ar ul
Va i i J i u l u i
Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 5,0897 lei
1$ = 4,3711 lei
1₤ = 5,8278 lei Cotidian regional
Emil Părău despre
Via
Valea Jiului se pregătește să devină o destinație turistică complet nouă, nu doar iarna, ci și pe parcursul întregului an. Există un proiect ambițios care va lega principalele creste montane prin trasee spectaculoase, deschizând zona turiștilor pasionați de natură, drumeții și ciclism montan.
Valea Jiului, cu peisajele sale impresionante și relieful sălbatic, a fost întotdeauna apreciată de turiști, chiar dacă localnicii s-au obișnuit cu aceste frumuseți Acum, acestea vor fi valorificate la maximum printr-un proiect numit „Via Valea Jiului”, care va crea o rețea de trasee montane, atât pentru drumeți, cât și pentru cicliști. Proiectul este un efort comun al 24 de
Valea Jiului şi alte atracţii turistice
asociații și firme din turism, care s-au unit pentru a transforma Valea Jiului într-o destinație atractivă tot timpul anului. Traseele vor porni din Defileul Jiului și vor traversa principalele lanțuri muntoase din zonă, incluzând Vulcan, Oslea, Retezat, Șureanu și
Parâng
„Avem niște proiecte frumoase, am făcut în cadrul OMD-ului și un cluster de turism, la care sunt deja 24 de asociații, firme de turism de aici, din Valea Jiului, și lista este deschisă, pot să vină și alții Împreună deja am făcut câteva proiecte, unul dintre cele mai frumoase proiecte, zic eu, care și arată
unitatea celor din Valea Jiului și celor care investesc în turism, este Via Valea Jiului, adică un traseu pe culmile munților din jurul Văii Jiului, atât pedestru, pentru cei care le place turismul, să umble pe munte, dar cât și pentru cei cu bicicletele Va fi, zic eu, un lucru deosebit, este o investiție mare, dar cu mulți voluntari sperăm să obținem niște costuri mult mai mici Considerăm, în afară de acest traseu care va pleca de la Gambrinus spre toți munții Vulcanului, ajungem la Oslea, trecem în partea aia, spre Retezat, Oslea, adică Soarbele, Stănuleț, Iorgovanul, Albele, acum spun pentru cei care cunosc un pic, deja suntem în Retezat, da? Valea Mării, venim Oboroca, coborâm în Dealul Babii, Bănița, de la Bănița trecem în partea cealaltă, pe Jigorul, Jigoreasa, pe la castrele romane, puțin știu și din Valea Jiului, că noi avem foarte multe castre romane aici și care nu sunt puse deloc în evidență, ajungem în Auşelu, intrăm în partea Şurianului, vorbim de Vârful Pătru, Poiana Muierii, Scovarda, Capra, și coborâm pe Cibanu, Parâng, și după aceea pe Sașa, din nou în partea cealaltă. Eu zic că va fi un lucru deosebit. Și, pe lângă acestea, mai sunt peste 80 de trasee, majoritatea existente, dar din păcate vă dau numai exemplu spre Petroșani, zona Şurianului de 40 de ani, nimeni n-a mai dat o vopsea pe acolo, trasee unice, frumoase, pe care vrem să le punem în valoare și bineînțeles avem în proiect să face și niște trasee tematice. Ne-am
gândit inclusiv și la turismul industrial, adică să punem în valoare și ce am avut noi aici, în Valea Jiului Adică nu putem să ștergem după sute de ani cu buretele mineritul de aici Din contră, trebuie să punem în evidență, să arătăm cum să lucră într-o mină clădirile de aici, că avem și clădiri frumoase, dar lângă care trecem cu indiferență și nu știm ce s-a întâmplat acolo, să facem și un fel de turism urban Ne-am gândit inclusiv la o școală de ghizi Avem mulți ghizi profesioniști aici în Valea Jiului, dar încă mai este nevoie. Sperăm noi, bineînțeles în câțiva ani, vara vom avea mai mulți turiști decât iarna aici în Valea Jiului”, a declarat Emil Părău Strategia generală urmează să fie inclusă în planul de management al regiunii și transmisă ministerului de resort, în vederea atragerii de fonduri dedicate dezvoltării turistice Prin această inițiativă, Valea Jiului își propune să devină o destinație unică, combinând tradiția cu natura și turismul sustenabil, într-un proiect care va pune în lumină frumusețea și potențialul întregii regiuni
„INSOLVENT CONSULT IPURL
lichidator judiciar al
SC ATOMIS
INTERNATIONAL PROD SRL
Petroşani
organizează licitaţie publică cu strigare în data de 15 01 2025, ora 11, la sediul din Deva, str M Eminescu, nr 11, ap 2, pentru vânzarea imobilului TEREN INTRAVILAN PARANG, în suprafață de 941 mp, înscris în CF 61216 Petroșani, zona telescaun Parâng, neîmprejmuit = 140.465 lei + tva
Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire și se depune cu minim 48 de ore înaintea licitației, însoțită de restul documentelor de participare.
Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel 0254 226006, precum și pe e-mail la insolventconsult@gmail com ”
* Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia:str Tineretului, nr 1,
2 prăvălia cu istorii
Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei de altădată”
Jalea din Ardeal
„În tot Ardealul sunt mari inundații Apele alimentate de topirea repede a zăpezii și de ploaia care cade neîncetat de două zile, s-au revărsat asupra câmpurilor și satelor. Someșul rece, peste măsură de mare, face adevărate ravagii.
