Nu există lege
împotriva
ADEVĂRULUI!
Ziar ul Va i i J i u l u i
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str Tineretului, nr 1, parter, camera 307, Petroşani
Se fură
şi-n cimitir
Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 5,0831 lei
1$ = 4,3835 lei
1₤ = 5,8393 lei
joi, 23 octombrie 2025 Anul XVIII • nr. 4067 • 8 pagini • Preţ: 2 lei
Vulcan Mai sunt câteva zile până la prima din luna noiembrie, în care, așa e tradiția în Ardeal, fie că ești ortodox, catolic sau de altă confesiune religioasă, mai fiecare dintre noi se duce la cimitirul în care-și dorm somnul de veci cei dragi.
La Vulcan, ca peste tot, de fapt, cei mai mulți dintre cei care se mai bucură că sunt în viață au avut grijă să le curețe mormintele, pentru ca 1 noiembrie, Ziua Morților, să nu-i prindă cu ele pline de buruieni E adevărat, cosașii de la Serviciul Public de Salubrizare Vulcan au avut grijă să le înlăture pe cele crescute cât omul, dar, mai departe, tot ce ține de săpat și greblat trebuie făcut de aparținători Sau, dacă aceștia nu au timp sau efectiv nu pot, sunt destui inși în cimitir care, în schimbul unei sume modeste, fac lună unde le arăți
Sunt cetățeni care nu au mai așteptat ziua de 1 noiembrie și s-au dus deja sau merg acum cu flori și lumânări la mormintele celor de care moartea i-a despărțit. E treaba fiecăruia de ce o face. Fie că, atunci, nu vor fi acasă, fie că vor să evite aglomerația de atunci Nu merg, desigur, cu mâna goală, ci cu flori, lumânări și, eventual, cu ceva de dat de
pomană Așa a procedat, am aflat chiar de la el, un prieten care, zilele astea, a ajuns la mormintele alor lui
A așezat
florile pe placa de beton a cavoului, a aprins candelele, s-a rugat pentru cei de care soarta l-a despărțit, după care a plecat acasă. Nu mai știu ce l-a făcut să revină la puțin timp, iar ceea ce a constatat l-a lăsat cu ochii-n soare, cum se spune De pe mormânt dispăruseră și florile, și candelele Vă dați seama ce sentiment l-a încercat pe om în acele momente. „Cum se poate așa ceva?”, s-a întrebat el, apoi, resemnat, și-a zis că va aduce altele.
Mi-a povestit
întâmplarea cu amărăciune, fiindcă nu credea că e posibil așa ceva. Este, l-am asigurat eu Acum câțiva ani, tot persoane rămase necunoscute – ca să folosesc limbajul de specialitate al purtătorilor de cuvânt de la poliție – au extras tufele de flori cu rădăcini cu tot de pe mormântul părinților. Cu ceva timp înainte, fusese scos din beton gărdulețul din fier forjat făcut la începutul anilor ’80 Credeți că s-a rezolvat ceva în urma sesizării făcute la organele în drept? Ei, aș! După un timp, dosarul rămas cu autori necunoscuți a fost dat deoparte.
Gheorghe OLTEANU
CARTE
„Loredana Juglea, văzută din prisma mea, este o metaforă a vieții. Ea navighează cu grație și putere printre provocările și dinamica unei lumi predominant masculine, cum este cea a sportului, dar și în lumea „cuvintelor cu rimă”, a poeziei sensibile, arătând ambițiile din viața de zi cu zi, dar și dificultățile vieții Activitatea sa jurnalistică s-a concentrat pe sportul din zona Văii Jiului
Poezia Loredanei Juglea sugerează teme legate de nostalgie, copilărie, natură și viața rurală, cu o posibilă notă de mister și simbolism: Nostalgia și copilăria: sintagma „satul meu”, folosită des în poeziile sale, sugerează o legătură personală, profundă, cu locul natal, amintind de copilărie, de locurile și oamenii dragi
Livadia – satul care trăieşte în poezie
Natura și elementele rurale: satul, ca element central, ar putea fi un simbol al stabilității, al înțelepciunii sau al moștenirii Majoritatea poeziilor explorează frumusețea peisajului rural, ciclul anotimpurilor și viața simplă a satului
Magia și spiritualitatea: poeta adaugă o notă de mister și simbolism, sugerând că natura și locurile copilăriei nu sunt doar simple decoruri, ci au o dimensiune magică, spirituală Astfel, poezia ei ar putea transforma realitatea satului întrun spațiu mitic
Copilăria: realitatea care ne înconjoară este transpusă în copilăria ei fericită, înconjurată de părinții ei, aceștia fiind stâlpul creației artistice Astfel, câteva dintre poeziile
Loredanei sunt adresate copiilor, găsind motivație în tot ceea ce urmează în viața de zi cu zi Desigur, acestea sunt doar câteva sublinieri pe care le pot face în ceea ce privește poeta Loredana Juglea Cu siguranță nu sunt suficiente!”
