Issuu on Google+

CMYK

În prag de sărbători adresez petrilenilor cele mai adânci gânduri de bine, sănătate, viaţă lungă şi bucurii şi fie ca sfintele sărbători ale Naşterii Mântuitorului să aducă pace şi linişte în suflete, indiferent de ce ne aduce anul care vine. La mulţi ani!

Fie ca acest Crăciun să fie un moment de bucurie, linişte sufletească şi armonie universală. Farmecul lui să ne aducă aminte că întotdeauna mai există o şansă de mai bine. Să ne bucurăm de frumoasele noastre tradiţii: pomul împodobit, colindătorii, darurile aduse de eternul Moş Crăciun. Vă doresc un Crăciun fericit şi un An Nou 2012 plin de bucurii şi împliniri!

Ilie PĂDUCEL, Primarul oraşului Petrila

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Constantin BRÂNDUŞE

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

23 decembrie 2011 Anul IV Nr. 854 12 + 4 + 8 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 08:03 Apus: 16:29

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3011 lei 1$ = 3,2943 lei 1₤ = 5,1640 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Cu prilejul Naşterii Mântuitorului şi a Anului Nou, conducerea INCD INSEMEX Petroşani adresează tuturor angajaţilor şi colaboratorilor cele mai alese urări de sănătate, bucurii şi putere de muncă, alături de cei dragi. Fie ca Mântuitorul nostru Iisus Hristos să fie alături de noi toţi şi să ne binecuvânteze, rugându-ne ca pe pământ să fie pace şi între oameni bună înţelegere, pentru a depăşi cu bine orice neajuns. La mulţi ani cu fericire şi împliniri pe toate planurile.

În preajma Sărbătorii Naşterii Domnului Iisus, când colindătorii aduc vestea minunată în glas de colind, şi în prag de an Nou, vă urez sănătate, prosperitate şi împliniri alături de cei dragi! Crăciun fericit! La Mulţi Ani!

Constantin LUPU, Director general

Gheorghe ILE, Primarul municipiului Vulcan

Praznicul Naşterii Domnului uneşte an de an întreaga creştinătate în jurul peşterii în care S-a născut Hristos. La ceas de sărbătoare, am deosebita plăcere de a vă adresa, în numele poliţiştilor hunedoreni şi al meu personal, cele mai sincere urări de sănătate, prosperitate şi împlinirea tuturor dorinţelor. Fie ca Naşterea Mântuitorului să vă aducă linişte, căldură şi armonie în suflet. Crăciun Fericit şi un An Nou plin de împliniri! Şeful Inspectoratului, Comisar de poliţie Liviu Gabriel DUMITRU

Crăciunul este acea sărbătoare minunată care ne dă putere să fim mai buni, mai generoşi şi mai curajoşi. Să îndrăznim să visăm şi să sperăm mai mult, să credem cu tărie că anul ce va începe va fi mai rodnic şi mai bun. Crăciun fericit! Dănuţ BUHĂESCU Primarul oraşului Uricani Miresmele brazilor şi colindele, ce vestesc cu bucurie Sărbătoarea Crăciunului şi un alt An Nou, aduc în casele şi inimile noastre fericirea Sărbătorii Naşterii Domnului precum şi speranţa unui an mai bun. Cu această ocazie, vă doresc ca, în aceste zile de sărbătoare, sufletele voastre să fie cuprinse de bucurie, fericire şi linişte, casele să vă fie îmbelşugate, iar anul ce vine să vă aducă numai împliniri iar speranţa să vă călăuzească mereu în îndeplinirea viselor. Sărbători fericite şi La Mulţi Ani! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani O singură dată, în fiecare an, într-o noapte miraculoasă de iarnă, vise fermecate, misterioase alunecă cu vântul! În căminul fiecăruia se instalează fericirea. Inimile noastre se umplu de bucurie! Iubirea şi veselia să lumineze sărbătorile şi multă fericire să aducă Anul Nou! Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara Sărbătoarea Crăciunului să vă umple inimile şi casele de bucurie, linişte şi sănătate. Să primim Noul An cu încredere şi cu credinţa că visele de azi au puterea să devină realitate iar speranţele împliniri. Gândul bun şi fericirea să vă însoţească mereu. Crăciun fericit şi La mulţi ani! Director general al CNH-SA, Ing. Constantin JUJAN

Următoarea ediţie în 28 decembrie 2011 Jiul Exchange SRL Petroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniul amanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon 0254.548908.


2 ACTUALITATE Mâine, 24 decembrie, la Petroşani MOMÂRLANII VIN SĂ-ŞI COLINDE PRIMARUL

Ca şi anul trecut, pe 24 decembrie, chiar în ajun, aşa cum s-a împământenit de câţiva ani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi va fi colindat de Piţărăi. Grupul de piţărăi este format din momârlanii din Petroşani. Aceştia vin de la munte, cum se obişnuieşte, cer întâi binecuvântarea la biserică, apoi pleacă la colindat prin oraş şi la primărie. (A.P.)

„Meniul” meteo de Crăciun: ZĂPADĂ, GER ŞI POLEI Şoferii din Valea Jiului trebuie să fie precauţi când vine vorba de deplasările de Crăciun. În primul rând, traficul va fi îngreunat din cauza zăpezii şi a poleiului anunţate de INM. Gerul nu ne va lăsa însă să mergem pe jos la colindat. Aşadar, se face apel la precauţie. De asemenea, şoferii ar trebui să ştie că, de la 1 ianuarie, cine este prins băut la volan riscă sancţiuni mult mai mari ca în anul acesta, conform noului cod rutier. Scade pragul alcoolemiei de la care se consideră infracţiune. Prea mulţi aburi de alcool vă poate băga la zdup de la 1 până la 5 ani. (A.P.)

În şedinţa CL Petrila: 3 CHESTIUNI IMPORTANTE

La ultima şedinţă de consiliu local, la Petrila s-au rezolvat 3 probleme importante pentru comunitate: trecerea de la contul de execuţie bugetară 1 la 2, anume grădiniţa primind toate avizele de la inspectoratul şcolar (primarul asigură cadrele didactice din cele 16 unităţi de învăţământ că nu-şi vor pierde locurile de muncă); rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli (s-a primit 1,6 miliarde de lei de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru care primarul Ilie Păducel mulţumeşte doamnei ministru că se gândeşte la petrileni, având cele mai multe investiţii făcute prin acest minister) şi, în fine, a treia chestiune: patrimoniul Spitalului de Boli Cronice va fi predat Spitalului de Urgenţă Petroşani, în a cărui subordine va fi Centrul medical multifuncţional. Dana FILIMON

vineri, 23 decembrie 2011

La Uricani,

Copiii continuă datinile strămoşeşti de Crăciun Nici mina Uricani nu a dus lipsă de colindători. În ultimele zile, zeci de copii i-au colindat pe minerii care se pregăteau să intre în schimbul care începe la ora douăsprezece.

Joi, bunăoară, cu două minute înainte să intru în sala de apel, terminaseră de colindat fetele din ansamblul Casei de Cultură din Uricani. Îmbrăcate în Crăciuniţe, acestea au fost chemate, apoi, la sediul Sindicatului Liber, unde au primit răsplata pentru colindă: plase cu sucuri şi dulciuri.

ing. Pavel Dreghici.

Cu foarte mult interes a fost urmărită, ieri, evoluţia grupului de colindători format din doisprezece copii, îmbrăcaţi în portul popular românesc. Grupul a fost înfiinţat acum un an la iniţiativa localnicilor Ionel Roman şi Daniel Beacă şi şi-a propus din start păstrarea şi continuarea datinilor momârlăneşti legate de sărbătoarea Crăciunului. Gheorghe OLTEANU

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde:  Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă;  Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;  DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

Miercuri, minerii au fost vizitaţi şi colindaţi de grupul de copii al bisericii părintelui Petrache Creţu. Fireşte, şi efortul lor a fost răsplătit în acelaşi mod de către conducerea sindicatului al cărui preşedinte este domnul

De astăzi,

Dezsi Attila este noul secretar general al guvernului Prefectul judeţului Hunedoara, Dezsi Attila, şi-a lăsat mandatul celor care vor urma, în condiţiile în care fiecare structură socială va încerca să spună că orice este bun dacă foloseşte comunităţii. Începând de astăzi prefectul judeţului Hunedoara, Dezsi Attila, conform unei înţelegeri politice, este secretarul general al guvernului. Decizia cu privire la numele celui care va prelua funcţia de prefect al judeţului Hunedoara va fi luată în perioada următoare. Până atunci, începând de astăzi, atribuţiile prefectului vor fi preluate de subprefectul Marius Szabo. „Începând de mâine (astăzi - n.r.) voi fi numit ministru secretar general al guvernului şi, din păcate, mi se întrerupe mandatul de prefect al judeţului Hunedoara. Voi fi mobilizat din funcţia de prefect în funcţia de inspector guvernamental, apoi, bineînţeles, în funcţia de secretar general al guvernului. Într-una din următoarele şedinţe de guvern va fi numit noul prefect al judeţului Hunedoara”, a declarat Dezsi Attila. Mihaela PETROŞAN

Revelion 2012 la Restaurant Venezia (Complex Parângul Petroşani) Aperitiv tradiţional Peşte Mămăligă Friptură de porc Friptură de pui Garnitură Salată de sezon Tort Whisky, angeli, ţuică, vin, apă minerală, apă plată, suc şi şampanie. Vă aşteptăm cu un program artistic deosebit. Preţ 130 lei/ persoană Relaţii şi rezervări la telefon 0761.195971.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect. De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare. Ne puteţi contacta la nr. de tel. 0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare. De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!


ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

108 din 130 de cadre universitare petroşenene ar cânta, ca să scape, şi

„Mă sui în Dealul Clujului…” Din păcate, Universitatea Petroşani a ajuns într-un impas şi pentru că nu a sancţionat deloc cumetriile universitare, plagiatele şi impostura universitară. Până la o ediţie viitoare, lăsăm specialiştilor în genealogii să ne ofere arborele complet universitar din Dealul Institutului. Pentru că meseria de „universitar” la Petroşani a ajuns să se transmită din tată-n fiu sau fiică mai abitir ca odinioară nobila meseria de miner. (ZVJ) Ieri, 22 decembrie, Emil Pop, rectorul Universităţii Petroşani, a organizat la Rectorat o conferinţă de presă, vrând să atragă atenţia opiniei publice la deja mult discutata „unire” sau „absorbţie” a universităţii petroşenene cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Iată mai jos filmul situaţiei, expus chiar de rectorul Pop: „Motivul pentru care a fost demarată această acţiune este faptul că, începând cu luna februarie 2011, a intrat în vigoare Legea Educaţiei Naţionale, lege care are prevederi destul de drastice în privinţa universităţile mici. Aceste prevederi au început să producă efecte. Atâta vreme cât prevederile nu produceau efecte financiare, Universitatea Petroşani nu avea niciun fel de probleme. Lucrul acesta este verificat şi prin faptul că de aproape patru ani de când sunt eu rector - 2008, 2009, 2010 şi 2011 - nu am avut probleme financiare, ne-am plătit salariile şi absolut toate obligaţiile pe care le-am avut. Ce s-a întâmplat după intrarea în vigoare a noii legislaţii? Mai întâi, clasificarea universităţilor în categoria întâia, a doua şi a treia a făcut ca toate universităţile mici - şi noi suntem universitate mică, deoarece avem numai 4.300 de studenţi - să fie toate clasificate, fără excepţie, în categoria a treia. În aceste condiţii, cele de categoria a treia nu pot face atâtea masterate câte doresc ele, ci doar un număr restrâns de masterate, ceea ce are ca efect reducerea alocaţiei bugetare. Astfel că ne-am trezit în acest an şcolar cu 250 de locuri lipsă la masterate şi, implicit, cu o pierdere de aproximativ 18 miliarde de lei finanţaţi de la minister. În aceste condiţii, s-a mai adăugat bacalaureatul dezastruos care a fost anul acesta. Ceea ce a făcut să nu mai putem să avem la universitate un număr suficient de studenţi, mai ales la învăţământul cu taxă, care ne aduceau nişte fonduri ca să putem plăti mai ales nevoile de apă, căldură şi de administraţie. Această situaţie nu este numai la noi, situaţie grea este şi în alte centre universitare mici, cum ar fi Alba-Iulia, Tg-Mureş, Reşiţa şi aşa mai departe, numai că Universitatea din Petroşani are un specific aparte. Ea se găseşte într-o zonă săracă, cu destule dificultăţi, o zonă în care nu avem de unde să cerem ajutor, o regiune în care toţi ne descurcăm cum putem. În aceste condiţii, cum de altfel şi alte universităţi, a trebuit să încercăm să căutăm ceea ce ne permite Legea Educaţiei Naţionale. Anume, să căutăm universităţi mari, din prima categorie, care sunt puţine, şi care să ne primească şi să ne sprijine în obţinerea de masterate şi să ne ofere o alocaţie de

www.zvj.ro

fonduri mai bună. În acest sens, am avut mai întâi o întâlnire cu toată comunitatea academică. Am expus acolo care sunt opţiunile: 1. să rămânem aşa cum suntem şi să încercăm să ne descurcăm pe cont propriu; 2. să încercăm să fuzionăm cu o mare universitate, şi atunci multe din problemele noastre se vor rezolva; 3. să încercăm să facem consorţii cu universităţi micuţe, iar pe viitor poate, poate se vor găsi soluţii. Eu am militat că, dacă am putea, ar fi bine să rămânem aşa, să încercăm să ne dezvoltăm cum putem şi să găsim soluţii. Ce ar fi însemnat asta? Ar fi însemnat ca, până la mijlocul anului care vine, mai bine spus până în primăvara care vine, să fim capabili să scriem lucrări ştiinţifice şi să facem brevete, astfel încât să ne depăşim poziţia în care suntem acum. Asta ar fi însemnat să scriem cam 40-50 de lucrări şi brevete. Am zis că încercăm să facem asta. Societatea academică a încercat să se pună imediat pe treabă, dar până în momentul de faţă nu s-a publicat nicio lucrare, din cauză că toată lumea din ţară încearcă să facă treaba asta, coada e mare şi de aceea îţi trebuie doi ani ca să ţi se publice o asemenea lucrare. Îţi trebuie alţi trei-patru ani să publici un brevet şi aşa mai departe. Ne-am găsit astfel, brusc, într-o situaţie foarte grea. Atunci ne-a rămas a doua opţiune, din nou am venit în Senat şi am expus situaţia. Senatul Universităţii m-a mandatat să încep demersurile cu o mare universitate, pentru a încerca ce se poate. Şi am încercat demersuri cu trei universităţi: Universitatea Politehnică Bucureşti dumnealor spunându-ne că nu fac niciun consorţiu deocamdată, Universitatea Politehnică Timişoara - dumnealor ne-au spus că fac universitate, cu Universitatea Iaşi n-am încercat că e mult prea departe, şi Universitatea Tehnică Cluj-Napoca - o universitate care s-a arătat destul de amabilă cu noi, mai ales că unii dintre cei de-acolo au o anumită afinitate pentru minerit (unii sunt din Apuseni şi au avut familii cu activitate în minerit, alţii sunt din Petrila, au avut părinţi mineri). Deci, cei din Cluj şi-au arătat intenţia să ne sprijine, sigur nu dezinteresaţi, că nimeni nu face ceva dezinteresat. Astfel, după prima discuţie pe care am avut-o, Senatul Universităţii Petroşani a hotărât să trimită o scrisoare către Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, prin care să solicite unirea celor două universităţi, dar că felul în care se va face acest lucru va fi negociat, urmând ca abia apoi să se semneze documentul necesar. Acesta este stadiul actual în care ne aflăm şi de atunci nu s-a mai făcut nimic. De ce? Pentru că această denumire de unire nu este prevăzută în lege. În lege sunt mai multe denumiri: consorţii cu absorbţie, consorţii cu fuziune, consorţii. Dar noţiunea asta am prins-o noi aşa, pentru a fi deschis la orice, pentru că dacă nu ne convine mai bine nu o facem şi încercăm să supravieţuim, chiar dacă vom mai cădea”.

