miercuri, 26 iunie 2024 Anul XVII • nr. 3764 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
În fiecare weekend estival
Chiar dacă este vară, telegondola din Straja funcționează și în weekend. Administratorii stațiunii vor să încurajeze turiștii să vină în Straja și în sezonul cald. Pentru aceasta, în fiecare
Straja se vrea o staţiune turistică 365 de zile pe an. Pentru aceasta încurajează turiștii să urce la munte tot timpul anului, să se bucure de frumuseţile naturii, de traseele de biciclete sau de ce nu de un bronz rezistent, la peste 1.400 m.
„Din weekend-ul trecut, telegondola funcţionează în fiecare weekend estival, pentru a veni în întâmpinarea turiștilor care vor să ajungă în staţiunea Straja, nu neapărat cu mijloc de
sâmbătă și duminică vor pune telegondola la dispoziția turiștilor. Care, după ce vor ajunge în stațiune, vor afla că Straja este frumoasă și vara, fiind un loc numai bun pentru o ieșire în natură.
Ca de obicei, Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi
se ţine de cuvânt
l La toamnă se va inaugura creșa de pe str. Câmpului
La Petroșani se construiește primar creșă din Valea Jiului. Lucrările sunt foarte avansate. Pe timpul acestei vacanțe vor fi finalizate, astfel încât din toamnă să poate primi primii copii. Creșa va avea o capacitate de 40 de locuri și va fi una ultra modernă.
O creșă în Petroșani, ca în oricare oraș al Văii Jiului, reprezintă mai mult decât o necesitate. Părinţii care sunt nevoiţi din diverse motive să se întoarcă mai repede de la servici, sau chiar și în termenul de 2 ani, dacă n-au o bonă sau o bunică care să se îngrijească de cel mic, efectiv nu au unde duce copilul.
La Petroșani, se vorbește de ani de zile de o creșă, și iată că din toamnă, în capitala Văii Jiului se va deschide prima. Este vorba despre o creșă modernă dotată cu săli de joacă, dormitoare, bucătărie și spălătorie proprie, o sală pentru festivităţi, un cabinet medical, spaţii administrative și spaţiu de joacă amplu, în aer liber și chiar eficientă energetic. Proiectul finanţat 100% de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei.
„Se lucrează intens la creșă, undeva în luna septembrie va fi finalizată. Creșa va avea 40 de locuri, va fi o creșă modernă, cu consum scăzut de energie. Deci, vor avea toate facilităţile”, a spus Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroșani. Un primar care face, iar pentru aceasta a fost reales de petroșeneni. Creșa este o facilitate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani. La creșă, copiii sunt susţinuţi în dezvoltarea lor de personal special pregătit, în grupuri mici.
Noua creșă este amplasată pe strada Câmpului, în zona minei Livezeni, chiar în spatele detașamentului de pompieri din Petroșani.
transport, mașină, autocar sau altele, ci folosind telegondola. Pentru cei care vor să folosească traseele de bicicletă pe care le avem în staţiune, cu telegondola ajung mult mai ușor, pentru a avea o zi sau chiar o vacanţă pe cinste și vara” a spus Alin Părău.
Pornirea instalaţiei de transport pe cablu, în zilele de sâmbătă și duminică, este un alt pas spre încurajarea turismului de vară în Straja.
Zeci de persoane sunt în sezonul cald la munte, acolo unde experimentează taberele de vară, devenite atracţie. Fac drumeţii în natură, experimentează dormitul în cort, se bucură de traseele de bicicletă și de ce nu, intră și la dietă, pentru că în Straja an de an, vara are loc tabăra ce vizează adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Pe viitor, administratorii staţiunii și-au propus să dezvolte traseele de biciclete pentru că zeci de turiști, din ţară c din străinătate, poposesc la Straja pentru trasee unice.
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin
SC BLUEFOREST DEVELOPMENT SRL,
cu sediul în str. Poiana Sibiului nr. 12, bl. 26, Sibiu, titular al planului: “Amenajamentul Silvic proprietate privată a SC BLUEFOREST DEVELOPMENT SRL, U.P. II BARU LUPENI” propus a fi realizat pe raza judetului Hunedoara anunţă publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de plan şi a finalizării Raportului de mediu.
Consultarea proiectului de plan şi a Raportului de mediu se poate face la sediul titularului din Str. Poiana Sibiului nr. 12, bl. 26, Sibiu, zilnic, între orele 10-14. Comentariile şi propunerile se vor transmite în scris la sediul titularului şi la sediul APM Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în termen de 45 de zile calendaristice de la data prezentului anunt.
