Issuu on Google+

CMYK

SC GAMBRINUS IMPEX SRL

angajează zidari şi dulgheri, de preferinţă pensionari. Relaţii suplimentare la telefon 0721.322663. Interviul va avea loc în data de 10 octombrie 2011, ora 10:00, la Motel Gui din Aninoasa, str. Iscroni.

Aşa cum, în exclusivitate, am anunţat: A. Stoica rămâne viceprimar la Vulcan VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

30 septembrie 2011 Locuieşti în Aninoasa, Vulcan sau Lupeni? Solicită operatorului tău de cablu introducerea Kapital TV!

Anul IV Nr. 795 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:22 Apus: 19:12

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3218 lei 1$ = 3,1630 lei 1₤ = 4,9493 lei

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Alo, Prefectura? Poliţia? Parchetul?

Iată cum a concesionat ILEGAL primăria condusă de Lupaşcu terenuri din fondul forestier Mai multe concesiuni şi transferuri de concesiuni din staţiunea montana Straja put de la o poştă a şmenuri USL-iste. În timp ce unii concesionari sunt târâţi de Primăria Lupeni prin sălile de judecată de aproape 10 ani, protejaţii administraţiei publice locale beneficiază de transferuri de concesiuni în cascadă. Problema e că, aşa cum vom arăta în cele ce urmează, Lupaşcu s-a băgat cu tupeu în fondul forestier. Lucru ilegal, imoral şi, ca să o spunem pe aia dreaptă, un adevărat atentat la aurul verde al ţării: pădurea datorită căreia mai putem respira aer proaspăt, nu doar duhoare de delaţiune de turnător. La Primăria Lupeni au avut loc mai multe concesiuni în cascadă. Concesionarul Lungan (PSD), nimeni altul decât viceprimarul localităţii, a cedat o parte din teren lui Sorin Corici de la Sistemul Hidrotehnic Petroşani. Ulterior, Corici a solicitat şi

obţinut mărirea suprafeţei concesionate pentru ca mai târziu să cedeze parte din terenul concesionat lui Cristinel PurcaruDănciulescu, consilier judeţean PNL. Şi, astfel, avem premisele unei bagabonţeli USL-iste de toată frumuseţea. Treaba cea mai gravă, pentru care Lupaşcu şi gaşca sa din Primăria Lupeni ar trebui să răspundă în faţa legii în regim de urgenţă, este că Primăria municipiului Lupeni le-a concesionat domnilor Corici şi PurcaruDănciulescu terenuri aflate în fondul forestier, deci suprafeţe care nu ar fi putut fi concesionate la momentul respectiv. Mai grav e că, tot potrivit informaţiilor pe care le deţinem, şirul ilegalităţilor a mers atât de departe încât Primăria ar fi acordat chiar şi Autorizaţie de construcţie lui Cristinel Purcaru-Dănciulescu. Grav este că, sub atenta supraveghere a primarului-turnător Cornel Resmeriţă, funcţionarii publicii au comis tot acest şir de ilegalităţi înaintea existenţei HCL 79/2010, privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier a suprafeţei de 9941 metri pătraţi de teren cu destinaţia “Construcţie unităţi de cazare turistică”. Dar, mai ales, înaintea Deciziei nr. 134/29.09.2010, prin care Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara aproba scoaterea terenurilor din fondul forestier. Aţi prins ideea? Pentru ca un teren să poată fi concesionat pentru amplasarea unor construcţii, este absolut necesar ca el să nu se afle în fondul forestier naţional. Lupaşcu & gaşca nu au ţinut cont de acest aspect şi, înainte să existe Decizia menţionată a ITRSV Timişoara, au făcut concesiuni, au aprobat transferuri şi au dat autorizaţii privitoare la terenuri din fondul forestier al statului. Dacă l-ar duce capul, Resmeriţă ar putea vedea, folosind Google Earth, că

terenurile concesionate numiţilor Corici şi PurcaruDănciulescu se află fix în pădure, în plin fond forestier. Fapt ce, repetăm până pricepe şi Lupaşcu, nu putea permite concesionări, suplimentări ori transferuri de concesiuni. Toată mascarada asta de ilegalităţi tolerate de Parchet, Poliţie şi Instituţia Prefectului se întâmplă în contrast cu atitudinea uzuală a lui Lupaşcu. Alţi concesionari au fost purtaţi inutil şi zece ani prin procese, pe care Primăria a tocat bani grei şi oricum le-a pierdut, iar pentru protejaţii administraţiei locale legea a fost încălcată în mod repetat. Cătălin DOCEA P.S.: Mai trebuie spus că, în tot acest şmen USL-ist, Sorin Corici e cam pe la mijloc. Nu e războiul lui. El doar a primit o concesiune cu condiţia ca, ulterior, să dea mai departe. Revenim.

Ziua de 1 octombrie, desemnată din anul 1990 ca „Zi Internaţională a Persoanelor Vârstnice”, este o zi specială pentru noi toţi, tineri şi vârstnici deopotrivă. Pe 1 octombrie trebuie să ne plecăm în faţa concetăţenilor noştri vârstnici şi să le mulţumim pentru contribuţia avută de-a lungul anilor la dezvoltarea societăţii româneşti! Personal, folosesc acest prilej pentru a vă transmite cele mai alese gânduri, pline de căldură sufletească şi vă adresez calde urări de sănătate, tinereţe fără bătrâneţe şi un trai liniştit alături de cei dragi! Învăluiţi de culorile blânde ale toamnei, anotimp parcă special dedicat acestor fiinţe dragi - părinţii şi bunicii noştri -, vă rog să primiţi în casele şi sufletele dumneavoastră sentimentele mele de profund respect şi aleasă consideraţie. Primarul oraşului Petrila, Ilie PĂDUCEL


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 30 septembrie 2011

Locomotivă în flăcări la Baru Mare Ieri dimineaţă, în jurul orei 05:20, poliţiştii Postului de Poliţie T.F. Petroşani au fost sesizaţi telefonic despre faptul că la o locomotivă electrică s-a produs un incendiu.

La linia nr. 3 din staţia CFR Baru Mare se afla un convoi format din 3 locomotive, două electrice şi una tip LDH, care se deplasa dinspre Petroşani spre Simeria. Locomotiva de tracţiune a luat foc în sala motoarelor. La faţa locului s-au deplasat şi autospeciale din cadrul Detaşamentelor de Pompieri Baru Mare şi Petroşani. Acestea, după scoaterea de sub tensiune a liniei de contact, au reuşit

stingerea incendiului. Până la ora 7, situaţia era deja sub control. Ca urmare a incendiului, locomotiva electrică a suferit pagube la motoarele electrice, fiind distrusă în proporţie de 10%, cauza incendiului fiind stabilită de către pompieri: „scântei sărite de la saboţii de frânare”. În acest caz nu există suspiciuni de comitere a vreunei infracţiuni. În jurul orei 7:40 s-a

Petroşani. „Voluntariat şi Medicină”. Obiectivul nr. 2.

Proiectul „Înfrăţire Voluntariat - Cooperare”

repus tensiunea la firul de contact, reluânduse circulaţia feroviară pe ambele duble. Ca urmare a evenimentului, s-au înregistrat următoarele întârzieri de trenuri: acceleratul nr. 1821 Mangalia - Arad (60 minute) şi personalul nr. 2710 Deva - Lupeni (20 minute).

Alina PIPAN

Uricani. Vor fi pietruite

Drumurile forestiere Feţele Topliţei şi Valea Paroşeni

Petroşani vor fi prezenţi pentru această acţiune şi reprezentanţi din oraşul austriac Wolsfberg, localitate înfrăţită cu Varpalota. Două drumuri „Participă tot aceleaşi ţări care au participat şi ultima dată forestiere la Petroşani, cu câte doi reprezentanţi din cadrul sectorului medical, al Crucii Roşii, dar şi ai unor societăţi urmează a fi civile, care au în activitate medicina şi ramurile legate de pietruite la ea”, ne-a declarat Eduard Wersanski. Uricani pentru Proiectul european obţinut de Primăria Petroşani în La seminarul care va avea loc în zilele de 27-28 a deveni acceaceastă etapă va fi integrat în cadrul acţiunii medicale octombrie, care va fi însoţit şi de demonstraţii practice, sibile în orice „Zilele Spitalului de Urgenţă Petroşani”, care vor fi vor participa reprezentanţi din aceleaşi oraşe înfrăţite cu anotimp: Petroşaniul: Ponte nelle Alpi - Italia, Varpalota - Ungaria, organizate exact în aceeaşi perioadă de sfârşit de octombrie. Feţele Topliţei Bansko - Bulgaria şi, bineînţeles, din Petroşani. Astfel, la „Mai multe nu vă pot spune deocamdată, deoarece acum şi Valea se lucrează la program. În paralel, acelaşi Paroşeni. Agresiune sau accident? lucru îl fac şi reprezentanţii spitalului care Materialul folosit pentru îmbunătăţirea condiţiei acestor drumuri se ocupă de această acţiune. Urmează ca în provine de la lucrările de ecologizare de la fosta carieră de la Câmpu perioada următoare să ne întâlnim cu lui Neag. Conform proiectului de ecologizare, au fost demolate şi dumnealor şi să stabilim programul concasate toate clădirile care nu prezentau potenţial. Au rezultat definitiv, care apoi va fi transmis şi câteva tone de piatră, care vor fi folosite la lucrările de pietruite a localităţilor care vor participa. Voluntariat celor două drumuri, Feţele Topliţei şi Valea Paroşeni. şi medicină este un domeniu care cred că Pentru că terenul este mâlos, aceste drumuri deveneau impracticabile până acum nu a fost abordat în niciun fel de pe vreme rea. Primarul Dănuţ Buhăescu spune că a primit sesizări alte proiecte sau în activităţile societăţilor referitoare la greutatea cu care se urcă pe drum dar că, până acum, nu civile din comunitatea noastră. De aceea, a găsit o soluţie convenabilă. Ieri, la UPU SMURD a fost adus un copil de 3 încă de când am iniţiat proiectul ne-am Prioritate are drumul Feţele Topliţei, pentru că este mai aproape de luni cu traumatism cranian profund. Se afla în gândit să abordăm această tematică”, a zona aflată în momentul de faţă în proces de ecologizare, dar este şi stop cardiac cu stare comatoasă. Evident, dorinţa oamenilor din zonă, care nu mai pot urca pe drum odată ce concluzionat Eduard Wersanski. copilul trecuse prin clipe de coşmar… Corneliu BRAN începe vremea rea. (Alina PIPAN) Mama copilului, o petroşeneancă, le-a spus medicilor că legăna copilul pe picioare şi că astfel s-a lovit de tăblia patului. Dar leziunile copilului erau mult mai grave, nu coincideau cu varianta povestită de mamă. Purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara a declarat, referitor la aceste fapte, că în momentul de faţă poliţia nu a ajuns la concluzii relevante, cercetând toate aspectele acestui incident. Familia a fost interogată, s-a anchetat locul în care s-au petrecut faptele. În funcţie de starea bebeluşului, de raportul medico-legal, de numărul ANUL ŞCOLAR 2011-2012 de zile de spitalizare şi de cercetările poliţiştilor se va stabili cu exactitate dacă copilul a fost victima unei agresiuni din partea părinţilor LICEUL ECONOMIC PARTICULAR „APOLLONIUS” Petroşani sau dacă a fost victima unui accident nefericit. Cert este că, la trei luni, efectuează înscrieri pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a şi a copilul a fost la un pas de a-şi lua adio de la viaţă. XIII-a frecvenţă redusă – filiera Tehnologică, profilul Servicii, Alina PIPAN specializare Economic, cu finalitate: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE Înscrierile se fac în perioada MARTIE – SEPTEMBIE 2011 la sediul liceului în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani) Dosarul necesar pentru înscriere trebuie să conţină: - Dosar plic - Certificat de naştere – copie - Buletin / Carte de identitate – copie - Foaie matricolă – original - Adeverinţă medicală - 4 poze tip buletin

Eduard Wersanski şi echipa de proiect „Înfrăţire-Voluntariat-Cooperare” din cadrul Primăriei municipiului Petroşani lucrează în aceste zile la al doilea obiectiv al proiectului european de 50.000 de euro, intitulat „Voluntariat şi Medicină”

Un copil de 3 luni a ajuns în Urgenţă cu traumatisme grave

Liceul Economic particular „Apollonius”

Taxa înscriere – 100 lei Taxa anuală – 1800 lei – plătibilă în 4 (patru) rate IMPORTANT! NU se aplică penalizări sau taxe suplimentare pentru întârzieri sau corigenţe. Se acceptă, prin transfer, elevi pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a şi a XIII-a RELAŢII LA TELEFON: 0763/349 621, 0722/448 428 Tel/fax: 0354/100 707

www.zvj.ro

www.uwr.ro


ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 30 septembrie 2011

A ajuns plină de păduchi la bunica ei În dimineaţa zilei de luni, 26 septembrie, la Vulcan o fată de 14 ani a ajuns la bunica ei, după ce, din proprie iniţiativă, a fugit de la maică-sa. Cu toate că, seara, mama ei a venit, însoţită de un poliţist, s-o ia acasă, fata nici nu a vrut să audă de asta.

