Ziarul Vaii Jiului - nr. 828 - 16 noiembrie 2011

Page 1

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

MIERCURI

16 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 828 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:26 Apus: 17:05

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3487 lei 1$ = 3,2116 lei 1₤ = 5,0928 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum! 0732.832.824

Televizoarele electorale ale lui Resmeriţă – achiziţionate la suprapreţ prin Diacom, firma prietenului Dicu Pomenile electorale marca Resmeriţă au apăsat greu pe bugetul local. În luna august a acestui an, urmare a unei Note de fundamentare semnată de primarul Cornel Resmeriţă, Consiliul Local al municipiului Lupeni a aprobat alocarea sumei de 1 miliard de lei vechi pentru organizarea Zilei Internaţionale a Vârstnicilor – 2011. Un gest nobil, demn de toată aprecierea comunităţii lupenene, dacă şi bugetul local (aflat într-o situaţie foarte dificilă) şi-ar fi permis un asemenea dezmăţ. Numai că, dincolo de intenţia de a marca această zi dedicată persoanelor de vârsta a treia, edilul-turnător Resmeriţă nu a ratat ocazia unor noi pomeni electorale. Şi a inclus în costurile manifestărilor achiziţia unui număr de 50 de televizoare, destinate premierii vârstnicilor participanţi la spectacole. La suprapreţ şi din bugetul local, desigur.

Până la urmă,... ...dacă un număr de 50 de familii au fost recompensate cu câte un televizor pentru că trăiesc într-un municipiu mocirlos, o a doua Aninoasa a Văii Jiului, un rai al gunoaielor şi al câinilor comunitari, nu e lucru rău. Oamenii se vor uita la televizor şi, măcar acolo, vor putea vedea cum arată o localitate civilizată din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Vulcan sau Uricani). Nu spunem că în localităţile amintite lucrurile ar fi ieşit din comun de bine puse la punct. Mai sunt şi acolo zone către care administraţiile locale trebuie să îşi îndrepte mai mult privirea. Diferenţa între localităţile menţionate şi Lupeni este însă că, în patria turnătorului, îţi este greu să identifici un loc despre care să poţi spune că e pus la punct. Nici drumurile, nici aleile pietonale, nici parcurile (cu buruieni crescute printre pavele), nici faţadele blocurilor. Nimic. Totul, cu excepţia viloacelor, spaţiilor comerciale şi a cabanelor familiei Resmeriţă, este cam praf.

La Lupeni banii sunt,... ...aşa cum spuneam, puţini spre deloc. Firesc ar fi fost aşadar ca fiecare leuţ să fie drămuit, iar fiecare cheltuială să fie făcută cu gândul că o economie făcută astăzi poate însemna o grijă în minus mâine. Credeţi că Resmeriţă şi subordonaţii săi din Primăria municipiului Lupeni au procedat aşa? Nicidecum.

Pentru achiziţionarea celor... ...50 de televizoare color destinate premierii vârstnicilor, în mijlocul unor spectacole pentru tineri, Primăria municipiului Lupeni a ales ca furnizor, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), o societate din localitate, Diacom Prestcom SRL, aparţinând unui anume domn Dicu. Recunoscut pentru relaţiile sale apropiate cu edilul Cornel Resmeriţă. Firmă, culmea, aflată la o aruncătură de steag roşu de sediul PSD Lupeni. Nici asta nu-i, până la urmă, o problemă atât de mare. Decât să încasezeze vreun bucureştean şmecher, mai bine să încaseze un angajator local care, la rândul său, dă de mâncare unor lupeneni din rândul celor pe care Resmeriţă i-a lăsat fără căldură în case pe vreme de ger aprig. Achiziţia publică a fost iniţiată în SEAP la data de 30.09.2011, ora 08:57, şi s-a încheiat 5 minute mai târziu, la ora 9:02. Rezultatul? Primăria municipiului Lupeni a achiziţionat de la Diacom Prestcom SRL un număr de 50 de televizoare color cod 21EA180 la preţul unitar de 283 de lei

plus TVA, adică 352,90 lei/bucată. Am studiat, din pură curiozitate, cât costă pe piaţa reală un astfel de televizor. În aceeaşi perioadă, cea în care Primăria Lupeni a achiziţionat televizoarele de la Diacom, oricine putea cumpăra unul identic de la Metro (care şi el are adaos comercial) cu 259 de lei plus TVA, magazinele menţionate oferind chiar şi un discount de 10% la achiziţia a minimum 4 bucăţi. Cu alte cuvinte, Primăria Lupeni a achiziţionat de la Diacom, firma prietenului Dicu, televizoare cu preţul final de 352,90 lei/bucată. La Metro, acelaşi produs putea fi cumpărat, cu discountul aferent, la numai 289,04 lei/bucată. Reiese, din start, că Primăria municipiului Lupeni a plătit pentru 50 de televizoare cu 3.193 de lei mai mult decât preţul real, cel al pieţei. Mai exact, Resmeriţă putea economisi 30 de milioane de lei vechi, cel puţin. Bani care, pentru săracii Lupeniului, înseamnă o avere. Metro oferea, aşa cum am spus, discount de 10 procente la achiziţia a minimum 4 televizoare. Şi suntem absolut convinşi că, dacă ar fi putut vinde 50 de bucăţi dintr-un foc, discountul Metro ar fi mers, tot dintr-un foc, spre 25%. Nici măcar nu ne arde grija că Resmeriţă a vrut să-i facă un bine prietenului Dicu şi a cumpărat de la el televizoarele la suprapreţ pentru pensionari. Dar, în mod cert, faţa aia de primar grijuliu şi preocupat, afişată de Resmeriţă pe posturile locale, nu prea bate cu ce dezmăţ financiar patronează chiar el din fruntea administraţiei publice locale.

N-are sens, dar totuşi... ...o facem din nou, poate pricepe şi primarul Resmeriţă. Adică reamintim situaţia actuală, una absolut dezastruoasă: bugetul local al municipiului Lupeni a fost amanetat, prin împrumuturi repetate, până în anul 2027, iar în următorii 16 ani din impozitele lupenenilor vor trebui să fie plătite rate şi dobânzi înrobitoare. Dacă din împrumuturile astea s-ar vedea o schimbare a imaginii localităţii, n-ar fi rău. Dar Lupeniul, şi Resmeriţă ştie şi el asta, arată din ce în ce mai jalnic de la o zi la alta pentru simplul motiv că în ultimii ani, Lupaşcu a drenat zeci şi zeci de miliarde de lei din bugetul local pentru o echipă de fotbal care a dispărut (nu înainte ca fotbaliştii să consume, pe săturate, la restaurantul familiei, notele de plată fiind achitate tot de la bugetul local), s-a împrumutat (girând, din nou, cu bugetul local) pentru a încerca să salveze de la faliment firma prietenului Haţegan, a asistat senin la falimentarea societăţii de interes local Universal Edil şi i-a lăsat pe lupeneni, în prag de iarnă, în frig. Cu un tupeu ieşit din comun, Resmeriţă jr. a mărşăluit alături de pensionari la un recent miting. Trebuie să ai mare tupeu ca, după ce familia ta i-a lăsat pe pensionarii din Lupeni să dârdâie de frig, să ieşi în stradă şi să spui

că guvernul nu îşi face treaba? Păi, cum aşa? Guvernul a falimentat Edilul, sau managementul pompieristic marca Resmeriţă? În timp ce bugetul local este în mare suferinţă, averea familiei sporeşte. Fiul cel mic, un tânăr profesor de fizică, îşi trage ditamai viloiul pe drumul spre Straja. Cel mai probabil, uzând de salariul de bugetar ciopârţit de Boc... Cătălin DOCEA


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 16 noiembrie 2011

Ambulanţa nu a mai ajuns la urgenţă

Accidentul

Conform spuselor domnului ing. Claudiu Stoicescu, şeful Serviciului de Ambulanţă Deva, de vină ar fi fost conducătorul IFRON-ului, care, înainte de a traversa, nu s-a asigurat că, pe şosea, circulă autovehicule. Martori oculari au declarat, însă, că nu mecanicul de pe utilaj poartă vina acestei coliziuni. IFRON-ul era aproape intrat în curte şi doar

www.zvj.ro

Traficanţilor de carne vie prinşi de DIICOT Dintre cei reţinuţi luni de procurori, cinci au fost propuşi pentru arestare preventivă în vederea anchetării ulterioare. Este vorba de acţiunea organelor de ordine de a deconspira o reţea mai largă de trafic de carne vie ce avea activităţi infracţionale şi în judeţul Hunedoara.