Am consemnat rândurile scrise de Daniel Bolog, jurnalist.
Un părinte spiritual...
Dorel Neamțu mi-a fost ca un părinte la cotidianul Matinal, acolo unde am început pașii în presa scrisă Aveam amândoi pasiunea nebună pentru sport, dar și pentru poezie Îi recitam împreună pe marii poeți, spre uimirea celor din redacție Drumurile noastre apoi s-au separat, dar poezia nemuritoare ne-a reunit Astăzi am onoarea ca cel care mi-a fost ca un părinte în presă să mă creioneze Mă înclin, maestre, și vă las, și îți las și ție, cititorule, descrierea făcută de Dorel Neamțu
Poezia LORE, văzută de Dorel Neamţu
„Cine poate ști, oare, de câte ori, în mers sau în vis, poeta LORE, copilă fiind, a trecut apa Sargeției (apa Streiului), ce curge în valuri dacice, din umbrele trecutului spre „nesfârșitul” infinit, și tot nu îi ajunge!
Satul nașterii sale, Livadia de Hunedoara, s-a așezat ca orice copilă lângă cântecul alb al Streiului, tulburat de istorie, ce poartă în pântec cea mai mare comoară a unui neam, păstrată acolo unde doar divinitatea știe Apa cea mai frumoasă este poezia! Când este limpede! Limpede este și inima poetei noastre, Loredana Juglea, de curgere lină, de un sunet alb, așezat pe toate crengile copilăriei sale și de o bucurie ascunsă ca și comoara marelui Decebal!
Doi ochi albaștri, un cer albastru și o albastră iubire! Primele versuri le-a scris doar verbal, dedicate mamei sale, ale căror cerneală nu se va șterge niciodată!
Poeta a debutat mai întâi la un cotidian local din Valea Jiului, Matinal, unde alerga după toate știrile, ca orice copil, după un puf de păpădie
Dar Streiul nemuritor a chemat-o într-o zi la oaste Și așa a învățat să cânte. Și apoi să scrie, nu orice, ci doar poezia sufletului său
Poezia universului satului, singurul ei univers palpabil Călătoriile cu avionul, cu trenul ori cu vaporul sunt doar niște sunete după care întorci capul Călătoria prin poezie este cântec de mugur, miros de floare-albastră, fruct gustat numai de eternitate
Livadia este cartea cu numărul 7 pentru mine. O carte cu o emoție aparte, în care satul meu este creionat în versuri. Mai mulți scriitori din Vale ori oameni de presă au descris poeziile mele prin penelul lor.
Durerea ei este durerea florilor ce sunt călcate mereu de oameni și de animale, de animale și de oameni
Nemărginimea satului este nemăsurabilă! Doar îndrăzneala și visurile o pot străbate. Ca un cerc ce se va da de-a dura, ca un cântec de mireasă!
„M-am născut în Livadia Într-un sat ca semiluna, Streiul îmi era ca tata, Lunca îmi era ca mama
Ghiocei și viorele
Purtam vara la ureche, Fânul îl uscam cu dorul, N-aveam pe lume pereche!”
Astfel, poeta vă dăruiește sufletul său ca pe o comoară ascunsă, ce trebuie căutată ca pe o rază invizibilă
Doar poezia ei este vizibilă
O flacără aprinsă ca o iubire ce luminează cerul și pământul și, apoi, și cuvântul!”
Loredana Juglea.
Livadia este şi titlul poeziei care dă titlul cărţii. De ce Livadia?
Pentru că Livadia este leagănul copilăriei mele, de când ma adus barza, în complicitate cu părinții mei. L-am privit
Copilăria
Într-o zi de dimineață
Mi-a bătut o rază-n geam,
Era raza de la soare
Ce cu ochiul îmi făcea
Am dat fuguța afară
Și, cu funde mari de vară, Alergam pe ulicioară
Cu copiii de odinioară
Cu rochița cu buline
Și zulufii împrăștiați, Fugeam pe sub codrișorul
Ce avea fânul la uscat.
Și apoi, în graba mare, Mă uitam mereu la ceas, L-așteptam pe tata-n gară
Să vină seara acas’
Măturam frumos ocolul, Îl udam, îl dichiseam, Să o impresionez pe mama, Mai spălam și câte-un geam
Și s-a dus copilăria
Sus, pe creanga de castan, Azi o caut în amintirea
Ce ascunsă-i într-un ram.
Aș mai sta la o șuetă, Cât de dor îmi e de ea,
Dar ce-a fost e o poveste, Alta este viața mea!