Consultarea cu cadrele universitare

Prof. univ. dr. ing. mat. Emil Pop susţine că nu putea să pornească nişte negocieri fără să se consulte şi cu toate cadrele

universitare: „Pe de altă parte, am zis aşa: nu putem face nimic până nu consultăm toate cadrele universitare. Nu e obligatoriu să facem asta, deoarece nu cadrele hotărăsc, ci Senatul, se ştie asta că Senatul este forul care ia decizii, dar eu mi-am zis că nu voi lua o decizie până nu mă consult cu toate cadrele din şcoală. În definitiv, este o hotărâre strategică şi de aceea trebuie ca lumea să ştie şi să-şi expună punctul de vedere. M-am întâlnit în acest sens cu toate cadrele din şcoală, pe facultăţi şi departamente. Este adevărat că din neştiinţă de cauză, a fost un grup de colegi care s-au întâlnit singuri, din considerente pur şi simplu electorale, pentru că vă spun sincer această chestiune a picat oarecum cam rău, aproape de finalizarea mandatului. Dar acum a venit, n-am ce face şi n-am nicio vină că Legea Educaţiei a intrat în vigoare exact în vară, iar efectele ei s-au produs din această toamnă care a trecut. Aş dori să vă spun care este scorul, după aceste întâlniri: Facultatea de Ştiinţe: 47 de persoane prezente, din care au votat pentru continuarea negocierilor cu cei din Cluj 40 de persoane, zero au fost împotrivă şi 7 s-au abţinut; Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică: 51 de persoane prezente, din care 50 au votat pentru negocieri, iar o singură persoană a votat împotrivă; Facultatea de Mine: 42 de persoane prezente, din care pentru negocieri au votat 18, împotrivă 17, iar 7 s-au abţinut. Deci, din totalul de 130 de cadre prezente, 108 au fost pentru negocieri cu cei din Cluj, 18 au fost împotrivă şi 14 s-au abţinut. În aceste condiţii vom continua negocierile, dar nu vom lua nicio hotărâre care să afecteze universitatea, ci doar o hotărâre care să fie în beneficiul ei. Nu suntem de acord cu absorbţia, mai sunt şi alte forme, cum ar fi fuziune fără pierderea identităţii, mai există posibilitatea de consorţiu. Cei de la Cluj doresc absorbţie. Nu ne-au trimis deocamdată răspunsul, dar dacă vor absorbţie, noi nu vom fi de acord. E firesc să vrea aşa, au de câştigat, dar repet, noi nu suntem de acord. Drept dovadă şi scrisoare pe care am trimis-o nu avea termenul de absorbţie”.

Răspuns sec adresat primarului Petroşaniului

Rectorul UP i-a răspuns şi primarului Iacob-Ridzi, care în conferinţa de presă de joi dimineaţa a susţinut: „fac un apel public la rectorul Universităţii din Petroşani să nu sacrifice această emblemă pentru un interes personal”. „Mă bucur că primarul din Petroşani are o dorinţă ca universitatea să meargă bine şi este interesat ca universitatea să-şi menţină toate puterile pe care le are. Nu cunosc motivele pentru care dânsul face asemenea afirmaţii, cu atât mai mult cu cât nu m-a contactat să mă întrebe nimic. Dar poate că a fost dezinformat. E posibil ca viitorul rector sau viitorul Senat să ia decizia dacă negocierile vor continua şi vor merge într-o direcţie pozitivă. Mă bucur că se întâlneşte cu domnul ministru Funeriu la Bucureşti, pentru universitate, pentru că ştiu sigur că va veni cu altă părere”, a declarat Emil Pop.

Nici vorbă de interese personale

Cum prin târg au început să apară tot felul de bârfe şi zvonuri, care îl dau pe rectorul Emil Pop drept o persoană interesată să tragă sforile pentru o fuziune cu universitatea clujeană, pentru tot felul de avantaje, Emil Pop întrebat fiind de aceste chestiuni a negat totul, susţinând că azimâine va ieşi la pensie şi nimic mai mult: „Nu mi-am negociat nicio poziţie cu cei de la Cluj. Eu ies la pensie. N-aş mai avea ce să negociez. Nu voi putea nici pentru doctorat să negociez, deoarece sunt la limita vârstei, legea nu-mi va mai permite. Puteam să stau în linişte, să las pe următorul rector să-şi bată capul cu treaba asta. Dar, vedeţi dumneavoastră, noi nu ştim ce va veni în ianuarie, februarie… Cum vom plăti salariile, utilităţile. Apoi, nu doream să mi se scoată ochii după aceea că de ce nu am făcut nimic şi am stat cu mâinile în sân. De altfel decizia nu o iau eu, ci Senatul”. Corneliu BRAN

MENIU REVELION 2012 VILA MELINDA Gustare: - aspic tradiţional - rulouri somon fumè cu brânză dulce - icre de somon pe pat de lămâie - evantai din piept de raţă fumè - roşii cherry umplute cu piept de gâscă - salată de bouef - ruladă piept curcan - ruladă mozaic de porc - gustare tradiţională de porc - doboş fantezie Din împărăţia apelor: - ruladă de şalău cu somon şi buchet de legume Festin de nou an: - vânat a la „MELINDA’’ - cartofi gratinaţi - mozaic de murături asortate Băuturi: - whisky - palincă de casă - vişinată de casă - vinul casei - bere - şampanie - băuturi răcoritoare - cafea Tombolă; Muzică; Surprize. TOTUL LA PREŢUL DE 150 LEI/PERSOANĂ

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum! 0732.832.824


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

Moş Crăciun nu vine cu premiile anul acesta

323 de medalii într-un an

Premiere amânată pentru la anul

Karatiştii clubului Dacicus Orăştie au făcut din 2011 cel mai bogat an din istoria clubului, cucerind un număr de 323 de medalii la competiţiile naţionale şi internaţionale la care au participat în acest an.

opt argint, cinci bronz), 34 de medalii la Campionatele Naţionale şi 21 de medalii la Cupa României. În plus, dacii au cucerit 75 de medalii la concursurile internaţionale de tip open din Italia, Slovenia, Serbia şi România şi 169 de medalii la competiţiile zonale din ţară. Cu acest bilanţ excelent, anul 2011 este cel mai bun din istoria clubului nostru”, a spus antrenorul Nicolae Iordăchescu. Performanţele deosebite ale „dacilor” sunt puse de antrenorul Nicolae Iordăchescu pe

Dacicus Hunedoara a jucat şi în 2011 rolul celui mai puternic club de karate de tip „Eur&Ka” din judeţul Hunedoara. Karatiştii pregătiţi de Nicolae Iordăchescu şi Ioan Hriţcu au „strălucit” la toate competiţiile la care au luat startul şi au reuşit să urce pe podium de 323 de ori. Performanele de excepţie fac din anul 2011 cel mai bun din istoria de 21 de ani de activitate legală a clubului Dacicus Orăştie. (Clubul a funcţionat ilegal şi înainte de Revoluţia din 1989 - n.r). Performera clubului este Ioana Popescu care are în palmares 43 de medalii în acest an, însă sunt 7-8 sportivi cu peste 25 de medalii cucerite. „Sportivii din cele două grupe de performanţă de la Orăştie şi Geoagiu au fost printre cei mai buni la toate competiţiile din acest an. Drept dovadă, Dacicus Orăştie şi-a trecut în palmares un număr de 123 de medalii de aur, 103 de argint şi 83 de bronz la cele cinci competiţii internaţionale şi 14 concursuri naţionale la care a participat. La competiţiile oficiale majore s-au obţinut 24 de medalii la Campionatul European (11 aur,

seama seriozităţii în pregătire. „Reţeta succeselor noastre e foarte simplă. Multă, multă muncă, dublată de raţii egale de disciplină, ştiinţă şi inteligenţă. Sportivii noştri sunt talentaţi, ambiţioşi şi serioşi. Avem o generaţie de copii deosebită, întrucât pe lângă sport karatiştii noştri sunt foarte buni şi la şcoală. Şi noi, cei din conducerea clubului, am pus mult suflet şi am reuşit să ducem copiii la toate competiţiile importante din acest an. Am avut şi probleme cu sala, însă toţi au strâns din dinţi şi s-au pregătit ca la carte, indiferent de condiţii”, a precizat tehnicianul de la Dacicus Orăştie. Cei mai medaliaţi sportivi de la Dacicus Orăştie în 2011 au fost următorii: seniori: Mihail Plop, Grigore Sănducu, Gabriel Plop, Eva Spanior; tineret: Andrei Suciu, Iulia Bendea; juniori: Bogdan Hriţcu, Mircea Radu, Horea Luca, Andrei Dăncescu; cadeţi: Robert Ghena, Bogdan Andrieşanu, Ioana Popescu, Bianca Orzescu, Claudia Stănuţ, Sonia Neagu, Teodora Bercea şi Petra Kiss.

Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Hunedoara (DJTS) vor finaliza întocmirea topului celor mai buni sportivi hunedoreni ai anului 2011 abia în luna ianuarie 2012. Tot atunci, în a doua jumătate a lunii, va avea loc şi tradiţionala festivitate de premiere a performerilor. DJST Hunedoara a decis să lucreze cu un plus de meticulozitate la întocmirea ierarhiei celor mai buni sportivi ai anului. „S-au făcut adrese către cluburile din judeţ în care li s-a solicitat să raporteze rezultatele pe care sportivii lor le-au obţinut în întrecerile interne şi internaţionale în 2011

www.zvj.ro

în vederea întocmiri clasamentelor celor mai buni sportivi ai anului. Am stabilit ca dată limită pentru trimiterea rezultatelor ziua de 15 ianuarie 2012. Rezultatele raportate de cluburi vor fi verificate pe site-urile federaţiilor şi pe cel al Agenţiei Naţionale a Sportului şi Tineretului. Ierarhiile se vor întocmi doar după aceste verificări. Festivitatea de premiere a sportivilor va avea loc în a doua jumătate a lunii ianuarie”, a afirmat Marieta Ilcu-Răileanu, directorul DJST Hunedoara. Ca de obicei, şi pentru acest an se vor întocmi clasamente separate pentru sporturi olimpice şi sporturi neolimpice.


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

„Stelele” gimnasticii de la noi Patru gimnaste de la CNS CSS „Cetate” Deva, un practicant de gimnastică aerobică de la CSS Petroşani şi un gimnast din Călan, legitimat la CSŞ Reşiţa, sunt „aşii” judeţului Hunedoara în topurile gimnasticii româneşti pe anul 2011, întocmite de Federaţia Română de Gimnastică. Cea mai bine clasată dintre hunedorence în ierarhia internă a gimnasticii feminine din anul 2011 este Amelia Racea. Având una dintre cele patru medalii „internaţionale” importante ale gimnasticii româneşti în acest an, respectiv bronz la individual compus la Campionatul European de la Berlin, Racea ocupă locul trei în top 10 feminin. Lidera ierarhiei este Sandra Izbaşa, dublă campioană europeană, la sărituri şi sol, iar pe doi se află Diana Chelaru, medaliată cu argint, la sol, la competiţia continentală de la Berlin. Racea mai are în palmares cea mai bună clasare românească la Campionatele Mondiale, locul cinci în finala de la bârnă (pe lângă locul patru cu echipa), un loc şapte la sărituri la Europene şi cinci medalii la Campionatul Naţional. Celelalte trei gimnaste de la Cetate Deva prezente în topul naţional pe anul 2011 sunt Raluca Haidu (locul 7), Diana Trenca (locul 10) şi Delia Lăcătaru (loul 8, la gimnastică aerobică). Haidu are ca principale performanţe pe 2011 locul patru cu echipa şi locul 18 la individual compus la Campionatul Mondial de la Tokyo, plus patru medalii la naţionale. Diana Trenca a lipsit de la competiţiile internaţionale majore şi

punctează doar cu cele două medalii de la naţionale. Delia Lăcătaru a cucerit o medalie de aur la trio la Campionatele Europene şi multe alte medalii la naţionale. „Includerea celor patru gimnaste de la clubul nostru în topul naţional e perfect justificată de performanţele lor. Fetele au avut un bilanţ bun în 2011, chiar dacă nivelul rezultatelor a fost afectat de situaţia actuală generală a ţării şi a sportului românesc”, a spus Adrian Liga, directorul CNS CSS „Cetate” Deva. Hunedoara are şi doi reprezentanţi băieţi în topurile naţionale. Andrei Groza care este originar din Călan şi e legitimat la CSŞ Reşiţa se află pe locul 10 în ierarhia naţională masculină la gimnastică artistică, graţie unor prezenţe pe podium la FOTE (Festivalul Olimpic al Tineretului European). În fine, Mihăiţă Cimpoi, de la CSŞ Petroşani, este pe locul zece în clasamentul de la gimnastică aerobică. Octavian Belu a pus minusurile anului 2011 pe seama accidentărilor şi a spus că speranţele unei medalii româneşti la Jocurile Olimpice de la Londra sunt destul de mici. „În prima parte a anului 2011 am avut satisfacţii la Campionatele Europene şi la FOTE, de unde s-a venit cu medalii. Partea a doua a anului a fost clar o contraperformanţă, întrucât la Mondiale am

Un „moş” mai zgârcit pentru sportivii din Vale Majoritatea sportivilor din Vale aleg să îşi petreacă sărbătorile în sânul familiei sau în împrejurimi dat fiind faptul că şi anul acesta a fost unul de criză pentru sportul din Vale. Anul 2011 nu a fost unul grozav din punct de vedere financiar pentru sportivii din Valea Jiului. Cu multe găuri în buget aceştia au încheiat şchiopătând la capitolul finanţe. Este cazul popicarilor de la Inter Petrila, a şahiştilor de la CSM Petroşani şi lor li se mai pot adăuga şi alţii. „Pentru noi nu putem spune că vine Moş Crăciun din moment ce am stat foarte prost pe plan financiar”, spune antrenorul Gheorghe Şcurhan. Nici măcar fotbaliştii de la echipele din Vale nu îşi mai permit luxul sărbătorilor din trecut. Cluburile au strâns cureaua şi unele au renunţat chiar şi la tradiţionalele banchete

www.zvj.ro

de final de an. „Nu ne arde nouă de banchet când noi ne gândim cum să facem rost de bani pentru transferuri. Anul acesta fără petrecere. Vom petrece la anul dacă vom promova”, spune managerul Jiului, Gigi Borugă. Nici echipele din Judeţeană nu au prea multe motive de a petrece, cu excepţia celor de la CS Vulcan, care au terminat pe primul loc. „Dacă la Uricani anul trecut am făcut un banchet, anul acesta am renunţat. Tăiem porcul în familie”, spun oficialii uricăneni. Aşadar în 2011 Moşul este mai sărac ca niciodată dar cum la români speranţa moare ultima nu ne rămâne decât să credem că în 2012 sportivii vor recompensa perioada de criză financiară cu una a rezultatelor strălucite mai ales că anul viitor stă sub zodia Jocurilor Olimpice la care judeţul Hunedoara va avea reprezentanţi.

rămas fără medalii din cauza accidentărilor. Va fi foarte greu să ne remarcăm ca echipă la JO, însă avem speranţe la individual. Dacă fetele din lot vor reuşi să respecte etapele de pregătire, vor fi serioase, ambiţioase şi sănătoase, sigur că vom avea rezultate bune la Jocurile Olimpice”, a spus Octavian Belu. Lotul olimpic feminin se află într-un cantonament de zece zile la Dijon. „Este un aranjament oferit de Adrian Goreac. Vrem să le scoatem pe fete în lume pentru a scăpa de monotonia de la Izvorani”, a spus antrenoarea Mariana Bitang. Clasamentul feminin: 1. Sandra Izbaşa; 2. Diana Chelaru; 3. Amelia Racea (Cetate Deva); 4. Cătălina Ponor; 5. Ana Porgras; 6. Larisa Iordache; 7. Raluca Haidu (Cetate Deva); 8. Diana Bulimar; 9. Daniela Andre; 10. Diana Trenca (Cetate Deva). Clasamentul masculin: 1. Flavius Koczi; 2. Marius Berbecar; 3. Cristian Baţaga; 4. Marian Drăgulescu; 5. Vlad Cotuna; 6. Ovidiu Buidoso; 7. Andrei Ursache; 8. Andrei Muntean; 9. Daniel Rădeanu; 10. Andrei Groza (Călan – CSS Reşiţa). Clasament gimnastică aerobică: 1. Valentin Mavrodineanu; 2. Corina Constantin; 3. Mircea Zamfir; 3. Petru Tolan Porime; 5. Maria Pavel; 6. Andreea Bogati; 7. Laura Cristache; 8. Delia Lăcătaru (Cetate Deva); 8. Anca Surdu; 10. Mihăiţă Cimpoi (CSS Petroşani).

Pagini realizate de Loredana JUGLEA


CMYK

6 REPORTAJ

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

Colinda anual�� a lui Costel Avram, sub semnul îndemnurilor creştine:

„Dă, Doamne, bine, nu rău/ Că şi-aşa la toţi ni-i greu! Şi stârpeşte duşmănia/ Să rămână omenia!” De când sărbătorim, oare, Crăciunul?