SC BLUEFOREST DEVELOPMENT SRL
cu sediul în Str. Poiana Sibiului nr. 12, bl. 26, Sibiu, titular al planului: “Amenajamentul Silvic proprietate privată a SC BLUEFOREST DEVELOPMENT SRL, U.P. II BARU LUPENI”, propus a fi realizat pe raza judetului Hunedoara, anunţă publicul interesat asupra audierii publice a proiectului de amenajament silvic, a Raportului de mediu şi a Studiului de Evaluare Adecvată care va avea loc în data de 7.08.2024, începand cu ora 15.00, la sediul Primariei Baru, str. Prof. Dr. Ştefan Gârbea, nr. 222. Autorităţile participante: Consiliul Judetean Hunedoara, APM Hunedoara, Serviciul Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Hunedoara, Directia Silvică Hunedoara, Garda Forestieră Hunedoara, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate ST Hunedoara, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Hunedoara, Directia judeţeană pentru Cultură Hunedoara, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Hunedoara, Primaria Lupeni, Primaria Baru, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului
Dezbaterea este deschisă publicului interesat care poate participa la şedinţă sau care poate trimite comentarii în scris APM Hunedoara la adresa Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, e-mail office@apmhd.anpm.ro, sau titularului la sediul din Str. Poiana Sibiului nr. 12, bl. 26, Sibiu, până la data de 7.08.2024. Publicul interesat poate formula comentarii şi ON LINE în timpul şedinţei de dezbatere publică pe platforma GoogleMeet, accesând următorul link: https://meet.google.com/qjp-osku-ivv
Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani
RO 32719137 n J20/82/2014
Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
CONVOCARE pentru
întrunirea Adunării
Generale Ordinare a Acţionarilor societăţii MIXT S.A.
În temeiul art. 111, 117 şi 118 din Legea 31/1990 raportat la art.20 din Actul constitutiv al societăţii, Consiliul de administraţie al societăţii MIXT S.A. cu sediul în Uricani, B-dul Muncii nr.15-55, jud. Hunedoara, Reg.Com. J20/64/1991, C.U.I. RO 2152730, convoacă pe toţi acţionarii societăţii înregistraţi în Registrul Acţionarilor valabil la data de referinţă 25.07.2024 să participe la Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor, ce va avea loc la data de 29.07.2024 , ora 1400 , la sediul societăţii, precum s �i prin corespondent�a � sau prin mijloace electronice de comunicare directa � la distant�a�, cu următoarea ordine de zi :
Aprobarea situațiilor financiare interimare la data de 30.06.2024.
Repartizarea pentru dividende a profitului aferent trimestrului I și 2 al anului 2024. Prelungirea mandatului auditorului financiar. Acordarea împuternicirilor necesare pentru efectuarea formalităților subsecvente Hotărârii Adunării Generale Ordinare.
Acţionarii societăţii înregistraţi la data de referinţă 25.07.2024 în registrul acţionarilor societăţii au posibilitatea de a vota prin corespondenţă prin utilizarea formularului de buletin de vot pentru votul prin corespondenţă pus la dispoziţia acţionarilor de către Societate. In cazul votului prin corespondenţă, buletinele de vot, completate și semnate, împreună cu o copie a actului de identitate al acţionarului, pot fi depuse la societate sau transmise prin scrisoare recomandata�, servicii de pos�ta � sau curier la sediul societăţii din Uricani, B-dul Muncii nr.15-55, jud. Hunedoara, ori prin scrisoare transmisa � pe cale electronica�, având încorporata�, atas�ata � sau logic asociata � semna�tura electronica � extinsa � la adresa de mail: mixt_sa@yahoo.com, astfel încât votul sa � fie primit de societate pâna � la data ţinerii s �edinţei sub sancţiunea pierderii exerciţiului dreptului de vot în şi pentru această adunare.
Pentru acţionarii care nu participa personal si doresc să fie reprezentaţi în adunarea generală a acţionarilor, Consiliul de Administraţie solicită prezentarea de procuri de reprezentare care se pot obţine de la sediul societăţii. Documentele referitoare la problemele incluse în ordinea de zi, pot fi consultate la sediul societăţii, între orele 12,00 – 14,00.
Accesul în sală și prezenţa la adunarea generală se va face astfel:
- pentru acţionarii care participă fizic prezenţa se va face pe baza actului de identitate, iar pentru reprezentanţi, numai cu prezentarea procurii de reprezentare în original şi a actului de identitate;
- pentru persoanele fizice/juridice care se identifică video, prezenţa se va face prin prezentarea unui act de identitate, iar pentru reprezentantul persoanei juridice, cu prezentarea unui exemplar original al procurii speciale și a actului de identitate.În cazul neîntrunirii cvorumului necesar la data de 29.07.2024, adunarea generală se va ţine în data de 31.07.2024, în același loc şi la aceeași oră, cu aceeași ordine de zi.
Informaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0744208304.
Președintele Consiliului de administrație, SEVCIUC DUMITRU
Angajăm personal pentru spălat vase, ajutor bucătar, cameriste.