Uzinele hidroelectrice ale Clujului sunt grav amenințate. La fața locului au sosit reprezentanții autorităților, care cu concursul pompierilor și al armatei, încearcă să ia măsuri de precauțiune Satul Feneș este inundat, numeroase case fiind luate de ape
La Cluj, Someșul a inundat cartierul General Grigorescu, a rupt podul nemțesc, a dărâmat atelierul de fierărie Izsak, amenințând să surpe sinagoga din strada Barițiu Apele au pătruns pe lângă digul de canalizare și curg pe sub clădirea sinagogii. Pereții dinspre dig au început să se crape. O parte din pardoseală s-a surpat și dacă vor continua să crească, sinagoga se va surpa din temelie Autoritățile au luat întinse măsuri, evacuând populația de pe malul Someșului. Peste podul de la abator a fost oprită circulația Trecerea se face numai pe podul de fier din calea Regele Ferdinand Apele au năvălit și în uzina de apă a orașului Casa stăvilarului stă de două zile în apă, amenințând să fie înecați și păzitorul Ștefan Corojan cu cei 7 membrii ai familiei sale Șeful tehnic al atelierelor uzinei, Iosef Meister, a avut curajul să treacă azi dimineață, cu barca printre sloiuri și grinzile aduse de ape și a salvat familia Corojan.
Au fost pescuite numeroase cadavre de oameni, vite, păsări Jandarmeria din Gilău a înștiințat parchetul că a pescuit patru cadavre omenești”.
(„Universul”, Anul XLIII, nr.298, București, 25 decembrie 1925)
Nenorocirea din județul Cluj
„În județul Cluj, unde constatările oficiale au fost făcute de către domnul N N Săveanu, ministrul sănătății publice, prăpădul a făcut pagube uriașe Apele Someșului au inundat 11 comune și anume: Someșeni, Sânicoara, Măguri, Apahida, Jucul de Mijloc, Bonțida, Răcătău, Mărișel, Someșul Rece, Gilău, Florești, precum și gospodăriile din lungul râului Vișag și al văii Drăganului La Măguri, Someșul rece a luat casa locuitorului Roba Nicoale, cu toate persoanele și cu tot avutul cari se aflau înăuntru. În întâmplarea aceasta și-au găsit moartea întreaga familie Răcătăul a dus moara lui Nicolae Purcel, cu toți cei ce se aflau înăuntru: proprietarul, soția acestuia și un flăcău – soldat venit acasă în permisie de sărbători Patru din cele opt cadavre au fost găsite la câte 10-15 km departe de locurile unde fuseseră clădirile În cătunul Răcătău năpasta a căzut pe capetele oamenilor în timpul nopții, așa că mai nimic n-a putut fi salvat.
Patru poduri de peste Someșul rece și un pod de peste Someșul cald au fost prăbușite Din pricină că pe drumul GilăuRăcătău s-au îngrămădit sloi de gheață, trunchiuri de lemn și pietre mari, satele de munte Măguri, Mărișel și Muntele Rece sunt complet izolate
La Someșeni, din pricina unui iaz de moară, unde se adunase sloi de gheață, Someșul și-a ieșit din albie și astfel o parte din sat – 70 de gospodării și 350 de gospodari – a rămas izolată. Bărbați, femei, copii se refugiaseră pe acoperișuri și strigau după ajutoare Gheața a fost sfărâmată cu tunurile și când apa a năvălit mare, luntrașii au mântuit viețile și parte din averile izolaților Transportarea cu luntrile a ținut toată noaptea de 22 spre 23 decembrie. Femeile și copiii au fost duși cu autocamioanele la Cluj
Vremea a ținut tot așa, cu ploi și cu vânt cald, până în ajun, când s-a întâmplat o minune și mai mare S-au ridicat nori negrii de vară, din cari țâșneau fulgere și tunete ca în luna lui cuptor. Și s-au arătat curcubeie pe ceriu. Nici cei mai bătrâni oameni n-au mai pomenit să tune și să fulgere în ajunul Crăciunului
Spun veștile, că pe alocuri, prin județul Hunedoara de pildă, a căzut și piatră cât alunele. Curat ca în vremea secerii. Începutul potopului a fost însă marți dimineața, în săptămâna ajunului
La Sânicoara, potopul s-a abătut după două ceasuri de la dezlănțuirea lui în alte comune, autoritățile și populația au putut fi vestite din vreme să ia măsuri preventive La Apahida, apele distrugând un pod, a împărțit comuna în două În Bonțida jalea a fost mai mare. Gospodării și semănături au fost distruse. Casele, din care n-au mai rămas decât acoperișurile, erau toate noi și aparțineau locuitorilor, cari abia în vara trecută dobândiseră loturi de împroprietărire La Bonțida, dezastrul a fost mai întins decât aiurea. Faptul se datorește unui canal tăiat de contele Banfi. Acest conte a refuzat orice ajutor populației sinistrate, ceea ce a pricinuit indignare” („Universul”, Anul XLIV, nr 1, București, 1 ianuarie 1926)
Marele potop din Ardeal