O ambulanţă şi un utilaj IFRON au fost protagoniştii unui accident rutier petrecut ieri dimineaţă pe DN 66A, aproape de ieşirea din Lupeni spre Uricani. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime omeneşti.

a avut loc în Bărbăteni, în jurul orei nouă, lângă gaterul care funcţionează pe marginea şoselei. Un utilaj IFRON care ieşea din gater traversa drumul, ca să intre în curtea garajului, pentru a alimenta. Exact în acel moment se apropia ambulanţa cu numărul de înmatriculare HD 30 AMB, plecată de la Spitalul Municipal Lupeni.

Noutăţi în cazul

partea sa din spate se mai afla pe carosabil. Or, au observat aceşti martori, salvarea venea cu foarte mare viteză şi nici nu avea în funcţiune mijloacele de avertizare acustică. Aşa se explică faptul că, fiind izbit puternic în partea dreaptă din spate, utilajul s-a întors ca un titirez, iar roata i-a zburat pur şi simplu de la locul ei.

În ambulanţă de aflau asistenta medicală Ionela R. şi ambulanţierul Răzvan P. Salvarea se îndrepta, în regim de urgenţă zero, spre Uricani, la

domiciliul unui bolnav care acuza dureri în zona pieptului. Din fericire, după consultul efectuat la spital, s-a constatat că şoferul de pe ambulanţă este doar lovit la mâni, iar asistenta medicală prezintă contuzii, fiind, astfel, eliminată suspiciunea de fractură de gleznă. Pe la unsprezece şi ceva, inginerul Claudiu Stoicescu şi colegul său Petrişor Ciucă, şeful ambulanţierilor din Valea Jiului, erau în aşteptarea platformei care urma să transporte ambulanţa la un atelier service. Gheorghe OLTEANU

În cazul celor cinci persoane, cetăţeni români, primele mandate au fost emise de către autorităţile franceze, sub acuzaţiile de trafic de persoane, participarea la un grup infracţional organizat şi proxenetism. Conform ultimelor informaţii pe care le-am primit, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia i-a reţinut pe cei cinci suspecţi pentru 24 de ore. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a informat, luni, că s-au desfăşurat 27 de percheziţii simultane în Petroşani şi în Franţa, într-un caz de trafic de carne vie, fiind vizate mai multe persoane acuzate de către autorităţile judiciare franceze de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de persoane. Comisarul şef Traian Berbeceanu, şeful BCCOA Alba Iulia, a declarat că simultan au avut loc şi 20 de percheziţii la Paris, fiind vizaţi 30 de membri ai acestei grupări infracţionale. Potrivit DIICOT, membrii grupului infracţional organizat au obţinut beneficii financiare substanţiale din racolarea mai multor tinere, o parte dintre acestea minore, pe care le-au obligat la practicarea prostituţiei în diverse zone din Paris. Parcheziţiile de luni, la care au participat şi doi poliţişti de la Poliţia Judiciară din Paris şi un ataşat al Ambasadei Franţei, au avut loc în Valea Jiului, iar în urma acestora au fost ridicate cinci persoane. Mihaela PETROŞAN


ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 16 noiembrie 2011

Ieri, la Petroşani,

Şedinţă extraordinară de consiliu local sub auspiciul sărbătorilor de iarnă 7 proiecte aprobate Şedinţa extraordinară de Consiliu Local Petroşani a pus la punct câteva lucruri legate de luna decembrie, precum şi o chestiune tehnică importantă pentru proiectul turistic din Parâng. Ieri, 15 noiembrie, de la orele 15:00, consilierii locali din Petroşani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi viceprimarul Claudiu Cornea au dezbătut în sala de şedinţe a primăriei cele 7 proiecte aflate pe ordinea de zi, toate iniţiate de primarul Iacob-Ridzi. Decembrie vine cu traista plină Primul proiect discutat a vizat Revelionul Pensionarilor. Aşa cum se ştie, de câţiva ani încoace, de când primar este Tiberiu IacobRidzi, a intrat în obişnuinţă să se organizeze o petrecere pentru persoanele de vârsta a treia, intitulată Revelionul Pensio-

3 proiecte pe ultima sută Celor 4 proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi, amintite narilor, chiar dacă data mai sus, li s-au mai adăugat alte 3, toate aprobate de connu coincide cu noaptea silierii locali. Dintre acestea amintim două mai importante, dintre ani. Suma prounul referitor la deplasarea unei delegaţii formate din pripusă de primar pentru marul Tiberiu Iacob-Ridzi şi consilierul Valeriu Butulescu la această petrecere, Belgrad în Republica Serbia (vom reveni într-o ediţie vi125.000 lei, după o itoare asupra acestuia), iar al doilea proiect a avut ca obiect serie de propuneri din aprobarea Comisiei de evaluare a asociaţiilor şi fundaţiilor sala de şedinţe, a fost cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează micşorată la 110.000 unităţi de asistenţă socială pe raza municipiului Petroşani lei, considerându-se că şi pensionarii trebuie să participe cu o sumă simbolică, de câte 10 lei pentru fiecare Cele două blocuri problemă cetăţean înscris pe listă. Dacă numărul pen- de pe Saturn vor avea în sionarilor dornici să participe va fi de sfârşit gaz în apartamente! 1.500, atunci s-a considerat că suma de Cum viaţă este nu doar de sărbători, iar 15.000 lei care se va strânge va acoperi frigul este din ce în ce mai pătrunzător, diferenţa până la 125.000 lei, ţinându-se to- odată ce ne apropiem de luna decembrie, todată cont şi de bugetul local, tot mai gol administraţia locală s-a gândit şi la cele pe măsură ce se apropie finalul anului. două blocuri de pe Saturn, unde cetăţenii Al doilea proiect a vizat aprobarea sumei sunt prea săraci şi cu prea multe probleme de 71.600 lei pentru organizarea celorlalte ca să mai plătească ceva pentru branşarea la evenimente din decembrie. Aici, primarul coloana de gaz. Iniţial, consilierii locali Tiberiu Iacob-Ridzi s-a gândit la manivotaseră suma de 40 de milioane lei pentru festările legate de Ziua Naţională a cele două blocuri, acum s-a mai suplimenRomâniei, de pe 1 Decembrie, la premierea tat cu 388,36 lei această sumă. Adică exact cu câte 300 de lei a familiilor care în acest cât cei de la E.On să-şi poată finaliza luan îşi sărbătoresc 50 de ani de căsnicie, la crările, urmând ca în scurt timp cele două manifestările legate de Naşterea Mântublocuri, 9 şi 11, să fie racordate la gaz, iar itorului Iisus Hristos (este vorba de piţărăii cetăţenii să aibă măcar o sursă de căldură şi şi colindătorii din Ajunul Crăciunului, pe de preparare a hranei (în condiţiile în care 24 decembrie) şi, nu în ultimul rând, reşourile pe curent consumă foarte mult şi la organizarea Revelionului în aer liber, o costă pe măsură, iar buteliile sunt tot mai acţiune devenită şi ea tradiţională la scumpe şi mai goale). Petroşani.