Activitatea se desfăşoară la Vila Alpin din Staţiunea Straja, Lupeni. Asigurăm cazare, mese, program flexibil.
0722520616 - Algipa Mont SRL.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264
Evaluarea Naţională la „Limba şi Literatura
Absolvenții claselor a VIII-a au susținut marți prima probă din cadrul Evaluării Naționale, cea la Limba și Literatura Română.
La cel mai dificil subiect au avut de caracterizat un personaj din „Cireșarii”, la care m-ai toți s-au descurcat. Cum? Vor spune notele săptămâna viitoare, miercuri.
Evaluarea naţională, de altfel și primul examen important din viaţa fiecărui elev, a început astăzi cu proba cea mai accesibilă: Limba și Literatura Română. Vizibil emoţionaţi cei care au pășit în sălile de examen încă de la prima oră, au răsuflat ușuraţi la contactul cu subiectele, și în principal al celui de-al doilea: o compunere de 150 de cuvinte în care să îl caracterizeze pe Tic,
caracterizare de personaj, deci foarte simplu” a spus unul dintre elevi în momentul în care a ieșit din sala de examen.
personajul principal din „Cireșari”. Rezolvarea corectă a subiectului II le aduce elevilor 20 de puncte. Un subiect accesibil chiar și candidaţilor care, nu se știe de ce, au neglijat relaţia cu cartea.
„A fost destul de ușor pentru mine că am învăţat. A fost de dificultate medie, deci foarte bine, cel mai greu subiect de care cu toţii ne-am speriat a fost o
Unde și când
„A fost ok, ne-o picat caracterizare și compunere. A fost chiar ușor” a declarat o elevă.
„N-a fost chiar așa de greu, a fost ușor, exerciţiul 9 mi s-a părut mai greu” a adăugat un altul.
„Am știut că am învăţat. A picat caracterizare, deci foarte ușor. Mi-a fost frică de O scrisoare pierdută, dar am scăpat. L-am caracterizat pe Tic,
din „Cireșarii”.
Pe baza celor două texte la prima vedere, au fost formulate
proba de la Matematică, vineri se va susţine proba la Limba și literatura maternă. Rezultatele finale, după
cerinţele de la punctele A și B. La prima parte au fost 9 cerinţe, iar la partea B (gramatică) au fost 8 cerinţe. Evaluarea naţională continuă joi cu
contestaţii, vor fi afișate pe data de 9 iulie.
Peste 160.400 de elevi au fost înscriși la Evaluarea Naţională.
Se ia curentul la Petrila şi Petroşani
Toată săptămâna se ia curent în mai multe locuri din județul Hunedoara. Reprezentanții Rețele Distribuție Banat spun că întreruperile sunt necesare și conform planificării reparațiilor și reviziilor. Sistările au loc în prima parte a zilei.
În câteva localităţi din judeţul Hunedoara, în perioada 25 -28 iunie, reţele Electrice Banat anunţă întreruperi de energie electrică, planificate pentru revizii și reparaţii. „Reţele Electrice Banat a redus pe cât posibil numărul întreruperilor programate pentru buna administrare și funcţionare a reţelei de distribuţie a energiei electrice, pentru a minimiza disconfortul clienţilor. Lucrările au fost
reduse la cele care sunt necesare.
Regretăm neplăcerile resimţite de clienţi în cazurile în care aceste lucrări, efectuate pentru a preveni eventuale probleme în alimentare, perturbă temporar activităţile acestora”, au transmis reprezentanţii companiei. În Valea Jiului întreruperi sunt
programate miercuri între orele 9-17 la Petrila, străzile Traian Vuia, Dobrești, Mesteacănului. Joi, la Petroșani, în același interval orar pe străzile Vilelor, 13 Septembrie, Petru Maior, și vineri, tot la Petroșani, pe aceleași străzi, și în același interval orar 9-17.
Întreruperile programate sunt acele sistări în distribuţia energiei electrice cauzate de lucrările de reparaţii, modernizare sau de mentenanţă pe care Reţele Electrice Banat le desfășură în zonele în care au în custodie reţeaua electrică.
Nedeia momârlanilor din Paroşeni
Localnicii din Paroșeni, dar și din alte localități ale Văii Jiului s-au întâlnit, duminică, de Rusalii, la de acum bine cunoscuta Nedeie Paroșană. O sărbătoare câmpenească de tradiție la care bucuria, voia bună, mâncărurile și, firește, jocul popular sunt la loc de cinste.
De câțiva ani, locul pe care se organizează nedeia este terenul aferent sediului nou al Asociaţiei Composesorale StrajaSterminos - Gruni Zănoaga. Lângă fostul dispensar din Sohodol, clădire care, după ce le-a fost dată celor din zonă, a fost transformată în capelă funerară. Pe
De ce de Rusalii?