Lucru pe care fata i l-a spus şi agentului şi pe care, ulterior, l-a consemnat şi în declaraţie dată la Poliţie. Cauza pentru care, povesteşte B. Maria Mădălina, elevă în clasa a VII-a, a plecat de

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde:  Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă;  Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;  DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

07.00 – INFOTEXT 10.30 – EXCLUSIV cu Tiberiu VINŢAN (R) 12.00 – CĂTĂLIN DOCEA DIRECT (R) 16.30 – Desene animate 17.15 – INFO KAPITAL 17.50 – FILM ARTISTIC 18.30 – VERDE-N FAŢĂ cu Corneliu BRAN (emisiune transmisă simultan şi la Kapital FM – 92,5 FM) 20.00 - INFO KAPITAL 20.30 – CĂTĂLIN DOCEA DIRECT (I) (emisiune transmisă simultan şi la Kapital FM – 92,5 FM) 22.00 – INFO KAPITAL 22.30 – CĂTĂLIN DOCEA DIRECT (II) (emisiune transmisă simultan şi la Kapital FM – 92,5 FM) 23.30 – FILM ARTISTIC 01.15 – INFO KTV (R) 01.45 – INFOTEXT

acasă este faptul că mama ei l-a bătut rău de tot pe frăţiorul ei de şapte ani.

OCAZIE.

Închiriez hală industrială – 310 mp, situată în Petroşani, zona Dărăneşti (lângă fosta staţie de carburanţi auto). Negociabil. Relaţii la telefon 0744.825.125.

Disputa dintre

Vila Melinda

doamna Elena Trincu şi Stroie Maria Loredana este mai veche. O ştiu şi doamnele de la Serviciul de Asistenţă Socială din Primăria municipiului Vulcan, se cunoaşte şi la Poliţie, iar acum, după ce doamna Elena Trincu i-a adus-o la cunoştinţă, o ştie şi Protecţia Copilului. Pe de o parte, fiica îşi acuză mama că umblă să-i ia copiii, ca să beneficieze de alocaţia lor. Bătrâna, dimpotrivă, spune că, timp de opt luni, cât Loredana a fost la muncă în Italia, ea a fost cea care i-a

ANGAJEAZĂ bucătar/ospătar în condiţii avantajoase, contract de muncă etc. Relaţii la numerele de telefon: 0254.545842, 0762.657455 sau la e-mail: office@vilamelinda.ro În vederea extinderii activităţii,

Ziarul Văii Jiului, Kapital TV şi Kapital FM angajează 3 (trei) redactori cu experienţă relevantă în domeniu să aibă copiii şi alocaţiile lor. Iar acestea sunt doar câteva din lungul şir de acuzaţii pe care părţile şi le aduc reciproc.

Se oferă salariu motivant, bonusuri şi şansa de afirmare într-un trust media în plină expansiune. Persoanele interesate pot trimite CV la e-mail: direct@kapitaltv.ro. Numai candidaţii consideraţi eligibili vor fi contactaţi. Vă mulţumim.

“Nu vreau decât să-i Luni, când a ajuns

îngrijit şi le-a dat de mâncare celor două fete, B. Mădălina (14 ani) şi B. Elena (9 ani), şi băieţelului S. Ioan Iacov de 7 ani. Loredana, mama copiilor, o acuză pe doamna Trincu că umblă cu reclamaţii şi-i face fel de fel de sesizări, ba chiar şi vrăji, numai şi numai ca

la bunica ei, Mădălina era plină de păduchi. Bunica ei s-a pus şi a început să-i culeagă din cap. I-a adunat şi, aşa morţi cum sunt acum, i-a pus într-un recipient din plastic, ca să-i arate la toţi. I-a arătat şi poliţiştilor, mi i-a arătat şi mie (vezi poza). De asta îi e teamă doamnei Elena Trincu. Ca nu cumva toţi copiii, inclusiv Andrei, de un an şi opt luni, să fie plini de păduchi. Mama copiilor neagă că ceilalţi ar avea aşa ceva în părul lor şi crede că Mădălina i-a luat de pe undeva de afară.

văd aici, să-i curăţ, apoi mamă-sa poate să-i ia înapoi”, zice doamna Trincu. Şi, apoi, continuă: “Din martie, de când a venit acasă, fata (mama copiilor - n.r.) s-a schimbat rău de tot. Nu o mai recunosc. Parcă ia etnobotanice şi nu se mai îngrijeşte de copii!”. Cea pe care bătrâna o arată cu degetul stă într-o locuinţă socială oferită de primărie care, acum trei luni şi ceva, nu arăta aşa rău cum o descrie doamna Trincu.

Fiind un caz sensibil, mă feresc în a da dreptate uneia sau alteia dintre părţile aflate în conflict. Mai ales că nici Poliţia nu a terminat de anchetat cazul şi, în plus, chiar în cursul zilei de ieri, funcţionarele de la asistenţă socială i-au făcut o vizită mamei incriminate că nu-şi îngrijeşte corespunzător copiii. Gheorghe OLTEANU

Vedere din Petroşani

Guţă şi manifestul Zilele acestea pe la toate televiziunile naţionale s-a rulat cu interes o ştire care-l viza pe petroşeneanul nostru, Nicolae Guţă. Se pare că Guţă este subiect de dispută internaţională. De fapt, figura lui a fost folosită pe afişelemanifest în Italia postate de membrii naţionalişti Noua Dreaptă, care duc o campanie agresivă împotriva românilor de etnie romă. „România nu înseamnă Nicolae Guţă!”, se spune în afiş. Prea puţin interesat sau afectat de valul de manifeste internaţional, manelistul din

Petroşani este obişnuit să-şi vadă figura pe postere. Mai mult sau mai puţin elogioase. Şi la Petroşani, figura manelistului a fost printată pe pereţii clădirilor din centrul oraşului alături de versurile poetului Lucian Blaga. Tot ca un manifest. De data aceasta, manifestul a fost scris de un petroşenean, care a scris cu grafitti versuri din poezii, dar şi acest şablon pe care-l vedeţi în imaginea alăturată. Fraţii noştri din Italia ar trebui să afle, Guţă nu striveşte corola de minuni a lumii. Dar nici la clăditul ei nu se prea pricepe.

Alina PIPAN

www.zvj.ro


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 30 septembrie 2011

Jiul II a scos Minerul din Cupă Şapte echipe din Liga a IV-a au fost eliminate, în etapa 16-imilor Cupei României, faza judeţeană, de formaţii din eşalonul cinci. Cu excepţia a două jocuri încheiate cu 1-0, în toate celelalte partide s-au marcat peste trei goluri, echipele dovedind un apetit ofensiv excelent. Patru partide au avut nevoie de prelungiri, iar una de lovituri de departajare de la 11 metri.

Rezultate Liga Kapital TV SensationTeam - Sportul Aeroport 14-3 (Apetri 3, Stanci 3, Buta 3, Onit 2, Tomuta 2, Gongiulea autogol - Panfil, Gonciulea, Vardarie) Sensation: Neagoe, Stanci, Semzaconi, Tomuta, Buta, Szabo, Romonti, Apetri, Antofie, Onit. Sportul: Gandac, Gonciulea, Panfil, Dragu, Fecioru, Vardarie. Total Sport Vulcan - CFR Petrosani 7-11 (Cazacu 2, Rus 3, Leonte, Filimon - Brinzea 3, Cretu 4, Predut, Popovici, Bumbea, Nedelcu) TSV: Dragomirescu, Ambrus, Cazacu, Filimon, Rus, Leonte, Fetiko CFR: Maranduca, Popovici, Adamosi, Isaila, Nedelcu, Cretu, Brinzea, Bumbea, Duduveica, Predut, Maranduca V., Ladany. Cartierul Stadion - AlbNegruMania 4-3 (Sularea, Dina, Cioran, Borca - Ceru 2, Morar) Cartierul: Dragotesc, Nemes, Balint, Szotiori, Sularea, Cica, Paltinus, Cioran, Borca, Dina, Malancus AlbNegru: Baltag, Tecuceanu, Tescan, Blaj, Radu, Clapon, Staic, Ceru, Morar, Dobrescu

Cupa României şi-a confirmat încă o dată renumele de competiţie a surprizelor, în etapa 16-imilor desfăşurată în judeţ. Echipele mici din cele două serii ale Ligii a V-a au luptat cu ambiţie şi le-au făcut viaţă grea favoritelor din Liga a IV-a. Ca dovadă şase echipe din Liga a IV-a, respectiv Minerul Uricani (locul 5), Retezatul Râu de Mori (locul 6), Minerul Aninoasa (locul 7), Gloria Geoagiu (locul 8), Retezatul Haţeg (locul 15) şi Victoria Călan (locul 17), au fost eliminate de trupe din eşalonul inferior. Formaţiile din Liga a V-a care au reuşit performanţa de a scoate echipe mai bine cotate sunt: CS Ghelari, Berianul Beriu, Cetate Răchitova, Măgura Pui, Dacia Boşorod, Unirea Veţel. În plus, în derby-ul echipelor de Liga a IV-a, Minerul Uricani a fost scoasă din cursă de Jiul II Petroşani. La un pas de eliminare a fost şi deţinătoarea trofeului, Aurul Brad, însă după 2-2 la finalul celor 90 de minute regulamentare, Aurul s-a impus cu 5-2 în faţa celor de la Ponorul Vaţa. Zarandul Crişcior a trăit şi ea periculos în meciul cu Key Systemsro Ribiţa. După 90 de minute şi după prelungiri scorul a fost egal 2-2, iar formaţia din Crişcior s-a impus abia la loviturile de la 11 metri cu scorul de 12-11.

Rezultatele complete ale meciurlor din 16-imi: Unirea Gen. Berthelot - „U” Petroşani 2-4; Ulpia Traiana Sarmis - CS Vulcan 2-3; CS Ghelari - Retezatul Râul de Mori 2-1 (1-1) după prelungiri; Victoria Dobra - Şoimul Băiţa 2-4; Berianul Beriu - Gloria Geoagiu 5-4; Sprint Luncoiu de Jos - Metalul Crişcior 2-6; Silva Hărău - Dacia 2010 Orăştie 3-4 (3-3) după prelungiri; Real Sântandrei Aurul Certej 1-5; Cetate Răchitova - Inter Petrila 6-2; Măgura 2010 Pui - Minerul Aninoasa 3-2 (2-2) după prelungiri; Dacia Boşorod - Victoria Călan 4-3; Unirea Veţel - Retezatul Haţeg 1-0; Ponorul Vaţa - Aurul Brad 2-5 (2-2) după prelungiri; Agrocompany Băcia - Minerul Teliuc 3-4; Clubul Jiul Petroşani II - Minerul Uricani 1-0; Key Systemsro Ribiţa - Zarandul Crişcior 11-12 (2-2) după prelungiri şi 11 metri.

Un pas înainte, trei înapoi Echipa de volei junioare CSŞ-CNS ,,Cetate” Deva a debutat cu stângul în noul sezon competiţional, fiind învinse, scor la 1-3 la seturi, de favoritele grupei, vâlcencele de la CET Govora CNMB. Sportivele pregătite de Liviu Grădinaru au început bine meciul, câştigând primul set cu 25-20, însă apoi au picat din punct de vedere fizic şi le-au pierdut pe următoarele trei, 15-25, 19-25, 15-25. „Am făcut un pas înainte pentru că am câştigat pentru prima dată după mulţi ani un set în faţa puternicei echipe din Vâlcea. Apoi, aşa cum ne aşteptam, am fost trădaţi de lipsa pregătirii fizice şi am pierdut trei seturi consecutive”, a spus Liviu Grădinaru, tehnicianul fetelor. În următoarea etapă, CSŞ-CNS „Cetate” va evolua, peste două săptămâni, acasă, în faţa celor de la CSS Caransebeş.

SC EURO JOBS SRL organizează úi pentru persoanele care nu au competenĠe dobândite anterior următoarele:

CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

Ia-Ġi diplomă fără să faci curs !!!

CompetenĠe antreprenoriale - 60 ore - 350 lei

câútigate personal într-o anumită ocupaĠie pentru care nu aveĠi

Editor imagine - 60 ore - 450 lei

certificare, în doar câteva zile!!!

Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 450 lei

SC EURO JOBS SRL

La capătul lumii pentru un singur meci Rugbystul petroşenean Cosmin Raţiu, component al echipei Dinamo Bucureşti şi al lotului naţional al României, a fost chinuit de o accidentare şi a jucat doar într-un singur meci, cel cu Anglia, la Cupa Mondială din Noua Zeelandă. Acesta va reveni în ţară astă seara şi spune că l-a ajuns dorul de părinţii săi şi de Valea Jiului Singurul jucător hunedorean din lotul „stejarilor” s-a lovit la o coastă la unul dintre primele antrenamente efectuate în Noua Zeelandă, iar din cauza durerilor insuportabile a apărut doar într-un singur meci oficial la Cupa Mondială. „Când am ajuns în Noua Zeelandă m-am lovit la o coastă şi am avut dureri mari. Am intrat în meciul cu Anglia, dar m-am accidentat din nou în acelaşi loc, aşa că întrecerea s-a încheiat pentru mine înaintea ultimului meci. Am fost urmărit de ghinion. Bine că nu am coasta ruptă. În rest mi-e foarte dor de Valea Jiului şi de părinţii mei pe care sper să-i revăd cât mai curând”, a declarat internaţionalul român. Naţionala României va reveni în această seara, în ţară, participarea sa la Cupa Mondială fiind una dezastruoasă.

s-a acreditat pentru certificarea competenĠelor (cunoútinĠelor) dobândite anterior pe alte căi decât cele formale pentru următoarele ocupaĠii úi la următoarele tarife: Ͳ PAVATOR - 450 lei Ͳ INSTALATOR APĂ CANAL - 500 lei

FC Caransebeş - Millenium Giarmata; Nova Becicherecu Mic - FC Şcolar Reşiţa; Jiul Petroşani - Bihorul Beiuş; Flacăra Făget - ACS Recaş; Unirea Valea lui Mihai - FC Timişoara II; Naţional Sebiş - Gloria CTP Arad; Gloria Reşiţa - FC Hunedoara; CFR Simeria - CS Vladimirescu.

www.zvj.ro

Maseur (iniĠiere) - 45 zile - 450 lei Lucrător finisor pentru construcĠii - 3 luni - 450 lei Lucrător în structuri pentru construcĠii - 3 luni - 450 lei Lucrător în gospodărie agroturistică - 3 luni - 450 lei Lucrător în izolaĠii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bătrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei

Ͳ TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei

Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei

Ͳ LUCRĂTOR COMERCIAL - 550 lei

Sudor electric - 3 luni - 550 lei

Ͳ OSPĂTAR (CHELNER) - 550 lei

Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei

Ͳ INSTALATOR ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ ùI GAZE - 550 lei

Gaterist la tăiat buúteni - 3 luni - 550 lei

Ͳ CONFECğIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei Ͳ MAùINIST LA MAùINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei Ͳ CIOBAN - 550 lei

Nivel II (5 luni)

Ͳ BUCĂTAR - 600 lei

Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei

Ͳ COSMETICIAN - 650 lei

Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei

FII PRIMUL CARE PROFITĂ DE ACEASTĂ OFERTĂ!