Încă doi piloni la noul telescaun Proiectul de hotărâre nr. patru a vizat „aprobarea modificării soluţiei constructive referitoare la obiectivul de investiţii Dezvoltarea Domeniului Schiabil din staţiunea Parâng”. Pe scurt, vom spune despre ce este

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect. De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare. Ne puteţi contacta la nr. de tel. 0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare. De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre! vorba. Consilierii au aprobat în şedinţa de ieri montarea a încă a doi piloni la noul telescaun, faţă de proiectul prevăzut iniţial. „Am hotărât să nu dezafectăm telescaunul vechi. Şi atunci a trebuit să mai ridicăm puţin cablurile la instalaţia telescaunului nou, ca să nu incomodeze activitatea celui vechi. Altfel nu se putea, de aceea a fost găsită această soluţie”, ne-a declarat viceprimarul Claudiu Cornea. Corneliu BRAN

După aproape 22 de ani de ilegalitate,

Piaţa Centrală din Petroşani - pregătită să obţină autorizaţia de funcţionare Să auzi şi să nu crezi… Lucru cert, Administraţia pieţelor din Petroşani a reuşit, după aproape 22 de ani de funcţionare în ilegalitate, să întocmească documentaţia necesară autorizării Pieţei Centrale, cea mai mare piaţă din Valea Jiului. După Piaţa „Cina” din Lupeni, aceasta ar urma să fie a doua piaţă autorizată din Valea Jiului, din totalul celor şase. Meritul este în mare parte a şefului Administraţiei pieţelor din Petroşani, Ioan Pristavu, care a avut ca şi obiectiv, încă de la instalarea în funcţie, acest fapt. Sprijinit de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi de cei doi medici din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare, dr. Cristea şi dr. Popescu, Ioan Pristavu nici nu se gândeşte ca Direcţia Sanitar Veterinară Judeţeană de la Deva să nu dea avizul favorabil într-una din zilele săptămânii viitoare, singurul hop rămas în

vederea autorizării pieţei. Cu atât mai mult cu cât, în vară, administraţia pieţelor a muncit şi a investit foarte mult la grupurile sanitare din piaţă, o cerinţă obligatorie, neîndeplinită an de an de cam toate administraţiile pieţelor care s-au perindat la Petroşani, din 1990 şi până acum. Este o intrare în normalitate care trebuie marcată şi de noi, mai ales că ani de zile am tot susţinut că nu înţelegem de ce Piaţa Centrală nu intră în legalitate. Uite că se poate! Poate că la anul, aşa cum a promis şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, administraţia locală va aloca fonduri suficiente şi pentru reabilitarea şi modernizarea Pieţei „Dacia”, o piaţă de asemenea neautorizată, rămasă la limita suportabilităţii cetăţenilor care intră acolo să cumpere câte ceva de-ale gurii, dar şi a pieţarilor, care sunt obligaţi să vândă în condiţii inumane, nedemne de secolul XXI. Corneliu BRAN

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

miercuri, 16 noiembrie 2011

Jiul aduce întăriri, din iar nă În ciuda faptului că echipa de fotbal Jiul Petroşani este neînvinsă de opt etape, prestaţia jucătorilor este departe de a-i mulţumi pe oficiali, care şi-ar fi dorit ca jucătorii să termine turul de campionat pe primul loc. Jiul are de departe cel mai valoros lot din seria a V-a, Liga a III-a, dar din păcate acest lucru nu se vede şi în clasament. „Din iarnă cu siguranţă vor mai veni şi alţi jucători pentru că nu se poate să ne chinuim aşa. Avem un lot valoros, dar, din păcate, acest lucru nu se vede şi pe teren”, a declarat managerul Gigi Borugă, care a mai afirmat că a rămas plăcut surprins de echipa CFR Simeria, formaţie care a remizat, 0-0, în etapa trecută cu Jiul. „O echipă deloc de neglijat. Au un lot bun şi experimentat. Sincer, chiar mi-au plăcut”, a mai spus Borugă.

Etapa a XIV-a, 18 noiembrie: FC Timişoara II - ACS Recaş; Gloria Arad - Bihorul Beiuş; FC Hunedoara - FC Şcolar Reşiţa; CS Vladimirescu - FC Caransebeş; CFR Simeria - Mama Mia Becicherecu Mic; Gloria Reşiţa - Jiul Petroşani; Naţional Sebiş - Flacăra Făget; Unirea Valea lui Mihai - Millenium Giarmata. Rodeanu şi Mircea Davidescu (pe Aro 10, din Hunedoara) şi Raul Pera şi Daniel Chirică (pe Suzuki Samurai, din Hunedoara) - la clasa open. În proba trial, desfăşurată în cariera de la Teliuc, lideri la clasa open au fost Raul Pera şi Daniel Chirică (Hunedoara), iar la extrem cei mai rapizi au fost Claudiu şi Constantin Cernescu (pe o „tubulară”, din Timişoara).

Niciun abandon la „Corvin Adventure Trophy” Prima ediţie a raliului off-road „Corvin Adventure Trophy”, organizat cu scopul de a promova atracţiile turistice ale Hunedoarei şi zonei Pădurenilor, a fost una câştigătoare pentru toate cele 18 echipaje prezente la start. Ca dovadă, toate echipajele au reuşit

să ajungă la linia de sorire, fără incidente, iar pasionaţii de off-road prezenţi la competiţie şi-au satisfăcut setea de adrenalină şi senzaţii tari, fie că au fost la volanul bolizilor sau simplii spectatori. Primele trei locuri în proba de traseu cu obstacole au

fost ocupate de: Iosif şi Cristian Nemeş (pe Toyota, din Deva), Paul Lazăr şi Cristian Stiopa (pe Toyota, din Deva) şi Bogdan Soreaţă (Nissan Patrol, Cugir) - la clasa extrem; Alexandru Ghişe şi Bogdan Dumitru (pe Nissa Patrol, din Cugir), Daniel

Eugen Cârlejan, locul trei la crosul de la Braşov Eugen Cârlejan, atletul veteran de 64 de ani, a reuşit să fie din nou în centrul atenţiei. Acesta s-a clasat pe locul trei la Crosul „15 noiembrie”, de la Braşov, acolo unde au fost prezenţi 10 de concurenţi. Vulcăneanul s-a situat pe locul trei în proba de 5 km. „A fost un concurs foarte dificil şi mă bucur că am terminat din nou pe podium. Acum mă pregătesc pentru Crosul 1 Decembrie, ce va avea loc la Alba Iulia”, a declarat atletul, care a fost ajutat să participe la acest concurs de către Marius Danci - de la Pregoterm Vulcan şi Dorin Modrea - de la Sindicatul SE Paroşeni.

www.zvj.ro


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 16 noiembrie 2011

Statistică neagră pentru Mureşul Unica echipă hunedoreană din eşalonul secund, Mureşul Deva, a ajuns la opt înfrângeri, fără gol marcat, în primele 13 etape ale turului, iar cel mai frecvent scor cu care a pierdut este cel de 3-0. Trupa antrenată de Constantin Olariu a fost învinsă la scor de neprezentare de FC Argeş şi FC

Olt, în deplasare, FC Timişoara şi Gaz Metan Severin, acasă. Cel mai drastic eşec a fost suferit în meciul de pe Stadionul „Cetate” cu Gloria Bistriţa, scor 4-0, iar

Etapa a XIV-a, 18-20 noiembrie: Alro Slatina - FC Bihor; FC Olt - CSM Rm. Vâlcea; FC Timişoara - Arieşul Turda; Unirea Alba Iulia - Juventus Bucureşti; Gaz Metan Severin - FC Argeş; UTA Arad - Mureşul Deva; FC Maramureş - Chindia Târgovişte; Luceafărul Oradea - Gloria Bistriţa celelalte trei înfrângeri au fost la limită: 0-1 cu Chindia Târgovişte şi Alro Slatina,

pe teren propriu, respectiv cu Unirea Alba Iulia, în deplasare.

Premia Matei - dublă medaliată la Europenele de Gimnastică Aerobică Gimnasta Premia Matei, de la CSŞ Petroşani, a obţinut medalia de aur la grup şi pe cea de argint la trio, la categoria junioare, iar Delia Lăcătaru, legitimată la CNS CSS „Cetate” Deva, a devenit vicecampioană continentală de senioare, în proba de grup. România a obţinut în total patru medalii la seniori şi cinci la juniori la Campionatele Europene de gimnastică aerobică, desfăşurate la Bucureşti. Cluburile hunedorene CSŞ Petroşani şi CNS CSS „Cetate” Deva au avut patru reprezentanţi la Campionatul European de gimnastică aerobică, desfăşurat la Bucureşti. Senioara Delia Lăcătaru, singura sportivă de la Cetate Deva, a obţinut medalia de argint în proba de grup (şase sportive), în care România a fost devansată de Rusia A (21.550 puncte) şi a întrecut trupele Rusia B (20.439), Franţa (20.350), Italia (20.331), Grecia (19.671), Ungaria B şi Ungaria A. Din echipa de grup a României a făcut parte, pe lângă Lăcătaru, şi Andreea Bogati, legitimată la Farul Constanţa, dar crescută la Cetate Deva.