Specialiştii în istoria creştinismului zic că obiceiul datează de pe la anii 330, când împăratul Constantin a oficializat noua religie creştină. Atunci s-a discutat mult privitor şi la data de naştere a lui Iisus, iar Ioan Chryrsostomul a fost acela care a propus ziua de 25 decembrie. El se baza pe faptul că pe 25 decembrie se împlineau fix nouă luni de la Buna Vestire din 25 martie. De când e Moş Crăciun înveşmântat în roşu şi alb, are barbă albă ca neaua şi e plin de cadouri pe care le aduce copiilor într-o sanie trasă de opt reni? Se pare că această imagine a moşului universal ne vine dintr-un poem scris de profesorul new-yorkez Clement Moore, în anul 1822. Imaginea lui e fost adoptată şi de marii producători de băuturi carbogazoase care, graţie televiziunii, i-au impus noul look în toată lumea. Oare de când ne trimitem felicitări de Crăciun? Lumea zice că din anul 1850, când sir Henry Cole, cel care a creat un serviciu poştal modern, a avut ideea să tipărească în zeci de mii de exemplare o carte poştală cu un Moş Crăciun imprimat pe una din feţe. Cole i-a ajutat, astfel, pe elevii din colegiile din Anglia care aveau ca misiune tradiţională de Crăciun să trimită fiecare o scrisoare acasă însoţită de urările cuvenite. Cum scrisoarea trebuia compusă pe o foaie mare de hârtie, cartea poştală avea două avantaje esenţiale: era mult mai mică şi, apoi, nu trebuia scrisă decât pe o singură parte. Sigur că întrebările la care am răspuns mai sus privesc întreaga lume şi, fiind uşoare, sunt binecunoscute.

Dacă ne vom referi doar la perimetrul Văii şi al judeţului

întrebările legate de Crăciun presupun răspunsuri mult mai complicate. Cine mai trimite astăzi felicitări de Crăciun altfel decât prin sms sau prin e-mail? Cine mai scrie o felicitare personalizată? Sau luăm, mai degrabă, una gata gândită şi scrisă de alţii? Cine mai merge, azi, pe la prieteni să-i mai colinde şi să se mai întâlnească cu ei, în spiritul vechi al Crăciunului de altădată? Nu foarte mulţi oameni. Unul dintre ei e chiar vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Costel Avram, care este şi preşedintele Partidului România Mare. De câţiva ani încoace, el îşi ia cu el consilierii de la PRM şi cântă celor dragi, împreună

cu Alin Lupu (saxofon) şi Marinică Năneştean (acordeon), colinde mai puţin auzite la radio şi la televiziune. Anul acesta a fost un quartet pentru că, pe lângă cei trei, a mai fost cooptat consilierul PRM de la Uricani, Daniel Moraru.

Tradiţionala colindă începe, de fiecare dată, la Primăria Petroşani

(unde colindătorii îi cântă, dis de dimineaţă, primarului Tiberiu Iacob-Ridzi) şi se termină la Consiliul judeţean (acolo unde „Ceata lui Costel” se adresează atât angajaţilor, cât şi, în mod special şi amical, preşedintelui Mircea Ioan Moloţ. După Petroşani, Haţegul e un popas obligatoriu, pentru că primarul localităţii, Nicolae Timiş, e prieten foarte bun cu

vicepreşedintele Consiliului Judeţean (aşa cum e şi primarul Petroşaniului). Ambii stau foarte bine în sondaje şi invitaţia de a reveni în mijlocul lor şi la anul e cât se poate de realistă. De obicei, cererile pieţei sunt mult mai mari decât oferta. Timpul limitat, distanţele lungi şi dorinţa gazdelor de a sta cât mai mult cu oaspeţii fac imposibilă satisfacerea tuturor invitaţiilor şi a „obligaţiilor” sentimentale. La Deva, înainte de a ajunge la Consiliul Judeţean, colindătorii au mai fost la Inspectoratul Şcolar Judeţean, unde cei din Petroşani au fost primiţi, cu atenţie şi generozitate, tot de oamenii Văii Alexandru Lăutaru şi Ilie Pârvan -, însoţiţi de d-nele şi d-nii inspectori. Costel Avram&compania sa de sunet şi lumină au

deschis calea copiilor din Luncoiu de Jos (pregătiţi de d-nele profesoare Ramona Trif, Ramona Groza şi Teodora Petruş) şi celor din Grupul folcloric „Îngeraşii” de la Grupul Şcolar „Ovid Densuşianu” din Călan, condus de d-na profesoară Violeta Denudescu. (În paranteză fie spus, în anticamera inspectorului general am întâlnit un lider sindical - cică ar fi fost Paul Rusu, după toate probabilităţile extrem de abătut. Omul e de nerecunoscut, de când nu-i mai intră, lunar, miliardul şi jumătate de pe cardurile celor cărora le spunea, pentru această consistentă cotizaţie, câteva bancuri în limbaj neaoş. Rusu are, acum, o faţă tristă şi prelungă, în contrast evident cu spiritul sărbătorii creştine pe care o aşteaptă tot omul. Îi sugerăm d-lui general Lăutaru să ţină cât mai departe de Inspectoratul şcolar pe oamenii cu feţele prelungi care indispun, instantaneu, atât cadrele didactice cât şi pe colindătorii mai tineri. Dacă ar fi coborât în hol să asculte colindele creştine, abătutul domn Rusu ar fi reţinut poate şi versurile următoare privitoare la relativitatea lumii în care trăim: „Fie roata şi pătrată/ Şi pătrată, dar şi grea/ Tot se-învârte câteodată/ Când ţi-i mai dragă lumea!”. Sunt sigur că i-ar fi fost de mare folos!)

În fiecare an programul acestei inedite colinde (de parcurs judeţean)

începe la ora 8 dimineaţa din faţa blocului unde locuieşte Costel Avram şi se încheie,

www.zvj.ro

în mod tradiţional, tot acolo, atunci când seara se îngână cu noaptea. În acest an, colindătorii au trebuit să ardă câteva etape, sărind peste importante obiective sentimentale din Petroşani, Haţeg, Călan şi Deva. Punctul final a trebuit să fie Apa Serv-ul din Petroşani acolo unde, după program, directorul Cristian Ionică îşi sărbătorea, împreună cu Monica Tarcea, Florin Doniţa şi colaboratorii săi apropiaţi, ziua de naştere. A fost, în acest an, punctul terminus al colindelor iniţiate de Costel Avram. Cântăreţii Alin (Yamaha) şi Marinică (Hoffmeister) şi-au încheiat programul cu superbele versuri privitoare la tinereţe: „Verde-i frunza, verde-i iarba/ dacă nu-s tânăr, degeaba!” şi au continuat în acelaşi ton elegiac: „Câte-i faci, Doamne, pe lume,/ Toate-mi plac şi le faci bine/ Numa-un lucru te-aş ruga/ Mai lasă-mi tinereţea!”. După acest final melancolic, colindătorii trec într-un îndemn la fericirea lumească provocată de consumul (mai mult decât) moderat de alcool: „Viaţa trece, vrei nu vrei/ De la cap n-ai cum s-o iei!/ Hai mai bine ca să bem/ Că doar o viaţă avem!”. E un final la care a subscris, de bunăvoie, toată lumea. Mihai BARBU P.S. După ce anul trecut relatarea mea obiectivă despre colindele grupului nostru (îl numesc aşa deşi eu nu am o voce adecvată şi, prin urmare, nu cânt şi nici nu stric armonia vocală a celorlalţi) a avut un final neaşteptat pentru amicii mei Alin Lupu şi Marinică Nenăştean. Era ceva referitor la spiritul Crăciunui, sărbătoarea creştină când dar din dar se face rai. Drept pentru care ne-am cam ignorat tot anul. Anul acesta am trecut peste neînţelegerile oricărui început al amiciţiei şi am redevenit prieteni. De aceea, declar că sunt mândru că am asemenea prieteni talentaţi şi aş face totul să-i văd tot atât de faimoşi pe cât de talentaţi sunt. Ei mi-au spus că au faţă de Costel Avram, prietenul lor mai mare, un adevărat cult şi sunt gata să-l însoţească, oricând şi oriunde, cu o bucurie sinceră şi neprefăcută. Dintre toţi, ei au fost cei mai trişti că n-am parcurs tot traseul. Cei doi recunosc, printr-o vorbă bătrânească, că „pentru bani şi ursul joacă” dar ei o fac, în primul rând, din prietenie şi, desigur, pentru a cinsti naşterea lui Hristos.


CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

Ursul şi capra…

Spectacolul ritual de Anul Nou ne scoate din case La români frumuseţea sărbătorilor de iarnă este dată atât de credinţa de nezdruncinat în naşterea lui Iisus, cât şi de jocurile păgâne care se împletesc cu cele creştine. Piţărăii, Craii, Ursul, Capra, Sorcova, Pluguşorul. Toate acestea ne conferă identitate pe harta culturală a Europei. Şi cu toate că a prins şi un aspect comercial, tradiţia se păstrează. Zilele acestea ne-a scos pe geam zarva Caprei şi a Ursului. Obiceiuri reprezentative mai ales pentru trecerea în Anul Nou. Capra şi Ursul ne-au jucat pe sub geamuri, pe la uşi şi pe la porţi. Câtă zarvă, costume şi ce versuri... Toate această desfăşurare în schimbul unor bănuţi. Colindătorii vin în Ajunul Crăciunului să ne amintească taina Crăciunului. Ursul - atât de aşteptat şi atât de înspăimântător - este asociat în literatura de specialitate cu Zalmoxis, un conducător înspăimântător, puternic, care se acoperea cu o blană de urs. El apare noaptea pe la casele oamenilor şi are rolul de a speria anul vechi şi de a-i face loc celui nou. Ursul are pe lângă el tot felul de personaje: ţiganul, baba, lăutarii şi urătorii. Care bat nişte tobe mari, tocmai pentru a aduna lumea afară şi a alunga anul vechi. Capra, de asemenea, reprezintă tot anul vechi, peste

Fie ca acest Crăciun să vă cuprindă sufletul de dragoste şi armonie, liniştea să vă fie prezentă la tot pasul. Magia sărbătorilor de iarnă să vă deschidă inimile tuturor spre speranţă şi împlinire, iar Anul Nou să vă aducă sănatate, fericire şi cât mai multe realizări. Sărbători fericite alături de cei dragi! Constantin RAMAŞCANU Viceprimarul oraşului Petrila

care am trecut. După ce este purtată pe străzi, este săgetată, omorâtă şi îngropată. Ca toate ghinioanele de pe anul trecut să fie îngropate cu ea. Lângă ea mai apar moşneagul, baba, doctorul, vânătorul şi fluierarul.

În prag de sărbători, lăsaţi lumina, pacea şi căldura să vă cuprindă sufletul, iar Naşterea Domnului să vă aducă alături de cei dragi, pentru a putea dărui şi primi dragoste. Fie ca iubirea, înţelepciunea şi încrederea să vă călăuzească paşii în Noul An! Sărbători fericite şi La mulţi ani! Costel AVRAM Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara Multora dintre noi să dea 5 lei pe un joc de Capră li se pare o risipă. Dar să recunoaştem. Toţi aşteptăm să vedem pe stradă că mai apar Capra şi Ursul. Sunt ca mirosul cozonacilor… Dau farmec sărbătorile... Alina PIPAN

Când timpul îşi împarte trupul între vechi şi nou, când după Sfânta datină străbună cinstim Naşterea Domnului Iisus Hristos, când magii străbat distanţa pentru noaptea unică, când sufletele noastre trăiesc cu speranţa pentru bucurie şi lumină, organizaţia PNL Vulcan vă doreşte ca aceste sărbători să vă aducă sănătate, fericire şi multe împliniri! LA MULŢI ANI! Alina CÎRSTOIU Preşedinte PNL Vulcan

De sărbători bucuraţi-vă alături de cei dragi, iar bucuria să vă umple inima în ziua de Crăciun! Credinţa să vă facă sufletul senin, speranţa sa vă aducă lumină, iar pacea pe care numai Ziua Domnului v-o poate aduce să vă călăuzească în Noul An care vine! Sărbători fericite! Ioan RUS Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara Din lumina sărbătoririi Naşterii Domnului şi din speranţa ce însoţeşte Noul An, vă doresc multă sănătate, bucurii şi cât mai multe împliniri! SĂRBĂTORI FERICITE! Dan STOIAN Administrator public al Consiliului Judeţean Hunedoara

În prag de sărbători, dorim tuturor membrilor noştri de sindicat şi familiilor lor, precum şi tuturor angajaţilor CNH SA Petroşani cele mai calde urări de bine, Crăciunul să vă lumineze sufletele cu bucuria împlinirilor, iar Noul An să vă aducă fericire şi multă sănătate alături de cei dragi. Crăciun fericit! La mulţi ani! Ion TEMNEANU Preşedintele Sindicatului EM Petrila

www.zvj.ro


8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Dialoguri cu Îngerul meu

- Geo... - Ce-i, Îngere? - De ce mai scrii?! - Nu ştiu. E ca o boală. Ştiu că n-are niciun rost, dar eu tot scriu! - De ce n-are niciun rost, Geo? - Acum două zile, trupul marelui scriitor Corneliu Rădulescu a intrat în Pământ. Sufletul lui s-a dus la Cer. Şi ce dacă? - Şi... ce dacă?! - După o viaţă de chin... ce înseamnă Eternitatea?! Nu pare să existe nici măcar o eternitate a Valorii. Toţi scuipă pe valoarea de orice fel. Impostorii pozează antum în mari scriitori, politicieni, economişti. Cei cu adevărat valoroşi trec, cuminţi, în anonimatul posterităţii. - Ei... şi?! - Ce rost mai are Valoarea?! Ce rost mai are bunul

simţ?! Ce rost mai are să înveţi pe alţii şi pe tine însuţi, să scrii pentru alţii şi abia apoi pentru tine, să-ţi spui mereu că trebuie să fii tot mai bun.. Ce rost mai au toate acestea, Îngere, într-o Lume îngheţată în Prostie? - Nu ştiu, Geo. Am să întreb... - Îngere, dacă tot întrebi, întreabă şi ce înseamnă prostia din învăţământul românesc! - E o parte din eterna prostie românească. - Şi prostia românească? - E o parte din prostia Lumii contemporane. Dar, Geo: e bine să te opreşti aici cu inferenţele! - Prostia e eternă, Îngere? - Da, dar se „prinde” unde terenul e potrivit. - Cine e prostul suprem, autohton, Îngere? - Nu e cel pe care îl bănuieşti tu, Geo! Petroşani, str. Independenţei, nr. 1A - Dar care, Îngere? Consultaţii, tratamente, vaccinări, deparazitări, intervenţii chirurgicale, - Sunt cei care îl suportă pe analize, examen trichineloscopic, individualizare prin microcip şi paşaport, prostul-suprem-adjunct! examene coproparazitologice, cosmetică canină, consiliere privind dieta şi - Îngere, de fapt noi pentru întreţinerea animalelor, deplasări la domiciliu. ce am fost trimişi în Lume? Program cabinet: luni-vineri 9:00-20:00; sâmbătă 9:00-14:00 - Asta, numai Dumnezeu Program dr. Flavius Faltinski: ştie! Luni-vineri 10:00-16:00; sâmbătă 10:00-14:00 - La Dumnezeu sunt toate Pentru urgenţe - non-stop răspunsurile? Şi întrebările? Suntem profesionişti pentru că facem totul cu dragoste şi pasiune! - Tot la El! Relaţii la telefon 0744.380880. - Şi, la noi?! - Prostia.

Cabinet medical veterinar

Cumpăr lemn. Relaţii la telefon 0751.199109. Pentru grupurile mai mari de 10 persoane se opereazã o reducere de 20% din contravaloarea meniului de Revelion/persoanã astfel cã veþi beneficia de un tarif de 180 lei/persoanã!


UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

Epigrame de la Festivalul Naţional „Traian Demetrescu” „Sorescu, amintind de-un loc de veci,/ L-a preamărit, scriind „La Lilieci”,/ Iar umoriştii, azi, de bună seamă,/ Îl fac şi mai faimos… prin epigramă!/”. Acesta a fost moto-ul pe care l-am folosit pe plicul cu trimiterile mele la Craiova, anticipând, parcă, avalanşa de epigrame reuşite care urmau să fie scrise. Concurenţii, 90 la număr, au trimis epigrame la cele trei teme: „Banii Craiovei”, „La Lilieci” şi o temă liberă. Dintre acestea, vă propun o selecţie cu lucrări aparţinând unor prieteni, nume mari ale epigramei româneşti, o parte dintre premianţii la selectul festival craiovean.

Istoria-i amară: Craiova nu mai are bani (La fel ca-ntreaga ţară)!