Montator pereĠi úi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie úi joasă tensiune - 5 luni - 550 lei

Te aúteptăm pentru informaĠii suplimentare în Petroúani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ùcoala Generală nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri

Lăcătuú mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turistică - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna octombrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteĠi găsi la sediul SC EURO JOBS SRL.

Ne puteĠi contacta úi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516

LIGA A III-A, ETAPA A VII-A, 30 SEPTEMBRIE:

Nivel I (3 luni)

Pentru prima dată puteĠi să vă folosiĠi aptitudinile sau cunoútinĠele

Mobil: 0724.411.221 (Cristina NiĠescu) 0731.301.162

Petroúani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murăraúu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 30 septembrie 2011

Sancţiuni în lanţ de la judeţ Nu numai echipele din Valea Jiului au fost sancţionate de către Comisia de Disciplină a Asociaţiei Judeţe de Fotbal. De amenzi şi avertismente nu au scăpat nici adversarele formaţiilor noastre. Fie pentru injurii al adresa arbitrilor, fie pentru nerespectarea regulamentului jucătorii în cauză vor „cotiza” la bugetul AJF Hunedoara. Jocul Zarandul Crişcior - Victoria Călan (Liga IV Juniori) din 24.09.2011 - jucătorul V.B. (Zarandul Crişcior) - 6 jocuri suspendare conf. art. 65.a din RD şi 100 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru injurii aduse arbitrului; - jucătorul B.F. (Zarandul Crişcior) - 6 jocuri suspendare conf. art. 65.a din RD şi 100 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru injurii aduse arbitrului după

terminarea jocului; Jocul Zarandul Crişcior - Victoria Călan (Liga IV Seniori) din 24.09.2011 - jucătorul Ionaşcu Alexandru (Victoria Călan) - 1 joc suspendare conf. art. 63.1.e.2.1 din RD şi 25 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru oprirea unui adversar aflat în atac, care se deplasează spre poarta sa prin comiterea unei greşeli sancţionabilă cu lovitură de pedeapsă; Jocul Berianul Beriu - Unirea General Berthelot (Liga V Seria 1) din 25.09.2011 - jucătorul Vlaiconi Marian (Unirea General Berthelot) - 1 joc suspendare conf art. 63.1.g.2.1 din RD şi 15 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru primirea celui de-al doilea avertisment în cursul jocului; Jocul Hercules Lupeni - Sargeţia Bretea Română (Liga V Seria 1) din 25.09.2011 - echipa Hercules Lupeni - 60 lei penalitate sportivă conf. art. 78.a din RD şi a Anexei 4 din RD al AJF, pentru că a acumulat 6 avertismente în cursul jocului; Jocul CS Ghelari - Agrocompany Băcia

(Liga V Seria 1) din 25.09.2011 - jucătorul Ciocan Constantin (Agrocompany Băcia) - 1 joc suspendare conf art. 63.1.g.2.1 din RD şi 15 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru primirea celui de-al doilea avertisment în cursul jocului; Jocul Măgura 2010 Pui - Streiul Baru (Liga V Seria 1) din 25.09.2011 - jucătorul Biriş Traian(Măgura 2010 Pui) - 6 jocuri suspendare conf. art. 65.a din RD şi 100 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru injurii aduse arbitrului; Jocul Victoria Dobra - Silva Miracol Hărău (Liga V Seria 2) din 25.09.2011 - jucătorul Păduraru Ovidiu (Victoria Dobra) - 3 jocuri suspendare conf. art. 65.a +43.4.b din RD şi 75 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru jigniri aduse arbitrului la plecarea acestuia de la stadion; Jocul Sprint Luncoiu de Jos - Ponorul

Vaţa (Liga V Seria 2) din 25.09.2011 - jucătorul Lay Milu Norbert (Ponorul Vaţa) 1 joc suspendare conf art. 63.1.g.2.1 din RD şi 15 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru primirea celui de-al doilea avertisment în cursul jocului.

provocarea. „Avem nevoie de astfel de competiţii. Ne bucurăm că ele există, că suntem invitaţi în mod regulat la ele şi că prin prisma lor vedem golurile din pregătire sau confirmarea că suntem pe drumul bun. Ca şi la celelalte competiţii, Hyper GymDeva a fost susţinută de Divizia Sportivă a BGS şi a adresat mesajul Alegeţi Viaţa! Spuneţi Nu drogurilor! tuturor celor prezenţi

la acest eveniment sportiv”, a spus Mugurel Petruţiu. Competiţia a reunit în ring sportivi de la cluburi precum Markos Bela Fight Academy Miercurea Ciuc, Fire Kickboxing Gherla, Miki Box Timişoara, Combat Club Piteşti, Wo Dang Lugoj, Rei Fight Tg. Mureş, Metal Box Arad, KO Gym Ploieşti, Tiger Gym Vâlcea şi Niţă Dinasty Bucureşti.

Luptători de elită Sportivii clubului devean au acceptat „Provocarea marilor oraşe” la kickboxing şi au obţinut un scor general de 3-2, la ediţia a IV-a a galei „Băbeni Challenge”, de la Vâlcea. Seniorul Mugurel Petruţiu a fost „încurcat” de regulament şi a pierdut meciul cu o decizie la limită de 1-2, iar juniorul Mădălin Varga s-a impus clar, cu 2-0. Cu o pregătire axată pe Sambo Combat şi Mixed Martial Arts, cei doi deveni au avut superioritate în lupta de aproape în faţa

practicanţilor de kickbox, dar au fost vulnerabili în schimburile de lovituri de la distanţă. Seniorul Mugurel Petruţiu, care e şi antrenor coordonator la clubul devean, a avut probleme în a se adapta regulamentului de kickbox şi a fost depunctat, hotărâre ce a influenţat decisiv scorul final de 1-2. „Am întâlnit un adversar de calitate, dar sunt convins că rezultatul putea fi în favoarea mea, dacă eram mai atent. Nu am reuşit să mă adaptez foarte bine la regulamentul de kickboxing, iar provocarea clinciurilor, în mod repetat, mi-a adus o penalizare şi depunctare, în repriza a treia. Am avut şi mici momente de neatenţie pe care adversarul a reuşit să le exploateze şi am pierdut la limită, 1-2. Oricum, experienţa a fost pozitivă şi mă va ajuta în competiţiile viitoare”, a afirmat Mugurel Petruţiu.

Diferenţă de forţă Juniorul Mădălin Varga a avut un adversar tenace, iar victoria s-a conturat mai greu decât o arată scorul final de 2-0 şi a fost adusă de plusul de forţă în lovituri al deveanului. „Mădălin are forţa de lovire un pic superioară celor de vârsta lui, iar acest argument a fost decisiv în stabilirea verdictului final”, a precizat antrenorul sportivului devean. Chiar dacă rezultatele de la această gală n-au fost perfecte pentru Hyper Gym, antrenorul Mugurel Petruţiu era mulţumit că devenii au acceptat

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro


6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 30 septembrie 2011

Se aude că patru primari liberali

Vor candida sub stindardul UNPR

Proiect cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeúte în oameni!

COMUNICAT DE PRESĂ 30.09.2011 Firma SC DIACOSTAMPET SRL cu sediul în mun. Petroúani, strada Livezeni, nr. 3, judeĠul Hunedoara, derulează începând cu data de 1 aprilie 2011 în calitate de beneficiar,

Ieri, 29 septembrie, patru primari din judeţul Hunedoara şi-au anunţat oficial decizia de a candida din partea Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR) la alegerile din 2012.

„Cred că dacă primarul de la Deva face cât patru, atunci el este. Sunt vise deşarte!”, ne-a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL. Mircea Ioan Moloţ a mai declarat recent că primarul Mircia Muntean a mai răspândit zvonul că o mulţime de viceprimari şi consilieri liberali ar trece la UNPR. Atunci ca şi acum, Moloţ spune că e vorba doar de informaţii false Viitori candidaţi ai UNPR sunt primarul PNL din vehiculate de către primarul devean. Lăpugiu de Jos - Alin Traian Chiorean, primarul PNL din Bucureşci - Mircea Florin Ghilean, primarul PNL din Teliucu Inferior - Daniel Gheorghe Sorin Pupeză, şi primarul PNL din Buceş - Traian Mărcuş Achim. Cei patru primari hunedoreni şi-au exprimat dorinţa de a candida pentru un nou mandat „alături de echipa care promovează proiecte dedicate românilor, condusă de politicieni care şi-au pus întreaga experienţă în slujba

românilor şi a interesului naţional, precum preşedinţii Gabriel Oprea, Marian Sârbu şi Cristian Diaconescu sau primarul municipiului Deva, Mircia Muntean (foto), vicepreşedinte UNPR”, după cum se arată într-un comunicat de presă al UNPR. Mihaela PETROŞAN

proiectul cu titlul ”Ocuparea durabilă, o úansă pentru lucrătorii cu handicap úi cei extrem de defavorizaĠi”, ID 66343, proiect cofinanĠat din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei úi ProtecĠiei Sociale, DirecĠia Generală Autoritatea de Management pentru Programul OperaĠional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Am continuat derularea activităĠilor de achiziĠii, ca urmare am achiziĠionat o imprimantă multifuncĠională adaptată persoanelor cu dizabilităĠi, imprimantă ce le va uúura foarte mult munca acestor persoane din grupul Ġintă al proiectului, în activitatea de zi cu zi. Persoanele din grupul Ġintă au beneficiat în continuare de servicii de asistenĠă úi consiliere profesională, atât individuale cât úi de grup. Tot pentru persoanele din grupul Ġintă, au fost realizate terapii individuale úi de grup în vederea oferirii suportului psihologic pentru formarea autonomiei sociale. În vederea surprinderii relaĠiei beneficiarului cu mediul social au fost întocmite pentru fiecare membru în parte ecomape în vederea întocmirii planurilor de dezvoltare personală úi profesională. Am continuat úi activitatea de informare úi publicitate privind derularea proiectului pentru sensibilizarea comunităĠii cu privire la problematica lucrătorilor cu handicap úi a celor extrem de defavorizaĠi. Persoanele care doresc informaĠii ne pot găsi la SC DIACOSTAMPET SRL str. Livezeni, nr. 3, la numerele de telefon: 0728.010.140, tel/fax 0354.100.678 sau la adresa de e-mail: diacostampet@yahoo.com. Persoană de contact, manager de proiect, DRACEA ANDREEA SONIA.

CURS YOGA Conferinţa de deschidere, astăzi, 30 septembrie 2011, ora 17, la Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” Petroşani, etaj 1 - spre parc. Relaţii la telefon 0724.236406.