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str Tineretului, nr 1, parter, camera 307, jud Hunedoara; 0254 549020
Livadia
M-am născut în Livadia, Într-un sat ca semiluna, Streiul mi-e bătrânul tata, Lunca mi-e frumoasa muma Ghiocei și viorele
Purtam vara la ureche, Fânul îl uscam cu furca
La fântâna de poveste
Mă scăldam cu copilimea
Ca-n cărțile lui Creangă, Și din tufe, cu jordița, Apărea și draga mama.
M-am născut lângă câmpie, Să-i simt mirosul verde, Și-n serile cu lună
Să-l recit pe Eminescu
M-am născut în zi de vară, Lângă dealuri, lângă munți, Să aud cucul cum doinește
De țăranii mei fierbinți
Pe băncuța de la poartă, În serile cu serenade, Număram, în Carul Mare, Câte stele sunt prezente Și, de mai cădea vreuna
Pe pământul meu natal, Din bătrâni se povestește
mereu ca pe o poezie, ca pe o doină numai bună de pus la rană vara, când soarele cuprinde câmpurile în toate anotimpurile
Livadia este satul ca o semilună, nelipsit din versurile mele. Este oda tuturor celor care s-au născut și au copilărit aici Închin astăzi o cupă cu poezii în cinstea satului care ne-a clădit, care i-a dat pe țăranii ce au muncit și au trudit la rădăcina lui Ridic paharul pentru satul care m-a făcut om mare Nu cred că există un privilegiu mai mare ca acela de a învăța limba satului, cu dialectele ei, cu obiceiurile bine împământenite În fiecare poezie pe care am scris-o nu uit de ulicioară, potecă, deal și Streiul satului. Aici s-au născut amintirile și trăirile mele, pe care le aștern cu bucurie în suflet pe fiecare filă Din poezia mea nu lipsește memoria tatălui meu și a tuturor celor care și-au lăsat amprenta lor nemuritoare asupra satului
Dacă m-ar întreba cineva ce reprezintă satul pentru mine, iaș spune că e cea mai frumoasă religie pe care o cunosc, cel mai bun balsam pentru sufletul meu, că e medicamentul inimii mele E magia vieții mele Când spun „satul meu”, spun părinții mei, spun bunicii mei, spun vatra mea, spun școala mea, spun profesorii mei, spun consătenii mei. Spun scena de la Cămin, spun bunu’ Ștefan, spun nea Ion și tanti
Ioana
Am cuprins Livadia în poezie așa cum soarele cuprinde cerul la asfințit, cum codrișorul sărută lunca la răsărit sau cum Streiul își urmează cursul spre neant Livadia, satul în care viața nu apune niciodată, ci doar își continuă drumul și dincolo de vise, prin poezie!
Începuturi
Întreaga mea copilărie are la originile ei satul meu Aici am început școala, aici am alergat după fânul din luncă, aici am înotat în Streiul cel bătrân Primii șapte ani de viață se leagă de părinții mei și de satul meu Aici își are baza tradiția, dar și bucuria de a zburda pe ulițele satului Sărut mâna, bună ziua sunt cuvintele morale și sănătoase atunci când treci pe lângă fiecare om din sat Saluți zdravăn, în gura mare și de la o poștă Să te audă omul. Jos căciula de pe cap, scoți mâinile din buzunar și dai un salut ca la mama lui La țară se salută om cu om, copil cu copil, nimic nu rămâne nesalutat Bună dimineața, viață! Noapte bună, vecine! Și uite așa se așterne liniștea peste sat și peste viață Ce ar fi oamenii fără poezie, iar versurile fără cititorii ei? Ar fi o carte pe masa din camera amintirilor, pe care o poți răsfoi când dorul tău bate mai tare ca inima din piept
Locuri...
Valea Streiului, Steniul Ciutii, Glămeia, Valea Racului, Fântâna Perilor, Coasta Fântânii, Arenda Forțată sunt locurile pe unde mi-au purtat pașii copilăriei Astăzi, în cinstea vremurilor de altădată, le port în poeziile mele, în relatările din cărțile mele Le port ca pe o poveste nemuritoare, ce aș vrea să rămână ca un curcubeu în viața satului.
Că un flăcău pierea din neam
Azi pe cer sunt multe stele, Ca un văl peste-al meu sat, Multe suflete-s în ele, Noi, aicea pe pământ, Le trimitem câte-o rugă, Semn că îi purtăm în gând!