Așa a fost înţelegerea momârlanilor, a celor din vestul Văii Jiului, îndeosebi. La început nedeia din Paroșeni se ţinea în Duminica Tomii, când era hramul bisericii. Numai că, în aceeași duminică se întâmpla să fie nedeia de la Câmpu lui Neag. Ca atare, oamenii au căzut de acord ca cei din Paroșeni s-o facă de Rusalii, după cei de la Câmp.
vremuri, hăt-hăt, pe când momârlanii erau mai momârlani ca acum, când ceea ce înseamnă orașul și-a pus bine amprenta pe viaţa lor, nedeile se ţineau pe dealul Ploșniţa. Deasupra de Trei Izvoare, pe culmea pe care se află osuarul militarilor decedaţi în luptele din Munţii Vâlcan din Primul Război Mondial. După aceea, dansul și jocurile momârlănești specifice nedeii de Rusalii s-au mutat la căminul cultural.
Înţelegerea nescrisă, dar asumată ca pe un cuvânt de onoare a rămas în picioare și asta explică de ce, când au nedeia, momârlanii din Paroșeni se duc
la cei din Câmpu lui Neag și invers. Cei din vest vin la fraţii lor din Paroșeni două săptămâni mai târziu.
Deși, duminică, a fost o căldură să mori, nu altceva, în curtea composesoratului s-a adunat
destul de multă lume. Gazdă bună și atent la toate a fost, ca de obicei, Duţu Mănulesc, președintele asociaţiei, căruia, ca și în alte dăţi, i-a fost alături Milu Părău. Organizatorii au avut oaspeţi, așa cum aminteam, momârlani din Câmp, Dealu Babii și chiar din Lonea. Ca de obicei, când sunt astfel de întâmplări, la Paroșeni au ajuns și mulţi locuitori din Vulcan. Și, ce mi-a plăcut, este că și unii, și alţii au venit îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc al locului.
Au fost la greu mici, am înţeles că vreo două mii s-au perpelit pe grătar, bulz, bere, apă minerală și sucuri. Au fost și vin, și ţuică, firește, dar, pe căldura aia, puţini s-au încumetat să le dea pe gât în jos. Ca de obicei s-a stat super și la capitolul muzică. Formaţia și soliștii vocali nu i-au lăsat să se odihnească o clipă pe petrecăreţi, așa că e de înţeles de ce câte vreunul ieșea plin de transpiraţie din horă, ca să ia o gură de apă. Cheful de la composesorat s-a încheiat undeva după ora optsprezece, petrecerea de Rusalii continuând, de fapt, la gospodăriile celor din Colonia Ţărănească a cartierului Sohodol. Gheorghe OLTEANU
Povestea Abatorului din Cluj
„De o organizaţie sistematică a examinării cărnii, bazată pe principii știinţifice, nu se poate vorbi însă, decât după înfiinţarea primelor școli de Medicină Veterinară, în secolul al XVIIIlea, când s-a început studierea temeinică a diferitelor boli la animale și s-a putut cunoaște care anume dintre ele se transmit la om”.
Primele abatoare din lume
„Nu mult după aceia a luat fiinţă, în diferite ţări, primele abatoare. Cum era și firesc acestea erau la început în stare rudimentară; de multe ori nu erau decât niște simple poduri acoperite, așezate peste râurile și pâraiele care străbăteau localităţile respective. De o instalaţie interioară a lor, nici nu putea fi vorbă. Așa cum erau ele pe acele vremuri slujeau într-o bună măsură interesele materiale ale comunelor și prea puţin interesele sănătăţii publice. În epoca modernă însă fiecare popor s-a încredinţat de marea lor utilitate publică și toate ţările au legiferat
în dreptul Pieţei Mihai Viteazul. Și astăzi se văd încă stâlpii de stejar în albia râului pe care a fost așezat podul acesta, sau abatorul vechi și ne putem lesne închipui ce murdărie era sub podul și numai puhoaiele Someșului le puteau îndepărta. În anii 1885-1886 s-a format clădirea care formează azi edificiul principal al Abatorului, după sistemul celular, având 26 de celule în care se tăiau aproape 30-35 de mii vite cornute mari, mici și oi pentru o populaţie de 48 de mii de suflete, cât avea Clujul pe acele vremuri, înglobând și un gheţar care servea în mod primitiv pentru conservarea cărnii cu gheaţă naturală scoasă din Someș. Această clădire principală împreună cu abatorul de porci și celelalte anexe, ce s-au construit ulterior, și curtea Abatorului, ocupau o suprafaţă de peste 16 mii metri pătraţi”.
Cum se tăiau înainte porcii?
înfiinţarea, organizarea și funcţionarea abatoarelor. Așa se face că și Legea noastră de Poliţie Sanitară Veterinară cuprinde dispoziţiuni la înfiinţarea și funcţionarea abatoarelor. Abatoarele în decursul vremii au evoluat, ajungând în ultimele trei decenii cu deosebire în ţările apusene și mai ales în Germania, să satisfacă, graţie instalaţiunilor lor tehnice, cele mai mari exigenţe de igienă și economie.