Cum poate fi evitată

Coplata pentru tratamentul persoanelor cu diabet După ce li s-a solicitat coplata tratamentului împotriva diabetului, suferinzii din Valea Jiului au făcut o serie de sesizări la Federaţia Asociaţiilor Diabeticilor din România. Contactată telefonic, Maria Mesaroş, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Diabeticilor din România, susţine că pacienţii din Vale pot beneficia şi de medicamente gratuite, dacă sunt informaţi corect, cu toate că uneori li se percepe o coplată pentru tratamentul acordat. În Valea Jiului, potrivit statisticilor referitoare la anul trecut, sunt 9.000 de persoane diagnosticate cu o formă de diabet. Toate aceste persoane beneficiau până la 1 septembrie de tratament gratuit pentru boala lor. Însă, de la începutul acestei luni, normele Casei de Asigurări de Sănătate s-au modificat. Astfel, unele dintre medicamentele prescrise de medici pentru tratamentul diabetului nu sunt decontate în

www.zvj.ro

totalitate de CAS şi se acordă doar cu coplată. Cu toate că diferenţa de preţ este mică, nu toţi diabeticii îşi permit să achite această diferenţă. Maria Mesaroş, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Diabeticilor din România, îi sfătuieşte pe pacienţi să se adreseze medicilor pentru a le prescrie medicamentele decontate integral de CAS. Aceeaşi problemă au întâmpinat-o pacienţii din Vale şi în ceea ce priveşte achiziţionarea aparatelor de măsurat glicemia, care se acordă gratuit diabeticilor. Reamintim că toate persoanele care depistează că suferă de această boală şi doresc ajutor sau mai multe informaţii se pot adresa Asociaţiei Vis-Speranţă-Realitate, cu sediul în Petrila. Alina PIPAN


ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 30 septembrie 2011

O şansă pentru Valea Jiului

Compania Energetică Hunedoara va fi privatizată până la jumătatea anului viitor Până la sfârşitul lunii iunie 2012, noile companii energetice Hunedoara şi Oltenia vor fi privatizate. Procesul va impune şi concedieri de personal la unele dintre unităţile care vor forma cele două companii, după cum se arată în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu FMI. Varianta înfiinţări celor două companii este alternativa la intenţia iniţială de comasare a principalilor producători de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica. Aşadar, se vor forma două companii mai mici, Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia. Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari. Conform scrisorii de intenţie convenită de Guvern cu FMI la finalul misiunii de evaluare din iulie-august, aprobată de Executiv la jumătatea lunii septembrie, se prevede ca, până la sfârşitul acestui an, să fie înfiinţată noua companie energetică prin fuziunea SNLO cu termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari şi această companie să fie privatizată până la sfârşitul lunii iunie 2012. Privatizarea va fi efectuată prin ofertă publică iniţială sau cu un investitor strategic. Procedura de privatizare va fi lansată şi în cazul companiei energetice care va rezulta din fuziunea minelor viabile ale CNH cu termocentralele Paroşeni şi Mintia, termenul stabilit pentru finalizarea privatizării fiind şi

„Aveam opţiunea de a solicita subvenţia integrală, dar în acest caz, obligatoriu, în perioada 2015 - 2018 trebuia să închidem toate minele din Valea Jiului. Importanţa, în strategia energetică naţională, a huilei din Valea Jiului şi a celor două unităţi de producţie a energiei electrice, Mintia, respectiv Paroşeni, nu poate fi pusă la îndoială. Din acest motiv soluţia aleasă a fost înfiinţarea unui complex energetic care va fi format din cele două termocentrale şi minele viabile din cadrul CNH. Este un program ambiţios, care vine să consolideze economic judeţul Hunedoara”, a în acest caz sfârşitul lunii declarat Dorin Gligor, consilier al directorului iunie 2012. Conform documentului, general al Termoelectrica şi preşedintele restructurarea unităţilor organizaţiei judeţene Hunedoara a PDL. în vederea privatizării va impune şi concedieri de personal, cel puţin 900 de posturi urmând să fie desfiinţate până la sfârşitul lunii octombrie, iar alte 200 de poziţii urmând să fie scoase din schema de organizare a complexului energetic Turceni.

În cazul CNH, activele viabile vor fi preluate de stat prin proceduri de executare silită declanşate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru obligaţii fiscale.

Mihaela PETROŞAN

Bani pentru

Dezvoltarea a cinci localităţi hunedorene Cinci proiecte hunedorene ale administraţiilor locale vor aduce condiţii mai bune de viaţă pentru locuitorii din zonele respective. Programul guvernamental care susţine aceste proiecte locale a intrat în linie dreaptă, iar fondurile alocate sunt extrem de consistente. Comitetul Director şi Comitetul de Avizare ale Programului vizând

protecţia resurselor de apă, canalizare şi staţii de epurare sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare a aprobat în data de 26 septembrie finanţarea pentru un număr de 248 de cereri depuse în sesiunea 18 octombrie 2010 17 noiembrie 2010. Suma alocată acestei sesiuni de către Administraţia Fondului de Mediu (A.F.M.) a fost majorată de la 952.235 mii lei la 1.372.000.000 lei prin dispoziţia preşedintelui A.F.M. nr. 494 din 2 septembrie 2011. Valoarea totală a proiectelor selectate din judeţul Hunedoara în cadrul acestei sesiuni este de 32.383.598, 20 lei, iar finanţarea alocată acestora este de 25.676.882,73 lei.

„Acest program guvernamental este deosebit de important pentru populaţie, în sensul asigurării utilităţilor necesare îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Mă bucur că judeţul Hunedoara are cinci proiecte aprobate în cadrul acestui program de finanţare şi felicit administraţiile locale din Călan, Sălaşu de Sus, Pui, Orăştioara de Sus şi Bucureşci pentru că au făcut demersurile necesare întocmirii proiectelor şi cererilor de finanţare care au obţinut punctaje corespunzătoare”, a declarat Attila Dezsi, prefectul judeţului Hunedoara. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro


8 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 30 septembrie 2011

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Pe Everestul Tâmpei sau O călătorie cu trocariciul Un tânăr plecat la 17 ani din România şi care a lucrat opt ani ca reporter la mari cotidiene occidentale, Andrei Postelnicu, dă un diagnostic interesant României de azi. „România a scăpat de dictatura lui Ceauşescu pentru a intra în dictatura mediocrităţii”. Frumos spus, însă doar pe jumătate adevărat. Până acum opt ani, România a stat, într-adevăr, sub botina mediocrilor. Inclusiv pe „timpul” lui Ceauşescu. Dar, în urmă cu opt ani, a intrat în ghearele altei dictaturi. Cea mai feroce, mai proastă şi mai obedientă. Dictatura prostiei şirete şi a propriului interes. A papagalilor cu poşete scumpe şi care, când nu se plimbă cu telegondole care duc în râpe pustii banii românilor, se „dau” în „trocarici”, în Deltă, pe motiv că ajută România. Ca madam Lenţi, ieri. A ticăloşiei ridicate la rang de interes naţional. Pe scurt: suntem în ceea ce se cheamă „epoca Băsescu”. Adică, dictatura sinistră cu acelaşi nume. A celui care invocă, de pildă, o Constituţie pentru a o încălca în fiecare zi. Citeam că în India cea năpăstuită are loc acum un „boom” economic şi că populaţia săracă şi-a cumpărat

locuinţe decente, chiar frumoase. De opt ani încoace, şi sub pretextul unei crize care când e, când nu e, biata România face drumul invers: o ia la vale. Bineînţeles că numitul Băsescu nu e singur: în beneficiul lui şi al lor, lucrează, zi şi noapte, o armată de ţuţări. Cei mai mulţi cu simbrie, o mică

parte şi naivi. Între cei naivi, sper că e şi o doamnă care se semnează... anonim, Rodica, la comentariile articolului meu din ZVJ. Sper ca în spatele distinsei anonime să nu fie, cum se obişnuieşte, un mititel securist... Doamna mă acuză, cu decenţă însă, ceea ce mă determină să-i răspund, că aş fi prea dur cu portocalii şi prea îngăduitor cu „ceilalţi” care, spune domnia sa, şi nu e prima, sunt la fel de mediocri şi ticăloşi. De acord, numai că, între o prezumtivă mediocritate şi ticăloşia crasă, trebuie să alegem. Pe ideea conform căreia „şi cei ce vor veni vor face la fel” se bazează şi entuziasmul tâmp al verzilor-portocalii. Da, vreau să-i văd şi pe alţii şi să-i înjur mai abitir, dacă vor fi mai jigodii. Deşi pot fi cel mult la fel de canalii: actualii au ridicat ştacheta tembelismului la cer. Mai sus nu se poate! Everestul penibilului şi al cinismului a fost atins acum, în România. Vezi doar mârlănia cu Regele. Tot ce ni s-ar mai întâmpla bun ar fi să pornim în jos, pe toboganul propriei Istorii. Până atunci însă, nefiind niciun semn de fructuoasă coborâre, nu putem decât să strigăm, ca disperaţii: „Jos ... cu cei de sus!”.

Dacă doriţi să cunoaşteţi

Aproape totul despre recensământ Datele de la recensământul din octombrie, care vizează populaţia şi locuinţele, din perioada 21-30 octombrie 2011, nu vor fi verificate de nimeni! Cel puţin aşa reiese din ceea ce susţine secretarul municipiului Petroşani, Adrian Negoe.

Contează sinceritatea Prezent la emisiunea „Verde-n faţă” de la televiziunea Kapital TV, Adrian Negoe a prezentat telespectatorilor tipul de formulare

şi întrebările care vor fi puse cetăţenilor, încercând astfel să-i pună în temă pe cei care vor fi căutaţi acasă în perioada amintită. În privinţa veridicităţii răspunsurilor, Negoe a opinat: „Nu cred că datele vor fi 100% reale pentru că de fiecare dată n-au fost. Din acest punct de vedere există o marjă de eroare luată în calcul, care ţine de răspunsurile nereale. Întotdeauna Institutul Naţional de Statistică a procedat aşa. În general, se lucrează cu astfel de marje, dar nu ştiu exact la acest recensământ care va fi aceasta. Aţi văzut şi la recensământul trecut, la etnie, anumite categorii etnice au ezitat să-şi declare etnia. Spre exemplu, mulţi romi s-au declarat români sau maghiari, ori maghiari care s-au declarat secui. Sunt convins că şi de data aceasta va fi aşa, şi e păcat că se întâmplă asta, mai ales că se consumă mulţi bani, energie şi timp. După 1 noiembrie, undeva între 5 şi 15 noiembrie, se mai efectuează un recensământ de verificare, dar numai pe un anumit eşantion. Practic, aceste date generale nu se mai pot verifica, este aproape imposibil să se mai facă asta. Datele respective ţin doar de sinceritatea oamenilor, pe asta se mizează”.

Recenzorii indiscreţi vor fi amendaţi Referitor la confidenţialitatea datelor şi la ce se poate întâmpla dacă un recenzor le face publice, Adrian Negoe a declarat: „Aceste date sunt confidenţiale. Dacă un recenzor, să zicem prin absurd, ar divulga astfel de informaţii din formular, e pasibil de o amendă costisitoare. Iar datele din aceste formulare, după cum spunep hotărârea de guvern, nu pot sta la baza stabilirii unor drepturi sau obligaţii pentru cel care le declară. În niciun caz cine va da datele, chiar dacă eronate, nu va păţi nimic. Toate aceste date sunt în scop pur

www.zvj.ro

statistic, atât şi nimic mai mult”.

Două formulare cu 73 de întrebări Nu la fel stau lucrurile şi în cazul în care cetăţenii nu vor dori să coopereze cu

recenzorii. Adrian Negoe spune că în acest caz amenzile pot ajunge chiar şi până la 5.000 de lei. Cetăţenii vor trebui să răspundă la 44 de întrebări pe un formular roşu (care vizează strict populaţia) şi la alte 29 pe un formularul albastru (care vizează locuinţele). Corneliu BRAN


UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 30 septembrie 2011

101 zile de cultură la Costineşti ���Prin olăcar Domnesc, spre bună ştiinţă, grăim Domniilor Voastre că la însoritul şi înspumatul Pont Euxin, în cetatea Tomis, va fi mare sărbătoare mare. Cenaclul literar Mihail Sadoveanu, de la Cercul Militar, cheamă pe toţi bunii şi credincioşii iubitori de frumos, să ia parte la petrecerea prilejuită de festivitatea de premiere a concursului de creaţie literar-artistică 101 zile de cultură la Costineşti. Rânduit-am, pentru asta, întâlnire de taină în cea de-a 22-a zi a lui Răpciune de 2011. Pentru toţi şi pentru fiecare se va pregăti un dar. Atâta vrem: să binevoiască aceia care vor veni sa facă din această întâlnire prilej de mare bucurie”. Din păcate, nu am putut onora invitaţia „vornicului” Aurel Lăzăroiu, pentru că în ziua următoare trebuia să merg la Cluj, la o altă manifestare, despre care voi povesti în ediţia viitoare a ziarului. Până când voi reveni cu noutăţi de la festivalul clujean, vă propun, spre amuzament, câteva dintre textele premiate la concursul de creaţie literară „101 zile de cultură la Costineşti”.

Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui) – Premiul I la „Fabulă” Pisica şi şoarecele Reuşind să prindă şoarecele-n gheare, După multe ore grele de-aşteptare, O pisică neagră, neavând ce face, A-nceput, voioasă, cu el să se joace; Îl lăsa în voie, se făcea distrată, Dar, când da să fugă, îl prindea îndată, Până şoricelul, schingiuit prea tare, A rămas, sărmanul, fără de suflare, Iar pisica noastră, mult prea obosită, Aţipi degrabă, şi-n acea clipită Cel de care-n „luptă” se-alesese scrumul A-nviat deodată şi pe-aici ţi-e drumul!... MORALA: Tot la fel se-ntâmplă, fără îndoială, Şi cu arestaţii, brusc răpuşi de boală; Puşi în libertate, pentru cercetare, Când se simt mai bine... fug peste hotare!

Câinele şi moartea Stând, de ani de zile, permanent legat, Cu mâncare proastă sau chiar nemâncat, Bietul Azorică, într-o dimineaţă, S-a decis să-ncheie cu această viaţă. Deci, având în minte gândul revanşard, Cât ai zice peşte, s-a urcat pe gard Şi sări în stradă, fără ezitare, Folosind-şi zgarda drept spânzurătoare.

Dar, să vezi minune!... Veche şi uzată, Zgarda lui de-o viaţă a cedat îndată, Dându-i libertatea când nici nu gândea... MORALA: Moartea, -ntotdeauna, vine când vrea ea!