Editorial: zvjro2008@yahoo ro
Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN
Loredana JUGLEA - 0723 446831 loredanajuglea@yahoo com Gheorghe OLTEANU - 0724 930338
Mihaela PETROŞAN
Atât de mult a iubit tatăl meu satul, încât a avut grijă ca iubirea lui să ajungă și la mine Astăzi, tatăl meu nu mai e lângă mine, dar mi-a lăsat moștenire locul natal Limba satului este o religie pe care o voi vorbi la nesfârșit În memoria tatălui meu, dar și a celor care, cu truda lor, au pus fiecare piatră la temelia acestui sat, ridic fiecare vers și fiecare strofă ca o mulțumire eternă peste timp Satul meu e veșnicul legământ cu nemurirea! Când nu pot cuprinde satul cu brațele mele, îl cuprind în poeziile mele!
Loredana Juglea
Pubele inteligente, probleme vechi. Primăria Petrila trece la amenzi
În Petrila, modernizarea sistemului de colectare a deșeurilor se lovește de reticența oamenilor. Deși au fost montate insule ecologice digitale, dotate cu cartele de acces și recipiente pentru colectare selectivă, mulți locuitori nu folosesc noile facilități. Deșeurile ajung tot pe lângă vechile containere, pe care primăria le-a lăsat temporar în zonă pentru a facilita tranziția. Doar că, în loc de ordine, s-a ales praful... și mizeria. Acum, autoritățile locale iau măsuri mai dure.
Petrila are, de câteva luni, insule ecologice digitale –un sistem modern, gândit să rezolve problema ghenelor deschise, a mirosurilor neplăcute și a lipsei colectării selective. Fiecare familie a primit o cartelă de acces, iar deșeurile trebuie sortate: plastic, hârtie, sticlă, menajer Numai că sistemul, deși unul modern, întocmai ca afară, nu funcționează tocmai din vina oamenilor. Când vine vorba de colectarea selectivă, românii sunt mult în urmă, iar aceasta este principala cauză pentru care insulele ecologice nuși demonstrează utilitatea, deocamdată Ca să nu pună presiune bruscă pe oameni, Primăria Petrila a decis să păstreze, pentru o perioadă, și containerele vechi Doar că această măsură s-a întors împotriva autorităților: acum, mizeria s-a adunat în jurul ambelor tipuri de puncte de colectare
„Din păcate, și eu am fost sesizat permanent și, tocmai de aceea, în fiecare dimineață merg o tură prin oraș să verific situația Am observat și câteva deficiențe – spre exemplu, la
containerul unde se depune gunoiul menajer se tot blochează compartimentul de basculare, care împiedică să pui un sac suficient de mare de gunoi I-am rugat pe cei de la Direcția Domeniului Public din primărie să ia măsuri, să găsească o soluție, să rezolvăm problema Dar oamenii, în general, își uită cartelele, n-au cu ce să deschidă pubelele și atunci, decât să se întoarcă cu gunoiul în casă, îl aruncă lângă sau deasupra. Într-o dimineață am găsit trei muncitori care locuiesc în chirie și care mi-au spus că n-au cartele, că nu le-a dat proprietarul, și tot așa aruncau gunoiul lângă Ori asta nu e normal În perioada următoare vom face un efort financiar pentru a pune camere de supraveghere la fiecare insulă, astfel încât să putem lua măsuri”, a spus primarul orașului Petrila, Vasile Jurca
În tot orașul Petrila au fost montate 50 de insule ecologice digitale, menite să schimbe complet felul în care sunt colectate deșeurile. Dar la niciuna dintre ele situația nu este una fericită. Oamenii nu respectă regulile, deșeurile se aruncă la întâmplare, iar zonele moderne arată acum mai rău decât fostele ghene Sistemul a fost gândit
pentru a aduce Petrila în rând cu orașele europene, dar realitatea din teren arată că infrastructura poate fi modernizată rapid, mentalitățile însă, mai greu. Până când oamenii vor înțelege că orașul curat începe cu fiecare dintre noi, camerele de supraveghere și amenzile par să fie singura soluție
CCR opreşte refor ma. Sociolog: România nu mai poate continua aşa
Curtea Constituțională a respins proiectul de reformare a pensiilor speciale, o decizie care reaprinde dezbaterea legată de echitate, justiție socială și privilegii în România. Judecătorii au declarat legea neconstituțională din motive ce țin de formă, nu de fond, amânând astfel, din nou, un proces așteptat de ani de zile. Sociologul Alin Tomuș avertizează că România a pierdut momente politice cruciale pentru a face reforme consistente și că actuala decizie a CCR ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică.