Ion Diviza (Chişinău)

Dan Norea (Constanţa)

Concluzie

Istorie modernă şi contemporană

Din Banat până-n Moldova Dumeriţi sunt astăzi toţi: Banii ţării-s la Craiova, Capitalul e la hoţi!

„Of” oltenesc E chiar realitatea pură, Ce n-o contestă nici profanii, Că-n lume ţi se fură banii, Doar la Craiova, banii... fură!

Lecturi obligatorii –„ La lilieci” Copiii noştri, în biblioteci, Citesc din lista ce-i recomandată: Unii, Sorescu M., „La lilieci”, Iar alţii, „Batman”, bandă desenată!

Senzaţii... speologico-soresciene Când tinzi spre aventuri extreme Şi intri-n peşterile reci, Te simţi, oleacă mai devreme, Ca în Bulzeşti,... la lilieci.

De-i întrebi pe oameni, astăzi, cine E Mihai cel Brav, cu buzduganul, Cine-s Udrea, Manta, Mărăcine, Şi-amintesc doar prima parte – BANUL.

Alegători şi aleşi Când îşi aleg oltenii şeful, Precum e datul din străbuni, Ei se întrec să-i facă cheful Şi-aşa câştigă… bani nebuni.

Petrecerea bulzeşteanului E luna mai, e plaiu-n floare – O bucurie-i să petreci; Pe strada lui e sărbătoare, Căci azi îl duc „La lilieci”.

Praznicul bulzeşteanului Oamenii din satul său Un cuvânt n-au zis de rău, Toţi l-au lăudat, în fine: A murit… Şi foarte bine!

Incendiu în Parlament Spre-a deputaţilor derută, Incendiul s-a declanşat Şi-a început deja să pută La propriu, nu la figurat.

Avertisment părintesc Bărbat politic te visezi? – Gândeşte-te, băiete, bine: Va trebui să conlucrezi Cu mizerabili alde tine!

Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti) Involuţie istorică În lunga-i trecere prin ani,

www.zvj.ro

Municipalitatea craioveană alocă bani pentru extinderea cimitirelor Să ţină banii-n bănci e o prostie, De faliment niciuna nu mai scapă Şi-atunci îi scoate din Trezorerie Şi îi îngroapă.

Testament Copilul meu, mai am un dor, Să mă îngropi, după ce mor, Doar la Săpânţa sau Bulzeşti... Măcar aşa să mă citeşti.

Liliacul sau... Când nu doarme ziua, prost dispus, Vede lumea doar cu fundu-n sus; E ades vampirul din coşmar. Cin’ să fie? Un parlamentar.

Conducere preventivă Iubito, când la mine vrei să vii, Condu cu grijă şi îţi spun motivul: E un panou “Atenţie, copii!” ...Aşa că nu uita prezervativul!

Risc de contravenţie De câte ori pe drumul vieţii, greu, Îmi face semn o dulce Mona Lisă, Ca un făcut, alături văd mereu Panoul cu “Oprirea interzisă”.

Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu) Soluţie, când se-ngroaşă gluma Revin banii la Craiova Prevăd că peste câţiva ani Vom termina cu demnitarii Şi vom avea-n Craiova bani; Dar, vor conduce cămătarii...

Propunere de colaborare cu Primarul Craiovei În parteneriat, la anul, Vom face din Craiova Rai: Eu am idei, tu vii cu banul ...Mihai.

Epitaf lui Marin Sorescu Acoperit de tricolore flamuri, Aici îşi doarme somnul cel de veci, Visând că este sub oltene „Ramuri” În cimitirul de „La lilieci”.

În plină criză Când văd că nu mai au chiar niciun ban, Oltenilor – din fire mai zevzeci – Le vine să se urce pe tavan, Gândindu-se, firesc, „La lilieci”.

Petronela-Vali Slavu (Aninoasa) Festival de epigramă în Bănie Acuma, când iarna e-n toi, Maeştri ai rimei şi-ai slovei Compunem catrene de soi, Căci miza sunt… banii Craiovei!

SOS – banii Craiovei! O urbe-nfloritoare e Bănia Şi, totuşi, craiovenii-s tare trişti, Gândind că se goleşte visteria, De-or năvăli prea mulţi epigramişti!

Preferinţa unui şoarece de bibliotecă Era pretenţios şi, prin urmare, Micuţul nostru – erudit pe veci – Simţea că prinde aripi, ca să zboare, Atunci când ronţăia… „La Lilieci”.

Nedumerire La Lilieci – un cimitir de seamă – A fost propus ca temă-n epigramă, De-aceea mă cam aflu în impas: E, oare, festival sau… parastas?

Când greutăţi şi datorii i-apasă, Românii simt că e sfârşitul glumii Şi nu mai dau din colţ în colţ, acasă, Ci pleacă-n toate colţurile lumii!

Avocatul apărării are cuvântul! Clientul meu, ce-aşteaptă-acum sentinţa, Incriminat de-acea octogenară, Nici gând să-i violeze locuinţa… A violat-o lângă gard, afară!

Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui) Manualul de istorie E cartea cu farmecul slovei, Ce-o flutură-n vânt „patrioţii”, Dar azi, despre banii Craiovei, Mai multe cunosc... mafioţii!

Trecut şi prezent, în Cetatea Băniei Un gând plin de regrete se abate Asupra craioveanului sadea: Ce bani erau, pe vremuri, la Cetate, Ce bani se-nvârt, acuma, pe sub ea!...

În Bulzeştii lui Marin Sorescu Orice om din sat, pe unde treci, Cu porecla este cunoscut, Din momentu-n care s-a născut Până va pleca... „La lilieci”!

Discriminare (Minifabulă) În drum spre şcoală, doi zevzeci Îl iau în râs, adeseori, Spunându-i că „La lilieci” Trăiesc doar şoarecii... din flori!

Mult aşteptata „vinere neagră”, Black Friday, în România Din moment ce, nici la preţ redus, Nu-mi permit să cumpăr vreun produs, Pentru mine este, s-ar părea, Cea mai neagră zi din viaţa mea!

Cazurile de viol abundă în jurnalele de ştiri Tot mai multe, din păcate, Printre cele cercetate Se descoperă,- anevoie, Şi vreo trei... de bunăvoie! Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU


10 ACTUALITATE Subfiliala de Cruce Roşie a colaborat foarte bine cu parohiile din localitate Cu puţin timp înainte, Subfiliala de Cruce Roşie din Vulcan a primit opt sute de euro. Banii au venit de la Subfiliala de Cruce Roşie Germană din oraşul Radtstatt cu care voluntarii din Vulcan au relaţii de colaborare şi de prietenie care datează de aproape douăzeci de ani.

la sediul subfilialei vulcănene de Cruce Roşie au fost pregătite optzeci de pachete conţinând ulei, făină, zahăr, conserve, dulciuri etc. "Valoarea alimentelor din fiecare pachet a ajuns la 45 de lei, spune Daniel

Monitor 15"LCD - 175 LEI Monitor 17"LCD - 275 LEI Monitor 19"LCD - 299 LEI TV LCD 43 cm (17") SAMSUNG DE LA 265 LEI HARD DISK IDE/ ATA 80GB - 125 LEI

Halastauan, iar pentru împărţirea lor am apelat la preoţii din cele patru parohii ortodoxe şi de la Biserica Romano Catolică".

Alegerea celor şaisprezece persoane defavorizate a fost lăsată la latitudinea cucernicilor părinţi de la aceste biserici. Sfinţiile lor i-au desemnat şi anunţat pe cei care urmau să primească aceste pachete, iar împărţirea lor s-a făcut duminică, după slujbă. Gheorghe OLTEANU

De Crăciun, cu burţile goale…

Angajaţii Murano SRL, fosta Nova Guardia, mai săraci ca angajaţii primăriei Dumitru Iacob, fost poliţist, acum patron de firmă de pază, şi-a pus palma în fund şi şi-a lăsat angajaţii să moară de foame chiar de sărbători. Ce să-i faci, are omul şoricul gros. Angajaţii săi stau neplătiţi din luna septembrie. În schimb, contractele pe care firma le are cu diferite instituţii publice sau private merg aţă. Pe Dumitru Iacob l-a prins criza din urmă. Criza te taxează la conturi şi la contracte. Nu se uită că te plimbi într-un bolid de zeci de mii de euro. Dumitru Iacob, miliţian la origine, când şi-a făcut firma de pază şi protecţie, s-a gândit că viaţa de businessman este ca în paradis. Iei câţiva angajaţi cam de vârsta a doua, sau chiar a treia, îi îmbraci în uniformă, îi pui de pază, apoi încasezi bani frumoşi pentru servicii. Iar tu, ca patron de trotuar, banii încasaţi din profit îi investeşti în maşini de lux. O fi având Lupeniul vreun blestem de le merge managerilor de aici mai prost ca altora. Nova Guardia, acum Murano, îşi are sediul în Lupeni pe strada Tineretului, la nr. 54. Când s-au adunat datoriile la bugetul de stat, şi patronul s-a prins că nu mai este rost să prindă contracte cu firma, a găsit soluţia salvatoare. Falimentarea ei şi

www.zvj.ro

Pentium 3 750Mhz/256/10/CD - 75 LEI Pentium 4 1700Mhz/256/20/CD - 185 LEI Pentium 4 1800/512/40/CD - 245 LEI Pentium 4 2400Mhz/512/40/DVD - 295 LEI Pentium 4 2600Mhz/512/40/CD - 335 LEI Pentium D 2800MHz /1Gb DDR2/ 80Gb HDD/ DVD-R/PCI-EX DELL GX620 - 435 LEI MONITOARE

Odată cu înmânarea

În scurt timp,

vineri, 23 decembrie 2011

SUPER PROMOŢII !!!

La Vulcan, de Crăciun,

sumei de opt sute de euro a fost precizată şi destinaţia banilor: cumpărarea de produse alimentare de strictă necesitate care să le fie înmânate celor mai sărace persoane din Vulcan. Ceea ce Daniel Halastauan, preşedintele subfilialei, ajutat de către voluntarii săi a şi făcut.

Ziarul Vãii Jiului

înfiinţarea alteia. Nova Guardia a fost închisă în octombrie. Din aprilie 2011 însă, Iacob Dumitru îşi scoate pe piaţă Paza şi Garda de Corp Murano SRL. Prin care, în decembrie, i se mai prelungesc cu trei luni contractele de pază. Dumitru Iacob încasează bani frumoşi de la INSEMEX, Hidroconstrucţia, câteva CAR-uri şi din paza poligonului. În timp ce oferă servicii pentru 264 de ore de post armat, îşi plăteşte salariaţii sub minimul actual pe economie, 630 de lei. Iar datoriile la stat pentru fosta firmă, cea căreia i-a aprins deja lumânarea, sunt notabile. La bugetul de stat - 312.685 lei, la bugetul asigurărilor sociale de stat - contribuabili mici şi mijlocii - 13.625 de lei, la bugetul asigurărilor pentru şomaj - contribuabili mici şi mijlocii - 198 lei, iar la bugetul asigurărilor de sănătate - contribuabili mici şi mijlocii - 4.501 lei. Martie este aproape, domnule miliţian. Contractele de pază nu se reînnoiesc pe ochi frumoşi. Dacă ITM-ul intră în acţiune şi vă trage la răspundere pentru restanţa salariilor, dacă angajaţii vă lasă cu posturile neacoperite, atunci s-ar putea chiar să vă doară în fund, pe bune. Ar fi timpul să vă daţi jos de pe caii putere, că s-ar putea din prinţ să ajungeţi cerşetor. Alina PIPAN

LAPTOPURI INTEL P3 600/192RAM/10GB HDD/ CD-R / 295 LEI INTEL P4 1800MHZ/512RA,/20GB HDD/ DVD-R 599 LEI INTEL CENTRINO 1.6GHz/512RAM/40GB HDD/DVD-R/BAT NOUA 795 LEI INTEL CENTRINO 1.73GHz/1GB DDR2/60GB HDD/ DVD-R/CD-RW 795 LEI COMPONENTE, PERIFERICE ETC. NOI ŞI SECOND HAND LA CELE MAI MICI PREŢURI! SERVICE IT, LAPTOPURI, MONITOARE ETC. CALCULATOARE COMPLETE DE LA 170 LEI.

ELECTRONIC CENTER

Petroşani Hala Pieţei Centrale etaj 1 electro.center@yahoo.com telefon: 0765.459.316


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă la Băcia, 1500 mp, preţ 35.000 euro negociabil. Relaţii la telefon 0769.723857 Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală. Telefon 0724.853897 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila. Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str. Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil. Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f. 2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată. Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel. 0730.004032

www.zvj.ro

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc. Relaţii la telefon 0765.459316

ÎNCHIRIERI Închiriem apartament 3 camere integral sau parţial, Petroşani, Horia. Relaţii la telefon 0254.544979, orele 15-21 Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc. Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pictez camere copii. Preţuri rezonabile. Tel. 0785.406616 Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei. Telefon 0765.380836 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani. Telefon 0725.219019 Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile. Telefon 0725.219019

DECESE

HOROSCOP

Cu gând de mângâiere, compasiune şi sincere condoleanţe suntem alături de Gheorghe Truţă în aceste clipe de grea durere şi încercare pricinuite de plecarea spre cele veşnice a mamei sale. Dumnezeu să o aibă în paza sa şi să o odihnească. Colectivul Cenaclului Boema În astfel de momente este greu să găseşti cuvinte pentru a aduce alinare. Sincere condoleanţe familiei Truţă pentru pierderea dragei sale mame. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia Ion Hirghiduş Dispariţia unei fiinţe dragi este o mare durere, imposibil de asemuit şi de pătruns. Suntem alături de familia Truţă exprimându-ne compasiune şi regretul profund la trecerea la cele veşnice a mamei. Dumnezeu să o odihnească! Familia Marian Boboc Colectivul Şcolii Generale nr. 3 Lupeni este alături de prof. Gheorghe Truţă în marea durere pricinuită de pierderea mamei sale. Sincere condoleanţe familiei îndurerate! Suntem alături de Gheorghe Truţă la decesul dragei sale mame şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul ZVJ

Ajutaţi-o la Larisa! Micuţa Sporea Larisa Alexandra, în vârstă de 2 ani şi 2 luni, din Petroşani, a fost diagnosticată cu scolioză teraco-lombară congenitală cu hemivertebre T8, T9, T10 şi T11 cu bara longitudinală - 80° COBB. Larisa are nevoie urgentă de implantarea în coloana vertebrală a unui dispozitiv VEPTR, adus tocmai din Elveţia. Costul este uriaş pentru familia care abia reuşeşte să acopere cheltuielile curente legate de hrană şi de medicamente: 50.000 de euro. Pentru cei care vor să se alăture acestei cauze, pe numele mamei, Sporea Alexandra, la BCR s-a deschis următorul cont în lei: RO02 RNCB 0165 0203 7431 0001. Pentru mai multe detalii, mama copilei poate fi contactată la numărul de telefon 0722.407359.

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Nu eşti deloc în apele tale, starea ta emoţională e extrem de sensibilă la orice afront încât eşti gata-gata să răbufneşti necontrolat la cel mai mic fleac.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Eşti foarte organizat şi nu vrei să laşi nimic la voia întâmplării, ci încerci să le programezi pe toate în aşa fel încât să te încadrezi perfect în toate termenele limită care ţi se impun.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) E veselie multă în jurul tău, se vede că ai intrat deja în spiritul Crăciunului şi nu vrei să te gândeşti la nimic trist astăzi.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Nu are rost să te laşi influenţat de disputele care se mai încing astăzi. Intri în contact cu persoane nervoase, care uită de spiritul sărbătorilor şi nu vorbesc amabil şi diplomat, aşa cum ar trebui.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Eşti copleşit de o stare de apatie şi pasivitate de parcă nimic din ce se petrece în jurul tău nu te atrage. Se vede că eşti obosit, îţi lipseşte o cât de mică motivaţie pentru a te implica mai mult în activităţile zilei.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Nu pune la suflet reacţiile necontrolate ale celor din jur. Mulţi sunt agitaţi acum şi nu-şi dau seama ce spun, deci în loc să stai şi să te întrebi de ce se comportă unii aşa, mai bine te-ai concentra la treburile tale, fără să-ţi pese de ceilalţi.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Planurile pe care ţi le faci ��n detaliu alături de cei din familie prind deja contur în faţa voastră, ceea ce animă foarte bine spiritele din casă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Nu are rost să alimentezi disputele care riscă să se mai încingă în jurul tău, chiar dacă ai avea şi tu multe de zis.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Primeşti o veste care îţi taie, pentru moment, elanul cu care începuseşi o activitate nouă. Nu renunţa, e doar un impas minor care va trece de la sine.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Ai ocazia de a folosi şi curajul şi prudenţa, şi entuziasmul, şi reţinerea, într-o activitate în care fiecare trăsătură îşi găseşte locul.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Ai muncit mult, dar a meritat efortul pentru că acum culegi roade de care eşti mândru. A venit vremea să spui concret unde ai ajuns şi ce ai realizat.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Au fost unele motive de supărare în cuplu nu demult, dar azi încep să se risipească şi reveniţi la sentimente mai paşnice.


