus şi ciobani şi bucătari şi doftori. Trebuie să le ştim pe toate. Dar ştii ceva? m-a date despre revoluţia lui Castro şi Che Guevara din Cuba, care acum s-au dovedit întrebat Tică în încheiere, dar nu a mai aşteptat răspunsul meu şi a continuat: - Îmi pare bine că am fost săptămâna asta cioban cu tine. a-mi fi folositoare. Discuţiile grupului s-au canalizat la un moment dat exact în Trecusem examenul de cioban, primisem atestatul semnat de Tică al această direcţie. Din când în când mă amestecam în vorbă şi aruncam câte o Floarii.


IV SPECIAL Cum am ajuns student După aceste ultime întâmplări, întâlnirea cu ursul, cu turiştii bucureşteni şi apoi discuţia neaşteptat de favorabilă cu Tică, parcă puţin obosit m-am aşezat pe primul bolovan mai acătării, primul ivit în cale care putea să-mi servească drept scaun. Am luat figura gânditoare în trecut a unui „Moromete autohton”. Gândurile, însoţite de imagini panoramice doar de mine văzute la vremea lor, îmi dădeau târcoale, zburau departe, când la Jieţ, când la Bucureşti, când la Cluj. Şi o să vedeţi de ce. Refăceam fără să vreau peripeţiile din vremea admiterii la facultate.

joi, 2 februarie 2012

acareturi, poţi trăi şi tu aici în sat. Cui o să rămână dacă pleci? A fost un an greu de lămurire a tatălui să accepte ca eu să urmez o facultate. Culmea, însă, ajutorul nesperat, care s-a dovedit hotărâtor, nu a venit de la binevoitori ci de la sceptici, care-i spuneau tatălui: - Lasă-l să meargă că tot n-o să reuşească.

Asaltul cetăţii lui Bucur În perioada liceului eram hotărât să urmez o facultate, nu ştiam care, ştiam prea puţine lucruri despre facultăţi. Dorinţa mea oscila între a mă face avocat ca şi Nicolae al lui Stoica din satul Jieţ, profesor ca şi renumitul Ilie Moşic. Aş fi vrut să ajung chiar şi preot ca şi Jura Păun Marcu din satul Jieţ, dar nu aveam voce nici măcar pentru a cânta „Adă, Doamne, trenu-n gară”, O filă din carnetul de student nicidecum lucruri sfinte. Abia în ultimul trimestru al ultimului an de liceu m-am hotărât să Unde-ai mai văzut tu momârlan doftor?! încerc admiterea la Facultatea de Stomatologie. Era Şi, într-adevăr, peste ani am fost primul din însă o treabă grea. Tatăl meu, Gălăţan Ion zis Şelu, Ţinutul Momârlanilor care avea patalama de medic căci toţi din satul Jieţ aveau o poreclă, oier de frunte stomatolog. din tată-n fiu, nu voia nici în ruptul capului să accepte Şi uite aşa târâş-grăpiş în cele din urmă tatăl acest lucru. Eram un copil singur la părinţi, care prin meu a acceptat să mă prezint la examenul de forţele lor proprii, în perioada grea a secetei între anii admitere. 1945-1948, îşi construiseră o minunată casă nouă din Începând cu anul 1957 a mai apărut o lemn, aşa că musai trebuia să urmez tot cariera oportunitate pentru admiterea în facultăţi. Pe lângă tatălui, aceea de oier. Şcoala pe care o agonisisem sesiunea obişnuită de admitere în devans cu trebuia să-mi ajungă doar pentru a şti mai uşor aproximativ 3 săptămâni se mai ţinea o sesiune de numărul caşului la stână şi al oilor din ciopor. Atât şi admitere cu burse oferite de consiliile regionale. nimic mai mult. Mai toţi profesorii mei din liceu erau Acestea urmau să acorde burse studenţilor pe toată de acord că eu voi fi în stare să fac o facultate, altfel durata studiilor cu condiţia ca aceştia să obţină în spus că mintea îmi va sluji pentru acest deziderat. Cel toate sesiunile de examene note peste 7, iar la mai bătăios în a susţine cauza mea a fost profesorul absolvire să se pună la dispoziţia regiunii, care îi de muzică Popa Gheorghe (Gicu, 1926-1981) care în încadra pe posturile unde era nevoie, o perioadă de 5 clasa a VIII-a mi-a fost diriginte, precum şi ani. profesorul Ioan Radu, un basarabean pe cinste, care Locurilor erau puţine, se concura pe locurile mi-a fost diriginte în clasele V-VIII. Aceştia, cărora repartizate fiecărei regiuni. Regiunea Hunedoara a li s-au alăturat şi alţii, au început o susţinută avut repartizat pentru Stomatologie un singur loc campanie de lămurire a tatălui meu să accepte să pentru care au concurat vreo 10 candidaţi. Îmi urmez o facultate. Tata o ţinea pe a lui: nu şi nu. amintesc că pentru Baia Mare (Satu Mare?) la În clasa a X-a, ultima de liceu din acea Medicină generală au fost repartizate 10 locuri pentru perioadă (1957), pentru rezultatele bune la învăţătură care au candidat 9 candidaţi. Cine obţinea notă de am primit o bursă dată retroactiv, constituindu-se trecere era student. Totuşi, această „concurenţă fără într-o sumă frumuşică. A trebuit să meargă tata s-o concurenţă” nu l-a împiedicat pe unul dintre ridice. L-am anunţat că musai trebuie să meargă până candidaţi, pe nume Ghergulescu - cu care m-am la işcoală, cum îi spunea el. Nu trecuse niciodată pe întâlnit pe băncile studenţiei în anul I, să ajungă acolo. Nu-l interesau şcolile mele. profesor la Clinica de Ortopedie, mi se pare, după - Da’ ce-ai făcut rău de trebuie să merg eu? absolvire. Ţ-am spus că işcoala nu-i de tine, dar tu o ţii una că Mi-am întocmit dosarul şi l-am depus la da şi da. regiune, unde a fost aprobat. Fără a mai cere alte Nu i-am spus despre ce-i vorba. A mers şi detalii, urma să iau drumul Bucureştiului pentru a s-a întors oarecum mulţumit. Era prima dată când susţine examenul de admitere. Făceam acest lucru câştigam şi eu oarece bani pentru casă. La întoarcere deoarece aici locuia şi lucra la Ministerul Minelor a mormăit, aşa ca pentru sine, dar suficient de tare ca ing. Ion Ranţa, originar din satul Jieţ, văr primar cu să-l aud: mama. În cazul reuşitei mele, urma să am gazda - Ce, mă, ai pus dascălii ăia ai tăi ca să mă asigurată pe perioada studenţiei, ceea ce nu era un cumpere cu bani să te dau mai departe la işcoală? lucru de neglijat. Cum am trăit eu cu 4 clase, o să poţi trăi şi tu cu cele La vârsta de 17 ani plecam pentru prima oară 10 clase. Îţi ajung, că ce-i mult nu-i sănătos, poţi s-o cu trenul şi tot prima oară părăseam graniţele Văii iei razna de atâta işcoală. Ai pământ, oi, vaci şi alte Jiului şi ale Regiunii Hunedoara. Mama vorbise la