Petronela-Vali Slavu (Aninoasa) Premiul I la „Proză umoristică” Steven Ortiz vs. Dănilă Prepeleac Îi dădeam zor cu învăţatul, deoarece mai rămăseseră puţine zile până la examenul de licenţă. În ziua aceea, tocmai terminasem de recapitulat materia „Management financiar”. Înţelesesem cum stau lucrurile, teoretic, cu criteriul rentabilităţii, cu rentabilizarea proiectului de investiţie, dar nu pricepeam, practic, în ce fel mă ajută că ştiu aceste lucruri, atâta timp cât trebuie să-mi drămuiesc leafa de dascăl, de la o lună la alta. Seara, văd la televizor o ştire senzaţională. Steven Ortiz, un adolescent american, a ajuns să se pricopsească, în urma mai multor schimburi succesive, pe un site de licitaţii, în schimbul unui telefon mobil defect, cu un Porsche decapotabil, fabricat în 2000. Aha, îmi zic! Abilităţile comerciale nu se învaţă la şcoală, pur şi simplu există... Iar, în cazul studentului norocos, ele sunt evidente, atâta timp cât Universitatea Harvard urmăreşte cooptarea acestuia. Ei, dar Steven Ortiz e american, la fel ca şi Kyle MacDonald, cel care a intrat în Cartea Recordurilor, pentru că, pornind de la o agrafă de birou, prin mai multe trocuri, a ajuns proprietarul unei case. La noi, principiul trocului funcţionează puţin diferit. Un personaj sugestiv a conturat Ion Creangă. Da, aţi ghicit! Este vorba de Dănilă Prepeleac, cel care a schimbat boii pe un car, carul pe o capră, capra pe o gâscă iar gâsca pe o pungă goală. Păţania lui Dănilă Prepeleac rămâne actuală şi oglindeşte, oarecum, genul de afaceri păguboase la care românii se pricep de minune. Îmi vin în minte poveştile tragi-comice ale atâtor „Prepeleci”, foşti mineri, disponibilizaţi cu ordonanţa din `97. Mulţi dintre ei, cu plăţile compensatorii primite, au cumpărat o căsuţă la ţară sau o maşină. Ortacul Dănilă a cumpărat o căsuţă, fără ezitare şi fără negocieri. Cam asta a fost mentalitatea tuturor celor care au investit banii primiţi. Au cumpărat fără să se târguiască, semn că s-au ajuns, că-şi permit să plătească oricât. Deci, contemporanul Dănilă şi-a luat o casă, sperând că va trăi şi va mânca sănătos de acum înainte. Conform managementului muncii, în centrul sistemului „omsolicitări”, se situează executantul. Or, cine putea fi executant în familia lui Dănilă? Categoric, nu el, deoarece locul pe care îl ocupa în organigramă îi dădea dreptul deciziilor manageriale. Doamna Prepeleac? Doamne fereşte! Capacitatea de muncă a executantului poate fi influenţată de factorii „exerciţiu” şi „antrenament”. În vechea fişă a postului doamnei Prepeleac, intrau sarcini precum: gestionarea salariului soţului, bârfa pe banca din faţa blocului, gătitul de cartofi prăjiţi şi nelipsitele şedinţe la coafor şi cosmetică. Cum să treacă acum la săpatul grădinii ori la căratul apei de la fântână? Când a venit iarna, Dănilă a tăiat pomii, i-a pus pe foc şi a vândut ce mai putea vinde de prin casă sau din curte, ca să facă rost de bani pentru supravieţuire. Primăvara, a vândut casa rămasă fără gard, fără fântână şi fără pomi. Preţul obţinut a fost foarte mic, dar suficient pentru a plăti o maşină cu care să-şi mute familia şi lucrurile rămase, înapoi, de unde plecase. Nu întâmplător, a apărut în folclorul autohton cântecul: „Cu banii pe ordonanţă,/ Mi-am umplut

sacoşa-n piaţă…” (Cu tra-la-la-urile de rigoare!) Aşadar, un Dănilă Prepeleac autentic. Doar că povestea lui Ion Creangă se termină cu bine. Personajul lui, iniţial păcălit, reuşeşte să gestioneze situaţia de criză, păcălindu-l, la rândul său, pe Scaraoschi şi ajungând bogat, cu ajutorul acestuia. Deci, o rază de speranţă tot există, în sensul că, la noi, dacă porneşti o afacere păguboasă, doar dracu` te mai salvează…

Petru Ioan Gârda (Cluj-Napoca) Premiul al II-lea la „Epigramă” Uneia dusă la mare de „unchiu” La ceas târziu, flămânzi şi goi, Scrutând – senină încă – slava, Erau la Schitu numai doi, Adică ea şi cu... epava. La Schitu Puştiul, arătând în zare: “Ce e aia, tată,-n mare?” Tata, fără să clipească: „Este flota românească!” La Costineşti Stam cu soacră-mea la soare... Când a pus-o... nu ştiu, dracul, Să se bage şi ea-n mare, Marea s-a-nfrăţit cu lacul! La Cazinou A intrat să-şi joace banii, Printre alţi afacerişti, În costum de tweed, Armani Şi-a ieşit... printre nudişti.

Concediul fiului meu 1. Anul trecut De munte n-avu parte, dar, Cu-amici de-ai lui, studenţi, o droaie, S-a dus la mare, voluntar, Şi-a strâns un munte de gunoaie. 2. Anul acesta S-a dus la munte, la un lac E voluntar - în două serii, Cu saci de plastic şi bumbac Şi-a strâns o mare de mizerii. 3. Pescar norocos Şase undiţe, minciog Şi momeli, vreo patru seturi; Peşte n-a prea prins, mă rog... Dar a scos un sac de peturi. 4. Salvamar cu ghinion Când a scos-o, speriată, Ne-ncetat îi mulţumea... Şi-apoi nimeni, niciodată, Nu l-a mai salvat de ea.

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro


10 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 30 septembrie 2011

După şedinţa CLP de ieri, o singură concluzie:

Doina Popescu - singurul consilier care mai face opoziţie la Petroşani  Am trăit să o vedem şi pe-asta: alianţa USL Petroşani - remorca PDL-ului! Şedinţa ordinară a Consiliului Popescu a retras proiectul privind „înfiinţarea că a votat cu inima, nu cu capul, dând vina pe de buget. Doina Popescu făcuse un procedurile greoaie ale funcţionarilor unui compartiment pentru atragerea de amendament în acest sens, cu trecerea Local Petroşani de ieri, 29 primăriei, care abia după trei săptămâni s-au investitori în municipiul Petroşani”, în final banilor de la un capitol la altul, amendament septembrie 2011, poate fi sesizat că femeia şi copiii au intrat abuziv în au mai rămas 22 de proiecte, ordinea de zi nesusţinut de nimeni, care a picat cu un vot denumită, fără să greşim, şi casa respectivă, „punând acum consiliul local pentru, şase abţineri şi opt voturi împotrivă. fiind votată. Referitor la proiectul retras, la „Consilierul Doina Popescu într-o situaţie ridicolă, aceea de a alege între fel cum am spus mai sus, ideea e bună, Pe undeva, probabil că şi Doina Popescu a două cazuri disperate, la mijloc fiind vorba trebuia de mult pusă în practică la Petroşani, exagerat cu suma, pripindu-se, în sensul că versus restul lumii”. Iar cine de nişte copii neajutoraţi, care n-au nicio vină ca peste tot în Vale, numai că doar primarul guvernul alocă 25 de lei pentru fiecare din nu ne crede să urmărească că s-au născut”. poate iniţia un astfel de proiect. Totuşi, ne cei 420 de copii, iar consiliul local - şi aşa cu înregistrarea şedinţei făcută întrebăm de ce nimeni dintre colegii de partid un buget peticit, creat în mare parte la Miliardul solicitat de de colegii de la televiziunea nu i-au spus treaba asta şi consilierului începutul anului pe investiţii şi nicidecum pe Kapital TV. Popescu, ca să nu ajungă până aici? De asta latură socială - să aloce câte 200 de lei pentru către d-na Popescu

Doina Popescu o consilieră activă Cea mai lungă şedinţă de consiliu din acest an a durat exact 190 de minute. La finalul ei am putut constata multă demagogie, sentimente amestecate şi jocuri de culise împotriva singurului consilier local care mai face opoziţie la Petroşani. Pe de altă parte, nici argumentaţia consilierului Popescu nu e întotdeauna cea mai bună, de aici provenind şi cele mai multe discuţii în contradictoriu. Poate că n-ar strica ca ideile sociale ale doamnei consilier să fie transpuse şi de colegii săi de partid (şi de USL) în proiecte viabile, care să respecte legile şi normele în vigoare. Într-un cuvânt, decât s-o persifleze, nesprijinind-o prin vot, chiar şi atunci când poate are dreptate, colegii de partid, în frunte cu liderul lor, Ioan Rus, mai bine s-ar gândi cum să facă să nu fie tras în jos PSD-ul şi toată coaliţia, deci inclusiv consilierii liberali. Sau, poate, şi acesta este un mod de a scăpa de acest consilier incomod, care mereu cere argumentaţii şi mereu face amendamente, cerând să se arate în scris cum s-a folosit banul public? E o întrebare la care, pe viitor, PSD Petroşani va trebui să răspundă, dacă, într-adevăr, respectă cetăţenii, chiar şi pe cei care au votat-o pe doamna Popescu. Pe ordinea de zi au fost iniţial 21 de proiecte, la care s-au mai adăugat două, astfel că în total au fost 23 de proiecte, din care 20 iniţiate de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi trei de consilierul local Doina Popescu. După ce şi-a dat seama că proiectul propus de dumneaei nu este legal, acesta putând fi iniţiat, conform legii, doar de primar, Doina

nu miroase deloc bine ce se întâmplă şi, personal, cred că e vorba de nişte jocuri de culise menite să o pună în lumină proastă pe Doina Popescu, ca apoi să fie schimbată, probabil o răzbunare pentru faptul că a fost loială fostului preşedinte Vochiţoiu, altfel nu se explică de ce.

Se poate: Butulescu alături de Popescu Din cele 22 de proiecte, nu au trecut cele două proiecte propuse de Doina Popescu (proiectul 19 şi proiectul 20), precum şi unul din proiectele iniţiate de primar, aflat la punctul 8, care viza „aprobarea repartizării unor locuinţe din fondul locativ al municipiului Petroşani administrat de SPADPP”. Un proiect care a necesitat vii discuţii, la finalul căruia au votat doar 10 consilieri „pentru”, proiectul având nevoie de 13 voturi. În urma votului, făcut cu inima şi nu cu raţiunea, o familie cu cinci copii rămâne încă o lună - până la viitoarea şedinţă - pe drumuri, în timp ce o altă familie, o femeie cu trei copii rămâne în casa respectivă, ocupată ABUZIV - asta după ce în prealabil avea o altă locuinţă, de bloc, pe care a părăsit-o din motive că e mai bine la casă, unde să-şi crească copii. Pe lângă faptul că s-a creat un precedent în acoperirea unui abuz (intrarea cu forţa într-o locuinţă goală), doamna respectivă a lăsat o locuinţă cu datorii la bugetul local de 20 de milioane (investind totuşi 15 milioane în noua casă!). Ce să m-ai înţelegi de aici? Un caz asupra căruia vom reveni. Doar atât mai subliniem acum, pentru prima dată, de multă vreme, consilierul Butulescu a votat ca şi doamna Popescu, abţinându-se, recunoscând ulterior

Lansare la teatru

Horia Brenciu, înaintea concertului de la Deva:

Miercuri, la Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu a avut loc lansarea volumului Aşa trebuia să se întâmple de Vasile Lupu, fost lider sindical, care a stat în puşcărie pentru drepturile minerilor. Volumul a apărut cu sprijinul lui Haralambie Vochiţoiu. Au luat cuvântul prieteni de-ai autorului, Zoltan Lacataş preşedintele LSMVJ, Haralambie Vochiţoiu, fostul lider Dorin Loiş şi Marian Boboc. Într-o ediţie viitoare vă vom prezenta un fragment din acest volum.