Junioara Matei Premia, de la CSS Petroşani, a fost componentă a echipei de grup a României care a cucerit medalia de aur şi a formaţiei tricolore de trio (trei sportive) medaliată cu argint. La grup, junioarele tricolore au devansat echipele Rusiei A şi B, Ungaria A, Italia A, Marea Britanie, Italia B şi Franţa. La trio junioare, campioană europeană a fost România A, pe doi s-a clasat România B din care a făcut parte şi Premia Matei, iar pe locurile următoare au fost Rusia B, Spania, Ungaria B, Rusia A, Marea Britanie A şi Ucraina B. În proba de juniori perechi, Dacian Barna şi Ionela Cimpoi, ambii de la CSS Petroşani, s-au clasat pe locul patru, după o pereche din Italia şi două din Rusia, ratând medalia de bronz la o jumătate de zecime. România a obţinut în total patru medalii la seniori şi cinci la juniori. Componenţii loturilor naţionale de juniori care sunt antrenate de Ramona Iovan (Cetate Deva) şi Elena Becze (CSS Petroşani) au obţinut două medalii de aur (la grup şi trio, ambele feminin), două de argint (la individual feminin şi trio feminin) şi una de bronz (la individual masculin). La seniori, România şi-a trecut în cont două medalii de aur (trio masculin şi individual feminin), una de argint (perechi) şi una de bronz (individual feminin). „Rezultatele sunt peste obiec-

tivul fixat de Federaţia Română de Gimnastică. Am punctat exact în probele în care ştiam că aveam şanse la medalii. Am dominat concursul la trio şi grup unde contează enorm sincronizarea, efect ce se obţine prin muncă titanică la antrenamente. Am dovedit astfel că în cele trei luni de cantonament de la Deva s-a muncit mult şi cu seriozitate. Performanţele celor două sportive hunedorene medaliate sunt deosebite şi sută la sută meritate. Păcat de perechea de la CSŞ Petroşani care a ratat podiumul la o jumătate de zecime de echipa medaliată cu bronz, mai ales că ne doream o medalie la perechi”, a spus antrenoarea Ramona Iovan.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Şunda, trimis în tribună FC Hunedoara a acuzat maniera de arbitraj pro-gazde în partida pierdută în deplasare, scor 0-1, cu Autocatania Caransebeş, din cauza unui penalty imaginar acordat de arbitrul Adrian Costreie, din Tg. Jiu. Vârf de lance al protestelor alb-albaştrilor a fost chiar tehnicianul hunedorenilor, Aurel Şunda. După numeroase apostrofări din partea lui Şunda, fluieraşul s-a supărat şi aproape de finalul meciului l-a trimis în tribune pe antrenorul hunedorenilor, pe motiv că acesta i-ar fi adresat injurii.

www.zvj.ro


CMYK

6 REPORTAJ

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 16 noiembrie 2011

Istorii, istorii… (II) În casa de pe Uliţa Mare din Târgu Neamţ am descoperit:

Rochia, cufărul şi ceasul Veronicăi Micle, fostă… Ana Câmpeanu Casa Memorială Veronica Micle Târgu Neamţ face parte din Complexul Muzeal Judeţean Neamţ O casă de început şi final de viaţă Zestrea Veronicăi De la mănăstire cumpărată şi iar la mănăstire… donată Nicolae Iorga - îngerul păzitor al casei

înainte de a se fi născut poeta (…) sau, după alte izvoare, la puţin timp după aceea. Rămasă fără sprijin material, Ana Câmpeanu şi-a luat cei doi copii şi, prin Pasul Dornei, a trecut munţii în Moldova. Deoarece auzise că Mănăstirea din Târgu Neamţ vinde o parte din casele humuite de pe Uliţa Mare, capătul Târgului spre Cetatea Neamţ, a părăsit drumul Iaşului şi a cumpărat cu o sută de galbeni aproape de Humuleştii lui Creangă o casă acoperită cu draniţă şi cu cerdac la uliţă. (…) La Târgu Neamţ a rămas numai doi ani. O rudă îndepărtată, Petru Câmpeanu, jurist universitar, locuia de mulţi ani la Iaşi. Cu

După ce am coborât din Cetatea Neamţ, privirea ne-a fost atrasă în Târgul Neamţ de o căsuţă. „Consiliul Judeţean Neamţ. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. Casa Memorială Veronica Micle. Târgu Neamţ”. Trebuie să mărturisesc că vizitarea acestui obiectiv nu era prevăzută în Proiectul „Istorii, istorii”, susţinut de Costel Avram, preşedintele PRM Hunedoara, şi realizat de Ziarul Văii Jiului. Era sâmbătă, 12 noiembrie 2011, orele 16, când am păşit în această discretă casă memorială. În mod uimitor, pentru că, totuşi, era, repetăm, sâmbătă, orele 16, custodele, o doamnă volubilă, era la post, de parcă ne-am fi dat întâlnire.

Relaţia precoce a Veronicăi cu Tg. Neamţ Relaţia precoce a Veronicăi cu Târgul Neamţ este lămurită de George Sanda în volumul Veronica Micle (Ed. Cartea românească, Bucureşti, 1972): „(…) Ana Câmpeanu (numele de fată al poetei) a venit pe lume la 22 aprilie 1850. Era al doilea copil al cizmarului Ilie Campan şi al Anei, soţia lui. În timpul revoluţiei din 1848 Ilie Campan (căruia biografii - ca şi poeta de altfel - i-au adăugat un eanu) a luptat sub flamurile lui Avram Iancu, a fost rănit şi a murit apoi,

Mihai şi Veronica

www.zvj.ro

O carte despre viaţa Veronicăi speranţa că va primi din partea lui un ajutor, şi-a lăsat casa în grija maicilor de la mănăstire şi s-a stabilit în Tătăraşi (…). Atât la Târgu Neamţ, cât şi la Iaşi nu s-a sfiit să spele rufe în casele mai înstărite sau să se ocupe cu moşitul, meşteşug cu care se îndeletnicise şi la Năsăud”. Mai multe amănunte despre casă aflăm din actul de vânzare: „Declarăm că am vândut d-nei Ana Câmpeanu, româncă din Năsăud Transilvania, casa mănăstirei aflată în Tg. Neamţ pe Uliţa Mare – Capătul Târgului despre Cetatea Neamţ în faţa Şcoalei Grigore Ghica Vodă şi a spitalului Tg. Neamţ, megieşită la răsărit cu Gh. Matiescu, la apus cu locul viran al Măn. Neamţ, la Mează Noapte cu Uliţa Mare şi la Mează Zi cu apa şi cu prundul Ozanei. Casa făcută de Măn. Neamţ pentru Mitoc (casă care aparţinea de o mănăstire şi era folosită pentru găzduirea pelerinilor sau călugărilor - n.a.) şi Şcoală la anul 1834, din lemn şi zid, acoperită cu draniţă, având cerdac şi compusă din (4) patru odăi, nouă ferestre, şase uşi şi trei sobe cu horn, pe jos podeală, având în ogradă fântână, beciu, grajd şi şură cu loc cu pomi împrejmuit cu gard de scânduri după întinderea şi stăpânirea actuală. (…) Eu, Ana Câmpeanu, declar că am primit casa şi am plătit întreg preţul. / Făcut azi, 10 august 1850, semnat şi întărit cu pecetea Sf. Măn. Neamţu şi Secu”.

M. Boboc în faţa Casei Memoriale

Prima încăpere Prin urmare, primii doi ani din viaţă, Veronica Micle i-a petrecut în această casă, care se afla situată la o aruncătură de băţ de casa lui Ion Creangă din Humuleşti, fiind despărţită de Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul. Casa, a cărei poveste are o vechime de… 177 de ani, are amenajate muzeistic 3 camere. În care vă invităm să pătrundeţi. D-na custode ne povesteşte că doar o parte a obiectelor adăpostite în această casă muzeală i-au aparţinut Veronicăi Micle, iar celelalte, tot obiecte de epocă, provin din donaţii. Noi le vom aminti pe cele ale Veronicăi. În prima cameră, cea mai spaţioasă, se afla samovarul, ceasul, binoclul, volumul Dragoste şi Poezie de Veronica Micle şi, bineînţeles, panouri care conţin fotografii şi informaţii lămuritoare asupra vieţii Veronicăi Micle. Fiecare obiect are o poveste a sa. De exemplu, binoclul i-a fost dăruit Veronicăi de un ofiţer de cavalerie, parcă, înamorat de prea frumoasa poetesă. Limbile ceasului „care dacă l-am porni ar fi funcţional şi acum”, ne spune d-na custode sunt încremenite chiar la ora stingerii din viaţă a Veronicăi: 7,05. Deşi George Sanda arată că în Registrul stării civile pentru morţi 1889, nr. 61 din Arhiva Sfatului Popular al Comunei Filioara este consemnat „încetată din viaţă la trei august curent, ora unsprezece din noapte”, aşa de hotărâtă a fost doamna custode când ne-a spus chestia că ceasul arată ora morţii Veronicăi, încât am consemnat-o, nevrând a o mâhni cu alte considerente şi speculaţii temporale. Volumul – Veronica Micle. Dragoste şi Poezie. Ale lui pentru mine. Ale mele pentru dânsul - este o biografie a contestatului Octav Minar, „după scrisori şi documente inedite” (tocmai autenticitatea acestor documente a fost problema cu care s-a confruntat Minar în epocă…) , dedicată poetei Veronica Micle. Într-o oglindă, încadrată în lemn de cireş, trebuie să se fi întrebat şăgalnic în clipele sale de intimitate şi Veronica: „Oglindă, oglinjoară, cine-i cea mai frumoasă din…”.