Reforma pensiilor speciale, unul dintre cele mai controversate subiecte din ultimii ani, a fost din nou blocată. Curtea Constituțională a decis că proiectul adoptat de Parlament încalcă normele de tehnică legislativă Cu alte cuvinte, forma nu a respectat
ERUH ALUMINIUM CONSTRUCT S.R.L.
angajează muncitori necalificați
Societatea Eruh Aluminium Construct S.R.L. anunță intenția de a angaja muncitori necalificați pentru activități specifice lucrului pe șantiere de construcții situate pe teritoriul României
Cerințe:
• Disponibilitate pentru muncă pe șantiere în diverse localități din țară;
• Seriozitate și dorință de a învăța;
• Experiența în domeniul construcțiilor constituie un avantaj, dar nu este obligatorie
Oferim:
• Contract de muncă conform legislației în vigoare;
• Cazare și transport asigurate pe perioada deplasărilor;
• Salarizare conform calificării și volumului de muncă; Persoanele interesate sunt rugate să contacteze societatea la: Telefon: +40 (733) 594 800 E-mail: zamandemir56@gmail.com
procedurile – iar fondul, deși discutat intens, rămâne în aer În timp ce zeci de mii de români se confruntă cu inechități în sistemul public de pensii, beneficiarii de pensii speciale continuă să primească sume considerabil mai mari, în baza unor legi tolerate de ani întregi
„Acum, dincolo de exploatarea aceasta a excepționalului din știrile pe care presa românească le-a dat în ultimele două zile, rămâne ideea aceasta că am avut un parcurs juridic care s-a exprimat pe formă și nu pe fond. Și revenim la ceea ce am tot spus de-a lungul acestor ani: că România are nevoie de reforme și că procesul acesta de reformă este unul cu adevărat anevoios În sensul în care societatea românească a pierdut câteva momente importante. Din punct de vedere politic, am avut, la un moment dat, o majoritate covârșitoare în Parlamentul României, de peste 70% Și am preferat să nu facem reforme consistente Mă refer aici la reforma constituțională, mă refer la reforma administrativă. Ca urmare, acesta este un moment, dincolo de discuțiile
acestea pro și contra, în care cred că ar trebui să ne oprim ceva mai serios asupra ideilor de reformă și cred că partidele politice au obligația să continue acest proces de reformă O atitudine matură ar fi ca reforma pensiilor speciale să se așeze pe o legislație care să nu mai permită soiul acesta de privilegii Și spun încă o dată: privilegiile acestea există pentru că legea le-a permis Ieri, în cursul zilei de ieri, practic, s-a discutat o contestație a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătorii Curții Constituționale, decizând pe formă, au stabilit că nu poate fi aprobată o astfel de lege și o astfel de reformă în acest moment Ca urmare, rămâne ideea aceasta că avem nevoie de reformă și că societatea românească nu mai poate continua așa”, a explicat sociologul Alin Tomuș Decizia CCR nu închide subiectul pensiilor speciale, ci doar îl amână Specialiștii atrag atenția că România nu mai poate funcționa pe baza unor privilegii tolerate prin lege, iar partidele politice sunt chemate, din nou, să-și asume responsabilitatea unui proces de reformă reală
4 SPORT
Rezultate excelente pentru atleţi
La Reșița, în cadrul Memorialului
„Iosif Măzăran”, desfășurat la Complexul Sportiv
„Francisc Vaștag”, tinerii atleți de la Jiul Petroșani au avut o evoluție remarcabilă, reușind să urce pe podium și să obțină rezultate foarte bune la
categoriile C1, C2, C3, C4 și
Spiriduși
Felicitări sportivilor noștri pentru ambiție și determinare, precum și antrenorilor care îi îndrumă zi de zi spre performanță! Jiul Petroșani continuă să ducă mai departe tradiția atletismului din Valea Jiului!
Fetele ţin ritmul!
Sub sigla AJF Hunedoara a avut loc etapa a II-a în campionatul judeţean de junioare U14.
Grupele de fete au trecut cu bine, cu perspectivă pentru viitor, și de etapa a II-a din cadrul campionatului județean de fete, organizat de AJF Hunedoara
„Vom munci în continuare pentru a crea un nucleu cât mai bun și condiții cât mai bune de antrenament pentru fetele noastre
Le dorim multă baftă pe parcursul acestui campionat și le ținem pumnii pentru a crește cât mai repede, atât ca joc, cât și ca rezultate”, au spus participantele de la Metalul Crișcior.
Pregătiri pentru deplasare
Suporterii echipei de fotbal Minerul Lupeni fac pregătiri intense pentru partida de la Târgu Jiu din cadrul Seriei a VI-a, Liga 3. „Vineri ne deplasăm la Târgu Jiu pentru confruntarea cu cei de la CSM Târgu Jiu
Haideți, cu mic, cu mare, în această deplasare ca să ne susținem echipa iubită în drumul către o nouă victorie și să demonstrăm că spiritul Minerului Lupeni domină chiar și în deplasare! Doar 68 km ne despart de acest meci important pentru echipa noastră și trebuie să fim acolo ca să-i susținem pentru a aduce cele trei puncte la Lupeni!”, este îndemnul fanilor Antrenorul Gabriel Toma se confruntă cu probleme de lot înaintea acestui meci, în care speră să-i recupereze pe jucătorii accidentați.