Într-adevăr, astăzi abatoarele trebuie să fie astfel construite, utilate și organizate, ca să poată împlini cu prisosinţă gusturile și cerinţele consumatorilor de carne și să înlesnească prelucrarea, valorificarea, a tuturor subproduselor, precum piei, intestine, sânge, seu, unghii, coarne, păr. Abatoare în asemenea condiţiuni găsim câteva și la noi în ţară, făcând cinstea corpului veterinar și edililor orașelor respective, la Brașov, Constanţa, București.
Să vedem acum cum stau lucrurile la abatorul Municipiului Cluj. Dacă nu a putut să urmeze ritmul de evoluţie al abatoarelor sin străinătate, trebuie să recunoaștem că a avut și el parte, de la clădirea lui între 1885-1886 și până astăzi [1936] de o serie de îmbunătăţiri. Înainte de anul 1885, servea drept loc de tăiere a animalelor pentru consumaţia publicului clujean, un pod de lemn acoperit, așezat peste Someș,
pavată cu piatră cubică de granit. Pentru a satisface măcar în parte dezideratul de umanitate, la tăierea animalelor, s-a înzestrat Abatorul cu unelte de asomarea [anesteziere] a lor. Ca să ţină pasul cu noile progrese ale știinţei s-au introdus la Abator și noi aparate de examinare a cărnii, Trichinoscopul și s-a instalat și un mic laborator pentru cercetările bacteorologice.
Dar și aceste îmbunătăţiri nu corespund încă timpurilor de astăzi, neputându-se încă tăia și prelucra în bune condiţiuni numărul de animale necesare populaţiei sporite a Clujului, și nici ca utilaj tehnic, care să îngăduie prelucrarea tuturor părţilor tăiate și o manipulare a cărnurilor, potrivit cerinţelor de igienă”.
Lucrările de amplificare a Abatorului
macarale
mobile destinate pentru transportul cărnurilor prelucrate în sala de aerisire și de aici în frigider.
2. Construirea între sălile de tăiere și frigorifer a unei hale de svântarea cărnurilor, care va servi în același timp și ca loc de desfacere a lor de către măcelarii angrosiști.
3. Lărgirea abatorului pentru tăierea porcilor și instalarea lui cu macarale pentru transportul cărnii în frigorifer.
„Porcii se tăiau pe atunci în curţile măcelarilor și numai târziu măcelarii au fost obligaţi să-i taie într-un loc anume destinat, în curtea Abatorului, unde prelucrarea începea prin pârlirea cu paie. Această situaţie nu mai putea însă dăinui din consideraţiuni igienice. Primăria orașului a construit și a amenajat în anul 1894, după modelul abatorului din Praga și în dimensiunile corespunzătoare necesităţilor de atunci, clădirea principală pentru tăierea porcilor. De atunci și până la înscăunarea administraţiei românești nu i s-au mai adus Abatorului alte îmbunătăţiri demne de menţionat”.
Desființarea sistemului celular „O transformare provizorie s-a făcut apoi la Abator prin dărâmarea pereţilor ce despărţeau cele 26 de celule din clădirea destinată tăierii vitelor cornute și oilor precum și amenajarea celor cinci hale mari de tăiere. Prin aceasta schimbare a mărit pe deoparte suprafaţa de folosit a sălilor de tăiere, reclamată de împrejurarea, că trebuia să se taie un număr dublu de animale, populaţia orașului ajungând la 100.000 locuitori și cu noi posibilităţi de înmulţire, iar pe de altă parte, s-a înlesnit examinarea cărnurilor, care se poate face mult mai bine în sălile de tăiere, cu vedere largă, după sistemul halelor, decât cu sistemul celular”.
Frigoriferul Abatorului
Pentru conservarea cărnii, de la tăierea animalelor și până la distribuirea ei către consumatori, „s-a construit pe teritoriul Abatorului și un frigorifer care, după amplificarea și îmbunătăţirile care i s-au adus între anii 1928-1931, cheltuindu-se aproape 4.000.000 lei, funcţionează în condiţiuni mulţumitoare. În anul 1924 sau făcut mari îmbunătăţiri și în curtea Abatorului, care a fost canalizată și
Cu executarea lucrărilor „de amplificare a fost însărcinată o firmă care a dat dovadă de specialitate în această materie, adjudecându-i-se prin licitaţie publică, iar pentru lucrările de construcţie se va ţine o altă licitaţie în preajma sezonului de lucru, în primăvară. Iată câteva din lucrările care vor forma această îmbunătăţire a abatorului:
4. Construirea unei încăperi având comunicaţie cu sala de tăiere a porcilor pentru instalarea unui aparat de electro-pârlire.