Micle, care îl lua cu ea în călătoriile sale”. Ţinând cont de dimensiunile cufărului, îmi închipui cam câte braţe vânjoase trebuia să-l manipuleze ba în trăsură, ba în tren… Rochia Veronicăi este, în afara oglinzii descrise mai sus, singurul accesoriu din Casa Memorială de la Tg. Neamţ care dă seama de cochetăria Veronicăi Micle. Admirăm eleganţa acesteia, căci, fără îndoială, rochiile purtate de femeile frumoase rezistă intemperiilor timpului, ele nu pot fi casate de niciun conţopist al istoriei literare. Fără să vreau, îmi las imaginaţia să se plimbe cu lascivitate pe trupul mignon al preafrumoasei Veronica, mângâiat de profesorul Micle, posedat de indiscretul de Caragiale, dezmierdat şi cântat de Eminescu. Curios cum de, după atâţia ani, rochia Veronicăi mai degajă efluvii de erotism, parfum provocator şi misterios. Mai ştii, poate că atunci când au croit-o, croitoresele vremii au avut reţeta magică a fiorului erotic nemuritor…

Salonul A treia şi ultima încăpere este salonul. Dintre obiectele care i-au aparţinut Veronicăi, reţinem o superbă oglindă veneţiană, o sofa şi câteva obiecte de birou. Mă imortalizez în oglindă. Am senzaţia stranie că imaginea mea se interferează cu aceea a doamnelor şi domnişoarelor de altădată, care îţi aranjau zulufii ori se sulimeneau cu vopsele tainice, doar de ele ştiute, pentru întâlnirea cu Cavalerul.

Donată Mănăstirii Văratic. Iorga intervine Veronica Micle revine din motive de sănătate la Târgu Neamţ. Grav bolnavă, îşi petrece timpul dinainte întâlnirii cu moartea la Mănăstirea Văratic, unde la 3 august 1889 se stinge din viaţă la doar 39 de ani. Exact ca

Dormitorul În camera a doua se află dormitorul, care este mai mică decât prima. Şi aici găsim lucruri personale de-ale Veronicăi: patul, o icoană, un cufăr şi, să nu uit ceea ce este mai important, o rochie. „Cufărul e recondiţionat”, ne atrage atenţia d-na custode, „dar să ştiţi că i-a aparţinut Veronicăi

Frumoasa Veronica la 19 ani. Era deja mama a două fete...


CMYK

REPORTAJ 7

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 16 noiembrie 2011

Şi-n samovar cum doarme ceaiul...

zestre şi moştenire de la defuncţii mei părinţi (…). Iar pe peretele casei să fie afişat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generaţia actuală şi viitoare Casa Veronica Micle. (…) Semnat proprie de mine Veronica Micle. Făcut la Măn. Văratic, anul 1886 octombrie 12”. Impresionează şi acum grija avută de Veronica Micle pentru posteritatea sa, dar şi faptul că onor. urmaşii săi i-au respectat actul de danie, şi acum, în 2011, casa având două însemne ale amintirii: o placă de marmură şi o firmă de muzeu. Doamna custode ne-a mai spus că după intrarea în patrimoniul Mănăstirii Văratic, casa, redevenită metoc, a fost locuită un timp de maica Fevronia Sîrbu. Apoi, mănăstirea a vândut din nou casa, noul proprietar fiind Ioan Grădinaru. În 1918, la iniţiativa marelui istoric Nicolae Iorga este pusă o placă de marmură, cu următorul înscris: „În această casă a locuit vremelnic Veronica Micle. 1850-1889”. Tot Nicolae Iorga mijloceşte în 1919 transferul unor obiecte care i-au aparţinut Veronicăi de la Mănăstirea Văratic în custodia noului proprietar, parte dintre acestea aflate şi astăzi în Casa Memorială Veronica Micle: un pat de fier, o oglindă mare, un binoclu, un birou de fag, un ceas deşteptător. Odiseea casei Micle din Tg. Neamţ nu se încheie însă aici. În 1939, Primăria Tg. Neamţ eliberează proprietarului Ion Grădinaru o autorizaţie de demolare a casei. Cum casa era declarată monument istoric, şi cum Nicolae Iorga era preşedintele

iubitul ei Mihai Eminescu, plecat să întâlnească Luceafărul cu o lună şi jumătate înainte, la 15 iunie 1889. Apelativele din corespondenţa Veronicăi cu Mihai (Emin, Titi, amicul, micuţul meu scump tare iubit, scumpul meu drag, micuţul meu Eminescu, Eminescule al meu iubit şi drăgălaş, miţicule iubit şi drăgălaş, mon cher petit amant, scumpul meu băiet, băieţelul meu iubit, iubitul sufletului meu şi dragostea inimii mele, Eminul meu cel dulce) dau seama despre intensitatea dragostei dintre cei doi, o dragoste-dulceaţă de cireşe amare, un amor care a ars prea de tânăr. La 12 octombrie 1886, Veronica Micle donează casa Mănăstirii Văratic: „ACT DE DANIE/ Eu, subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Văratic (…), donez de a mea bună voie Sf. Măn. Văratic (…) casa mea Reporterul în oglinda din camera de zi Ah, mobilată, cu toate atenansele, situată în Târgul Neamţ pe Comisiunii Monumentelor Istorice, istoricul Uliţa Marea (Str. Ştefan cel Mare, nr. 12) (…) în bună stare de locuit, în curtea casei se trimite o adresă la 18 iulie prefectului Ţinutului Prut: „(…) Domnule Prefect/ În află fântână cu apă, beci, grajd şi locul cu oraşul Tg. Neamţ, str. Ştefan cel Mare 12, pomi fructiferi, împrejmuit cu gard de scândură, după întinderea şi stăpânirea veche există casa unde a locuit Veronica Micle. Această casă este monument istoric. Din şi actuală. Casa o am proprietatea mea ca

Ceasul, oglinda şi binoclul primit de la un ofiţer

Reportajul face parte din Proiectul „Istorii, istorii…”, susţinut de Costel Avram, preşedintele PRM Hunedoara, şi realizat de Ziarul Văii Jiului. reclamaţiunea unui comitet pentru restaurarea ei reiese că primăria locală ar fi eliberat autorizaţia Nr. 1189/ 1939 locuitorului Ion Grădinaru, ca să dărâme. În conformitate cu legea de conservare şi restaurare a monumentelor istorice, acea casă fiind monument istoric, nu se poate restaura, expropria, sau dărâma decât cu aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice. (…) În consecinţă, avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua măsurile necesare pentru anularea autorizaţiei de dărâmare şi oprirea dărâmării acelei case de către actualul Sofaua proprietar d-l Ion Grădinaru, care a şi primit fondurile necesare pentru restaurarea casei (…) Preşedinte, N. Iorga”. Poate să fi contat, în operativitatea răspunsului, şi faptul că

dvs. pentru dărâmarea casei unde a locuit Veronica Micle, aflată în str. Ştefan cel Mare, Nr. 12, deoarece această casă fiind monument istoric nu se poate dărâma decât cu aprobarea Comisiunii Monumentelor

Istorice şi care a luat demersuri pentru restaurare. Vă rugăm a ne raporta de urgenţă rezultatul. Prefect. s.s.”. Aşa că intervenţia lui Iorga a salvat casa de la demolare. „Prin 1981 casa era aproape demolată. Însă a fost trasă cu câţiva metri înapoi şi reconstruită conform planurilor originale”, ne mai spune d-na custode.