„Jalnice sărbători a avut de data asta țara Ardealului Mâna sorții ne-a lovit peste măsură. Chiar când se pregăteau creștinii mai în liniște de sfintele sărbători, s-au răscolit zările și ne-au trimis vânturi neobișnuit de calde, cari au topit zăpezile și au pornit șuvoaiele nemiloase. Și când copilașii noștri așteptau cu mai multă bucurie să vie colindătorii, a venit mânia apelor și a făcut din văile Ardealului o mare largă, lungă și cotropitoare
Sute de comune au fost revărsate de valurile tulburi și mii de familii s-au zbuciumat în groaza morții. Părea că a căzut peste Ardeal al doilea potop, tot atât de înspăimântător poate ca și cel dintâi Am văzut cu ochii noștri un astfel de ținut înecat în valuri Am auzit strigătele de deznădejde ale nenorociților, pe cari apele îi scoteau din căsuțele și din avutul lor. Și am rămas zdrobiți de atâta vaiet și durere Părea că stăm față la sfârșitul veacului [ ] Zăpezile cele mari căzute cu o săptămână înaintea sărbătorilor, n-au fost parcă a bună. Prea se lăsase de odată și prea începuse gerul cu nemiluita Credeam că vom avea o iarnă cumplită, care s-o țină una, până în cap de primăvară Când colo, duminică și luni, în săptămâna ajunului, vântul de la miazăzi a fărâmat puterile gerului și ne-a adus șiroaie de ploaie caldă de vară Zăpezile s-au topit fără veste și apele au umplut toate pâraiele dealurilor
Editorial: zvjro2008@yahoo ro
Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN
Loredana JUGLEA - 0723 446831
loredanajuglea@yahoo com
Gheorghe OLTEANU - 0724 930338
Mihaela PETROŞAN
Scriitorul acestor șire a făcut luni noaptea un drum la Cluj, cu trenul. La ducere n-a fost nici un necaz Podurile liniei ferate au fost toate bune și Arieșul curgea liniștit și blând pe sub podul de fier de la Ghiriș. Nici urmă de mânia apelor. Marți noaptea însă, când a fost la întoarcere, în gară la Cluj se vorbea de ceva necaz la Arieș. Ceferiștii nu știu însă să spună nimic hotărât Trecem Arieșul, nu-l trecem? – nu se știa
Când am ieșit însă dintre dealuri spre Câmpia Turzii, trenul se oprește. La podul de fier de peste Arieș o comisie de ingineri ținea sfat înaintea locomotivei și se frământau: poate trece trenul, nu poate? Inginerii au zis că se poate Și l-am trecut Pe locomotivă două facle aprinse luminau calea. Trenul mergea pe pipăite.
În mijlocul podului, ne-am putut da seama și noi, călătorii de mărimea primejdiei [ ] La lumina faclelor am putut vedea măcar în parte groaznicul potop. Toată Câmpia Turzii, tot o mare furioasă și zbuciumată Sloi peste sloi și vârteje Fabricile cele mari, de la dreapta liniei ferate, erau toate sub apă Se vedeau acoperișuri de case plutind pe apele nămoloase, printre ghețuri; alte căsuțe țărănești erau cuprinse până deasupra fereștrilor și gemeau strânse de furia valurilor Unde vor fi nenorociții lor stăpâni? În satul Ghiriș, jalea și mai mare Auzim că satul jumătate e cuprins de ape și unele case au fost rase cu totul de pe fața pământului. Sătenii toți stau gata de fugit la dealuri Plâng și se tânguie ca la ziua de apoi Ce sărbători vor avea acești bieți creștini?
Am aflat mai târziu că potopul a fost cumplit și la Turda. O parte de oraș, întreagă, a fost revărsată. Au fost și acolo întâmplări ne mai pomenite La Ghiriș, a treia zi s-a înecat la podul cel mic un soldat ungur, care a făcut nesocotința să treacă pe unde nu era îngăduit. Spun martorii de la fața locului, cari au văzut potopul ziua, că veneau pe Arieș case întregi, vite moarte, scule din case, și chiar și oameni Nu mai puțin îngrozitor a fost potopul de pe valea Someșului. Satele din sus de Cluj au suferit pagube înspăimântătoare, ca la Gilău, Suceag și Baciu. La Cluj, sloii de gheață au rupt un pod bătrân de-o sută de ani Mult au suferit și satele de la Cluj din jos, spre Gherla, până la Dej [ ] Pagubele pricinuite de ape în tot Ardealul se ridică, chiar și după socotelile făcute în pripă, la mai multe miliarde S-au pustiit semănăturile de toamnă pe ținuturi necuprinse S-au dărâmat case, s-au stricat comune, nutrețe, gospodării înfloritoare. Au rămas mii și mii de familii pieritoare de foame în cap de iarnă, fără adăpost și fără o haină de încălzit S-au înecat vite și oameni”
(„Unirea Poporului”, Anul VIII, nr.1, Blaj, 3 ianuarie 1926)
Redacţia
Colaboratori
COTIDIAN
Semnale de bine ale comunităţii
Am aflat că sunt mulți cărora, rulând pe DN 66 A în drum spre Cheile Buții sau mai departe și odată ajunși la Câmpu lui Neag, privirile le cad pe o clădire nouă aflată pe drumul pe care cei de aici îl numesc centrul satului. Și, ca tot omul, se întreabă cam ce o fi acolo?