După cum deja am anunţat în ziarul nostru, cunoscutul artist Horia Brenciu a susţinut un spectacol fulminat, miercuri seara, pe scena Casei de Cultură „Drăgan Muntean” din Deva. În cadrul unei sesiuni de prezentare şi autografe care a avut loc înainte de spectacol, Horia Brenciu a ţinut să dezvăluie fanilor ultimele noutăţi legate atât de structura concertului, cât şi de performanţele trupei care îl însoţeşte. Vă prezentăm şi noi cele mai proaspete declaraţii ale cunoscutului artist. „Fac ce-mi spune inima. Eu pe scenă vorbesc de dragoste. De la capo al fine. În această seară (miercuri - n.r.) la Deva o să fie un spectacol frumos, un spectacol pe care l-am schimbat complet şi care are foarte mari surprize, muzicale şi de regie. Gândul acesta, să schimb un spectacol, mi-a venit atunci când m-am plictisit

www.zvj.ro

„M-AM PLICTISIT DE SPECTACOLELE ALTORA!”

pentru copiii săraci Dacă despre proiectele care au trecut vom avea timp să scriem în ediţiile viitoare ale ziarului, ne vom opri aici asupra unuia dintre cele două proiecte de hotărâre iniţiate de consilierul Doina Popescu, ambele nevotate, nici măcar de unul dintre colegii de partid sau de coaliţie. Este vorba de proiectul denumit de iniţiator „alocarea din bugetul local a sumei de 100.000 lei pentru acordarea unor prestaţii financiare excepţionale sub formă de prestaţii în natură (articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite şcolare) pentru un număr de 500 de elevi”. La prima vedere, se poate vorbi despre un proiect populist, menit să atragă atenţia electoratului sărac. Totuşi, ţinând cont că 420 de copii săraci din Petroşani intră şi în atenţia guvernului, ei primind câte 25 de lei subvenţie pentru rechizite, nu credem că este o exagerare a numărului de copii şi nici a sumei. Copiii aceştia trebuie ajutaţi cumva, deşi soluţia nu este să ajute doar primăria, ci şi întreaga comunitate, inclusiv bisericile (care au şi acest rol, indiferent de religie). Numai că această idee nu se prea poate pune în aplicare acum, de la bugetul local, din moment ce pentru acest proiect consilierul local cere un miliard lei vechi - care să fie luat de la Capitolul „Cultură, recreere, religie” (unde după „investigaţiile mele sunt acum 2,8 miliarde de lei, deci rămân destui bani pentru acţiunile din decembrie”), în timp ce în contul asistenţei sociale, la bugetul local, mai sunt doar vreo 600 de milioane de lei. De fapt, discuţia de la acest proiect a început încă de la proiectul 1, care viza o rectificare

eu de spectacolele altora. Adică, le-am văzut de mai multe ori, şi a patra oară, şi a cincia oară, şi a şasea oară… Şi am zis, bine, dar nu schimbaţi nimic?... Noutatea în această seară constă în faptul că sunt alte piese. S-au schimbat 90 la sută din piesele pe care le vom cânta în concert, am şi câteva schimbări în orchestră, pe care cred că ar dori foarte multă lume să le vadă, iar oamenii mei din orchestră au pregătit ceva special pentru Deva. De asemenea, am noutăţi importante faţă de anumiţi membri ai orchestrei, care au câştigat câteva concursuri şi care vor face câteva performanţe vocale pe scenă, pentru că vorba aceea, cu toţii ascultăm voci în fiecare zi, de dimineaţa până seara. Sincer, un singur lucru nu ştiu, spectacolul începe la 7, poate 7 şi două minute, dar nu ştiu când se termină. Am auzit că vor veni oameni şi de la Petroşani şi de la Sebeş şi de Timişoara… Acest lucru m-a bucurat foarte tare şi iată că, încet-încet, Deva reprezintă o capitală muzicală a acestei părţi a ţării”, a declarat Horia Brenciu. Mihaela PETROŞAN

500 de copii. Discuţiile au fost multe la acest proiect. Preşedintele de şedinţă Robert Humel, coleg de partid cu Doina Popescu, a dat rând pe rând dreptul la părere fiecăruia. Cei mai înverşunaţi împotriva proiectului, cu referiri acide la iniţiator, au fost consilierii Valeriu Butulescu, Petru Drăgoescu, Sile Pop, Ioan Rus (preşedintele de partid al consilierului Popescu a acceptat ideea ca fiind bună, dar a cerut ferm ca aceşti bani să fie eventual daţi la anul, „dacă se vor identifica resurse”, când ar urma să fie incluşi în bugetul local de pe 2012), Dana Damian şi viceprimarul Claudiu Cornea. Ar însemna să scriem trei pagini cu toate câte s-au spus şi cu toate drepturile la replică acordate de preşedintele de şedinţă de fiecare dată. La finalul unei ore, s-a dat şi verdictul, prin vot: un singur vot pentru, celelalte 14 fiind abţineri sau împotrivă. Chiar şi aşa, discuţiile nu s-au încheiat, consilierul Humel (care, încet, dar sigur se îndepărtează de idealurile social-democraţiei, uitând că poate l-au votat şi părinţii unora dintre copiii săraci - n.r.), cerându-i consilierului Popescu să se consulte pe viitor şi cu colegii de partid şi din coaliţia USL, „altfel ne puneţi în postură jenantă, doamnă, chiar dacă ideile dumneavoastră câteodată sunt bune”. Corneliu BRAN N.R. Domnule Hummel, mai jenant decât s-au comportat consilierii noii coaliţii USL ieri la Petroşani nevotând un proiect cu implicaţii majore sociale, credeţi-ne, zău, că nu se poate… De ce nu vă faceţi toţi consilierii petroşeneni ai PSD şi ai PNL transferul la PDL? Măcar atunci ar fi totul la vedere…

La Vulcan

Tentativă de şedinţă După vreo 30 de minute de hârjoneli portocalii, roşii şi galbene, ba să o bag, ba să o scot (e vorba de demisia lui Coltescu pe ordinea de zi), consilierii locali ai PD-L, în frunte cu Angela, au părăsit „scena” unde trebuia să se întâmple cea mai aşteptată şedinţă de consiliu local a sezonului administrativopolitic vulcănean. Unii consilieri au spus că nu s-a respectat ordinea de zi, alţii au zis că, din contră, s-a respectat cu vârf şi îndesat. Iţele tentativei de şedinţe fiind încurcate, suntem siguri că doar colegul Ghiţă Olteanu, specialistul number one în chestiuni vulcănene, le va descurca pentru dvs., cititorii ZVJ. Până la ediţia de luni are tot timpul din lume… M. BOBOC


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 30 septembrie 2011

IMOBILIARE Vând apartament în vilă, teren, zona Dimitrov, Petroşani. Telefon 0726.395374 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila. Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str. Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil. Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon 0724.773944

ANGAJĂRI Compania Judeţeană de Turism Hunedoara angajează agent de turism în Valea Jiului. Informaţii suplimentare pe site-ul www.hunedoaraturism.ro sau la tel. 0254.221056.

Vodafone angajează consultant vânzări. CV-urile se depun la adresa: angajari@bayern.ro. Informaţii la telefon: 0731.495318

50 locuri de muncă în Cehia la Panasonic. Telefon 0745.907357

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc. Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Pictez camere copii. Preţuri rezonabile. Tel. 0785.406616.

AUTO Vând Dacia Nova, 1998, 95.000 km, preţ 800 euro negociabil. Telefon 0254.513431 Vând Fiat Grande Punto, a.f. 2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată. Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel. 0730.004032 Vând Opel Frontera sport, an fab. 1995, benzină, înmatriculată, taxe la zi. Preţ 3.500 euro. Tel. 0723.013999 Vând BMW 530d berlină, an fab. 2004, cap.cil. 2998, argintie, navigaţie, mp3, încălzire în scaune, xenon, senzori parcare faţă-spate etc. Consum 6,8%. Preţ 13.000 euro neg. Tel. 0723.013999

Maşina ta e supărată? Vino la noi şi o facem fericită! Piese auto noi, S.H., consumabile, tuning auto. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor bl. 23A, parter. Telefon 0743.070215 şi 0722.937928.

Contabilă cu experienţă ofer servicii contabile complete pentru orice tip de activitate, declaraţii, balanţe, bilanţuri, salarizare. Relaţii la telefon: 0723.249555

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

HOROSCOP

COMEMORĂRI Astăzi, 30 septembrie 2011, comemorăm 11 ani de la trecerea în veşnicie a dragului nostru DR. URDEA GHEORGHE O amintire frumoasă pentru cei ce l-au cunoscut, o durere imensă pentru cei ce l-au pierdut. Îi omagiem memoria cu toată dragostea şi preţuirea meritată. Va fi veşnic prezent în inimile noastre. Familia Pioasă aducere aminte la împlinirea a doi ani de la trecerea în nefiinţă a dragei noastre ing. PĂTRUŢ IULIANA şi al dragului nostru PĂTRUŢ NICOLAE DANIEL Vă vor plânge mereu sora şi mătuşa Elisabeta, nepotul şi vărul Gabriel Costin. Odihniţi-vă-n pace dragii noşti!

INFORMARE Această informare este efectuată de Administraţia Bazinală de Apă Jiu, str. Nicolae Romanescu, nr. 54, Craiova, telefon 0251.426.655, ce intenţionează să solicite de la A.N. "Apele Române" - A.B.A. Jiu, aviz de gospodărire a apelor pentru realizarea lucrărilor la obiectivul de investiţii: "Regularizare şi consolidare maluri pârâu Maleia - etapa a II-a, judeţul Hunedoara". Această investiţie este nouă. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Persoanele care doresc să transmit observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa solicitantului la adresa sus menţionată după data de 30.09.2011.

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Nu ştii să profiţi de ocaziile norocoase care se ivesc astăzi pentru că pui la îndoială veridicitatea lor.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Te simţi bine în compania în care te afli astăzi, pentru că interlocutorul tău te simpatizează, te stimează şi se vede că pune mare preţ pe prietenia voastră. Totuşi, ai o atitudine uşor superioară, ca şi cum ai aştepta de la el doar laude şi aprecieri, uitând că o prietenie reală cere reciprocitate.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Întâlneşti exact persoana de care aveai nevoie pentru a rezolva o problemă extrem de importantă. Norocul te trimite să baţi exact la uşa potrivită pentru că acolo te aşteaptă soluţia necesară şi sfatul perfect.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Descoperi minciunile unui colaborator, dar e prea târziu să mai poţi repara ceva. Efectele gesturilor sale incorecte deja s-au manifestat şi acum nu poţi face altceva decât să regreţi că ai fost atât de credul şi nu ai verificat la timp veridicitatea informaţiilor primite.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Atmosfera plăcută de acasă depinde mult de implicarea tuturor membrilor familiei. Nu încerca să le duci singur pe toate pe umeri, pentru că poţi pasa şi altora diverse sarcini domestice.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Începând cu data de 1 octombrie 2011, dr. Gabriela Tamaş - medic primar obstetrică ginecologie anunţă deschiderea colaborării cu dr. Ingrid Răducan medic specialist boli interne pentru consultaţii boli interne şi ecografii în fiecare vineri, orele 17:00-19:00. Programări la telefon 0725.350390, 0254.515010. Vând garsonieră, în Petroşani, zona centrală, îmbunătăţiri, preţ 55.000 lei neg., sau schimb cu apartament 2 camere, zonă centrală, Petroşani, ofer diferenţă. Telefon 0723.302159, 0723.211175

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Trăieşti încă din amintiri frumoase, din reuşite de odinioară care mai ocupă şi acum un loc de cinste în memoria ta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Treci cu brio de un obstacol pe care alţii nu ştiu cum să-l gestioneze, ci se lasă înfrânţi în faţa lui.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Eşti în faţa unui eveniment în care investeşti multă pasiune şi faci totul cu plăcere, iar această energie pozitivă te ajută să-ţi îndeplineşti repede visul.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu e uşor să ajungi acolo unde ţi-ai propus pentru că se ivesc o mulţime de obstacole pe parcurs.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Gândul tău zboară departe, spre un loc de care ţi-ai legat multe vise frumoase, dar mai e încă o cale lungă până să ajungi

Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

acolo.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Toate merg excelent astăzi încât ai numai motive de bucurie. Poate ai motiv de sărbătoare într-un mediu mai aglomerat de persoane care te privesc cu simpatie şi prietenie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Faci planuri de călătorie în care îi implici şi pe cei dragi. Poate stabileşti deja condiţiile unei deplasări împreună cu toată familia.

www.zvj.ro


CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 30 septembrie 2011

S-a prins care-i şmecheria Un pensionar care locuieşte într-unul din blocurile turn din Coroeşti-Vulcan s-a prins care-i schema că, şi în cursul zilelor de sâmbătă şi duminică, autospecialele de la SC Pregoterm SA Vulcan vin şi ridică gunoiul menajer.

“Totul se face doar pentru imagine”, este de părere domnul P. Petru, după ce, mai bine de un an şi ceva, a urmărit, ca să se convingă că aşa stă treaba. În tot acest timp, omul a ţinut sub observaţie cele unsprezece eurocontainere în care aruncă gunoiul menajer locatarii din blocurile D8, D9, D10 şi D11.

Ce a constatat pensionarul vigilent? A observat că, la ora şapte sau şapte şi jumătate dimineaţa, lucrătorii de pe autospecială nu descarcă niciodată în maşină mai mult de patru containere. Cu toate că, dintre cele 11,

mai sunt destule pe jumătate pline. “Pe acestea vin şi le descarcă sâmbăta şi duminica, ca să vadă lumea că Pregotermu’ are activitate”, zice omul, convins că, prin asta, se cheltuiesc inutil o mulţime de bani.

“Oare nu ar putea, ca mai demult, să se facă un grafic şi să se ia gunoiul la două-trei zile?” întreabă pensionarul P. Petru. Care este convins că treaba cu ridicatul gunoiului în zilele de sâmbătă şi duminică este prost regizată şi este făcută doar ca să explice preţul ridicat pe care-l plăteşte populaţia din Vulcan. Gheorghe OLTEANU

Pompierii solidari

Inimă pentru Inimi În campania naţională de donare de sânge „Inimă pentru Inimi” s-au implicat şi pompierii hunedoreni. Astfel, ieri, 20 de pompieri ai Detaşamentului din Orăştie au participat, voluntar, la o acţiune de donare de sânge. Recoltarea sângelui atât de necesar în spitale a avut loc la secţia specializată pentru asemenea operaţiuni din cadrul Spitalului Municipal Hunedoara. Campania de donare de sânge se desfăşoară la nivel naţional, fiind o iniţiativă a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în contextul Zilei Mondiale a Inimii, eveniment pentru care peste o sută de ţări au manifestat interes. Acţiunea, constând în donarea de sânge semenilor noştri aflaţi în nevoie, a fost încă un prilej pentru pompierii hunedoreni de a-şi demonstra solidaritatea faţă de comunitate.

Ziarul Vãii Jiului

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549020 0254.549121 (fax) 0728.649495

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 1

www.zvj.ro


CMYK

Supliment gratuit al Ziarului Văii Jiului  Anul III  Nr. 18  30 septembrie 2011  4 pagini

Convorbiri la ziar

Istorie orală (III). Ileana GRÜNWALD (Uziel), deportată 5 ani în lagărul 1027 Ceglovka (URSS):

Apare sub direcţia prof. Mihai BARBU

„Am intrat în mină, la Tabactor, chiar în ziua Crăciunului anului 1945. Abatajul era înalt cam de 40 de cm. Minerii lucrau pe burtă. Aşa, pe burtă, aruncau cărbunele. Când am coborât prima dată, aveam lămpi de petrol, am plâns…” (II) Ileana GRÜNWALD: Sora mea se îmbolnăvise şi era internată. Ea numai în 22 ianuarie 1945 a plecat.