telefon cu domnul Ranţa şi conveniseră ca acesta să mă aştepte în Gara de Nord în jurul orei 23 când sosea acceleratul de Simeria-Petroşani. Înarmat cu un geamantan nou din carton presat, de culoare vişinie, cu bare circulare, groase din şipci de lemn la cele două extremităţi pentru a-i asigura rezistenţa, am urcat într-un vagon de clasa a II-a. Aglomeraţie mare, îmbulzeală, dar nu m-am speriat. Am găsit repede soluţia. Am aşezat geamantanul în culoar pe lung şi m-am aşezat pe el. Încă de pe la Filiaşi am început să întreb în dreapta şi-n stânga la cine se nimerea dacă mai este mult până la Bucureşti. Eram nerăbdător să ajung. Din Craiova, vagonul s-a mai golit, aşa încât am reuşit să ocup un loc în compartiment. Aici, bineînţeles, am devenit centrul discuţiilor. Ortacii de compartiment m-au descusut pe toate feţele, urmând o întrebare şoc: - Da’, Ranţa acesta al tău, în ce loc te aşteptă în Gara de Nord, aveţi vreun punct fix, căci altfel în marea de oameni care este acolo nu o să-l poţi găsi?! M-au trecut transpiraţii reci. La asta nu se gândise nimeni, nici chiar Ranţa. Nu aveam nici adresă şi nici număr de telefon asupra mea. Vine şi fireasca întrebare: - Ce faci dacă nu-l găseşti pe acest Ranţa? - Păi... ce să fac? Iau trenul înapoi şi mă întorc acasă, tata mă va primi cu braţele deschise. Ajuns la Bucureşti, am coborât din tren, într-adevăr, într-o mare de oameni şi vacarm. Nici urmă de Ranţa. M-am lăsat purtat de val în speranţa că voi ajunge unde trebuie. Am tot mers cu gloata, cărându-mi valiza după mine până am ajuns afară în faţa gării. Tot lume multă, forfotă, gălăgie, zdrăngăneli de tramvaie. Pe cine să întreb ceva? Nu cunoşteam pe nimeni. Ce să fac? În trecerea prin gară mi-a atras atenţia un afiş mare luminat pe care scria „Informaţii”. Musai să ajung acolo, poate mă îndrumă de acolo cineva. Ducându-mi cu greu valiza am pornit împotriva curentului de oameni. Când să intru mă opreşte unul în uniforma ceferiştilor: - Biletul de peron, vă rog. - Ce bilet? - De peron. - Habar n-am ce-i acela. Dar nu am aşa ceva. Eu am venit cu trenul de la Petroşani şi n-am decât bilet de tren. - Bun şi acela, îmi spune, căci altfel te amendam. Totuşi, amabil, m-a dus până la biroul de informaţii. Când e să ai noroc, atunci ai. Când ajung, dau piept în piept cu Ranţa. Acesta, disperat că nu poate da de mine, voia să anunţe la megafoanele de pe peron locul unde îl pot găsi. Mi-a luat valiza şi bucuroşi amândoi am părăsit clădirea gării. Ne-am urcat într-un tramvai care urma să ne ducă pe şoseaua Ştefan cel Mare. Mă aflam pentru prima dată într-un asemenea mijloc de transport, un fel de mocăniţă fără locomotivă. Nu am dormit toată noaptea din cauza zgomotului şi a scârţâitului roţilor de tramvaie care bombardau liniştea. Eu eram obişnuit în noapte doar cu lătratul câinilor din sat şi cu cântatul cocoşilor înspre ziuă, dar nu cu acest tărăboi produs de circulaţia tramvaielor. Nu am reuşit să mă obişnuiesc cu acest zgomot în toată perioada în care am stat în Bucureşti. (va urma)


Ziarul Vaii Jiului - nr. 878 - 2 februarie 2012  

Ziarul Vaii Jiului - nr. 878 - 2 februarie 2012

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you