Ca atare, m-am simțit dator să reiterez acest subiect care, la începutul actualului mandat al lui Dănuț Buhăescu, era doar o promisiune de campanie electorală.
săteşti ajunse la primărie
Nu una dată pe gură și, între timp, uitată și abandonată, ci una scrisă cu subiect și predicat
în broșura pe care primarul o numește biblia lui Broșură în care se sunt trecute toate obiectivele pe care el a promis, cu mâna pe inimă, că le va duce la îndeplinire până în 2028.
Este vorba, așa după cum mulți și-au dat deja seama, de Centrul Comunitar Integrat, obiectiv solicitat de multă vreme de către sătenii din Câmpu lui Neag și din satele
învecinate și pe care Dănuț Buhăescu l-a
pus în picioare după scrierea unui proiect a cărui
materializare s-a făcut cu bani europeni pe una dintre axele PNRR.
Deocamdată, centrul care va le va pune la dispoziția sătenilor servicii de asistență medicală primară, dar și socială, este închis, deschiderea sa oficială urmând să aibă loc undeva aproape de jumătatea anului viitor Fondurile europene nerambursabile obținute însumează mai bine de opt sute de mii de lei, iar valoarea actualizată a ajuns la aproape un milion Primăria Uricani este acum preocupată de dotarea centrului cu tot materialul care-i este necesar desfășurării activității și, firește, cu obținerea avizelor
Dănuț Buhăescu speră că va fi acceptată soluția propusă de el, aceea ca drepturile salariale ale asistentei medicale care va lucra aici să fie plătite de Direcția de Sănătate Publică a județului Hunedoara, urmând ca tot ce ține de utilități să fie achitat de Primăria Uricani Ceea ce-l bucură pe primar este că la el au ajuns deja semnale cum că întreaga comunitate din Câmpu lui Neag, satele vecine și cătunele aferente de abia așteaptă ca acest centru să devină funcțional.
Încercaţi pe la celălalt capăt!
Fapt recunoscut de însăși administrația publică locală. Deși s-a început și se continuă procesul de
reparare și modernizare a străzilor, municipiul Vulcan mai are până să spună că gata, am făcut-o și pe asta.
Numai în ultimii ani, bunăoară, au fost asfaltate străzi care, în trecut, erau pline de bălți și de noroi Dintre astea leaș aminti pe cele din Cocoșvar, drumul Crividiei, din Colonie, străzile și aleile din Paroșeni-Sohodol sau Griviței și Morii La aceasta din urmă, banii din Programul „Anghel Salygni” au fost disponibili numai pentru partea în care drumul este de pământ. La porțiunea betonată s-a lucrat cu bani de la bugetul
local Așa se explică faptul că s-a ajuns cu asfaltul numai până la primul pod. Dar, conform zicerilor auzite de la primărie, în funcție de banii disponibili ar urma ca, în 2026, asfaltul să apară și pe porțiunea betonată acum încă plină de gropi
Sunt încă destule străzi care plâng după asfalt, aud vorbinduse de ele la mai toate ședințele de consiliu local, dar acum m-aș referi la una care, au observant asta și locuitorii săi, este constant dată la o parte, neexistând niciun semn sau vorbă c-ar putea fi luată în calcul Este strada Brazilor din zona sudică a municipiului, care, am mai zis-o, cu zeci de ani în urmă, ca mai toate străzile din Vulcan dădea în drumul principal, care, acum, se numește Nicolae Titulescu, așa era de lungă
V-aș ruga s-o luați ca pe un sfat! Nu cumva să faceți greșeala să intrați, cu un autovehicul, pe Brazilor făcând la dreapta de pe strada Traian! Panta pe care betonul a devenit praf și pulbere e plină de gropi una lângă alta Dacă țineți la mașina dumneavoastră încercați pe la capătul celălalt Cel care se face de pe strada Vasile Alecsandri Urcați pe Pinului și, înainte de Izvor, faceți la stânga Și aici sunt gropi, nu zic, dar în niciun caz nu-i ca pe intrarea de pe Traian. Nu mă mai întind, poate că, la viitoarele proiecte europene sau pe bani locali, administrația publică se va gândi și la locuitorii de pe Brazilor Ale căror impozite și taxe locale, trebuie spus, sunt unele boierești de zona A Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
Spitalul Județean de Urgență Deva
Incendiu de „plan roşu” la Psihiatrie
Alertă luni, după lăsarea întunericului, la Secția de Psihiatrie a din Deva, aflată în apropierea Serviciului de Medicină Legală, în cartierul Dacia. Un incendiu izbucnit în camera tehnică a clădirii a declanșat Planul Roșu de Intervenție. Pompierii, medicii și echipajele de urgență au intervenit în număr mare, iar zeci de pacienți și cadre medicale au fost evacuate. Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale
În incendiu izbucnit luni după-amiază la Secția de Psihiatrie a Spitalului
Județean de Urgență Deva a mobilizat forțe impresionante de intervenție
Alarma a fost dată prin 112, iar în urma informațiilor primite care indicau și autoevacuarea a aproximativ 30 de persoane a fost activat Planul Roșu de Intervenție, la ora 17:10