Final pe muzică şi versuri de Dinescu

incitanta rochie a Veronicăi... semnatarul adresei era o personalitate ca Nicolae Iorga: „ŢINUTUL PRUT/ PREFECTURA JUD. NEAMŢ/ Nr. 1171 din 1939 Iulie zile 22/ DOMNULE PRIMAR,/ Conform ordinului Ministerului Cultelor şi Artelor Nr. 1573/ 1939 vă rugăm a anula autorizaţiunea Nr. 1198/ 939, eliberată de

Dormitorul

La despărţirea de această casă memorială, prea puţin cunoscută amatorilor de istorie literară, mă gândesc cum ar fi fost ca toate iubitele lui Mihai Eminescu să fi lăsat posterităţii, pe lângă mângâierile, îmbrăţişările, săruturile ş.a..m.d. aferente amorului, şi câte o casă memorială, care s-ar fi numit: Elena, Eufrosina PopescuMarcolini, Frederica Bognar, Augusta Baudius-Wildbrandt, Milly, Cleopatra Poenaru, Mite Kremnitz. Chiar, oare cum ar fi sunat un circuit turistic intitulat „casele memoriale ale iubitelor lui Mihai Eminescu”? Din casetofonul maşinii se aude frumoasa poezie veronică, veronică, cântată cu multă tragere de inimă de chiar autorul ei, Mircea Dinescu: „biet amor de barză chioară/ pentru-un stâlp de telegraf/, pasul tău mă înfioară/ că mă fac sub dânsul praf”… Veronică, Veronică!

Text şi foto: Marian BOBOC

Oare câţi bărbaţi au râvnit să-i care acest cufăr Veronicăi?

www.zvj.ro


8 DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 16 noiembrie 2011

Ieri, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor,

A vizitat cea mai mare investiţie din judeţul Hunedoara Ministrul Anca Boagiu a fost prezentă ieri, în judeţul nostru, pentru a deschide lucrările la autostrada Orăştie-Sibiu. Cu acest prilej, oficialul guvernamental a ţinut să vadă care este situaţia investiţiilor din zonă. Prezenţa ei a însemnat şi prezenţa principalelor oficialităţi şi a responsabililor de proiect. Principii corecte… Preşedintele democrat-liberalilor hunedoreni a declarat că aceste investiţii demonstrează interesul Guvernului României pentru o dezvoltare serioasă şi pe termen lung. „Este cea mai mare şi mai importantă investiţie făcută după anii ’90 pentru judeţul nostru. Vizita de astăzi este o confirmare a faptului că suntem în grafic. Nu povestim despre realizarea infrastructurii. Realizăm infrastructura după principii, spun eu, de data aceasta corecte, economice, de prioritizare a lor şi de respectare a obligaţiilor contractuale în care drepturile revin doar după ce ţi-ai îndeplinit obligaţiile”, a declarat Dorin Gligor.

Unde dai, şi unde crapă Arheologii, dincolo de toate comentariile, descoperă că această investiţie este şi o şansă culturală. „A fost o şansă extraordinară, ca de fapt întreg acest program de infrastructură. De foarte puţine ori în viaţă arheologul are norocul şi oportunitatea de a pune virgulă în istorie. Toate cercetările de aici au venit cu noutăţi despre civilizaţia daco-getică, despre istoria şi civilizaţiile neolitice din România”, a declarat dr. Mihaela Simion, arheolog din partea CNADR. Majoritatea specialiştilor consideră că există raţiuni suficiente pentru a valorifica cultural o astfel de investiţie. Tronsonul de autostradă Deva - Orăştie este o construcţie ca variantă de ocolire tip „Greenfield” în jurul celor două municipii. Autostrada va avea o lungime de 32,5 kilometri, cu două benzi pe fiecare sens, având profil transversal de patru benzi de circulaţie a câte 3,75 metri lăţime, două benzi de staţionare de urgenţă de 2,5 metri şi o zonă mediană de trei metri lăţime. Vor fi construite 21 de poduri pe sau peste autostradă, cu o deschidere de 24 metri, exceptând podul peste râul Mureş care are lungimea de 720 de metri. Vor fi două noduri rutiere provizorii în cele două capete ale autostrăzii şi un nod rutier la est de Simeria, care vor asigura legătura cu reţeaua existentă de drumuri. Varianta ocolitoare cu regim de autostradă Deva - Orăştie e construită de firmele Strabag şi Straco. Valoarea contractului este de aproape 178 de milioane de euro, din care contribuţia Guvernului României este de 69 de milioane de euro, restul fiind contribuţie a comunităţii europene. Proiectul este împărţit pe două secţiuni, Simeria - Orăştie (cu termen de finalizare în luna august anul viitor) şi Deva Simeria (tronson de drum programat a fi pus în circulaţie în februarie 2013).

www.zvj.ro

„Situl de la Şoimuş este poate unul dintre cele mai importante cercetate pe autostradă. Avem vestigii din cele mai vechi timpuri, din perioada neolitică, de acum 6-7.000 de ani şi până în perioada medievală. Avem peste o mie de complexe arheologice cercetate pe un kilometru. Dacă nu se făcea această lucrare pe autostradă nu se putea cerceta din punct de vedere arheologic o aşa suprafaţă imensă”, a declarat prof. dr. Cristian Şuster, de la Institutul de Tracologie.

O investiţie tehnică serioasă Specialiştii consideră că este vorba de o investiţie care implică un efort general deosebit. Astfel, unul din specialiştii implicaţi în proiect spune: „în momentul de faţă, ca şi cantităţi realizate, avem beton

turnat undeva la 6 metri cubi, care reprezintă 16,5 la sută, ca şi armătură, oţel beton, 650 de tone, tablier metalic aprovizionat, 2000 de tone, adică aproape 50 la sută din total. Suntem în grafic”.

Ministrul este mulţumit Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, consideră că este vorba de un efort exemplar. „Sunt mulţumită de ce am găsit pe toate tronsoanele vizitate astăzi. Ca să facem un bilanţ, putem spune că am putut să vedem care este stadiul pe 77 de kilometri de autostradă cuprinşi de cele două tronsoane Deva-Orăştie şi OrăştieSibiu. Ritmul este bun aici. E păcat că ani în şir nu s-a întâmplat ce trebuia să se întâmple, dar am convingerea că în viitor va fi finalizată lucrarea pentru că vorbim de o finanţare ISPA care vine din perioada de preaderare şi pentru care anul trecut, prin negociere, am obţinut prelungirea termenului de execuţie. Nu pot să spun că am avut o emoţie astăzi, după ceea cea am văzut pe ambele tronsoane, ci pot să spun că ambele vor fi finalizate la timp. Dacă firmele care lucrează vor să facă profit, şi noi, ca stat român, vrem să facem profit, care se materializează în execuţie în timp şi calitatea lucrărilor”, a declarat Anca Boagiu. Mihaela PETROŞAN

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330


REPORTAJ 9

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 16 noiembrie 2011

Amintiri din Peştera Bolii

Povestea poemelor plutitoare Dacă tot a fost Ion Barbu invitatul unei ediţii speciale a emisiunii „Maraton de duminică”, transmisă acum câteva zile în direct la Radio România Actualităţi de la Petrila, m-am gândit să vă povestesc ce s-a întâmplat cu câteva luni în urmă, când Memorialul Sîrbu, organizat de ceva vreme în memoria scriitorului petrilean, a cuprins şi un inedit concurs de poezie. La fel ca toate evenimentele marca Ion Barbu, şi acesta a excelat prin nonconformis, pentru că singurul juriu al poemelor aflate în concurs a fost natura. Aşa începe, dragă cititorule, povestea poemelor plutitoare…

strâns la Petrila oameni unul şi unul, a pornit de la ideea că în orice concurs literar există o doză apreciabilă de subiectivism, aşa că Ion Barbu a lăsat alegerea câştigătorilor în seama naturii. Copiii de pe lângă Casa Memorială Ion Dezideriu Sîrbu au scris o sută de poeme româneşti selectate cu grijă pe coli care au devenit bărcuţe de hârtie, iar bărcuţele astea au fost lansate cu fastul cuvenit pe râul Jupâneasa, care străbate Peştera Bolii de la un cap la altul. Ca să nu fie acuzat de favorizarea unora sau a altora, Barbu a inclus în selecţia sa şi clasicii, dar şi poezia contemporană, iar apa le-a purtat şi le-a mototolit cu egală repeziciune. Poemele de pe podium au fost pescuite cu minciocul, iar rezultatele, anunţate de către organizator cu aplombul cuvenit chiar în inima peşterii, l-au clasat pe primul loc pe Mihai Ursachi, autorul celebrului vers cu omul din Tecuci, asta ca să vedeţi că are şi natura umorul ei.