Pumnii strânşi pentru Marco
Cu emoție în suflet, iubitorii de raliuri vor privi împreună către stele în acest sfârșit de săptămână! Iubitorii de adrenalină vor ține pumnii strânși pentru băiatul lui Mihai Leu, Marco. Fanii îl vor susține din tot sufletul pe Marco Leu, care va evolua în deschiderea Finalei Campionatului Național de Super Rally Evenimentul va avea loc, sâmbătă, 25 octombrie, la București!
Ochiul critic
Partida de la U19
dintre Victoria Călan şi Jiul a fost supervizată de Petru Spărios.
Astfel, acesta a asistat la jocul din categoria U19, etapa a VIII-a, dintre echipele AS Victoria Călan și CSM Jiul Petroșani
Victorie clară pentru CSM Jiul Petroşani U19!
A avut loc o nouă rundă de meciuri la U19 CSM Jiul a jucat în deplasare Echipa pregătită de Toni Sedecaru a învins AS Victoria Călan U19 cu scorul de 8–1!
„Felicitări antrenorului Toni Sedecaru pentru conducerea echipei și strategia excelentă!”, a transmis clubul. Marcatorii golurilor au fost: Vreja, Muntean, Răspopa, Buță și Dragoș „O performanță fantastică a întregii echipe! Continuăm să muncim și să aducem bucurie fanilor!”, au mai spus jiuliștii
Arbitrii AJF Hunedoara, la acest meci, au fost: A: Armeanu Lucian-Horia; AA1: Claudiu Gusman; AA2: Horea Ivan; observator AJF–FRF: Mirel Biriș. „În tribuna stadionului Victoria Călan a asistat la acest joc și un fost discipol de-al meu, Constantin Dănilă, fost arbitru de lot județean, în pregătire pentru accederea în cadrul AJF Hunedoara, în calitate de observator de joc și arbitri! A fost prezent la joc și un alt discipol de-al meu, arbitrul de lot național de juniori și rezervă în Liga 3, Cătălin Jurgiu! Am imortalizat câteva imagini cu toți participanții la acest joc!”, a povestit Petru Spărios
Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
„Dinţi de lapte”, filmul cu micii actori din Petroşani, are premiera vineri
Filmul spune povestea Mariei – o fetiță de 10 ani care încearcă să înțeleagă dispariția surorii sale într-o lume aflată în colaps, spre finalul anilor ’80
Rolul principal este jucat de tânăra actriță Emma Ioana Mogoș, însă alături de ea apar și mai mulți copii din Valea Jiului, selecționați printrun casting local Maia-Victoria Boboc, Albert Ciută, Karina-Ziana Gherasim, Luca-David Cărăvan și Ingrid-Maria Tirintică sunt doar câțiva dintre copiii din zonă care au fost selectați și apar pe marele ecran Pentru ei, experiența a fost una unică – de la filmări intense până la emoțiile premierei din orașul natal Proiecția de vineri va avea loc în prezența regizorului Mihai Mincan și a unor membri ai echipei Publicul va putea recunoaște străzile, blocurile și chiar atmosfera Petroșaniului – transpusă într-o poveste cu impact și sensibilitate. „Dinți de lapte” nu este doar un film românesc. Este o fereastră deschisă spre Valea Jiului – cu povești, chipuri și locuri autentice Iar pentru copiii care joacă în el, este începutul unei povești care continuă și dincolo de ecran
Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete, iar filmul va fi proiectat și în alte orașe din județ, precum Lupeni și Brad.
Poveste emoționantă, filmată chiar în Petroșani și în alte zone din Valea Jiului, ajunge vineri pe marele ecran. „Dinți de lapte”, cel mai nou film regizat de Mihai Mincan, va avea o proiecție specială la Cinematograful „Șerban Ionescu”, chiar în orașul unde au avut loc o parte importantă dintre filmări. Mai mult, în distribuție apar și copii din comunitate, actori aflați la primul lor rol de cinema.
6 LA ORDINEA ZILEI
Clădirile emblematice ale Văii
Har ta Digitală a Patrimoniului din Valea Jiului se lansează vineri
Jiului – de la construcții istorice și industriale la case tradiționale momârlănești – au acum o hartă digitală dedicată.
Este rezultatul unui proiect
cultural derulat de UrbanLab VJ, care își propune să aducă în
Treizeci de clădiri valoroase din Valea Jiului, fiecare cu o poveste aparte – de la foste exploatări miniere, clădiri industriale și edificii istorice, până la case momârlănești și spații culturale –sunt incluse acum într-o hartă interactivă disponibilă online.