La fața locului au fost trimise echipaje de la Detașamentele Deva și Orăștie, precum și de la Secția de pompieri Ilia
În total, pentru gestionarea situației au fost mobilizate: 4 echipaje de stingere, 1 echipaj de salvare de la înălțime, 2 microbuze, 1 autospecială pentru transportul victimelor multiple (ATPVM), ambulanță SMURD tip C1 –terapie intensivă, 5 ambulanțe SMURD tip B2, 4 ambulanțe ale Serviciului Județean de Ambulanță Hunedoara În urma producerii incendiului, 26 de pacienți - 19 femei și 7 bărbați - și 4 cadre medicale s-au autoevacuat din
Deva
clădire Toate persoanele au fost evaluate de echipajele medicale, însă nimeni nu a necesitat îngrijiri de specialitate Incendiul s-a manifestat în camera
tehnică, la un tablou electric Pompierii au reușit să localizeze și să lichideze focul rapid, cauza probabilă fiind suprasolicitarea instalației electrice După stingerea incendiului și ventilarea completă a spațiilor, pacienții și personalul medical au fost sprijiniți de pompieri să reintre în clădire, în deplină siguranță Planul Roșu de Intervenție a fost dezactivat la ora 17:52 Pompierii au rămas în zonă pentru monitorizare și supraveghere, până la înlăturarea oricărui risc. Cauza probabilă, suprasolicitarea instalației electrice
Dascălul Mihai Petre şi o invitaţie la recitire
La începutul lunii decembrie, Sala de Lectură a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara –Deva a fost martora unui eveniment cultural de
Mihai Petre este un nume ce nu mai are nevoie de prezentare, este binecunoscut și apreciat în primul rând de către foștii săi elevi din Hunedoara, cărora le-a predat limba și literatura română, la fel de respectat este și de dascălii hunedoreni, precum și, deloc în ultimul rând, de către cei care i-au citit cărțile: „Cretă color”, „Tăieri în alb”, „Interviuri hunedorene”, „Corvin Caffé – pseudoroman cu un oltean de Hunedoara”, „Birtul parcului”, „Caragiale Lecturi, relații, perspective”, „Liviu Rebreau. Ion – un roman în cinci lecturi” sau „Gib I. Mihăescu în cinci lunete”
De data aceasta, profesorul Mihai Petre propune o recitire a operei ultimilor trei scriitori enumerați mai sus – I L Caragiale, Liviu Rebreanu, Gib I Mihăescu – cărora li se adaugă cronica lui Grigore Ureche Selecția a avut în vedere scriitori ce au creat în zorii literaturii române, în epoca clasică și în cea modernă. Cei care sunt familiarizați cu activitatea editorială a domnului profesor, care i-au citit cărțile dedicate toponimiei hunedorene, cărțile de amintiri din anii de profesorat, interviurile hunedorene, care i-au savurat
înaltă ținută: o întâlnire cu profesorul și scriitorul Mihai Petre care, cu acest prilej, și-a lansat cel mai recent volum, intitulat „Recitiri și rescrieri”, apărut în acest an la Editura NEUMA din Dej.
romanele, cartea dedicată Hunedoarei de altădată sau cărțile ce au în prim-plan mari nume ale literaturii române, toți cei care apreciază tot ceea ce a scris profesorul Mihai Petre au avut bucuria de a descoperi o nouă carte și o nouă abordare a lecturii unor creații semnate de mari prozatori români
Autorul a avut în vedere și a supus analizei și recitirii scriitori care au creat în zorii literaturii române, în epoca clasică și în cea modernă În opinia sa, „recitirea unei cărți se va face cu alți ochi, marcând modificarea perspectivei asupra obiectului”
Cartea este rodul unei cercetări extrem de riguroase pe care reputatul filolog Mihai Petre o face din multiple unghiuri ce luminează laturi esențiale din moștenirea literară a personalităților literare a căror operă ni se prezintă spre recitire.
Citirea cărții oferă celor interesați, filologi sau nu, satisfacții deosebite, fiind o invitație la lectura unor texte fundamentale din literatura română, iar cartea se dovedește a fi unică prin originalitate, erudiție și rigoare științifică
Întâlnirea cu profesorul Mihai Petre a fost extrem de plăcută, plină de căldură și comunicare firească autor-cititor în timpul alocat autografelor oferite tuturor celor prezenți la acest important eveniment editorial
Pentru elevii Colegiului Hermes
Weekend educativ la Bucureşti
În acest weekend prelungit, 29 noiembrie – 1 decembrie 2025, elevii Colegiului Economic Hermes au fost protagoniștii unei experiențe educaționale deosebite, în cadrul Proiectului Național de Prevenire a Violenței și Infracțiunilor în Mediul Școlar – „Împreună prindem curaj”. Tinerii au explorat unele dintre cele mai importante obiective culturale și istorice ale Capitalei, au învățat lecții prețioase despre democrație, libertate și identitate națională, iar Ziua de 1 Decembrie au sărbătorit-o chiar în inima Bucureștiului, la Parada Militară.