CMYK

12 DIVERSE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Ziarul Vãii Jiului vineri, 23 decembrie 2011

Conducerea Spitalului Municipal Vulcan urează tuturor locuitorilor Văii Jiului şi, în special, pacienţilor, multă sănătate, fericire şi o viaţă lungă, lipsită de griji. Manager, Dr. Mariana MATEESCU Miracolul Naşterii Domnului să vă umple sufletele de bucurie, dalbele datini de Crăciun să vă învăluie în magia speranţei, colindele născute sub zăpezi să vă aducă linişte şi pace, iar pentru Noul An vă doresc sănătate, fericire, succese şi împliniri alături de cei dragi. Sărbători fericite! Angela STOICA Viceprimarul municipiului Vulcan Sărbătoarea Crăciunului să vă lumineze sufletul, iar sosirea Noului An să vă prilejuiască împlinirea tuturor dorinţelor, succese depline în activitate şi bucurii sufleteşti. Crăciun Fericit şi La Mulţi Ani! Consilier judeţean Petrică ŞAUCĂ

Fie ca Lumina sfântă a Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sfintele sărbători de iarnă şi mai ales Noul An 2012 să ne aducă cu adevărat la toţi concetăţenii noştri speranţa reală de mai bine, credinţă şi linişte sufletească, sănătate şi bucurii alături de cei dragi şi iubitori. Ne rugăm cu smerenie ca bunul Dumnezeu să ne ajute şi să ne binecuvânteze, iar Noul An 2012 să ne dea încredere şi demnitate, unitate şi solidaritate, legalitate şi dreptate, pentru a avea cu adevărat bunăstarea şi pacea pe care o merităm pe acest pământ, dar inevitabil şi o nouă ordine economică, socială şi financiar-bancară continentală şi mondială. La mulţi ani fericiţi să trăiţi! Conducerea Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri Valea Jiului Petroşani Preşedinte ing. Ion HORTOPAN

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate. Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988.

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro


CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului  Anul IV  Nr. 142 - 143  23 decembrie 2011  8 pagini

1922 - 1938. Valea Jiului. În preajma Crăciunului:

Parfumul reclamei de altădată la ziar În preajma marilor sărbători creştineşti, Paştele şi Crăciunul, reclama, chiar dacă nu dădea năvală în paginile presei din Valea Jiului, totuşi îşi făcea simţită prezenţa. Uneori, cu timiditate, alteori, cu… îndrăzneală. Am reuşit să adun în acest inedit documentar (care este parte dintr-un volum mai amplu aflat în lucru…) toate reclamele care au apărut în luna decembrie între anii 1922 - 1938 în presa de limba română din Valea Jiului. Parafrazând truismul că reclama este sufletul comerţului, se poate spune că reclama este şi sufletul… istoriei. Reclamele antologate furnizează preţioase informaţii despre ofertele comercianţilor locali, dar şi cine au fost aceştia şi profilul comerţului practicat. Astfel, putem reface un crâmpei din viaţa comercială a Văii Jiului interbelice. Pentru spiritele mai atente cu textele noastre, precizez că, pentru savoarea exprimării, am publicat reclamele întocmai cum au fost scrise, neoperând schimbări în text, chiar dacă unele dintre acestea se află în oareşce disjuncţie cu actualele reguli gramaticale. Cum în timpul „manipulării” reclamelor am observat că, şi după atâţia ani, se mai păstrează bine conservat un puternic parfum de epocă, îi rog pe amatorii de „istorii” să le folosească cu grijă, în doze homeopatice. De ce? Pentru că, mai ales în perioada sărbătorilor, orice exces poate dăuna sănătăţii…. Marian BOBOC

Fototeca mboboc

1930. Două doamne din protipendada Lupeniului sunt aproape gata cu împodobitul bradului de Crăciun. Ce cadouri va pune Moşu' sub brad citiţi în paginile 2-8.


II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 23 decembrie 2011

1922 - 1938. Valea Jiului. În preajma Crăciunului:

Parfumul reclamei de altădată la ziar

1922 Fără doar şi poate, negustorul Alexandru LÖWY şi-a rezervat un loc central în istoria publicităţii din Valea Jiului la… ziar. Reclamele sale ocupă, începând din 1922, vreme de câţiva ani, spaţii consistente (şi, mai ales, delicioase…) în presa Văii Jiului. În luna decembrie 1922, Löwy publică o reclamă, bine ticluită, care, prin conţinutul ei, va rămâne antologică: „APEL de la magazinul de concurenţă a lui Alex. Löwy/ Cătră muncitorii organizaţi din Valea Jiului şi aplicaţii la CFR. Având în vedere că succesele mele comerciale le-am ajuns cu sprijinul muncitorilor, am hotărât că de la 1 Dec. până la 15 ianuarie 923 voi aranja UN TÂRG MARE DE CRĂCIUN,/ fiindcă fiecare muncitor şi aplicat dela CRF să-şi poată târgui cu puţin bani marfă bună şi durabilă. Afară de preşurile mele ieftine, voi mai da şi/ o reducere de 10 la sută, fiindcă vreau că cu aceasta să îmbucure cât mai multe familii cu ocaziunea Crăciunului. E interesu fiecăruia, ca să se convingă personal”.

Prin urmare, Löwy, negustor într-o zonă muncitorească, aşa cum este Valea Jiului în 1922, este conştient că prosperitatea afacerilor sale se datorează, în primul rând, muncitorilor minieri şi ceferişti, care formează grosul cumpărătorilor. Mulţumirile sale constituie şi pretextul ingenios de a atrage atenţia muşteriilor asupra unei inedite atunci iniţiative comerciale: TÂRGUL MARE DE CRĂCIUN. Reclama lui Löwy conţine ingredientele care dădeau „gust” comerţului de altădată: vorba meşteşugită şi… reducerile de preţ. Şi mai are ceva ce multora dintre capitaliştii de cumetrie actuali ai Văii Jiului le lipseşte: gratitudinea faţă de clientelă. Chiar, vă închipuiţi cum ar suna în zilele noastre o reclamă a unei firme, să zicem, de proiectare, abonată, să spunem, la Primăria Vulcan: „Având în vedere că succesele noastre comerciale se datorează

şi banilor încasaţi de la Primăria Vulcan, mulţumim d-lui primar Ile şi d-nei viceprimar Stoica…”?! Dar să-i lăsăm pe dl. primar şi pe d-na viceprimar să-şi petreacă în tihnă sărbătorile de iarnă şi să revenim, cu mai multe veşti bune, la reclamele apărute în preajma Crăciunului anului 1922. Leopold SCHAFFER, vânzător de bere, recomandă „berea de Timişoara: CASINO şi CORVIN”. Băutorilor mai cusurgii, SCHAFFER le oferă şi berea de Turda: „COROANA şi GLORIA, specialităţi de prima calitate”. Pe amatorii de vinuri îi îmbie cu „pivniţa de vinuri prevăzută cu bune vinuri de masă şi diferite alte specialităţi”, iar pe pasionaţii de tărie - cu „spirt şi tot felul de beuturi spirtoase”. Nu trebuie să fii doctor ca să ştii că, după atâta desfrâu bachic specific sărbătorilor de iarnă, parcă s-a mutat deşertul Saharei în organismul consumatorului de alcooluri… De aceea, negustorul petroşenean SCHAFFER le oferă spre… stingerea „focului” şi apă minerală şi sifon de la fabrica sa. Şi un lucru important: oferta lui SCHAFFER este valabilă şi la Petroşani, unde se află sediul central al firmei, dar şi la sucursala din Vulcan. În faţa bisericii romano-catolice din Petroşani se afla o clădire cu 3 etaje, denumită Plebania şi care, în momentul construirii sale, pe la 1900, era cea mai înaltă clădire din Petroşani (asupra poveştii demolării acesteia de către comunişti vom reveni într-o altă ediţie). În 1922, Plebania adăposteşte reprezentanţa Petroşeni a BĂNCII VITICOLE A ROMÂNIEI. În preajma Crăciunului anului 1922, clientela este anunţată că „au sosit excelentele vinuri de Drăgăşani şi alte vinuri de soiu. Vinuri de masă de prima calitate”. Cu siguranţă, o concurentă serioasă pentru afacerile cu alcool a lui Schaffer şi ale Băncii Viticole a României o constituie firma TRANSYLVANIA. Patronul acesteia, Iosif KLEIN, care vinde endetail şi engros, invită cumpărătorii „la magazinele bine aprovizionate. Magazinul principal: vis a vis de Hotelul Bucureşti. Filiala: în Piaţa Unirei şi în edificiul Poliţiei”. În cele 3 magazine ale sale se află destule bunătăţi care să-ţi lase gura apă: „specialităţi de liquer, cognac, rum, pivniţă de vin, spirt şi vinarsuri, ape minerale, magazin de bere, fabrica de sifoane”, dar şi „făinoase, coloniale şi mărunţişuri”. Iosif KLEIN atrage atenţia că magazinele sale sunt „izvorul cel mai eftin de cumpărare!”, clientul beneficiind de un „serviciu prompt”. Dacă Schaffer vinde sortimentele de bere CASINO, CORVIN, COROANA şi GLORIA, Klein are rafturile burduşite cu berea STEJAR. Un alt comerciant de alcool este în 1922 HEINRICH HERMANN. Acesta vinde „spirt şi tot felul de beuturi spirtoase şi angro, dar şi endetail. „Depoul” unde sunt garate recipientele cu preţioasele licori este situat în buricul târgului Petroşeniului, vis a

vis de parc”. Chiar dacă se spune că mâncarea e fudulie şi băutura e temelie, cunoscătorii ştiu din proprie experienţă că un pahar de răchie merge mai bine înainte unei mese consistente, stinse apoi cu bere sau cu vin. În acest sens, vă recomand prăvălia mixtă a lui IZIDOR HERMAN, unde, spune chiar patronul, „în fiecare zi ne sosesc delicatese, specialităţi de şoncă şi cărnăţărie”. Construcţia morii electrice situate în Colonia Ianza a Petroşaniului s-a păstrat până în zilele noastre. Aici, în 1922, putem cumpăra „fărină proaspătă de porumb, în permanenţă şi alte derivate de cereale. Preţuri ieftine”. Dacă am cumpărat mai mulţi saci de mălai decât putem să-i ducem, nicio problemă. Avem cu ce-i transporta. În Colonia Ianza, la nr. 3, există şi o firmă de cărăuşii: „Exoperez cărăuşii EXPRESS. Cărăuşii de tot felul pentru persoane cât şi diferite poveri în localitate şi provincie. Transport cărbuni repede şi cu preţuri convenabile”. Celibatarilor, văduvilor sau călătorilor aflaţi în trecere prin Petroşani, negustorul NICODIM VANCU le oferă răspunsul potrivit la întrebarea „Vrei să iei un dejun bun?”. Nimic mai simplu, pe strada Regele Ferdinand, unde în zilele noastre se află Cartierul Petroşani Nord, se află BODEGA PROGRES. Prin urmare, amatorul de mese îndestulate să aibă încredere în reclamă: „Mergi la BODEGA PROGRES, unde zilnic vei găsi mezeluri proaspete, precum şi coloniale, delicatese şi băuturi de prima calitate”. În preajma Crăciunului, la Petroşani, funcţionează patru bodegi, a cincia fiind aproape de inaugurare. Faptul este consemnat cu ironie de presa locală: „Altă curiozitate a oraşului (de fapt, Petroşaniul era comună în 1922 - n.a.) nostru e aceea, că azi mâine se deschide a cincia bodegă, aşa că numărul bodegelor va întrece pe acela al clienţilor. Se vede că cel mai nou proprietar de bufet a prevăzut lucrul, de aceea a avizat cu scrisoare circulare pe tovarăşii săi şi i-a îndemnat să ţină cât mai multe întruniri, acestea, se înţelege, în localul său, pentru a mişca consumaţia, ca aceasta să reuşească, proprietarul e dispus a numi bufetul său bufetul bufeturilor”. Fotografiile de epocă în care sunt imortalizate doamnele şi domnii Văii Jiului grăiesc de la sine despre importanţa factorului vestimentar în civilizaţia interbelică. După cum am arătat în alte scrieri, balurile de Crăciun au constituit, în epoca


vineri, 23 decembrie 2011

antebelică şi interbelică, un fermecător şi constant obicei monden, de socializare, al locuitorilor de pe malurile Jiului de Est şi de Vest. Cum cochetăria şi eleganţa participanţilor la bal sunt atribute valabile în egală măsură atât pentru domni, cât şi pentru doamne, cu toţii îşi pregătesc din timp hainele de bal, la numeroşii croitori ai Petroşaniului. Dar, cine sunt croitorii Petroşaniului anului 1922? MOSKOVITS ţine o croitorie de bărbaţi pe str. Regele Ferdinand. Aici „confecţionează costume de bărbaţi şi mantale de iarnă din stofe bune din ţară şi străine, eftin şi punctuos”. Însă, „dacă doreşti să fii elegant, du-te la ALEXIU SPITZER, croitor de bărbaţi, unde se confecţionează mantale de iarnă, raglane şi tot felul de haine pentru domni şi copii, după moda cea mai nouă”. La nr. 42 de pe str. Regele Ferdinand se află magazinul de stofe al lui EMANUIL SCHWALB, „croitor de bărbaţi”. Schwalb „confecţionează costume după modă cea mai nouă şi mantale de iarnă”. Dintr-o reclamă aflăm că nu există picioare urâte, ci doar ciorapi care le pun calităţile gambelor în evidenţă: „Ca să ai picioare frumoase, du-te la REGELE CIORAPILOR, unde poţi alege ciorapi de mătase şi flor. Mare asortiment de ciorapi flor şi patent pentru copil, mânuşi, albituri, lucru de mână pe bumbăcel Tetra, scutece”. Pentru aceasta trebuie doar să mergi la prăvălia lui OSIAS BIEBER, iar dacă eşti „cusătoare” beneficiezi şi de reducere. Şi în 1922, ca şi în 2011, „în orice familie BARZA aduce bucurie la orice casă”. În acest spirit, la prăvălia BARZA din Petroşani, ţinută de HERZ, poţi să-şi faci „cele mai eftine cumpărături, articli de modă”. Tot aici găseşti şi „mantale de iarnă pentru dame şi bărbaţi, haine de modă, lingerie” şi dacă ţi s-au rupt încălţările, e bine să ştii că la prăvălia BARZA „au sosit şi ghete”. Chiar dacă luna decembrie nu este o lună a construcţiilor, LUDOVIC TASSY, „arhitect diplomat şi întreprinzător de zidiri” îşi pregăteşte de pe acum viitorul sezon, la sediul firmei de pe str. Şt. O. Iosif din Petroşani, anunţând că „întreprinde planuri construcţii de beton, canale şi tot felul de lucrări din specialitatea sa cu preţuri reduse”. Din reclamă reiese că arhitectul Tassy era şi un om cumsecade, din moment ce „desluşiri în mod gratuit servesc ori când”. WILHELM SCHWARTZ, „întreprinzător de picturi din Lupeni”, mizează pe faptul că, odată cu curăţenia de Crăciun, unii oameni vor să mai schimbe şi interiorul locuinţelor: „PICTĂRI DE ODĂI şi orice lucru de specialitatea aceasta, de la cea mai simple până la cele mai artistice lucrări facem”. Cum Crăciunul înseamnă bucuria de a dărui, petroşenenii sunt informaţi că „prezenturi (adică… cadouri - n.r.) de Crăciun să pot cumpăra în Prăvălia cu jurnale a lui GROS (situată lângă podul Maleii, în proximitatea Judecătoriei Petroşani - n.a.)”. Dacă ai ghinionul ca, chiar de Crăciun să te doară măseaua, poţi să-ţi faci o programare la telefon (nr. 34) sau să mergi „la risc”, neprogramat, la „atelierul dentistic” de pe str. Regele Ferdinand, nr. 4, mai precis în faţa Bisericii Sf. Nicolae din Petroşani. Acesta este „prevăzut cu aparate speciale, ce uşurează durerea”. Chiar dacă nu ai un ban în buzunar şi te mai doare şi măseaua, dr. GRUBER te va instala pe scaunul stomatologic, deoarece pentru cei săraci extracţia de dinţi este gratuită. Poţi să ai încrederea în prestaţia medicală a doctorului GRUBER, deoarece a fost medic intern al clinicelor din Viena, iar „atelierul dentistic (…) este prevăzut cu aparate speciale ce uşurează durerea”. Dr. GRUBER atenţionează că atelierul dentistic „în zile de sărbătoare este deschis numai de dimineaţă”. Cum ediţiile ziarelor care apăreau în luna decembrie erau „accesate” de mulţi cititori, pe lângă reclamele cu specific sărbătoresc, şi alţi negustori şi firme, profitând de această oportunitate, îşi plasau publicitatea chiar dacă aceasta nu avea un conţinut special de Crăciun. UZINA ELECTRICĂ PETROŞANI (la nr. 34 din str. Regele Ferdinand) atrage atenţia clientelei, pe un ton publicitar neutru asupra depozitului „cu tot felul de article pentru instalaţiune electrică”. În schimb, FRAŢII HEINCINGER sunt mai imperativi: „Spre atenţie! Înainte de a te provedea cu mobile neapărat cercetează magazinul de mobile, sticlărie şi porţelanuri”. De altfel, mobilă găseşti şi la FABRICA DE MOBILE ŞI COMERŢUL DIN VALEA JIULUI S.A. (care îşi face reclamă trilingvă: în română, maghiară şi germană!), iar