Atelierele navale din Petrila Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu unul, deşi Peştera poeţilor rocker bătrân, am renunţat la concertul Judas Printre poemele plutitoare a fost şi Priest de la începutul lunii iulie numai ca să unul de Dinu Olăraşu, aşa că omul fiu prezent la un concurs de poezie cu totul a venit să facă valuri la Peştera ieşit din tipare, pus la cale Bolii cu chitara. Poemul de Ion Barbu, şi pe cuvânt lui a ajuns prin cine ştie ce că nu mi-a părut rău. Bine, cotlon subteran, dar Dinu e mi-a părut puţin rău, dar convins că a luat parte la între Breaking the Law şi un concurs pe bune. „Au o întâlnire cu poetul fost ani în care se mai Şerban Foarţă, m-am oprit putea aranja câte ceva, pe la acesta din urmă, şi sub mână, pe sub pămâniarăşi am făcut o alegere turi… de data aceasta am asistat la nimerită, mai ales că un concurs cinstit, aşa cum, de fiedemult voiam să îl cunosc care dată, de fapt, Ion Barbu ne-a pe unul dintre lorzii obişnuit. Dincolo de asta, trebuie să poeziei româneşti mărturisesc despre frumuseţea şi contemporane. naşparliul situaţiei, anume faptul că Dinu Olăraşu suntem cu toţii pe valuri şi pe toţi ne Evenimentul ăsta, care a duce aceeaşi apă, dintr-o parte în altă parte. Cum spune Barbu, cel mai bun să înfrângă!”, mi-a spus Dinu, pe care o să-l şi auziţi cântând în reportajul din seara asta difuzat pe Kapital TV. De la chitara lui Dinu Olăraşu am trecut la frunza lui Nucu Pandrea, unul dintre oaspeţii obişnuiţi ai Petrilei lui Ion Barbu. Dacă vreţi să aflaţi cum se

Ion Barbu împărţind poeme aude un cântec din frunză pe malul unui râu subteran, sub ditamai muntele, deschideţi televizoarele pe KTV deseară de la ora 18. Mai mult nu vă spun. Poetul Robert Şerban a venit de la Timişoara ca să vadă cu ochii lui cum

ţări. După ce a văzut oraşul lui Sîrbu, Petra zicea că s-a simţit înduioşată, iar când a intrat în peşteră a decretat pe loc că acesta-i un loc al regăsirii de sine, despre care va duce vorba în îndepărtata insulă pe care locuieşte, pictează şi se bronzează. L-am lăsat la sfârşit pe Şerban Foarţă, un om care poate face poezie din orice şi un interlocutor inegalabil. După ce i-a fermecat pe cei prezenţi la casa lui Sîrbu cu poveştile sale şi cu dialogul muzical cu Nucu Pandrea, mi-a spus la Peştera Bolii ce crede el despre concursul ăsta inedit, la care a luat parte şi

poezia e pe val, şi nu i-a părut rău deloc, mai ales că filmul pe care l-a făcut aici a fost recent premiat. „Mi se pare cel mai spectaculos concurs de poezie organizat vreodată în România şi ideea lui Ion de a lansa o competiţie în care nu există decât natura ca juriu suprem e absolut extraordinară. Ce e Nucu Pandrea mai important e faptul că a implicat copiii în toată povestea asta, şi a fost unul dintre poemele sale. M-am convins că emoţionant să văd copiii strigând de bucurie omul acesta respiră poezie atunci când l-am prin peşteră şi urmărindu-şi poemele pe apă”, rugat să îmi spună câteva versuri care s-ar zicea Robert, la editura căruia stă să apară o potrivi cu locul în care ne aflam, fără să-mi carte dedicată evenimentului de la Peştera imaginez că va compune pe loc un catren, pe Bolii. care îl puteţi ascultaţi Printre copiii care în reportajul din alergau să vadă unde această seară. le ajung bărcuţele Iar eu, ca un strănepot s-a strecurat şi Petra al Şeherezadei ce sunt Marian, o pictoriţă câteodată, am încălecat venită tocmai din pe-o şa şi v-am spus insulele Caraibelor, povestea poemelor ca să primească titlul plutitoare, despre care de ambasador al dacă n-ar fi fost, nu coloniei literare din s-ar fi povestit… Poetul Şerban Foarţă Petrila peste mări şi Ilie PINTEA

www.zvj.ro


10 ADMINISTRAŢIE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 16 noiembrie 2011

Primăria Petroşani

A început marea bordurare şi pe Dealul Institutului Semn clar că urmează în curând asfaltarea străzii Puţină lume, în afară de studenţii şi de profesorii de la Universitatea Petroşani, cunoaşte că de aproape două săptămâni Primăria Petroşani, prin firma Drupo, a început deja lucrările la drumul care leagă strada 1 Decembrie 1918 cu locul fostei Cabane Brădet. Strada care duce la Universitate, căci despre ea este vorba, măsoară aproape 1 kilometru şi a fost inclusă în programul integrat de reabilitare a străzilor din zona centrală cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. De fiecare dată, Ziarul Văii Jiului a fost atent când au început lucrările la fiecare din cele 12 străzi stabilite în proiect, fie că a fost vorba de străzile Nicolae Bălcescu, Carol Schreter, Timişoara, Avram Iancu sau altele, aşa facem şi acum.

Unii cu treabă, alţii prin peisaj… Trecut bine de ora amiezii, pe un soare cu dinţi, care dădea zilei de toamnă o frumuseţe aparte, am urcat pe Dealul Institutu-

lui să vedem la faţa locului cum stă treaba. Nu ne-a trebuit mult să găsim o armată de oameni ai firmei Drupo, răsfiraţi pe mai multe porţiuni ale drumului, imediat după bibliotecă. Unii munceau cu spor, punând borduri, cărând materiale sau finisând rigolele, alţii se învârteau încoace-încolo, dar cu treabă. La unul din punctele de lucru am zărit doi muncitori care măsurau un bolţar, în timp ce alţi trei îi priveau şi glumeau pe seama lor. „Ţine mă metrul cum trebuie, că acela nu vede şi cine ştie ce iese”, îi spunea de

www.zvj.ro

Cu Brădetul ne întâlnim la primăvară

zor un „înţelept” celui care cu metrul măsura o bucată de bordură, fără să se sinchisească să-l ajute. Tot asemenea celor cinci, la un alt punct de lucru patru munci-

tori „organizaseră” o mini şezătoare exact în mijlocul drumului. Cel mai confortabil stătea şoferul utilajului, care lenevea pe scaun, de altfel acesta fiind şi cel care le menţinea buna dispoziţie celorlalţi trei, povestindu-le câte cele…

Adio, piatră cubică! Lucrările care se execută în momentul de faţă la acest drum n-au nicio legătură cu proiectul care vizează reamenajarea şi reabilitarea zonei Brădet, pentru a putea fi

transformată în loc de agrement. Pentru că mai e un pic până ninge, anul acesta nu se va putea înainta foarte mult cu aceste lucrări. Pe distanţe însemnate, de la biblioteca studenţilor în sus şi până în drept cu stadionul de rugby, au fost montate deja bordurile. Ba chiar au fost făcute ceva lucrări şi la trotuare sau la rigolele betonate de scurgere. Dacă vremea va ţine, conform managerului de proiect, viceprimarul Claudiu Cornea, aceste lucrări vor fi în mare parte finalizate. Va urma din primăvara asfaltarea. Deci, adio, piatră cubică pe drumul de la Institut! De altfel, unul din farmecele acestui drum, care trece prin câteva zone de pădure minunate, era tocmai această piatră cubică. Dar, ce să-i faci, vremurile se mai schimbă, oamenii la fel, ce a fost nu mai e la fel niciodată.