5. Instalarea de cântare automate pe căile de transport a cărnurilor.
6. Construirea și instalarea de măţării sistematice.
7. Deschiderea unei porţi pentru intrarea animalelor de tăiat dinspre oborul de vite, rămânând ca actuala intrare să servească la scoaterea cărnurilor din abator.
1. Transformarea sălilor din corpul principal al abatorului în vederea sporirii capacităţilor pentru tăierea de 75 mii animale (vite cornute mari, mânzaţi, viţei, oi) și a posibilităţilor de prelucrare a animalelor tăiate în condiţiuni igienice. Se vor mai dărâma pereţii din unele săli, se va repara pardoseala, se vor căptuși pereţii din interior cu plăci de faianţă până la înălţimea de 2 metri, se vor instala cuiere de atârnat cărnurile și linii aeriene cu macarale de siguranţă și
Vând casă
“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
8. Transformarea și amenajarea construcţiilor de la intrarea proiectată pentru casierie, poliţia abatorului, sala de adăpost pentru măcelari, camera de portar.
9. Procurarea cărucioarelor speciale pentru transportul pieilor, intestinelor și organelor confiscate. Și în anul expirat [1935] s-au adus simţitoare îmbunătăţiri laboratorului abatorului, înzestrându-l cu aparate și substanţe chimice necesare examinării cărnii și produselor ei, precum și la controlul laptelui adus pentru desfacere pe piaţa Clujului. S-a cheltuit pentru acest scop 125 mii lei. Laboratorul nu a ajuns încă la desăvârșirea instalaţiunilor de care ar avea nevoie, s-a făcut totuși un pas înainte. Dar va mai fi amplificat și acesta”.
[„Patria”, nr. festiv din 1 decembrie 1936]
Cum i-a scăpat Minerului promovarea printre degete
Minerul Lupeni s-a împiedicat în fața a peste 3.000 de spectatori, fiind învinsă la scor de forfait de Viitorul Arad.
Meci mare pentru echipa care joacă la Sânnicolau Mic Puţini sunt cei care se așteptau la acest deznodământ, dar în fotbal mingea e rotundă.
În urmă cu 50 de ani Jiul Petroșani o bătea cu 4-2 pe Poli Timișoara în finala Cupei României, în Vale, la un meci de fotbal, la care s-au strâns aproximativ 3.000 de oameni. Cam tot atâţia s-au adunat la meciului de baraj al Minerului.
În manșa întâi a barajului cu Viitorul Arad, echipă care joacă la Sânnicolau Mic, Minerul Lupeni a obţinut un rezultat bun, dătător de speranţe, 0-0. Doar că formaţia patronată de Giovanni Catanzariti a jucat perfect, la Lupeni, și s-a impus cu un 3-0, care nu lasă loc nici unui fel de comentariu.
„Am pregătit o altă strategie, cu totul specială, îmi scot pălăria în faţa băieţilor”, a spus tehnicianul oaspeţilor.
Meciul s-a decis în 10 minute.. Practic, totul s-a decis în 10 minute (4555), când Ovidiu Vezan, Andrei Topai și Alexandru Bădăuţă l-au bătut pe Raţ cu execuţii spectaculoase. La două dintre goluri portarul a avut un plasament greșit. Până la urmă, optimismul afișat de Flavius Pavel înaintea acestui meci, a avut și acoperire, inclusiv de ordin tactic, prin eliberarea omului meciului, Ovidiu Vezan.
„Ne-am așteptat să câștigăm, toată săptămâna le-am spus asta. Am văzut în tur care sunt punctele lor forte și care mai puţin forte și am pregătit meciul în consecinţă. Am pregătit o altă strategie, cu totul specială, pentru că în tur am jucat cu Vezan în zona centrală, cu închizătorii și fundașii lor centrali în faţa lui. Acum i-am spus să iasă mult în lateral, să primească mai în
benzi și i-a ieșit perfect la primul gol. Exact ca la antrenament s-a întâmplat, a primit mingea și a dat la colţ. E bucurie foarte mare, după 10 ani suntem prima echipă din orașul Arad care promovează în Liga a 3-a, restul sunt din alte localităţi din judeţ. Ne bucurăm foarte mult în special pentru copiii care vin în spate și avem foarte multe grupe de copii. O să debutăm o parte dintre ei în Liga a 3 de acum înainte. E o promovare, după un an foarte bun, și vreau să-i felicit pe toţi băieţii. Îmi ridic pălăria în faţa lor.
Bineînţeles, fără sprijinul conducerii, al președintelui Giovanni Catanzariti, nu am fi reușit nimic, e proiectul dânsului și azi cred că l-am făcut foarte fericit și pe el”, a declarat Flavius Pavel, antrenorul celor de la Viitorul.