PRĂVĂLIA CU ISTORII III întreprinderea de comerţ general RÓZSA&FEHER (interurban telefon no. 41) pune la dispoziţie: „cărbuni, cocs, catrani, lemne de foc, ţigle, materiale de construcţie”. Banca COMISSION BANK BELGRAD are reprezentanţă specială pentru Valea Jiului la Hotel Bucureşti din Petroşani, unde, dacă te afli într-o dilemă financiară, dl. ERNEST POPPER te va consilia. Tot în centrul Petroşaniului, pe str. Regele Ferdinand, nr. 37, s-a deschis recent Agenţia Principală a Societăţii Române de Asigurări STEAUA ROMÂNIEI. Reclama ei e convingătoare (şi ea în 3 limbi): „Averea Dv. preţioasă este zilnic periclitată! Probaţi a Vă asigura bunurile Domniei-Voastre contra pagubei de tot soiul”. Probabil că Moş Crăciun le punea copiilor cuminţi sub brad şi rechizite şcolare. Din fericire pentru el, nu trebuia să le aducă din Laponia. Librăria şi papetăria BELA HORVÁTH din Petroşani îl scutea pe Moş de asemenea efort, fiind bine dotată cu „tot felul de recvizite şcolare ieftine”. E sigur că ploşniţele nu aveau o viaţă prea uşoară în Petroşani, deoarece FLEISCHER&BARDI (str. Regele Ferdinand 51) le-au declarat război la gazetă: „Stârpirea ploşniţelor ne angajăm a o face garantat”. Tot cei doi se ocupă şi cu „firme, vopsirea mobilelor, pictarea de camere cu decoruri frumoase”.

1923 Negustorul Alexandru LÖWY renunţă la ideea Târgului de Crăciun, pe care a pus-o în practică în anul precedent, în 1922, şi dă reclamei sale publicată în preajma Crăciunului mai multă concreteţe. După sloganul introductiv „Procuraţi eftin/ Cele necesare pentru Crăciun/ la Magazinul de Manufactură al lui Alexandru Löwy din Petroşani”, reclama ne prezintă la concret oferta de Crăciun. De aici putem reface o parte a cadourile pe care petroşenenii le găseau sub brad în anul 1923: „1 păr. (pereche - n.a.) ciorapi călduroşi pentru dame 14 lei; 1 păr. c i o r a p i americani pentru dame 21 lei; 1 păr. ciorapi călduroşi pentru domni - 16 lei; 1 păr. mănuşi - 14 lei; 1 buc. batistă - 10 lei; 1 buc. năframă de delin - 23 lei; 1 buc. cravată de mătase 24 lei; 1 buc. cămaşă pentru muncitori - 110 lei; 1 buc. pantalon - 93 lei; 1 buc. cămaşă albă pentru domni - 103 lei; 1 buc. năframă mare de stofă - 55 lei; 1 buc. cămaşă-tricou - 73 lei; 1 buc. capelă de iarnă pentru copii - 43 lei; 1 buc. capelă de iarnă pentru bărbaţi - 58 lei; 1 mtr. carton colorat - 30 lei; 1 mtr. delin de spălat (desenuri la modă) - 39 lei; 1 buc. plapumă călduroasă - 400 lei; 1 buc. jemper împletit - 120 lei”. În altă reclamă acestei liste de mărfuri i se mai adaugă câteva produse: „Moso delin - după jurnalul de modă; şapcă de earnă pentru copii şi bărbaţi”. De remarcat, oferta diferenţiată la cămăşi pe categorii sociale, domni şi… muncitori.


IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Din păcate, nu putem spune dacă preţurile sunt eftine sau nu, neavând elemente de comparaţie. Aşa că nu ne rămâne decât să-l credem pe cuvânt pe LÖWY, care completează tabelul cu o supraofertă: „În afară de aceste preţuri eftine, fiecare cumpărător

cu începere de la 1 Decembre 1923 până la 15 Ianuarie 1924 beneficiază de o reducere de 10% din preţul fixat. Resturile se vând la jumătate de preţ. Este în interesul fiecăruia ca să-şi procure cele necesare pentru Crăciun din Magazinul având la dispoziţie un bogat asortiment”. Şi Librăria JIUL CULTURAL are o simpatică ofertă de sezon: „GRĂBIŢI şi procuraţi cadourile de Crăciun şi Anul nou, până se mai află în depozit, şi cari nu le puteţi procura mai ieftin decât în Petroşeni şi filialele din Lonea, Lupeni şi Vulcan a (sic!) Librăriei Jiul Cultural”. UZINA ELECTRICĂ DIN PETROŞANI, activând şi în domeniul comerţului, nu doar al producerii energiei electrice, nu ratează momentul special oferit de luna decembrie, lansând cumpărătorilor un Aviz… electro-casnic: „Uzina Electrică din Petroşeni a adus cu ocaziunea sărbătorilor un mare asortiment de Lustere, aparate de fiert şi fier elcetric de călcat şi se vând la centrala uzinei cu preţurile cele mai avantajoase”.

1924 Aventura publicitară a lui Alexandru LÖWY continuă, şi în anul 1924, acesta fiind printre puţinii comercianţi locali care-şi fac reclamă în acest an. De data aceasta negustorul reiterează ideea Târgului de Crăciun organizat de el în 1922, întocmind o savuroasă casetă publicitară (sub denumirea de Publicaţiune pentru târgul de Crăciun): „Magazinul de concurenţă a lui /Alexandru Löwy/ din Petroşeni/ Publicaţiune pentru târgul de Crăciun./ Cu toată stima aduc la cunoştinţa Onor. clientele, că în legătură cu renumele bun, de care să bucură prăvălie mea, atât în anii curent că şi în anii precedenţi./ Pentru târgul de Crăciun/ nu am adus marfă nefolosibilă şi rea, ci preţurile marfei mele de prima calitate din depozitul meu, pe lângă plata în numerar le-am redus cu 12%. Având în vedere că

aceasta e ocaziune, de care se bucură toată clientele se bucură, rog onor. clientele să binevoiască a mă onora cu cumpărături, mai mari, folosindu-se de această ocaziune rară. Rămăşiţe cu preţ de jumătate. Cu distinsă stimă…”. La începutul Lunii Cadourilor, în afara târgului din magazinul lui LÖWY, doamnele sunt îmbiate la un alt târg: „Mare Târg de Crăciun cu preţurile reduse de lucruri artistice, ţesături şi lengerie în sala Casinoului Român, de la 8 până la 24 Decembrie. Recomandăm călduros această Exposiţie de lucru de mână on. Doamne a-o vizita fără nici un obligament de cumpărare”. Alţi comercianţi îşi fac simţită prezenţa prin intermediul urărilor tradiţionale, de sfârşit de an. Aşa este cazul MAIORULUI AVIATOR I. PENEŞ ŞI FRATELUI: „An Nou fericit cu sănătate şi noroc!/ Dorim On. noastre Clientele şi tuturor cunoscuţilor noştri - rugându-i să binevoiască a ne sprijini şi în viitor. Cu toată stima…”.

1925 Am convenit că reclama este sufletul comerţului. De aceea suntem îndrituiţi a spune că în 1925 afacerea inventivului negustor LÖWY şi-a dat… sufletul, obştescul sfârşit. În decembrie LÖWY anunţă „LICHIDARE DE PRAVĂLIĂ./ Cu privire la disolvarea părăvăliei mele de modă din Petroşani, cu autorizaţia autorităţilor în drept o lichidez în total ori şi cu bucata cu plăţi în bani gata în orice preţ ce s-ar putea primi./ Vânzarea dimin. de la 8-12 d.m. dela 2-6. Prăvălia de închiriat. Aranjamentul de prăvălie de vânzare. Cine doreşte a cumpăra eftin se caute prăvălia de lichidare. Cu stimă…” Odată cu falimentul, LÖWY trage obloanele şi peste un capitol important (şi picant!) al publicităţii din Valea Jiului.

1926 Pentru că era situată într-un vad comercial al Petroşaniului, prăvălia lui LOWY nu rămâne multă vreme cu obloanele trase, deoarece clădirea este preluată în decembrie 1926 de IOAN FARKAS, proprietar al unei fabrici de mobilă şi a unei întreprinderi de… înmormântări. Acesta avea filiale în vestul Văii Jiului, la Lupeni şi la Vulcan, iar în falimentul lui Löwy a identificat, cu siguranţă, o oportunitate de afacere. Din păcate, presa vremii nu a înregistrat reacţia clientelei, obişnuite cu altfel de

vineri, 23 decembrie 2011

mărfuri, la vederea bruscă a rechizitei funerare. Ioan Farkaş atenţionează clienţii asupra extinderii afacerii sale: „Aduc la cunoştinţa On. public, că prăvălia mea cu marfă funebră pentru înmormântări o am mărit şi o am aşezat în Str. Regele Ferdinand, fosta prăvălie a lui Löwy, şi mi-am dat toată năzuinţa de a putea veni întru ajutor cu preţurile cele mai moderate de înmormântare de la 1500 Lei în sus şi înmormântări de copii de la 500 Lei în sus. Tot în această prăvălie ţin în depozit mobile lucrate în fabrica mea, prânzitoare, noptiere şi tot aranjamentul unei camere de locuit de la preţul cel mai ieftin până la cea mai bună calitate. Mare asortiment în mobile de bucătărie şi mobile îndoite. Mobile se pot căpăta şi cu preţuri plătite în rate”. Dar să ieşim din atmosfera tristă a întreprinderii funebre a lui Farkaş pentru a reintra în atmosfera veselă a reclamelor de Crăciun. Fotograful Emil Heiter (Petroşani, str. Regele Ferdinand) e sigur că „cel mai frumos cadou de Crăciun este o fotografie artistic lucrată în atelierul” său. Ca unul care posedă o colecţie impresionantă de fotografii interbelice din Valea Jiului, pot depune mărturie că fotografii acelor vremi erau cu adevărat artişti, nu „pozari”, aşa cum sunt mulţi dintre purtătorii de trepied şi aparate digitale ai zilelor noastre. Nu doar firmele din Valea Jiului îşi etalau în ziare reclama în presa locală, ci şi acelea din alte oraşe. Un exemplu elocvent îl constituie o reclamă a unui comerciant din Cluj: „Cele mai preţioase cadouri pentru Crăciun, Melodion Gramofon, Pian sau Pianino, cari se pot procura în calitatea cea mai fină, cu preţuri ieftine la firma I. TRISKA, Cluj, Str. Şaguna, 14. Telefon 4-19”.

1927 O reclamă fermecătoare, frumos… mirositoare, din care aflăm parfumurile la modă printre cochetele doamne şi domnişoare ale Văii Jiului: „Cel mai frumos şi mai eftin cadou de Crăciun, în mare asortiment, se găseşte numai la/ DROGUERIA LA ŞARPE/ Parfumuri veritabile şi originale: Houbigant, Roger et Gallet, Bougnet, D’Origan, Lady, Legrain, Lubin, Coty şi altele din străinătate, apă de Kölni, precum şi creme, poudre în singurul magazin din Valea Jiului la/ DROGUERIA LA ŞARPE”. Dacă parfumurile înşiruite mai sus nu le mai putem cumpăra în zilele noastre, avertismentul de la finalul reclamei DROGHERIEI


PRĂVĂLIA CU ISTORII V

vineri, 23 decembrie 2011

LA ŞARPE rămâne valabil şi în zilele noastre, nu doar în privinţa cosmeticelor: „Să vă păziţi de imitaţiuni. Târguiţi numai în prăvălii speciale”. Întâmplarea a făcut că un comerciant brunet ambulant şi ilegal să-mi ofere un parfum în faţa redacţiei, chiar în timpul scrierii acestui documentar: „15 lei! Nu-ţi convine, atunci 10! Dacă nici aşa, cât vrei!”. Fiind avertizat de reclama de LA ŞARPELE din 1927, am procedat în consecinţă şi am refuzat oferta brunetului făcută

în… 2011. Vă reamintesc că ultima reclamă de Crăciun a Librăriei Jiul Cultural a fost publicată în 1923. Peste 4 ani, în 1927, cea mai cunoscută şi longevivă librărie a Văii apelează din nou la publicitate: „Librăria Jiul Cultural/ Petroşeni şi Sucursalele Lonea şi Lupeni aduc la cunoştinţa On. clientele din oraş şi plasă, că s-au asortat cu toate cărţile necesare şcoalelor primare şi secundare, cum şi cu un mare depozit de rechizite necesare elevilor de toate clasele şcoalelor. Asemenea, posedă în permanenţă, în orice cantitate şi vinde cu preţuri extrem de reduse hârtie de scris, cerneală, călimări, culori şi tocuri pentru birouri. Bogat asortiment de obiecte de cadouri. Tot felul de hărţi geografice şi judeţene, tablouri istorice şi regale. Rugăm înainte de cumpărare a vizita Librăria Jiul Cultural Petroşeni”.

1928 În 1928, în Valea Jiului, Moş Crăciun soseşte mai devreme, din moment ce negustorul AVRAM HAMMER (a cărei firmă e fondată în 1888!) dă de ştire chiar la începutul lunii decembrie: „A SOSIT MOŞ CRĂCIUN!/ Expoziţia de jucării/ La AVRAM HAMMER/ Jucării în asortiment mare din fabricile cele mai renumite ale străinătăţii/ Preţurile cu 20% mai eftin ca anul trecut”. La o asemenea ofertă şi… tradiţie comercială, credem că a fost înghesuială la prăvălia lui AVRAM HAMMER, situată chiar vis-a-vis de Poliţia Petroşani. Tot la începutul lui decembrie, un meseriaş anunţă deschiderea unui atelier: „GUMMI FODOR/ Aduc la cunoştinţa mult onoratului public că am deschis un atelier modern de VULCANIZARE/ în Petroşani, strada Regele Ferdinand, No. 55, casele Guld/ Se primesc: vulcanizarea cauciucurilor de la automobile, repararea de galoşi şi şoşoni, cu garanţie deplină/ Preţuri convenabile! Asigur de servicii prompt!”. Fiind vorba şi de galoşi, cred că domnul Goe a fost pe fază la oferta lui GUMMI (un prenume parcă predestinat… vulcanizării) FODOR. Şi în acest an deja celebra droguerie LA ŞARPE îşi expune pe taraba publicităţii oferta, neschimbată faţă de anul precedent.

1929 Se pare că locul de constant jucător pe piaţa publicitară a presei locale a negustorului LÖWY este luat de DROGUERIA „LA ŞARPE”. Dacă reclamele precedente din 1927 şi 1928 furnizau informaţii mai… en detail, cea din 1929 e mai generală: „ARTICOLE DE CRĂCIUN/ Specialităţi farmaceutice/ Parfumerie, cauciucărie, bandage/, pansamente, articole pentru toaletă/ Se vând cu preţurile cele mai eftine la/ DROGUERIA LA ŞARPE/ în Petroşeni, Str. Regele Ferdinand 25/ Apă de cologne, parfumuri, poudre, rouge veritabile, produse ale fabricilor: Honbigaut, D’Orsy, Roger et Julet etc. se găsesc numai la Drogueria La ŞARPE în

Petroşani”. Mai consemnez o reclamă folositoare (şi) de sărbători: „Berea TRAIAN/ este cea mai bună!/ Calitate superioară cu preţ eftin!”, şi una în consonanţă cu… neaua: „Pentru înlăturarea pistruilor de pe faţă, pentru frăgezimea feţei şi pentru obţinerea unui ton catifelat/ Întrebuinţaţi/ Crema de Zăpadă/ De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile”.