Într-o atmosferă de curiozitate și entuziasm, elevii Colegiului Economic „Hermes” au început traseul educativ cu o vizită la Palatul Parlamentului, una dintre cele mai impunătoare clădiri din lume
Aici au descoperit povești mai puțin cunoscute despre istoria și arhitectura monumentului, dar și modul în care funcționează principalele instituții democratice ale României. O lecție vie despre responsabilitate civică și implicare socială
Drumul lor a continuat la Fortul 13
Jilava, un loc încărcat de emoție și memorie colectivă Cu sprijinul
Asociației pentru Istorie
Recentă și Dezvoltare
Urbană, elevii au pășit
într-un spațiu care păstrează intacte ecouri ale unor vremuri dificile. Au înțeles mai profund cât de important este trecutul pentru construirea unor valori solide și pentru prevenirea repetării unor greșeli istorice
De Ziua Națională a României, pe 1
Decembrie, tinerii au trăit o experiență memorabilă participând la Parada Militară din București Emoția, energia
În Parcul Natural Grădiștea MunceluluiCioclovina, bursucii și-au făcut apariția în fața camerelor de monitorizare și au oferit un adevărat spectacol. Plini de energie și
Bursucii, mamifere omnivore, își petrec toamna adunând provizii – fructe, semințe, larve sau ouă – pe care le depozitează în vizuinile lor adânci și complexe Aceste galerii pot ajunge până la 8 metri lungime și 2 metri adâncime, având încăperi speciale pentru depozitarea hranei
Camerele de monitorizare instalate în parc au surprins momente rare, în care bursucii se joacă și explorează împrejurimile, oferind o lecție vie despre viața
www zvj ro miercuri, 10 decembrie 2025
vizitarea Galeriei de Automobile „Țiriac Collection”, o incursiune în lumea mașinilor rare și a istoriei
mulțimii și momentul solemn al defilării i-au făcut să simtă mândria de a fi români. Programul a continuat cu activități recreative și culturale:
automobilismului, precum și opriri la Grădina Zoologică și la Târgurile de Crăciun din București și Craiova, unde atmosfera de sărbătoare și luminile de iarnă au completat perfect experiența.
curiozitate, acești mici locuitori ai pădurii au atras atenția atât prin comportamentul lor jucăuș, cât și prin felul în care își pregătesc vizuinile pentru iarnă.
sălbatică din această zonă.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, acoperă peste 38 000 de hectare, din care mai mult de 26 500 de hectare sunt păduri, oferind un habitat perfect pentru aceste animale și pentru numeroase alte specii
Situat în vestul țării, în județul Hunedoara, pe raza Munților Șureanu, parcul este unul dintre cele mai
importante spații protejate din România și atrage atenția prin diversitatea florei și faunei, dar și prin frumusețea peisajelor.
A murit Ioan Sdrobiş!
Cel supranumit „Părintele” a avut un rol important în anii 2000 la clubul Jiul Petroșani, unde a coordonat Centrul de Copii și juniori și s-a ocupat și de echipa de seniori. Este cel care i-a format pe Cristi Chivu, Vali Badea și Mihai Pintilii.
Cunoscut sub numele de „Părintele” era apreciat pentru promovarea tinerilor jucători în echipele pe care le antrena De-a lungul carierei sale, a pregătit numeroase echipe, precum Oţelul Galaţi, Selena Bacău, Universitatea Cluj, Ceahlăul Piatra Neamţ, CFR Timișoara, CSM Reșiţa, Dacia Unirea Brăila, Jiul Petroșani, Farul Constanța FC Onești, FC Vaslui, Dinamo Onești, CSM Focșani
Ioan Sdrobiș era cunoscut și pentru faptul că l-a lansat în fotbalul mare pe
Ioan Sdrobiș a fost marele rival al lui
Mircea Lucescu
Deși mulți îl rețin drept antrenorul care
l-a lansat pe Cristian Chivu, la Reșița, „Părintele” rămâne și în memoria
fotbalului românesc ca un critic aprig al lui Mircea Lucescu
Rivalitatea dintre Sdrobiș și Lucescu are rădăcini vechi. Unul dintre episoadele memorabile a avut loc pe vremea când
Sdrobiș era antrenor la CSM Reșița, înaintea unui meci cu Rapid, în 1997
CRISTIAN CHIVU, la CSM Resița, în sezonul 1997-1998, la doar 16 ani A fost un sezon frumos atât pentru SDOBIȘ, cât și pentru gruparea din VALEA DOMANULUI - loc 7 în DIVIZIA NAȚIONALĂ de atunci.
În fotbalul vestic a mai antrenat la CFR TIMIȘOARA (2006 ) și JIUL PETROȘANI ( 2007-2008 ), ambele în LIGA 2 La Jiul l-a promovat pe Mihai Pintilii, iar la CFR Timișoara a lucrat cu Dragoș Grigore, ajuns mai apoi la Dinamo „Dur, dar și blând în același timp. Cu certitudine, nimeni nu a iubit fotbalul așa cum l-a iubit el! Dumnezeu să-l ierte!”, a transmis pe rețelele de socializare Mihai Fudalache, patronul clubului Viitorul Onești și un apropiat al lui Sdrobiș Dumnezeu să-l odihnească !
Chinuit de boală
Ioan Sdrobiș s-a impus în fotbalul românesc ca un antrenor cu personalitate inconfundabilă Mare rival al lui Mircea Lucescu, „Părintele” rămâne în memoria fanilor prin stilul său direct și replici memorabile
Cunoscutul antrenor Ioan Sdrobiș a încetat din viață, luni, 8 decembrie, la vârsta de 79 de ani Ultimii ani ai săi au fost marcați de probleme grave de sănătate, fiind supus recent unei operații pe cord deschis și unei intervenții la creier pentru un cheag de sânge.