După zece ani, de când UTA (în actuala ei structură) promova după barajul de la Lugoj, cu Haţegul, o echipă din municipiul Arad ajunge din nou în eșalonul al treilea.
Dan Voicu își asumă eșecul
„Faptul că am renunţat la marcajul la Vezan pentru a aduce un om în plus în atac ne-a costat” a spus Voicu.
Dan Voicu, antrenorul lupenenilor, era foarte dezamăgit de cele întâmplate pe gazon, dar și în tribune, de acolo de unde au venit înjurături grele la adresa sa și a familiei sale. Mai mult de atât, experimentatul tehnician și-a asumat în mare eșecul și a motivat și de ce.
„Este o înfrângere dureroasă, din păcate. Consider că am avut o primă repriză bună, ei au avut o singură fază, în timp ce noi am avut o bară în primele minute. Despre golul pe care l-am luat înainte de pauză a fost o execuţie, ce pot să spun, a la Vezan, și știam lucrul ăsta. Sincer să fiu, mă consider vinovat
pentru că trebuia să nu renunţ la principiul pe care îl am de regulă. Ca niciodată, am schimbat echipa, după 00. Trebuia să îmi iau măsuri pentru că se putea să ajungem la prelungiri, chiar penalty-uri și nu se știa niciodată cum ar fi ieșit. Faptul că am renunţat la marcajul la Vezan, pentru a aduce un om în plus în atac, ne-a costat. Deci, mă consider vinovat la acest eșec. Eu cred că dacă ne-au fost superiori la ceva, au fost la disciplină. Au fost jucători foarte disciplinaţi, noi ne-am pierdut capul, nimeni nu a mai respectat nimic și nu înţeleg de ce. Aveam încă 35 minute la dispoziţie în care puteam să întoarcem rezultatul, dar, din păcate, nu am respectat absolut nimic. Nu toţi jucătorii, dar o parte dintre ei și, din păcate, asta te costă”, a spus Voicu. Învins și înjurat, Voicu se retrage Spre finalul declaraţiei sale, experimentatul tehnician a avut lacrimi în ochi, fiind extrem de afectat de insultele primite de la câţiva fani ai celor din Lupeni. „Eu voi avea o discuţie cu conducerea cu clubului, că așa este normal, pentru că așa este frumos. Dar eu rămân ferm pe ceea ce am hotărât. Mi-aș fi dorit foarte mult că această retragere a mea să fie încununată cu un succes și de o promovare. Din păcate, am rămas foarte dezamăgit de o parte a fanilor de aici, care m-au înjurat. Și, mai mult decât atât, mi-au înjurat familia, aveam și fata, soţia la meci. Incredibil, credeţimă, nimic nu mă mai întoarce la echipă. După tot ce am făcut în anii ăștia, să fiu blamat și înjurat”, a mai spus Dan Voicu.
Echipe
Minerul Lupeni – Viitorul Arad: 0-3
Cum s-au marcat golurile: 0-1 (min. 45): Ovidiu Vezan trece de Mazilu, pătrunde în careu și trimite un șut perfect la colţul lung: bară-gol! 0-2 (min. 52): Vezan trimite o diagonală de 50 de metri, pentru Andrei Topai, care îl lobează pe Raţ, din 15 metri, acesta ieșit aiurea din poartă; 0-3 (min. 55): Alexandru Bădăuţă trece de Arcuși și Ciocîrlan, ajunge în 16 metri de unde trimite pe jos, cu stângul, lângă bara din stânga lui Raţ.
Formaţii:
Minerul Lupeni: Raţ – Mazilu, Ciocîrlan, Matei, Arcuși – Prem, Bănceanu, D. Creciunesc – Iepure (Belei – min. 71), Harangozo (Băcăran – min. 53), Mândreci. Rezerve neutilizate: Tonca –Șilip, Roșian, Maria, Glăvan, S. Popescu. Antrenor: Dan Voicu. Viitorul Arad: Gârlea –Pantea, Bier, Munteanu, Stoianovici –S. Popa (P. Pavel – min. 87), Kocsis (Fl. Gîlcă –min. 46) –Blickling (Cl. Popa – min. 72), Vezan, Topai (Rotar – min. 81) – Bădăuţă (Al. Catanzariti – min. 87). Rezerve neutilizate: Vasii – I. Pașcu, Narsesovici, N. Bulzan. Antrenor: Flavius Pavel. Arbitri: Robert Mormeci – Cristian Ciorbea (ambii din Braşov) – Marian Tunsoiu (Sinca Noua – Braşov)
Observatori FRF: Daniel Ciocănea (Sibiu), Elena Șerban (București).
Mesajul clubului din Lupeni Dragi suporteri, parteneri, sponsori, autorităţi locale și tuturor celor care ne-au fost alături, în acest an plin de provocări și succese, vă transmitem cele mai sincere mulţumiri pentru sprijinul vostru necondiţionat.