1930 Criza economică se resimte şi în publicitatea de Crăciun. Într-un ziar doar 4 firme îşi fac reclamă în decembrie în 1930, dar fără specific sărbătoresc: BANCA INDUSTRIALĂ ŞI COMERCIALĂ S.A. HAŢEG - sucursala Petroşani, CASA DE PĂSTRARE S.A. PETROŞANI, Jiul CULTURAL şi UZINA ELECTRICĂ. Criză mare, monşer! Din altă publicaţie aflăm despre două Târguri de Crăciun, organizate la Petroşani. Primul este organizat de către o societate de „hăinărie”: „20% Reducere/ În scopul de a-şi putea procura fiecare îmbrăcăminte eftine şi bună, am început depe acum marele/ Târg de Crăciun/ organizat de/ Societatea Anonimă „FIBRA”/ cea mai mare fabrică de hăinărie din ţară, reducând preţul de fabrică de 20% la stocul de/ HAINE GATA/ aflat în depozitul Petroşeni/ Atragem atenţiunea publicului că hainele noastre pentru copii, dame şi bărbaţi sunt garantate prima calitate./ Cu toată stima/ FIBRA S.A., Depozitul Petroşeni, Strada Regele Ferdinand. Şi mai vechea noastră cunoştinţă, DROGUERIA „LA ŞARPE” anunţă: „MARE TÂRG DE CRĂCIUN, în articole de parfumerie şi cosmetice, depozit de ape cologne, parfumuri, toalete, Cotty, Haubigant şi a altor mari fabrice cu renume mondial se pot procura cu preţul de fabrică la Drogueria La Şarpe, Petroşeni”.

1931 În acest an, singura firmă care îşi face reclamă de Crăciun este una cu profil de alimentar. „Vreţi să fiţi fericiţi de sărbători? Procuraţi-vă făina şi colonialele dela magazinul BALOMIRI (lângă podul Maleia)”. Gospodinele care citesc această reclamă şi se întreabă de ce trebuie să cumpere făină tocmai de la această firmă, primesc răspunsul dintr-un alt succint şi inspirat calup publicitar: „Făină de aur pentru cozonaci, numai la BALOMIRI”. Tonul reclamei fiind categoric, nu-l contrazicem pe patron. Poate chiar aşa o fi (fost)…

1932 Poate şi pentru că este în continuare criză, reclama de Crăciun a acestui an este săracă. Doar un negustor fotograf atrage atenţia cumpărătorilor de cadouri: „Atenţie! Cea mai mare bucurie o are copilul Dvs., dacă-i faceţi cadou de Sărbătorile Crăciunului şi Anul Nou/ un aparat fotografic/ dela F. ZEICHNER din Petroşani, str. Regele Ferdinand, No. 70. Aparate fotografice dela Lei 390.


VI PRĂVĂLIA CU ISTORII 1933 Ultimul an al crizei economice este şi primul în care publicitatea din Valea Jiului de Crăciun trăieşte un reviriment. Judecând după numărul reclamelor, Moş Crăciun a avut sacul burduşit în decembrie 1933.

BODEGA LA PARÂNGUL din Petroşani îi asigură pe clienţi că „este asortată cu tot felul de delicatese proaspete şi cu preţurile cele mai ieftine”, dar că este aprovizionată şi cu „articole şi diferite cadouri de Sf. Nicolae şi de Crăciun”.

Delicatesele bodegii LA PARÂNGUL se cuvin udate cu oareşce beuturi. Pentru acestea, şi pentru că… merită, mă deplasez până la Lupeni. Am

c l a m a : „Jucării pentru Copii/ cumpăraţi la W. HAMMER/ Mare Târg de Crăciun Petroşani, strada Regele Ferdinand”. Şi Magazinul de modă şi mărunţişuri Gh. KEPICH, situat în Petroşani, la nr. 56 pe str. Regele Ferdinand „s-a asortat cu ocazia sărbătorilor cu tot felul de articole de prima calitate cu preţuri convenabile”. Of, după atâta alergare, era să uit tocmai de… nevastă. La Drogueria LA ŞARPE mai văd lumină. Intru grăbit. Am de unde alege: „Eftin! Cadouri pentru Crăciun/ Parfumuri, Eau de Cologne, Poudre, Poudriere etc”. După atâtea cumpărături mă îndrept spre casă. La Hotel Bucureşti beau o bere „festivă” cu amicii. Între halbe, citesc în gazeta locală o reclamă: „Omul cu socoteală/ Reînnoieşte la timp Lozul lui/ pentru a nu pierde dreptul de a juca, căci altfel pot alţii câştiga/ Milioanele”. Fiind un „om cu socoteală” şi, panicat că alţii ar putea trage lozul norocos, dau halba repede-repede peste cap şi cumpăr ultimul loz... (ne)câştigător…

vineri, 23 decembrie 2011

ARMIN BANDEL/ Petroşani, strada Regele Ferdinand/ Vinde cu preţurile cele mai ieftine/ Vânzări en gros şi en detail, de porumb, făină, diferite calităţi, zahăr, cafea şi alte coloniale. Bomboane pentru pom de Crăciun”.

1935 Merg la frizer. Acesta îmi arăta fericit ziarul. „Frizeria TONY MISCHUNG urează onoratei sale clientele Sărbători fericite şi Anul nou cu sănătate şi belşug”, citesc.

1934

Pentru a nu mai avea emoţiile de anul trecut, îmi o măsură de precauţie, şi încep cumpărăturile cu… lozul. Sincer, aş vrea să fie ca în reclama de citit o reclamă atrăgătoare, care m-a convins: la ziar: „Ce surpriză vă aduce Îngerul/ la Crăciun „Depozitul de visau la Anul nou?????/ UN LOZ NOROCOS AL nuri şi rachiuri LOTERIEI DE STAT!!! Cumpăraţi un loz, fiindcă MORITZ LABIN aveţi noroc, aveţi şi sărbători frumoase şi anul Lupeni este asortat, norocos”. cu ocazia SărbăChiar dacă nu ştiu dacă lozul e câştigător au torilor, cu băuturi ba, mulţumit de cumpărăturile de anul trecut, intru naturale şi eftine. Şi iar la HAMMER. Aici găsesc „jucării pentru Crăciun din cele vechi, anii şi diferite cadouri de Anul Nou, cu preţurile cele mai 1931-1932. ieftine”. Încercaţi şi vă veţi convinge!”. Am încercat şi vă asigur că aşa e… Dar să nu uit şi de copii. Că doar Crăciunul e, în primul rând, sărbătoarea lor. Îmi amintesc că de la n e g u s t o r u l HAMMER, Moşu’ a mai cumpărat şi în Mă uit pe listă şi văd că mai trebuie să 1928. Aşa că intru cumpăr bomboane de pom, cafea şi alte cele. cu încredere în prăRezolv cu operativitate şi restul cumpărăturilor, vălia lui şi în 1933, la BANDEL. Mărturisesc că reclama nu a fost îndemnat şi de remincinoasă: „Magazinul de Coloniale şi Făinuri/

Tony îmi mai arată o reclamă: „LA C: NEGULESCU se vinde vin de NICOREŞTI alb şi roşu cu preţul de Lei 8 litrul acasă”. „Ţi-l recomand! E tare… bun”, îmi spune Tony, consumator de vinuri bune.

Mai răsfoiesc ziarul şi dau de reclama cu jucăriile lui HAMMER. „E al patrulea an în care îi apare reclamă în ziar!”, constat cu voce tare. „Da’ tu ce faci, Marian, contabilizezi reclamele la ziar?”, mă întreabă nedumerit Tony. „Da, Tony, am eu un gând…”, îi răspund misterios…


PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

vineri, 23 decembrie 2011

1936

câştiga./ Dimpotrivă, toate legile norocului vă spun:/ Puteţi câştiga oricât şi oricând:/ O singură condiţie simplă:/ Reînoiţi lozul pentru tragerea din 15 Decembrie 1936/ Loteria de Stat”.

Judecând după reclamele lunii decembrie a acestui an, ai crede că negustorii petroşeneni au fost plecaţi în concediu.

1937 Şi în acest an, se remarcă un absenteism al reclamei de sărbători. Doar un anunţ al Loteriei de Stat: „Cumpăraţi-vă lozurile din vreme, pentru a nu pierde

Doar DESIDERIU GODEL, patronul magazinului de radio-electotehnic din Petroşani, Str. Regele Ferdinand 35, anunţă clientela la ziar: „Radio-electrotehnic. Au sosit nouile aparate 1937. Sunt o minune! Reprezentanţa celor mai importante fabrici din Europa şi America. Preţuri şi condiţiuni de plată ce desfid şirul tragerilor şi a vă apropia de marea clasă a patra/, Clasa zecilor de milionari/ Tragerea clasei a II-a/ la/ 15 Decembrie 1937”. orice concurenţă”.

1938 Comparativ cu ultimii doi ani, Moş Crăciun s-a arătat mai darnic cu piaţa publicitară petroşeneană a anului 1938.

În rest, 3 reclame la loterie: „Jucaţi cu încredere la LOTERIA DE STAT/ COLECTURA OFICIALĂ/ Sediul central pentru Transilvania/ Cluj. Strada Regina Maria No. 46/ O vastă şi norocoasă organizaţie/ Petroşeni, la Cassa de Păstrare S.A.”, „LOTERIA DE STAT/ Nu uitaţi: LOZUL pentru tragerea dela 15 Decembrie 1936/ el poate avea valoare de peste UN MILION LEI” şi „Ascultaţi comanda norocului:/ Înainte!/ Nimic nu vă poate spune: nu veţi

Dintre reclamele acestui sfârşit de an, una m-a emoţionat cu adevărat: „M. SCHRETER/ Petroşani, lângă Dermata/ posedă tot felul de îmbrăcăminte gata, ţesături, cămăşi, gulere, ciorapi pentru doamne şi domni. Surprize de Crăciun!”. Trebuie să mărturisesc că de câteva ori am avut onoarea de a-i fi musafir răposatului primar al Petroşaniului, Carol Schreter. Ţin minte că patul din camera sa modestă (ca să nu spun austeră…) era încadrat de două fotografii: una a mamei şi cealaltă a tatălui său. Ei bine, cel pe care l-am văzut în acea fotografie


CMYK

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 23 decembrie 2011

Şi dintre reclamele reţinute de noi în acest documentar reiese că, fără doar şi poate, comerţul reprezenta apanajul minorităţilor (cei mai mulţi negustori erau evrei, dar şi numeroşi maghiari). Pentru că era o raritate, apariţia unei firme româneşti era subliniată cu italice în reclame. Noua firmă îi invită cu încredere pe petroşeneni să-i calce pragul: „Onoratul public este rugat ca de Sfintele Sărbători ale Crăciunului să-şi procure cele necesare de la noua firmă românească, ce s-a deschis de curând în Petroşani, piaţa Unirii, sub numele:/ IOAN SBUCHEA, HERBAI&COMP/ Societate în comandită./ Noua firmă posedă în depozitele şi magazinele sale tot felul de coloniale, făinuri din cele mai bune, bomboane pentru pomul de Crăciun, cereale ş.a./ Depozit de Petrol. Depozit de Zahăr/ Sare/ Vânzări în en-gros şi en-detail:/ Preţurile cele mai convenabile, pentru deplina mulţumire a publicului din Petroşani şi împrejurimi”. Nu putea să lipsească nici în acest an reclama Loteriei de Stat: „Vreţi bogăţie şi fericire! După noul plan al Loteriei/ Puteţi intra în joc cu/ Lei 250/ la clasa a II-a, Lei era chiar negustorul Moise SCHRETTER, care în 1938 publica la ziar reclama de mai sus. Tot cu prilejul acelei vizite, primarul Schreter mi-a făcut cadou o copie după o fotografie cu prăvălia familiei, pe care o ţinea tatăl său. Aşa se explică emoţia care m-a cuprins la descoperirea acestei reclame. Scriitori nu prea tineri ştiu că Erika era o foarte căutată marcă de maşină de scris. Însă în Petroşaniul anului 1938, Erika era o… prăvălie. Care, în preajma Crăciunului, îşi făcea o publicitate cam… agresivă: „Copii şi domnişoare!/ Cereţi părinţilor Dv. Să vă facă (sic!) cadouri de Sf. Sărbători numai galoşi şi şoşoni marca Bata, cea mai durabilă calitate, garantată, ce se pot cumpăra în fiecare zi dela/ ERIKA/ magazinul cel mai bogat şi mai bine asortat cu tot felul de pantofi, ghete, pantofi de casă etc. Petroşani, vis-a-vis de primărie (nu cea de azi, bineînţeles - n.a.)”. Vă aduceţi aminte că în 1932, ZEICHNER

vindea, sau, mă rog, făcea publicitate.., la aparate de fotografiat. Se pare că această afacere nu i-a mai mers, deoarece în decembrie 1938 s-a reprofilat: „Au sosit/ APARATE DE RADIO/ modele 1939, diferite mărci mondiale/ la Zeichner/ Petroşani, strada Regele Ferdinand, No. 25. Vânzări şi în rate mici lunare”. Citind oferta de sărbători a negustorului Jos. WEITZNER (cu prăvălie pe strada Regele Ferdinand a Petroşaniului), deduc că acesta era un concurent al lui Moise Schreter. WEITZNER vindea în pragul Crăciunului: „diferite mărfuri, haine gata, încălţăminte, stofe de tot felul şi diferite mărunţişuri. Noutăţi de Crăciun!”.

250 la clasa a III-a şi Lei 300 la clasa IV/ Nu uitaţi/ Reînnoiţi lozurile pentru tragerea clasei a II-a din 15 decembrie”. …………………………………………….

2011. În loc de concluzii… Comparativ cu negustorii interbelici, cei mai mulţi oameni de afaceri contemporani nouă au lipsit în decembrie 2011 la întâlnirea cu publicitatea Văii Jiului. Când spun că au lipsit mă refer la conceperea unor oferte specifice Lunii Cadourile. Aşa că, peste ani şi ani, când un alt documentarist va dori să cerceteze istoria publicităţii acestui an, nu prea va avea ce reţine… Din păcate, unor negustori ai Văii Jiului, contemporani nouă, le lipseşte dimensiunea raportării la istorie. Marian BOBOC


CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului  Anul III  Nr. 86  23 decembrie 2011  4 pagini ISSN 2068 - 3650

O e d i ţ i e re a l i z a t ă 1 0 0 % de forţele bune ale Văii Jiului În această ediţie sărbătorească a suplimentului Şcoală şi cultură pe Jiul de Est şi de Vest, care apare chiar în preajma Crăciunului, vă prezentăm un excelent eseu al colaboratorului nostru Dumitru Gălăţan-Jieţ. Eseul are meritul de a aduce la cunoştinţa cititorilor un colind din Valea Jiului, rămas inedit până acum, salvat de la uitare de tatăl preotului Dimitrie Jura din Jieţ. Acestui colind etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ îi mai alătură unul, găsit în lada longevivului său bunic, Nicolae al Catanii, care a trăit în satul Dobreşti al „ţinutului” Petrilei. Am căutat (şi găsit!) în presa vremii din Valea

Jiului câteva poezii ocazionate de sosirea lui Moş Crăciun, deosebit de emoţionante, care rotunjesc această ediţie specială. După cum veţi observa, conţinutul poeziilor este influenţat (ca să nu spun... alterat) de vremurile când au fost scrise: mai liniştite înainte de cel de-al doilea război mondial, mai triste şi mai încărcate de mesaj (anti-războinic şi… social) în celelalte vremi. Cum Moş Crăciun este aşteptat, în primul rând, de copii, încredinţăm tiparului şi minunatele felicitări şi acuarele ale elevilor de la Clubul Copiilor din Petrila. În cazul felicitărilor din pagina I precizăm că acestea au fost realizate manual, prin

tehnica linogravurii, de elevii Cercului de Artă de la clubul petrilean, sub îndrumarea prof. Radu Chinţa, iar acuarelele din pagina IV (din păcate, le-am primit nesemnate) - de artiştii Cercului de Pictură al aceluiaşi club, coordonaţi de prof. Liliana Matei. Sper că această ediţie specială, realizată 100% de forţele bune din Valea Jiului, să vă bucure în prag de mare sărbătoare creştinească. Tuturor cititorilor suplimentului Şcoală şi cultură: Un Crăciun fericit! Şi, dacă Moş Crăciun e darnic, şi cu o carte sub brad… Marian BOBOC

Moş Crăciun Moş Crăciun cu barbă deasă, Înălbit de-atâţia ani, Vino şi la noi acasă Când soseşti la Petroşani. Nu cumva în anul acesta Iarăşi să ne sabotezi, Şi trecând pe strada noastră Să te faci că nu ne vezi. Adă iar ca altă dată, În desagii tăi greoi, Îngeraşi de ciocolată Jucării şi haine noi.