Proiectul „Identitate și Patrimoniu: Redescoperă Valea Jiului”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, își propune să readucă în atenția comunității și a publicului larg moștenirea construită a acestei regiuni aflate într-o continuă transformare.
„Prin acest proiect ne-am propus să aducem în mediul digital locurile și clădirile emblematice de care cu toții suntem atașați, cu informații reale despre fiecare – de la construcții istorice și industriale, la locuințe tradiționale momârlănești și repere culturale
Harta, care va fi disponibilă pe site-ul
prim-plan identitatea locală și patrimoniul construit din această zonă unică a României.
Harta va fi lansată oficial pe 24 octombrie, în cadrul unui
vernisaj special la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroșani.
nostru, reunește 30 de clădiri valoroase ale Văii Jiului
Fiecare punct al hărții ascunde o poveste: despre oameni, arhitectură și transformări realizate de-a lungul timpului, și ne oferă un instrument de cunoaștere și explorare a identității locale”, a spus Bogdan Popa, reprezentant al Asociației UrbanLab VJ Harta va fi prezentată oficial pe 24 octombrie, la un vernisaj găzduit de Sala Atelier a Teatrului Dramatic „I D Sîrbu” din Petroșani Între orele 14:00 și 20:00, vizitatorii vor putea explora nu doar harta digitală, ci și o serie de instalații video, machete realizate de elevi, colaje artistice, fotografii de arhitectură și alte reinterpretări creative ale peisajului urban și rural din Vale Evenimentul promite o experiență interactivă, care aduce împreună comunitatea, arta și patrimoniul.
Salonul Hunedorean al Cărţii, ediţia a XXIV-a
Pentru Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu”
Hunedoara - Deva, luna octombrie vine cu organizarea și desfășurarea uneia dintre cele mai îndrăgite activități culturale: Salonul Hunedorean al Cărții Salonul și-a deschis porțile în ziua de 21 octombrie, în prezența unui număr impresionant de vizitatori, iubitori ai cărții Salle d’Or, din incinta Deva Mall, unde are loc evenimentul, a devenit aproape neîncăpătoare, publicul de toate vârstele fiind interesat de nenumăratele noutăți editoriale etalate pe standurile celor peste 90 de edituri prezente Acestea oferă cărți de o mare diversitate: de la romane şi volume de poezie, la cărţi de artă şi călătorii, memorii şi cărţi de istorie, studii etnografice şi cărţi de spiritualitate, manuale şi culegeri pentru toate nivelurile de învăţământ, dicţionare diverse şi enciclopedii.
După cuvântul de deschidere al managerului bibliotecii, s-au rostit cuvinte de apreciere la adresa colectivului bibliotecii pentru organizarea Salonului A urmat un scurt moment prin care am marcat
împlinirea a 20 de ani de la apariția primului număr al revistei Vox Libri a bibliotecii județene, moment în cadrul căruia doamna Denisa Toma, redactorul-șef al revistei, a prezentat publicația și a elogiat munca pe care întregul colectiv al ei – redactor, autori, tehnoredactor, corectori, fotograf – o depune pentru a edita o publicație culturală apreciată și cu care ne mândrim.
Biblioteca județeană a conceput de la bun început acest salon ca fiind un adevărat dar pe care îl oferă tuturor celor pentru care cartea ocupă un loc fundamental în viața lor Rezultatul este extrem de îmbucurător și acest lucru se reflectă în numărul tot mai mare de vizitatori care vin să cumpere cărți, vin să petreacă ceasuri bune în compania cărților, vin să se întâlnească cu scriitori, cu editori, cu librari, cu bibliotecarii angrenați în tot ceea ce înseamnă buna funcționare a Salonului
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara - Deva a organizat de fiecare dată acest salon cu un desăvârșit profesionalism, cu seriozitate și respect față de cititori. Programul Salonului, desfășurat pe patru zile, va oferi iubitorilor de carte momente concepute ca adevărate acte de cultură
Cărțile lansate la Salon poartă
semnătura unor mari personalități din domeniul literar, istoric, artistic, religios: Varujan Vosganian, Ioana Pârvulescu, Dorel Vișan, acad. Ioan Aurel Pop, preot Constantin Necula. Lansările de carte oferite de acești cunoscuți oameni de cultură vor fi, ca de fiecare dată, prilejuri excepționale de a cunoaște oameni remarcabili care au un cuvânt de spus în viața culturală a României
Succesul deosebit de care se bucură Salonul
Hunedorean al Cărții este o dovadă palpabilă a faptului că niciodată cartea tipărită nu va putea fi „detronată” de internet, că întotdeauna citirea și răsfoirea unei cărți vor fi una dintre cele mai îndrăgite preocupări a celor ce iubesc cultura și își înnobilează sufletul cu înțelepciunea unei cărți Nu avem nicio îndoială că și această ediție a Salonului
Hunedorean al Cărții va fi un succes de care ne vom bucura cu toții: bibliotecari, editori, scriitori, cititori
Deva
Tinerii teribilişti de la G2 şi preocupările lor
Poate c-ați observat cum, astă-vară sau chiar și acum, în zilele mai călduroase, băncile din fața scărilor de bloc sunt pline de adolescenți. Uneori, când sunt mai mulți, ei stau și pe treptele de la intrare.