Fiecare victorie și fiecare pas înainte au fost posibile datorită vouă.
Mulţumiri suporterilor: Sunteţi inima și sufletul nostru.
Mulţumim domnilor Emil
Părău, Constantin Dicu și Ion Haţegan pentru sprijinul și colaborarea lor esenţială.
Mulţumim domnului primar Lucian Resmeriţă pentru resurse și facilităţi.
Mulţumiri voluntarilor. Fără efortul și dedicarea voastră, multe dintre activităţile noastre nu ar fi fost posibile. Mulţumim pentru munca voastră neobosită.
Mulţumim pentru răbdare și sprijin familiilor și prietenilor media și jurnaliștilor. Mulţumim pentru
fost alături de echipă și au încurajat-o în fiecare minut al meciului! Echipa Minerul Lupeni a avut un an sportiv cu multe realizări, au câștigat campionatul judeţean și cupa judeţului. Am avut un meci greu cu o echipă experimentată. Felicitări tuturor și mergem înainte! Hai, Minerul Lupeni!”.
De ce îl susțin pe Dan Voicu?
Acolo unde a antrenat Dan Voicu a rămas performanţă. Unde e Dan Voicu e mereu primul loc. Unde e Dan Voicu este vorba de seriozitate și angajament.
Faptul că 3.000 de oameni au luat, de Rusalii, drumul stadionului spune multe despre personalitatea lui Dan Voicu și a jucătorilor săi. Faptul că s-a pierdut un meci, important e adevărat, dar ai și câștigat alte zeci, nu îţi dă dreptul să murdărești cu noroi cele două trofee. Da, s-a ratat un baraj, dar până acolo câţi oameni nu au scandat fericiţi: Minerul!, câţi oameni nu s-au pozat cu munca echipei?!
acoperirea și promovarea noastră. Noi, CS Minerul Lupeni, am trecut prin momente de glorie și perioade grele, dar am reușit să revenim datorită unei strategiei clare și muncii asidue. Câștigarea campionatului și cupei
României reprezintă doar începutul unei noi etape.
Determinarea noastră de a continua pe această cale este fermă!
Fiecare meci va fi o oportunitate de a demonstra că CS Minerul Lupeni are un viitor strălucit”.
Declarația primarului
Resmeriță Înainte de începerea meciului de baraj suporterii au putut face poze cu cele două trofee câștigate de Minerul, într-un spaţiu special amenajat. Primarul Lucian Resmeriţă nu a ratat acest prilej, iar la final a transmis și un mesaj.
„Capul sus și mergem înainte! Felicit miile de suporteri care au
Faptul că o mână de prost crescuţi au ales să îi înjure familia, jucătorii și chiar pe el nu schimbă cu nimic din performanţele obţinute. Cele două trofee aduse de jucătorii lui Dan Voicu la Lupeni nu au venit pe calea aerului, au venit în urma unui volum de muncă.
Uite, de-aia îl susţin pe Dan Voicu pentru că prin ochii lui fotbalul are mirosul acelor vremuri după care tânjim. Mulţumim Dan, că ne-ai readus pașii spre stadion și ne-ai redat din nou dreptul la vise după atâţia ani de anonimat. Te susţin să mergi mai departe! Ai pierdut continuă, ai câștigat continuă!
Loredana JUGLEA
LA ORDINEA ZILEI 8
Act de vandalism care nu trebuie trecut cu vederea
Părinții și bunicii copiilor care se jucau, vineri, 21 iunie, în părculețul din fața blocului 1M de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan au fost, pur și simplu, oripilați văzând cum a fost mutilată una dintre figurinele amplasate aici puțin înainte de Ziua Copilului.
Figurinele
înfăţișând poarta de intrare într-o cetate, câţiva ostași, o balistă și un dragon sunt realizate din spumă poliuretanică, pictată, apoi, cu măiestrie. Cineva își dăduse cu părerea c-ar fi groaznice și că i-ar speria pe copii. Fals, după cum am scris la vremea respectivă, mai ales că sunt jocuri video și desene animate care îi ridică părul în cap și unui adult. Și am exemplificat asta prin poza în care o fetiţă își mânca liniștită îngheţata stând în braţele ostașului de la balistă.
Ce aș putea să zic în privinţa ostașului rămas fără mâini? Să fi fost din greșeală sau a fost vorba de un act premeditat? Nu pot sămi sau seama, dar e clar că autorul/autorii trebuie identificaţi și trași la răspundere. Asemenea acte de vandalism nu trebuie nicidecum să fie tratate cu
duhul blândeţii, cum se întâmplă de obicei. Ceea ce s-a petrecut în părculeţ i-a revoltat mult pe vulcăneni, iar reacţia lor am văzut-o din comentariile la postarea mea de pe Facebook. Vom ajunge, oare, să-i cunoaștem pe vandali?