16 ianuarie 1945. Îmbarcarea în bou-vagoane. Lacrimi pe peronul gării Petroşani

D-na Uziel (91 de ani), fostă Grünwald, şi d-na Flori (84 ani). Ultimele două deportate în URSS din Lupeni.

15 ianuarie 1945. Ridicată de acasă Marian BOBOC: Încetul cu încetul, am ajuns la ziua când aţi fost ridicată, pentru a fi deportată. Se întâmpla în 15 ianuarie 1945. Unde vă aflaţi atunci? Ileana GRÜNWALD: Păi, eram la fabrică. Dar de luat, m-au luat de acasă, când m-am întors de la Vâscoza. A venit un jandarm şi a spus să ne luăm cu noi provizii, alimente, mâncare şi haine groase pentru două săptămâni. Marian BOBOC: Şi unde v-a dus de acasă? Ileana GRÜNWALD: Ne-a dus cu maşina până la Petroşani. Acolo ne-au băgat la o şcoală. Marian BOBOC: Aţi plecat cu sora dumneavoastră?

ducea cu pază, dar de venit veneam singuri. Dar într-o zi, nu am mai ajuns în lagăr decât 6. A fost scandal mare. Ne-a strigat după tabele. După câteva ore i-a prins şi pe fugari şi i-a băgat la carceră, unde era numai apă şi pâine, nu îţi dădeau mâncare. Dar după un an, m-am întâlnit cu Fritz şi cu soră sa, Ghizi. Mi-a spus că le merge bine. Eu m-am împrietenit cu un croitor, tot din Lupeni…

Marian BOBOC: Şi de la şcoala din Petroşani? Ileana GRÜNWALD: Ne-au dus cu camionul la gară, unde ne-au băgat într-un bou-vagon. Marian BOBOC: Care era atmosfera în gara Petroşani? Ileana GRÜNWALD: Era plină de oameni. Aaaah, ce mai plângeau! Era şi mama mea, că tata murise, săracul, în 1944, cu un an înainte. Eram păzite. Erau şi ruşi cu arme. Şi am plecat din Petroşani. Tot timpul, am călătorit numai noaptea. Ziua stăteam pe linie moartă în vreo gară sau în câmp.

La graniţa cu URSS: adio, paie!

Fritz, fratele lui Ghizi, deportat din întâmplare…

Marian BOBOC: Când aţi ajuns în Rusia? Ileana GRÜNWALD: La 12 februarie 1945 am ajuns la Gara Stalino. Oraşul Stalino se numeşte astăzi Doneţk, unde e antrenor Mircea Lucescu.

Marian BOBOC: Vă amintiţi vreo întâmplare mai deosebită din călătoria deportării? Ileana GRÜNWALD: Da. Eram în gară la Braşov. Şi cum erau priciurile puse în vagon, era una Ghizi care stătea pe priciul de deasupra. Astfel, ea vedea afară. Şi când se uită prin crăpătura vagonului, aerisirea, îl vede pe fratele ei, care venea de la front cu ruscacul şi cu arma şi strigă la el: „Fritzi! Fritzi!”. Soldatul rus, care ne păzea şi care era jos, pe peron, lângă vagon, se uita de unde strigă. Ghizi i-a spus fratelui: „Hai, Fritzi, că mă duc în Rusia, hai şi tu cu mine!”. Fritzi i-a spus: „Tu eşti nebună! Ce să caut eu acolo?! Eu acum am scăpat de front şi plec acasă. Ghizi insistă: Nu, vii cu mine!”. Urmărind discuţia, după vreo 5-10 minute, soldatul rus îl dezarmează pe Fritz, îi ia puşca şi îl bagă în vagon şi pe el. Săracul Fritz, ce mai plângea… În fine, sar puţin peste poveste, că mai am o amintire cu ei. Când am ajuns la lagăr şi lucram la săpat garduri, eram şefă peste 9 femei. De dus ne

Marian BOBOC: Să revenim la traseul deportării... Ileana GRÜNWALD: La Râmnicu Sărat ne-am mutat în vagoanele ruseşti. Noi eram deja plini de păduchi. Aşa am continuat drumul… La graniţa cu URSS, ne-au pus să aruncăm paiele de pe priciuri pe care dormeam.

Lopata din gara Stalino

Primăvara lui 1949. Fotografie din timpul deportării.


SPECIAL

II

vineri, 30 septembrie 2011

www.zvj.ro

Era o gară mare… Acolo ne-a întâmpinat inginerul de la trustul de mine. Stând de vorbă, m-a întrebat unde am lucrat în România. I-am spus că la birou. Inginerul mi-a spus cu satisfacţie: În loc de creion o să fie lopata… Şi aşa a fost…

Prin nămeţi spre lagărul 1027 Ceglovka Marian BOBOC: Şi din gara Stalino, unde v-au dus? Ileana GRÜNWALD: Ne-au dus pe jos vreo 7 km până la Ceglovka, unde era lagărul. Era o zăpadă mare… Abia mai trăgeam bagajele după noi. Pentru că zăpada era până la brâu, am mers tot pe calea ferată, până am ajuns la Ceglovka. Eram păzite de soldaţi ruşi înarmaţi. Marian BOBOC: Lagărul avea vreun nume? Ileana GRÜNWALD: Da. Lagărul 1027 Ceglovka.

9 deportate într-o… bucătărie Marian BOBOC: Unde v-au cazat? Ileana GRÜNWALD: În nişte case. Casele erau cum sunt cele din Colonia Central de aici, din Lupeni. Într-o parte a lagărului stăteau bărbaţii, în cealaltă femeile. 9 femei stăteam într-o bucătărie. Erau paturi suprapuse, priciuri. Mai târziu, ne-au adus paturi de fier. Marian BOBOC: Cum au fost primele zile de lagăr? Ileana GRÜNWALD: Ne-au dat lopeţi de lemn şi curăţam liniile ferate.

Păduchii şi ploşniţe. Despăducheri eşuate… Marian BOBOC: În lagăr erau păduchi? Ileana GRÜNWALD: Era plin. Erau păduchi şi de haine şi de păr. Păduchii erau băgaţi în priciuri, în lemnul acestora, ca şi ploşniţele. Marian BOBOC: Când aţi scăpat de păduchi şi ploşniţe? Ileana GRÜNWALD: De-abia când ne-au dat paturi de fier, în locul priciurilor. Mai intrau şi acolo, dar mai puţini, pentru că nu mai erau din lemn. Marian BOBOC: Nu vă despăducheau? Ileana GRÜNWALD: Ne duceau din 3 în 3 luni la despăduchere undeva departe. Mergeam pe jos. Acolo era o casă din piatră, care avea şi baie. Dar care era neîncălzită, indiferent că era vară sau iarnă. Fiind totul de piatră, vă daţi seama că era un frig groaznic acolo. Ne dădeau o găleată cu o soluţie. Dar părul era aşa de încâlcit, că nu-l mai puteam descâlci.

Pâinea cea de toate zilele Marian BOBOC: Vă dădeau de mâncare? Ileana GRÜNWALD: Păi, dimineaţa un ceai neîndulcit şi 300 grame de pâine. Asta până când am lucrat în mină, acolo ne dădeau un kilogram şi 200 de grame de pâine.

De Crăciun, în mina Tabactor, la 300 m sub pământ Marian BOBOC: Cum se numea aceasta? Ileana GRÜNWALD: Mina se numea Tabactor. Marian BOBOC: Lucrau mulţi oameni la mina Tabactor? Doar deportaţi germani? Ileana GRÜNWALD: Mulţi, lucrau mulţi oameni. Cei mai mulţi erau germani, în special saşi şi şvabi, însă erau şi ruşi. Artificieri erau ruşi, femeile care manipulau liuvotka erau rusoaice. Adică, la posturile mai bune erau ruşii şi la cele mai grele deportaţii nemţi, femei şi bărbaţi. Marian BOBOC: Când aţi intrat prima dată în mină? Ileana GRÜNWALD: Am intrat în mină chiar în ziua Crăciunului anului 1945. Abatajul era înalt cam de 40 de cm. Minerii lucrau pe burtă. Aşa, pe burtă, aruncau cărbunele. Când am coborât prima dată, aveam lămpi de petrol, am plâns. Marian BOBOC: Aţi coborât cu colivia? Ileana GRÜNWALD: Nu, pe jos, era galerie de coastă. Până la locul de muncă, am coborât 300 m. Acolo nu este munte, ci şes.

Tanti Uziel şi amintirile sale fotografice

Noul „orar” Marian BOBOC: Care era programul de lucru la mină? Ileana GRÜNWALD: Se lucrau 8 ore, pe 3 schimburi: de la orele 7 la 15, de la 15 la 23 şi de la 23 la 7 dimineaţa. Dar lucram o lună pe acelaşi schimb. Când eram schimbul III, am lucram 3 luni numai de noapte, pentru că schimbau abatajul. Marian BOBOC: Cum arăta o zi de muncă? Ileana GRÜNWALD: Păi, ne trezeam la 4 dimineaţa. Ne spălam. La 5 mergeam la masă. Apoi, plecam la mină. Mina Tabactor era la vreo 7 km de lagărul Ceglovka. La ora 7 trebuia să fim acolo. Schimbul ne aştepta afară. Ele erau ieşite, iar noi intram în locul lor.

Afurisitele rusoaice. Nişte polonezi mai comozi… Marian BOBOC: Ce era şefa? Cum se comporta? Ileana GRÜNWALD: Rusoaică. Era mai rea decât bărbaţii ruşi. Rusoaicele de la mină erau ţâfnoase, dure. Ne punea să muncim mult, nu ţinea cont dacă eram bolnave. Marian BOBOC: Ce lucraţi în mină? Ileana GRÜNWALD: La vagonete. Împingeam vreo 7-8 vagonete goale. Pe urmă, le umpleam. Le dădeam drumul şi tot aşa. Le împingeam singură cu umerii sau cu mâinile. Marian BOBOC: Singură lucraţi? Ileana GRÜNWALD: Da. Odată mi-au dat să mă ajute câţiva polonezi. Aduseseră 300 de polonezi în lagărul Ceglovka. Nu ştiu ce erau, dar erau îmbrăcaţi în nişte haine lungi, cred că erau ofiţeri. Dar erau foarte puturoşi. Puneau numai mâna, nu împingeau. Nu erau buni de muncă. Am zis că mai bine lucrez singură decât cu ei.

Accidentată la mână. Adio, vioară! Marian BOBOC: Aţi fost martora vreunui accident minier? Ileana GRÜNWALD: Da, au fost destule accidente. Nu am fost doar martoră, ci şi victimă. Când încărcam vagonetele, mi-a căzut un bolovan pe degetul acesta. De atunci, nu mai pot să-l mişc. Uite cum mi-a rămas! Din păcate, nu am mai putut nici să cânt la vioară.

Zile de muncă, de „odihnă” Marian BOBOC: Şi după 8 ore de muncă, ieşeaţi din mină… Ileana GRÜNWALD: Da. Eram transpirate şi obosite. Aşa ne întorceam la lagăr vreo 8 km. Prin ploaie, vânt, zăpadă, ger. Iarna îngheţa transpiraţia pe noi. La lagăr aveam baie bună. Puteam face oricând baie. După baie, ne îmbrăcam cu hainele curate, mâncam. Ziua următoare, o luam iar de la început. Marian BOBOC: Lucraţi în continuu, nu aveaţi zile libere? Ileana GRÜNWALD: Ba da. După 7 zile de muncă, aveam o zi liberă. Dar şi în această zi liberă, uneori ne duceau să muncim la colhoz. Puneam varză, făceam nişte şanţuri pentru irigarea staturilor de varză.


www.zvj.ro

vineri, 30 septembrie 2011

Şi sora Elly a fost deportată în URSS...

III

SPECIAL

Ileana GRÜNWALD: În alt lagăr, nu la noi, au murit foarte mulţi de dizenterie. Şi fete de 16-17 ani. Le îngropau aproape de noi. Noaptea le duceau. Le îngropau goale direct în pământ, fără sicriu, fără ladă, fără preot, şi turnau var peste ele. Marian BOBOC: Cam barbar „ceremonial”, aşa direct în pământ… Ileana GRÜNWALD: Mai făceau şi excepţii. Odată, o învăţătoare din Odorhei a suferit în mină un accident mortal. Ei i-au făcut o ladă din scânduri. Tatăl colegului meu de clasă Mishek a murit în lagăr. Au murit mulţi de dizenterie şi malarie.