Într-un gest plin de orgoliu, el a rostit celebra replică: „Pe Lucescu îl bat și la Copos în sufragerie!”, spun cei de la „Golazzo”.
Însă, pe teren, lucrurile au stat diferit: Reșița a fost învinsă categoric, 1 6, de echipa lui Lucescu
Mircea Lucescu a dezvăluit cum s-a răzbunat pe rivalul său, Ioan Sdrobiș, după acel meci
„După meci a venit la mine, nu mai știu cum îl cheamă, că i-am cumpărat jucătorii. Cea mai mare prostie a unui antrenor e să își acuze jucătorii că sunt necinstiți
Să dai vina pe jucători că ți-au pierdut un meci? M-am enervat, i-am tras șapca pe ochi și am plecat Tu continui să mori, eu continui să trăiesc, așa i-am zis...”, a povestit Mircea Lucescu, în 2023, la „Fanatik”.
„N-am fost un Trapattoni, eu am fost Ioan Sdrobiș”,spunea
într-un interviu acordat în 2007 pentru
revista Sport Magazin
A plecat de foarte tânăr în meseria de antrenor A început ca antrenor-jucător la Letea Bacău
„La un moment dat, Laurențiu Dumitrescu (n.r. fost redactor-șef la
victoria împotriva lui Juventus Torino și finala Cupei României
Despre cele mai mari realizări din cariera sa, Ioan Sdrobiș spunea:
„Am dus Brăila în finala Cupei României. Am fost în Cupa UEFA, cu Oțelul Galați, prima echipă românească care a învins Juventus Torino, într-un meci oficial”
Gazeta Sporturilor) m-a numit «Pistolarul» Da, eu am fost, în felul meu, de unul singur N-am fost un Trapattoni, eu am fost Ioan Sdrobiș, antrenorul care și-a făcut meseria cu bună-credință și, zic eu, cu rezultate notabile.
Dar mi-a fost foarte greu.
Peste mine au vrut să intervină unii, să dau meciuri N-am făcut lucrul ăsta Au intervenit alții, să bag în echipă pe unul, dar la mine în cabină n-am primit niciodată un conducător să-mi facă formația”
Pe lângă rezultate, Sdrobiș se mândrea și cu faptul că a fost descoperitor de talente:
„Am crescut o
Ioan Sdrobiș a fost un maestru al promovărilor „Am promovat patru echipe în Liga I, patru echipe în Liga a II-a. Am început cu Oţelul Galaţi.
Au urmat Universitatea Cluj, Ceahlăul Piatra Neamţ și Vasluiul”, a rememorat regretatul antrenor
Momentele de glorie din cariera lui Ioan Sdrobiș:
serie întreagă de jucători, pe unii eu iam descoperit Nici nu le mai știu numărul Sunt jucători care au ajuns la un nivel mare, cum sunt Chivu, Vali Badea, Șoavă, Claudiu Răducanu și mulți, mulți alții”
Ioan Sdrobiș a fost cel care le spunea în față personalităților ceea ce gandea. I-a zis lui Gheorghe Hagi ca a fost un mare jucător, dar ca antrenor mai are mult. A fost îndrăgit pentru umorul său și sinceritatea sa La Petroșani îi spunea mereu fostului patron, Alin Simota, ca la fotbal și la femei nu se pricepe deloc Nu menaja pe nimeni Era spectaculos și unic. Drum bun printre stele!
La Castel
Eveniment de cinci stele
Asociația Județeană de Fotbal Hunedoara, în colaborare cu Primăria Municipiului Hunedoara, organizează
„Conferința pentru dezvoltarea fotbalului hunedorean” și „Gala Fotbalului Hunedorean” – ediția a III-a.
Aceste evenimente se vor desfășura miercuri, 10 decembrie 2025, de la ora 16:00, la Castelul Corvinilor din Hunedoara La eveniment sunt invitate cluburile din județ, dar și președintele Federației Române de Fotba(FRF), Răzvan Burleanu Se anunță a fi un eveniment care nu trebuie ratat.
Fotbal. Liga 3
O victorie salvatoare
O altă reprezentantă a fotbalului hunedorean, Unirea DMO, a fost cotată cu șanse minime în deplasarea de la Sânnicolau Mic.
Dar fotbaliștii din Hațeg au dat lovitura, câștigând cu 2-1 în fața unei ocupante cu pretenții Cu toate că au avut multe absențe în lot, hațeganii au câștigat surprinzător Ultima rundă din acest an oferă îi va găsi pe hunedoreni într-o deplasare la Șugag Un succes ar aduce o iarnă mai liniștită pentru DMO.
angajează INGINER CONSTRUCȚII CIVILE
Responsabilități:
Managementul etapelor și prioritizarea lucrărilor; Elaborarea planului de lucrări și monitorizarea planului de execuție; Intocmirea și semnarea tuturor documentelor ce țin de lucrările de coordonare:situații de lucrări, raportări periodice, pontaje; Urmărește execuția lucrărilor pe șantier din punct de vedere al calității, cantității și respectarea termenului de execuție;
Monitorizează și participă la toate fazele proiectelor și asigură asistența tehnică pe toată perioada de execuție;
Supervizarea derulării corecte a contractelor în execuție, verificarea documentației tehnico-economice din cadrul proiectelor derulate
Capacitate dе lucru atât în echipă, cât și independent; Bune abilități de organizare și planificare, seriozitate și punctualitate
Oferim:
Condiții bune de lucru
Posibilitatea coordonării unor proiecte mari
Salariu atractiv, în funcție de experiență și implicare
Detalii la telefon:+40 730 460 264
Condiții bune de lucru
Oferim:
Posibilitatea implicării în proiecte mari
Salariu atractiv, în funcție de experiență și implicare
Detalii la telefon:+40 730 460 264
Fotbal. Liga 3
Serie de victorii pentru Minerul
După 16 etape echipa de fotbal Minerul Lupeni se află pe un meritos loc secund în Liga 3 – Seria 6.