VIDOAIA

RAMONA DA

MONICA BARCSAY

MIRABELA A

NGHEL

Adă iar ca-n vremi trecute Pomul de Crăciun bogat, Încărcat de daruri-sute, Căci destul te-am aşteptat. Dar sub pom să nu-mi mai pui Tancuri, tunuri, soldăţei, Poţi să-i dai de vrei oricui Eu m-am săturat de ei. Nu vreau să-mi aduc aminte De năprasnicul război Ce-a adus doar suferinţe La atâţia dintre noi. Du-te şi-n vecini când vii, La căsuţa-ndoliată, Căci te-aşteaptă trei copii Ce-au rămas orfani de tată.

ANDREEA IVANOV

LO

AN REDANA VIM

CODRUŢA U

RMA

Că-s orfani tu fă-i să uite De Crăciun, cum faci pe mulţi, Du-le daruri cât mai multe Că sunt goi şi sunt desculţi. Vasile MUREŞANU (Avântul/ Decembrie 1945)


II

SPECIAL

vineri, 23 decembrie 2011

Două vechi şi inedite colinde ciobăneşti de Crăciun şi Anul Nou în satele din estul Văii Jiului Colind

Noi umblăm şi colindăm, sacul lui daruri copiilor cuminţi. Din Pe la toate porţile! păcate, sania lui nu mai este trasă de caii Noi pe Domnul lăudăm, autohtoni, ci de renii nordici, iar în sanie Căci se deschid bolţile. întâlnim mai rar nuci, colăcei, cozonaci etc., alte minuni moderne gen Coca-Cola A venit din nou Maria, Şi vă cere un sălaş. substituind aceste daruri tradiţionale. Se spune că Moş Crăciun ar fi Colindăm pentru Mesia, fost proprietarul staulului în care a născut Prunc micuţ şi drăgălaş. Fecioara. Acestuia i s-a atribuit şi o soţie, Crăciuneasa, socotită în unele părţi ca Raza Păcii lui să vină, fiind aceea care a moşit Pruncul. În Coborând în gând mereu. Ţinutul Momârlanilor, Crăciuneasa a fost Raza albă de lumină, puţin popularizată, rămânând în umbra Azi se naşte Dumnezeu. Moşului, aşa cum rămâne, în general, femeia în umbra bărbatului. În schimb, Înfrăţiţi în rugă sfântă, apare personificat Ajunul Crăciunului. Ajutaţi pe cei lipsiţi, După tradiţie, acesta este tot un Moş Cântă în cer şi-n lume cântă, cumsecade, fratele mai mic al lui Moş Ler colind, de vă iubiţi. Crăciun, despre care se spune că ar fi fost E mic Domnul, gându-i mare, păstor de oi sau capre. Pe 24 decembrie, de Moş Ajun, De învăluie pământul, ziua, seara şi, uneori, peste noapte copiii Ne-o da Pacea la hotare, umblă cu colindatul, cu acea formulă Când îi săturăm veşmântul! cunoscută: „Ne daţi ori nu ne daţi...?”. Pentru colindă primesc nuci, mere, pere, Bolţi măreţe-am dărâmat! colăcei, covrigi, felii de cozonac. În Lacrimile curg senin tradiţie nu a fost cunoscută dăruirea Fie Domnul lăudat, banilor colindătorilor, aspectul mercantil De acum în veci amin. fiind apanajul vremurilor moderne, care Gheorghe IOZON nu mai păstrează farmecul colindatului, Avântul / Decembrie 1943) ( banul viciind chiar sufletul micuţilor

Sărbătorirea Naşterii Domnului, despre care Evangheliile ne dau date cronologice şi detalii din abundenţă, a Când eram mic şi fără griji, fost rânduită de Biserică abia în secolul Aşa cum sunteţi astăzi voi, al IV-lea, iniţial pe 6 ianuarie, zi în care Eu l-am primit pe Moş Crăciun după părerile teologilor din primele Cu jucării şi haine noi. veacuri ar fi corespuns cu a şasea zi de creaţie, când Dumnezeu l-ar fi făcut pe Eu am vorbit cu el atunci om. Ulterior, această sărbătoare a fost Şi i-am simţit sufletul bun, trecută pe 25 decembrie în apropierea Trecând sfios mânuţa-mea solstiţiului de iarnă al calendarului iulian, Prin barba Moşului Crăciun. când vechii oameni sărbătoreau naşterea zeului Mithra. Mithra a fost o divinitate Tot el mi-a povestit cu drag adorată în vechea Persie şi Indie, fiind Despre Iisus, despre părinţi, zeul luminii cereşti, al Soarelui. Acest Şi de răsplata ce o au cult a fost adus de legionarii romani şi Copiii harnici şi cuminţi. s-a extins rapid în spaţiul european, ceea ce l-a făcut pe împăratul Aurelian să-l În sânu-i cald el m-a luat declare religie la sfârşitul secolului al În noaptea sfântă de ajun III-lea d.Hr. şi să-i fixeze locul calenŞi am colindat, sub fulgi de nea, daristic între Saturnale şi Calendele lui Alături de Moş Crăciun. ianuarie în apropierea solstiţiului de iarnă. Poezioare m-a ’nvăţat Noua alegere a celebrării Naşterii Şi eram mândru să le spun, Domnului pe 25 decembrie a urmărit şi Iar gândul meu veşnic era contracararea acestei sărbători păgâne a Să-l mulţumesc pe Moş Crăciun. naşterii zeului Mithra. Prima celebrare a Naşterii Domnului la această data a avut Nu-l întrebam pe unde e loc la Roma în anul 354 d.Hr., iar la Şi nici mi-ar fi trecut prin gând, Constantinopol în anul 375 d.Hr. Ea a Ştiam atât: că-i moş bătrân, fost ţinută multă vreme şi ca începutul Bun cu cei buni, cu cei răi, blând! anului bisericesc, identi..................................................... ficat cu Anul Nou. Acest Dar într-o vreme „cineva” lucru explică şi de ce în M-a îndemnat să cercetez, unele sate de la noi Anul Şi de atunci Moşul, nu mai vine, Nou actual, 1 ianuarie, Zădarnic caut să-l visez! mai este numit şi „Crăciunul cel mic”. De-aceea „astăzi”, dragi copii, La români NaşFiţi veseli, Moş Crăciun e-n voi. terea Domnului a purtat Pe prea curând n-o mai veni de timpuriu şi numele Cu jucării şi haine noi! nebisericesc de CRĂIoan G. T. CIUN, care se pare că ar (Avântul/ 25 Decembrie 1936) veni din latinescul C R E AT I O N E M , însemnând creaţie, naştere dar şi copil. În Sfintele Evanghelii şi, mai târziu, în tradiţiile populare apar şi actanţii Crăciunului. În centrul sărbătorii se află desigur Pruncul Sfânt Iisus, care redă pe evreiescul Iosua sau Iesua, însemnând „Dumnezeu este mântuirea”, deci „Mântuitorul” lumii, acesta fiind şi numele propriu al Domnului, echivalentul a ceea ce numim astăzi „numele de botez”, descoperit lui Iosif de înger. În ortodoxia românească s-a impus Iisus, mai ales atunci când se face referire cu precădere la latura sa pământeană, ca „Fiul omului” şi Hristos, atunci când se face referire la „Unsul lui Dumnezeu”, echivalent cu Mesia, făcându-se referire la întruparea lui Dumnezeu. În tradiţia populară românească, un personaj important al Crăciunului este chiar Moş… Crăciun, personaj inexistent în tradiţia bisericească. Acesta este prezentat ca un bătrân cu barba Străbuni ai colindelor. Păstori din satul Taia, 1905 albă şi foarte bun la suflet, care, în credinţa populară, aduce în Moş Crăciun

colindători. În satele din estul Văii Jiului nu există Moş Ajun fără piţărăi. Pe vremuri, fiecare sat îşi avea piţărăii săi. Din acest motiv, această zi a rămas cunoscută în calendarul popular ca Ziua Piţărăilor. Crăciunul este, deci, un Praznic Împărătesc cu dată fixă, fiind serbat de creştini la 25 decembrie în fiecare an, anunţând de naşterea după trup a lui Iisus. Colindele sunt nelipsite, fiind axate, bineînţeles, pe acest subiect. Cu ani buni în urmă, am ascultat un colind cu specific local ciobănesc, rostit de Popa Ionel Botoaşcă (1924 1993) din satul Popi, pe care însă l-am trecut sub uitare. De curând, prin bunăvoinţa preotului Dimitrie Jura din satul Jieţ (născut în anul 1953), am regăsit acest colind, considerat „pierdut”, în însemnările preotului iconom stavrofor Jura Păun Marcu (1914-1997), ni-


SPECIAL III

vineri, 23 decembrie 2011

meni altul decât tatăl preotului Dimitrie Jura. Voi reda în continuare versurile acestui colind intitulat „Colindă ciobănească”: Sculaţi ciobani nu dormiţi Zorile de ziuă Şi pe noi să ne primiţi Să v-aducem veste bună Ce s-a întâmplat la stână În coliba lui Crăciun Pe pale aspre de fân S-a născut Fiul ăl sfânt Bucurie pe pământ Pe pământ şi în ceri Preamărire de îngeri Fiul sfânt ne-aduce pace Şi iertare de păcate Crăciun, bunu, baciul stânii Scoală iute ciobanii Sfântului să i se-nchine Veniţi şi voi să colindăm Lui Hristos să ne-nchinăm, Maicii lui să ne rugăm. Şi de-acum până-n vecie Tot Crăciun şi Paşti să fie La toţi pace ş-omenie Praznice cu veselie. La anul şi la mulţi ani! Fiecare vers este urmat de refrenul zorile de ziuă. Este o colindă legată de profesia de bază a jienilor: păstoritul. Ceea ce este interesant este că în ea se regăsesc o serie de consideraţii (referiri) la datele expuse la începutul materialului. Sunt aspecte care s-au păstrat pe plan local de veacuri. Pruncul s-a născut, şi în cazul de faţă, într-un loc accesibil păstorilor, la stâna al cărei baci este „Crăciunu’ bunu”. Acesta îşi trezeşte ciobanii să i se închine cât mai iute lui Hristos şi Maicii sale. Este o colindă în care jienii momârlani au păstrat o istorie întreagă a sărbătorii Crăciunului, comasată în versuri simple şi pe alocuri stângace, ceea ce dovedeşte că au ieşit chiar din sufletul curat al străbunilor păstori. Nu ştiu dacă dintre venerabilii trăitori din lumea momârlanilor mai cunoaşte vreunul melodia acestui colind, dar oricum ar trebui reînviat, răsplătind astfel peste

veacuri truda predecesorilor noştri de a ni-l transmite şi, mai ales, truda preotului Jura Păun Marcu în a consemna acest lucru la momentul potrivit, spre a nu intra în uitare şi dispariţie. Păstrându-ne tot în lumea minunată a colindelor, mă simt dator să reamintesc tot un vechi colind, dispărut acum pe nedrept din repertoriul colindătorilor, practicat însă în satul tradiţional cu ocazia Anului Nou. Acesta a fost găsit în scrinul cu documente personale îngălbenite şi măcinate de vreme ale bunicului meu Nicolae al Catanii (1877 1966) din satul Dobreşti, puse la dispoziţie de vărul meu primar Ilie Dobre (născut în 1953). Colindul (sau mai bine spus urarea) pe care l-am publicat în cartea „Satul meu de altădată” (Ed. Măiastra, Târgu Jiu, 2011) făcea parte din repertoriul tinerilor din satele jiene petrilene din noaptea de Anul Nou. Nu ştiu până când acest colind a fost dus de aceştia din casă în casă, însă un lucru este clar: acum aproape nimeni nici măcar nu şi-l mai aminteşte, a dispărut cu totul, odată cu dispariţia celor ce-l ştiau. Acest colind avea aproximativ următorul conţinut: Pe munţii cu florile, Paşte-şi Neagu oile. Paşte-le, porneşte-le În lături potriveşte-le. Se stârni un vânt asară, Frunzele se scuturară Oile se spăriară. Zarvă mare s-o făcut Din cer până pe pământ, Dumnezeu s-o pogorât, Şi din gură a grăit: - Măi, tu, Neagu, Făt-frumos, Ale cui sunt ăste oi? - O, Doamne, milostive, Ce stătuşi de mă-ntrebaşi Ale cui sunt oile? Şi-ale mele, şi-ale Tale Eu le pasc şi le păzesc, Tu le creşti şi le-nmulţeşti. Atunci Domnul bucuros Către Neagu, Făt-frumos: - Fie-ţi ţie dăruite, Multe şi blagoslovite! Numai tu parte să ai Dintre toate ce le ai Nu uita cât vei trăi Să le spui şi la copii Să cinstească unele zile Aşa cum e din vechime. Când ieşiţi la măsurat Să aveţi un miel tăiat Iar în ziua de Ispas S-aveţi şi un noaten mai gras. În ziua de Sânziene Să tăiaţi vreo două miele Să-nchinaţi cu voie bună Cu tot satu-împreună.

Ciobani purtând tot tacâmul muntelui foto P. Manici

Iar vouă ce vă urăm Pe la case când umblăm Anul Nou cu bine Cu zile senine Şi cu sănătate Şi cu spor la toate! Ploi la timp, noroc la plug, Sănătate şi belşug. Vitele să le-nmulţiţi La mulţi ani să trăiţi!

Poezia iernii La marginea oraşului, aici, Fântânile se-ngroapă în zăpadă Şi nici un gând n-aduce paşi pe stradă, Ninsoarea numai creşte pe poteci. Între pereţii casei mele, trişti, Tăcerile se năpustesc în horă, Zadarnic dimineaţa le imploră Să-şi curme jocul, împletind poveşti. Dar numai chinul are-aici cuvânt, El înfăşoară lumile şi clipa, Deasupra mea îşi flutură aripa Vâslind atotputernic spre mormânt. Atunci, sub coperişul troienit Răsar nedesluşite umbre, cheamă, Purtând cununi din lauri de aramă, Sunt cântăreţi ai ţărilor de mit. Şiragul lor e-un chiot nebunesc, În haine zdrenţuite mă-mpresoară Şi parc-ar plânge pentru-ntâia oară, În hohote şi-n viscol se-nfrăţesc. Dansaţi în juru-mi duhuri de poeţi Şi-am să ridic sălbătăcita liră Cu mâinile iubirii, ce zâmbiră Promiţător sărmanei mele vieţi. Azi vreau un cântec numai pentru voi: Şi laurii vi-i smulgeţi de pe frunt, Clădiţi din ei uitărilor un munte: E mărturia voastră de eroi! ... Nimic. Ninsoarea creşte pe poteci Şi nici un gând n-aduce paşi pe stradă, Fântânile se-ngroapă în zăpadă, La marginea oraşului, aici. Verona BRATEŞ (Avântul/ Decembrie 1944)

Este un colind simplu, dar la… obiect, făcând referire la viaţa personală şi agrară a ţăranului, la sărbători şi la pregătirile ce trebuie făcute pentru acestea. Oieritul, ocupaţie de căpătâi a jienilor, este întru totul justificat, oaia, care poartă ceva sacru în fiinţa ei, fiind dăruită păstorului de însuşi Creatorul lumii: Dumnezeu. Odată cu dăruirea acesteia, păstorul a primit şi indicaţii divine ce trebuiau transmise obligatoriu din tată în fiu. Între obligaţiile păstorului intra şi cinstirea unor zile însemnate ale unor sărbători. Acesta, la măsuratul oilor, zi importantă, când păstorul îşi evalua cota de brânză ce-i revenea, avea dezlegare şi chiar obligaţia de a tăia un miel, de care să se bucure întreaga familie. Pentru ziua de Ispas, ziua Înălţării Mântuitorului, trebuia sacrificat un noaten mai gras, aici fiind vorba doar de nedeile din munţi. Stângăcia versurilor acestui colind nu ştirbeşte cu nimic farmecul şi frumuseţea lor, constituindu-se într-un fel de învăţături şi poveţe date de Cel de Sus muritorului de rând, păstorul, şi urmaşilor acestuia. Este, dacă vreţi, un testament al înaintaşilor pentru generaţiile următoare. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ


IV SPECIAL

vineri, 23 decembrie 2011

Gabriela DOMŞA Cristina GARBAI Jessica DUBINA Medeea TODORICI Alexandru VIZAUER Daria BARBALAN Roxana TABĂRA ANDREEA TIMOFT sunt membrii Cercului de Pictură, care au realizat felicitările din această pagină. Coordonator: prof. Liliana MATEI.


Ziarul Vaii Jiului - nr. 854- 23 decembrie 2011