Bazarul din poarta lagărului Marian BOBOC: Cum era ruşii, mă refer la oamenii obişnuiţi, nu la militari? Ileana GRÜNWALD: Foarte de treabă. Şi natalnikul nostru, şeful, era un om de treabă, ţinea foarte mult la noi. Noi le dădeam la ruşi cărbune, ei ne dădeau de mâncare. Ei nu înţelegeau ce căutăm noi, românii, mă rog, germanii români, în Rusia. E drept că nici noi nu pricepeam… Oamenii obişnuiţi nu ne urau. În fiecare zi, în faţa lagărului era bazar. Femeile erau îmbrăcate cu haine albe, cu mânuşi până la cot, cu bonetă, veneau cu produse alimentare. Orice produs se vindea cu stakana, care era un pahar. Indiferent ce era, lapte, fasole, mămăligă, fructe. La bazarul acesta, din faţa lagărului, noi cumpăram cu bani, nu cu cărbune. Cu ruşii nu aveam probleme…

Atlasul mamei natalnikului

Zile libere la Stalino Marian BOBOC: Dar ce făceaţi când aveaţi o zi într-adevăr liberă? Ileana GRÜNWALD: Atunci mai mergeam la Stalino, la oraş. Primeam bilet de voie şi mergeam mai multe femei singure, neînsoţite şi trebuia să ne întoarcem după-masa. Uneori, mergeam prin colhoz şi ajungeam la staţia de tramvai, alteori mergeam pe jos. Ajunse la Stalino, Doneţk cum îi spune azi, mergeam la film, la teatru, la circ, la magazine. De întors, ne întorceam cu tramvaiul. Marian BOBOC: Pentru această deplasare aveaţi nevoie de bani… Pentru munca depusă primeaţi salariu? Ileana GRÜNWALD: Păi, 2 ani de zile n-am primit salariu. Ne-au spus că lucrăm pentru mâncare şi dormit. Dar eu aveam în lagăr un unchi, deportat şi el, care era meseriaş şi lucra la atelierul mecanic. Acolo mai făcea câte un briceag, câte un topor. Aşa făcea bani, şi îmi mai dădea şi mie de cheltuială când mergeam la Stalino.

1.200 ruble - primul salariu, după 2 ani. La panoul de onoare Marian BOBOC: Când aţi primit primul salariul? Ileana GRÜNWALD: După 2 ani am primit primul salariu: 1.200 de ruble. Cu 10 ruble cumpăram o pâine. După ce am primit salariu, nu am mai mâncat la cantină. Am cumpărat vase şi ne pregăteam singure mâncarea. Ne-au făcut o sobă mare, pe care găteam bine. Eram deja fruntaşă în producţie. V-am arătat fotografia, din 11 februarie 1949, care era pusă pe panoul fruntaşilor. Am trimis-o şi acasă la Lupeni. Marian BOBOC: Ce trebuia să faceţi ca să deveniţi fruntaşă în producţie? Ileana GRÜNWALD: Păi, trebuia să facem planul şi să-l şi depăşim. Aveam plan la cât cărbune scoatem…

O chestiune oribilă - înhumarea deportaţilor Marian BOBOC: În cei 5 ani, au murit deportaţi germani. Unde îi îngropau?

Marian BOBOC: În cei 5 ani, cât aţi fost deportată în Rusia, vă mai gândeaţi că vă veţi reîntoarce în România? Ileana GRÜNWALD: Nu. Vă daţi seama, după vreo 3 ani abia am aflat la ce distanţă eram faţă de Lupeni. Natalnikul m-a trimis într-o zi la mama lui, ca să-i aduc nişte şosete de lână. Atunci, mama natalnikului mi-a arătat într-un atlas, pe hartă, unde suntem. Atunci am realizat la ce distanţă uriaşă eram. Şi ea ne-a spus că românii şi ruşii au făcut armistiţiu. Dar am mai stat 2 ani şi după aia.

Pregătiri de repatriere. Confiscarea geamantanului albastru… Marian BOBOC: Suntem în octombrie 1949. Prin lagărul Ceglovka nu bătea „un vânt de libertate”? Ileana GRÜNWALD: La începutul lunii, nu. Dar cu o săptămână înainte de 25 octombrie, nu a mai sunat sirena, care ne trezea în fiecare zi, să mergem la muncă. Şi ne-am întrebat: oare de ce? Pe urmă, ne-au chemat la raport pe toţi şi ne-au anunţat că plecăm acasă. Vai, ce bucurie a fost! A trebuit să facem curăţenie, să zugrăvim, să golim paiele din saltele. Aveam un geamantan frumos, albastru, pe care, la plecare, mi l-a confiscat ştabul. Mi l-a golit şi mi-a dat o ladă, în care să-mi pun lucrurile. Tot aşa mi-a luat şi o pătură de lână, cu care mă înveleam, şi a făcut-o faţă de masă. Când am plecat am lăsat atâtea vase… Cum am ieşit cu camionul din lagăr, au venit ruşii, adică oamenii, şi le-au luat. Şi haine am lăsat. Din toată agoniseala mea din URSS, nu am luat decât o farfurie, tacâmuri, o cană, ca să am pe drum. Atât. Cu maşina ne-a dus tot la Stalino. Înapoi, nu ne-au mai îmbarcat în bouvagon, ci în vagoane obişnuite de călători.

Din Stalino la Sighet şi de aici la Baia Mare. Mere roşii Marian BOBOC: Din Stalino până unde aţi venit? Ileana GRÜNWALD: Până în Sighetul Marmaţiei. De la Sighet ne-au transportat cu maşini şi cu camioane până la Baia Mare. Şi de la Baia Mare până la Petroşani, tot cu trenul. Marian BOBOC: Când aţi ajuns în Baia Mare? Ileana GRÜNWALD: Pe la 9,30. Ţin minte că, atunci când am intrat în Baia Mare, toate clopotele băteau. Şi erau oameni cu coşuri cu mere roşii, pe care ni le-au dat nouă. Acolo ne-au coborât din maşină tot soldaţi români. Dar tot în lagăr ne-au băgat. Acolo ne-au aşteptat cu cozonac şi lapte cald.


SPECIAL

IV

Pe la 10 şi ceva m-am dus să iau apă, ca să mă spăl. Cineva mă cheamă la poartă, la gard. M-am gândit că oare cine mă cheamă? Cine să ştie că eu sunt aici? Când mă duc acolo, văd un bărbat. Se prezintă. Era o cunoştinţă din Lupeni, bărbatul unei asistente de a dentistului de la Vâscoza. La ei am făcut baie, am mâncat şi am dormit. De la ora 12 până la ora 16, când a trebuit să mă întorc în lagăr.

De la Baia Mare la Vulcan Marian BOBOC: Şi aţi plecat de la Baia Mare la Lupeni. Ileana GRÜNWALD: Nu, la Vulcan, că mama se mutase de la Lupeni. Pe drum, în diverse gări deportaţii tot coborau din vagoanele clasa a II-a. Mama a trebuit să se mute la Vulcan, deoarece tata murise în 1944. Tata, cum am mai spus, lucra la mină, iar noi locuiam într-o casă care era proprietatea minei Lupeni. Din cauza asta, ăia de la mină au dat-o afară din casă şi au mutat-o la Vulcan. Asta se întâmpla 1946. La Vulcan stătea într-o casă în Cocoşvar. Era o casă de colonie, cu o bucătărie şi o cameră.

O surpriză (pentru cititori): Ileana Grünwald avea o fetiţă Marian BOBOC: Mama se mutase cu sora dumneavoastră… Ileana GRÜNWALD: Nu, cu fiică-mea se mutase. Marian BOBOC: Cum, dumneavoastră aveaţi un copil când v-au deportat? Ileana GRÜNWALD: Da, pe Edith. Când m-au dus în lagăr, ea avea un an şi jumătate. Marian BOBOC: În mod normal, dacă se respecta ordinul de deportare, nu ar fi trebuit să vă deporteze, fiindcă aveaţi un copil aşa de mic… Ileana GRÜNWALD: Au spus că asta nu-i interesează, că fetiţa rămâne cu mama mea… Marian BOBOC: Astfel, în URSS, dincolo de drama deportării, eraţi cu gândul şi la fetiţa dumneavoastră. O supărare dublă, ca să spun aşa… Ileana GRÜNWALD: Da, aşa a fost… Marian BOBOC: Şi mama avea destule motive de supărare: moartea soţului ei, deportarea în URSS a ambelor fete, îngrijirea nepoatei Edith… Ileana GRÜNWALD: Doi ani nu am avut dreptul să corespondăm. Nu ştia nimic despre mine şi soră-mea. Dacă mai trăim sau nu… Pe urmă, îi trimiteam mereu veşti despre mine. În 1949 i-am trimis fotografia aia, eu - fruntaşă în producţie, de care v-am spus. Dar eu eram cu gândul tot la fetiţă.

Mama - baricadată în Cocoşvar. Lacrimi, multe lacrimi… Marian BOBOC: Să ne reîntoarcem la momentul ajungerii acasă. Ileana GRÜNWALD: Am coborât în Vulcan, dimineaţa, pe la ora 6. Aici mă aştepta unchiul Lungauer, fratele lui mama. El făcea din Vulcan naveta la Vâscoza, unde lucra ca funcţionar la aprovizionare. Vagonul meu nu avea lumină. Eu mă uitam pe geam, el mă striga… Eu nu ştiam cine mă strigă. L-am văzut şi mi-a spus să cobor,

vineri, 30 septembrie 2011

ca să mă conducă acasă în Cocoşvar, pentru că eu nici nu ştiam unde stă mama, dacă aceasta se mutase. Marian BOBOC: Şi aţi ajuns acasă, după 5 ani de deportare. Cum a decurs momentul revederii cu mama şi cu fiica Edith? Ileana GRÜNWALD: Mama, locuind doar cu Edith, de frică, bloca uşa seara cu masa de la bucătărie… Era femeie singură… Auzind cine e la uşă, ne-a spus: „Staţi că trebuie să trag masa…”. Am intrat. Când ne-am revăzut, am izbucnit amândouă în plâns.

Fata nu a mai recunoscut-o Marian BOBOC: Un moment emoţionant a fost cel al revederii fetiţei… Ileana GRÜNWALD: Nu m-a cunoscut. Avea 6 ani şi jumătate, iar când m-au luat în lagăr doar un an şi jumătate. Era mare. Vorbea, umbla. Apoi, încetul cu încetul, am reluat relaţia mamă-fiică. Dar a fost tare greu, chiar dacă eu mai trimiteam din lagăr fotografii şi mama îmi trimitea fotografii cu Edith.

Viaţa merge înainte Marian BOBOC: După reîntoarcerea din lagăr, viaţa dumneavoastră a început să reintre, încetîncet, în normal. Aveaţi un copil de crescut, trebuia să vă angajaţi… Ileana GRÜNWALD: Da, la 1 noiembrie 1949 m-am reangajat la Vâscoza. Pentru că nu aveam decât gimnaziul, în septembrie 1950, am făcut 3 luni, la Sălişte, şcoala de contabilitate. În timpul cursurilor acestei şcoli, eram cazaţi la familii din Sălişte, eram mulţi cursanţi. Apoi, am lucrat la acest serviciu al întreprinderii, ajungând şef de birou la contabilitate generală. La Vâscoza am lucrat până în 1973, când m-am pensionat. La fabrica asta am lucrat din 1938 până în 1945, când m-au deportat, şi din noiembrie 1949 până în 1973.

www.zvj.ro aprovizionare, de aceea era mai mereu plecat. După ce ne-am cunoscut, în martie 1950 ne-am căsătorit. A trecut fetiţa pe numele lui. Nu am avut copii cu el. În 1968 a fost operat la Spitalul Militar Central, la Bucureşti, iar în 1975 a murit.

Bunică şi străbunică. Nepotul cântă în Liban Marian BOBOC: Şi Edith, fata dumneavoastră? Ileana GRÜNWALD: Ea a terminat liceul la Petroşani; chiar recent s-au împlinit 50 de ani de când a terminat liceul. Apoi, a făcut la Cluj ISE-ul, tot contabilitate ca şi mine. La Cluj s-a căsătorit cu un băiat din Vulcan, Tătaru îl chema. El era student la Academia de Muzică din Cluj Napoca. La repartiţie a trebuit să aleagă între Deva şi Craiova şi a ales Craiova. Aşa a ajuns fiică mea Edith la Craiova. După ce s-au căsătorit, tot la Cluj s-a născut şi Alin, copilul lor şi nepotul meu. Tatăl lui Alin a fost dirijor de cor şi cânta la acordeon şi la chitară. Alin cântă la flaut şi la pian. De 9 ani, are contract în Liban. Ţine foarte mult la mine, că de mic copil, de pe la 6 luni, l-am crescut aici, la Lupeni. Şi el are doi copii, Nana, fetiţa, are 12 ani şi Andrei, băiatul, 14 ani. Prin urmare, sunt şi străbunică.

Final liniştit, fără pic de ură… Marian BOBOC: Şi o ultimă întrebare. După cât aţi suferit în timpul deportării în URSS, îi urâţi pe ruşi? Ileana GRÜNWALD: Nu, deloc. Pentru că populaţiei i-a fost milă de noi. Ruşii obişnuiţi nu au fost cu noi duşmănoşi.

Soţul, un evreu… german Marian BOBOC: Între timp, v-aţi căsătorit. Cum l-aţi cunoscut pe soţul dumneavoastră? Ileana GRÜNWALD: Fritz Uziel se numea. Uziel era evreu, născut în 1903 în Germania, la Berlin. În România a venit în 1934, ca să facă armata. Avea şi cetăţenie germană şi română. În 1934 s-a căsătorit. El lucra la UCB, Uzina Chimică Bucureşti. Pe urmă, i-a murit nevasta. În 1946 a venit în Lupeni de la UCB la Vâscoza. Cum şi unchiul meu lucra tot la Vâscoza, i-a arătat lui Fritz fotografiile mele. Atunci el a spus: „Asta o să fie nevasta mea!”. Dar eu nu-l cunoşteam… Unchiul ne-a făcut cunoştinţă, Fritz era funcţionar la

La venerabila vârstă de 91 de ani, tanti Uziel priveşte cu seninate aceste timpuri


Ziarul Vaii Jiului - nr. 795 - 30 septembrie 2011