Antrenorul Gabriel Toma are doar o înfrângere la cârma echipei.
„Suntem pe locul 2 Este un loc meritat, obținut cu muncă Eu mă declar mulțumit”, a spus antrenorul Gabriel Toma Acesta și-a trecut în cont a opta victorie în nouă jocuri pe banca tehnică a Lupeniului.
„De Crăciun fii mai bun!”
Se strâng donaţiile!
A fost a treia sâmbătă cu donații la sediul „San Montan” din Petrila, în demersurile pentru acțiunea „De Crăciun fii mai bun!”. Jucării, hăinuțe, încălțăminte și bani( 1 250 lei până acum)
„Mai strângem și sâmbăta viitoare, apoi vom hotărî pentru câți copii putem face pachete și când le vom duce Mulțumim celor care au donat câte ceva pentru copiii mai puțin norocoși! , au spus cei de la „San Montan”
Nik Ar t Ser v Cons S.R.L.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Dacă tot la Paroșeni nu prea mai arde cărbune,
La CEVJ ard problemele vechi
Se împlinește pohta ce au pohtit-o sindicatele, administrația CEVJ, așa zisa societatea civilă și politicienii: închiderea Minele Lonea și Lupeni
Avertizările repetate ale Sindicatului Muntele, prezentate în ultimele luni la toate nivelurile decizionale, revin acum cu și mai multă intensitate. Lucrările de închidere cu cinismul și complicitatea politică a partidelor aflate la guvernare a minelor Lupeni și Lonea nu pot fi finalizate la termen din motive tehnice, viitorul
termocentralei Paroșeni și al grupului pe gaz rămâne neclar, iar respectarea Contractului Colectiv de Muncă este tot mai des pusă sub semnul întrebării. În fața acestor riscuri majore, sindicaliștii solicită convocarea de urgență a comisiilor de dialog social, în speranța identificării unor soluții reale și imediate.
Situația Complexului Energetic Valea Jiului rămâne una delicată, iar Sindicatul Muntele anunță că a solicitat oficial introducerea pe ordinea de zi a comisiilor de dialog social, atât la nivelul Prefecturii Hunedoara, cât și la nivelul Ministerului Energiei, a trei probleme considerate extrem de urgente:
1 Lucrările de închidere cu cinism și complicitatea politică a partidelor aflate la guvernare de la minele Lupeni și Lonea nu pot fi finalizate la termen Sindicatul atrage atenția că întârzierile nu sunt cauzate de management sau de angajați, ci de motive tehnice majore, ce țin de amplasarea minelor sub zone locuite din orașele Lupeni și Petrila. În contextul unei tranziții energetice juste, liderii sindicali cer factorilor de decizie o abordare responsabilă, care să protejeze comunitățile din Valea Jiului și să prevină potențiale riscuri sociale și structurale
2 Viitorul termocentralei Paroșeni și construirea grupului pe gaz Subiect dezbătut intens în ultimii ani, proiectul Paroșeni este, potrivit sindicaliștilor, blocat în prea multe discuții și prea puține acțiuni Sindicatul Muntele solicită clarificări și un plan concret care să asigure funcționarea termocentralei și după anul 2032, considerat un punct critic pentru securitatea energetică a zonei.
3. Respectarea Contractului Colectiv de Muncă și a dialogului social la nivelul CEVJ. Conducerea sindicatului avertizează că ignorarea acestor obligații poate genera tensiuni sociale nedorite Lipsa comunicării și a respectării drepturilor angajaților creează riscuri suplimentare pentru stabilitatea Complexului și pentru comunitatea locală În acest sens, membrii Biroului Executiv al Sindicatului Muntele vor participa la două runde de discuții importante: pe 10 decembrie, la Comisia de dialog social la Ministerul Energiei și pe 12 decembrie, la Comisia de dialog social la Prefectura Județului Hunedoara. Sindicatul anunță că va solicita soluții concrete, nu doar promisiuni, avertizând că întâlnirile nu trebuie să se transforme în „exerciții de imagine”, ci în pași reali pentru angajații Complexului Energetic Valea Jiului Se spune că, de fapt, prelungirea termenului de închidere a minelor Lonea și Lupeni nu ar avea legătură cu siguranța zonelor din Valea Jiului, ci cu menținerea la încasare a unor structuri sindicale, administrative, politice chiar De fapt, prelungirea cu încă un an ar fi o gaură și mai mare în bugetul țării Minele Lonea și Lupeni trebuie închis la timp, așa ar fi normal, conform angajamentelor internaționale, dacă sindicatele, administrația CEVJ, așa zisa societatea civilă și politicienii au militat pentru închiderea lor. Doar pentru a pune câțiva laba pe arginții europeni pentru fardarea zonelor fostelor zone miniere.