În general, după cum am constatat și eu, copiii ăștia, băieți și fete, nu pricinuiesc necazuri Vorbesc de ale lor, se mai îmbrățișează și, dacă le zici „fără coji de semințe aici”, se conformează Am verificat după plecarea lor și nu am găsit urmă de coji de floarea-soarelui sau hârtii lăsate de ei. Așa că, din punctul acesta de vedere, chiar nu mă deranjează prezența lor
Altfel este, însă, când puștii își fac de cap în fața și în casa scării Un astfel de loc care-i atrage ca un magnet este scara a treia a blocului G2 de pe Nicolae Titulescu din Vulcan Adresa vă este cunoscută, fiindcă am mai scris, de curând, ceva de acolo – chestia aceea cu cablul de internet care atârnă în fața scării. Acum
vă voi relata ce-i înăuntru și ce lasă în urma lor un grup de tineri care-și fac veacul aici aproape seară de seară
Mai întâi, au avut grijă să demonteze încuietoarea Intră și fac prăpăd cu cojile de semințe, hârtiile și mucurile de țigări care rămân în urma lor. Unul dintre ei, cu înclinații spre arta plastică, a desenat pe perete un falus imens, cu care le-a speriat pe femeile în vârstă care locuiesc aici Pe un alt perete, tot unul dintre ei a scris neinteligibil ceva care pare în sanscrită
Un locatar mai nervos i-a întrebat cu ce-i atrage scara asta, de vin aici grămadă? „Este net la liber, nenea”, i s-a răspuns. E adevărat că, sesizată, patrula de poliție a apărut la fața locului, dar tinerii avuseseră grijă s-o șteargă de acolo Revin, însă, constant, iar în urma lor femeia de serviciu trebuie să strângă mizeriile lăsate de ei. De aceea, cred că nu ar fi rău dacă patrula de la Ordine Publică ar mai da pe la scara a treia a blocului G2
Poate că uniforma de polițist i-ar mai aduce cu picioarele pe pământ pe tinerii ăștia teribiliști
Gheorghe OLTEANU
INSEMEX:
Apar noi informații în cazul exploziei devastatoare din cartierul Rahova. Primele concluzii ale anchetei tehnice arată că scurgerea de gaze nu a provenit din interiorul clădirii, ci din afara acesteia. Potrivit raportului preliminar întocmit de experții INSEMEX, o conductă fisurată din subteran ar fi permis acumularea de gaz care a dus la tragedie.
Sursa exploziei din Rahova a fost în afara blocului
electrice, însă, în acest caz, conducta de gaze și cablurile electrice se aflau în același tunel subteran, alături de instalațiile de apă
Deși robinetul de la intrarea în bloc fusese închis, gazul a continuat să pătrundă în clădire prin sistemul de ventilație.
Coloana de aerisire era înfundată la etajul 5, iar gazul s-a acumulat într-un apartament O simplă scânteie –cum ar fi aprinderea unui bec – ar fi putut declanșa explozia
Raportul preliminar realizat de specialiștii de la Institutul Național pentru Securitate în Medii
Explozive indică faptul că scurgerile de gaze au provenit dintr-o fisură apărută la o conductă aflată în subteran, în exteriorul blocului
Gazul s-a acumulat apoi prin rețeaua de galerii de canalizare și termoficare, ajungând în subsolul imobilului.
Se pare că țeava de gaze a fost avariată din cauza unui scurtcircuit la un cablu electric aflat în apropiere
Acesta s-a topit și ar fi provocat fisura Specialiștii subliniază că legislația interzice montarea conductelor de gaze în același spațiu cu rețelele
O porțiune din conducta avariată a ajuns la laboratorul INSEMEX din Petroșani pentru analize amănunțite.
Locatarii spun că, deși gazul fusese oprit, mirosul persista, iar centralele termice continuau să emită semnale sonore
Explozia s-a soldat cu moartea a trei femei și rănirea altor 15 persoane Opt dintre victime sunt încă internate
Autoritățile investighează în continuare cauzele exacte ale tragediei, iar firmele de utilități nu au reluat alimentarea cu gaze sau electricitate în zonă. Ancheta este în curs, iar responsabilitățile urmează să fie stabilite.