Tot la primăvară vor începe efectiv lucrările şi la zona Brădet. Ceea ce înseamnă că la finalul lui 2012 sunt şanse ca această zonă a municipiului să capete un aer proaspăt, un aer de civilizaţie. Revenind la lucrări, pe anumite porţiuni de lângă drum au fost tăiaţi şi câţiva arbori bătrâni, pentru a nu mai avea vreodată surprize neplăcute. Ideea e că, dacă tot se lucrează, în paralel să se meargă şi cu tăierea arborilor bătrâni şi curăţarea vegetaţiei uscate, de acest lucru ocupându-se oamenii SPADPP-ului din primărie. Nu încheiem prin a nu transpune aici şi un dialog scurt, dintre doi studenţi, care plecau probabil spre casă după cursuri: „Băi, ne fac ăştia trotuare, bag sama…”. „Da, mă, numai că se obosesc degeaba, noi tot pe mijlocul străzii vom circula, că doar suntem pe Dealul Institutului, nu în faţă la Jiul. Mai bine mi-ar da mie banii ăia pentru trotuare, ca să deschid o afacere”. Savuros, nu? Corneliu BRAN


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 16 noiembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală. Telefon 0724.853897 Vând garsonieră str. 1 Decembrie 1918, bl. 97, ap. 18. Cu plata în rate. Telefon 0740.463442 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila. Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str. Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil. Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f. 2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată. Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel. 0730.004032

DIVERSE Vând 2 calorifere din fontă, 21 de elemenţi bucata, 300 de lei/ calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi 65 lei şi un calorifer 4 elemenţi 52 de lei, fam. Zsiros Alexandru, str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54, Petroşani, tel. 0354.109473.

ANGAJĂRI

Convocator

TRENKWALDER angajează urgent operatori revizii instalaţii gaz, autorizaţi ANRE III. Relaţii la telefon: 0752.035.479/ 0256.293.608.

Se convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Composesoratului Livezeni pentru data de 27.11.2011, ora 13:00, la Primăria municipiului Petroşani, Sala de marmură, cu următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea noului statut Dacă nu se îndeplineşte prezenţa statutară adunarea se va convoca pentru data de 03.12.2011, ora 13:00, în acelaşi loc. Consiliul de Administraţie

Club Striptis de lux din Craiova angajează fete (cu sau fără experienţă). Salariu foarte atractiv. Telefon contact 0785296522

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc. Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă! Servicii complete pentru maşina ta. Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter. Telefon 0743.070215 şi 0722.937928

PIERDERI Pierdut carnet de elev eliberat de Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila pe numele Bălaşea Mihai Daniel. Se declară nul. Pierdut certificat de înmatriculare nr. J20/254/2007 eliberat pentru SC REAL CONT AR SRL cu sediul în Petroşani, str. Horia, bl. 3, ap. 3, jud. Hunedoara, CUI 21088553 şi nr. înreg. Reg. Com. J20/254/2007. Se declară nul. Pierdut certificat constatator de autorizare nr. 56193/20.12.2010 al SC Constantin Nicuşor SRL cu sediul în Petroşani, str. Gh. Bariţiu, nr. 24, cu nr. de înreg. la Reg. Com. J20/1529/2008, având CUI 24543802. Se declară nul.

VÂNZĂRI

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Încearcă să te bucuri cu măsură la vestea bună care vine astăzi, ca nu cumva să spui hop înainte să sari. Se anunţă lucruri deosebite, dar un dram de modestie nu strică.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Eşti într-un moment de răscruce în carieră şi trebuie să cântăreşti foarte atent ce drum trebuie să alegi de acum înainte.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Banca Comercială Carpatica vinde la licitaţie publică în 18.11.2011, ora 12:00, la sediul din Petroşani str. 1 Decembrie 1918, nr. 89, apartament cu 3 camere situat în Lupeni, str. Bărbăteni, bl. 29, etaj 1, ap. 4.

Dacă ai putea grăbi cumva lucrurile ca să ajungi mai repede la un anumit eveniment anunţat pentru perioada următoare ai face-o, mai ales dacă mai depind şi alţii de acel moment.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Vând casă şi grădină în zona Valea Ungurului - Vulcan, la 20 m de strada principală, suprafaţă 3.000 de metri pătraţi, preţ negociabil. Relaţii la numărul de telefon: 0722.448428

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” J o i , 1 7 . 11 . 2 0 11 Orele 17:00 – Spectacolul ,,Un tramvai numit dorinţă” S â m b ă t ă , 1 9 . 11 . 2 0 11 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Antigona”

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Inima ta bate din ce în ce mai tare pentru că te apropii de un eveniment căruia îi acorzi o semnificaţie specială. Te bucură, te încântă ceea ce se întrevede deja la orizont.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Eşti decis să faci o schimbare în stilul tău de viaţă şi primul pas ar fi să te eliberezi de ceea ce te ţine închistat ca într-o capcană.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Vestea pe care o transmiţi astăzi unui amic are un efect negativ asupra acestuia, chiar dacă ţie ţi se pare a fi mai degrabă o informaţie utilă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Eşti mulţumit de roadele muncii tale. Se văd, se pot calcula şi satisfacţia muncii împlinite este la cote maxime. Dacă mai primeşti şi bani de pe urma acestui efort, cu atât eşti mai încântat şi e normal să lucrezi cu sârg când munca ta e apreciată şi bine remunerată.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Felul în care îţi impui voinţa asupra altora îi deranjează pe cei sensibili din fire, ca atare nu exagera cu autoritatea şi ordinele.

Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Cursuri de dans sportiv! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840. Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Eşti foarte atent la viitor şi încerci să programezi totul în detaliu. Se apropie o serie de evenimente în care nu ai voie să greşeşti, de aceea tratezi totul cu maximă seriozitate, analizând la rece tot ceea ce se află pe lista de sarcini.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Viaţa de familie este foarte importantă pentru tine azi, deoarece aici au loc cele mai plăcute momente. Afli veşti excelente de la cei dragi sau primesti o vizită neaşteptată, ce-i adună pe toţi membrii familiei la un loc.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Ca să-i faci pe plac celui care umblă azi la coarda ta sensibilă, trebuie să renunţi la unele principii în care crezi şi să-ţi calci pe mândrie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Tonul ridicat şi nervii nu au ce caută azi în discuţiile cu cei dragi, pentru că se pot solda cu lacrimi şi cu atacuri de anxietate.

www.zvj.ro


CMYK

12 ACTUALITATE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate. Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 16 noiembrie 2011

(I)-au astupat complet gura! Sigur că vor fi din aceia care vor spune că ceea ce am scris aici e vax nimic. Poate pentru ei, dar sunt sigur că vor fi şi mai mulţi aceia care vor cataloga cu totul altfel chestiunea pusă în discuţie.

nizarea. Scări care - degeaba încearcă unii să mă facă în fel şi chip - nu au fost prinse nicidecum în măreţul proiect întocmit de specialistul colaborator al primarului Gheorghe Ile. Dar care, halal de aşa ceva, ar putea fi făcute, ar fi sugerat cineva, dacă locatarii din zonă ar pune bani mână de la mână.

Vă amintiţi, sper, că, în urmă cu câteva zile, am scris despre cât de satisfăcuţi erau de isprava lor cei doi Dorei, care astupaseră cu pământ gurile de canal de la capătul dinspre Dincă al Bulevardului Mihai Viteazul din Vulcan. Ei, bine, nu ştiu dacă Doreii au fost muştruluiţi, dar pot să vă spun că, a doua zi, au apărut câţiva muncitori cu o maşină, iar cele trei guri de canal au fost ridicate la nivelul bordurii. Ceea ce denotă că nu s-a scris degeaba la ziar.

Sâmbăta asta, se va inaugura bulevardul. Se va inaugura, desigur, fără să se mai fi construit cele trei scări de peste drum de Unic, din dreptul blocurilor 43, 44 şi 45, existente acolo până să se fi început moder-

Se face inaugurarea, dar, pe zi ce trece, pot fi descoperite alte şi alte lucrări făcute de mântuială. Ieri, bunăoară, privirea mi-a fost

atrasă tot de o gură de canal. Tot pe rondul de flori de pe marginea Bulevardului Mihai Viteazul şi tot la Dincă, numai că pe partea cealaltă de cum a fost data trecută. Cam în dreptul biroului de plasare a forţei de muncă. E vorba de o gură de canal, fără grătar şi fără capac, astupată doar cu o placă de beton.

Peste care, evident, aceiaşi Dorei au aşternut pământ (vezi pozele). Frumos, nu? Păcat că inaugurarea nu începe din partea aceasta a bulevardului! Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 1

www.zvj.ro


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.