3730 luni 29 apr 2024

Ziarul Vaii J iului

1924-2024. Petroșani 100

Curs valutar:

= 4,9765 lei

1$ = 4,6373 lei

1₤ = 5,8018 lei

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a depănat

amintiri la Muzeul Mineritului

l „1 Mai muncitoresc cu de toate”

Muzeul Mineritului Petroșani continuă seria manifestărilor începute în ianuarie a.c., sub genericul „De la Iacob la Iacob”, care marchează centenarul orașului Petroșani.

Sâmbătă, 27 aprilie, de la ora 11, în cadrul manifestării devenite tradiţionale „Conferinţele de la muzeu” a organizat manifestarea „1 Mai muncitoresc cu de toate”. De ce „cu de toate”? Pentru că a fost un program divers: conferinţa „1 Mai în Valea Jiului - odată și acum...”susţinută de Marian Boboc; expoziţia de fotografii și documente interbelice „1 mai în Valea Jiului interbelică”; prezentarea volumelor „1 Mai muncitoresc în Valea Jiului” (1919-1947)

și „1 Mai muncitoresc în Valea Jiului, în republicile România (1948-2023)” de Marian Boboc și „amintiri, amintiri...”.

Moment de reculegere În urmă cu 102 ani, pe 27 aprilie 1922, la Mina „Aurelia” din Lupeni s-a întâmplat o explozie, în urma căreia șiau pierdut viaţa 82 de mineri. De aceea, în debutul manifestării de

sâmbătă de la Muzeul Mineritului, participanţii au păstrat cu emoţie un moment de reculegere în memoria victimelor celei mai mari catastrofe din istoria mineritului Văii Jiului.

O sărbătoare uitată, nu și de muzeu...

„Până la Primul Război Mondial, minerii din Valea Jiului au sărbătorit cu mare fast Sfânta Varvara, protectoarea minerilor. Despre această sărbătoare am publicat o carte.

După 1918 până la instalarea comunismului, sindicatele socialdemocrate, și câţiva ani și sindicatele naţionale, au marcat, cu mare greutăţi uneori, Ziua Internaţională a Muncii.

După instalarea puterii comuniste, sărbătoarea a continuat în Valea Jiului în alt format și cu alte mesaje și lozinci. Și acestei perioade i-am dedicat un volum. Astfel că acum știm cum a fost sărbătorit 1 Mai vreme de mai bine

de un secol în Valea Jiului. Din păcate, această sărbătoare a dispărut de ani buni din Valea Jiului. E interesant că dispariţia se petrece tocmai într-o zonă dominată politic de socialdemocraţi... Motivele acestei misterioase dispariţii pot constitui tema unei dezbateri – De ce nu se mai sărbătorește 1 Mai în Valea Jiului? Sărbătoarea și sărbătorirea zilei de 1 Mai contează enorm pentru cultura și istoria muncitorească a Văii Jiului. Printre altele, aceasta are, mă rog a avut, rolul de liant al muncitorimii, căci de 1 Mai se întâlneau muncitorii din estul și vestul Văii Jiului. Sărbătorirea zilei de 1 Mai în Valea Jiului are aproximativ vârsta orașului Petroșani, e congeneră cu orașul nostru, ca să zic așa. O frumoasă coincidenţă pe care ne bucurăm că am putut-o marca la centenarul orașului Petroșani la Muzeul Mineritului”, a declarat scriitorul și documentaristul Marian Boboc, muzeograf la Muzeul Mineritului din Petroșani.

2023). Astfel, participanţii vor avea în biblioteca lor două cărţi rare, care prezintă integrala sărbătorii zilei de 1 Mai în Valea Jiului.

Amintiri, amintiri... După încheierea conferinţei susţinută de Marian Boboc, participanţii au împărtășit amintiri interesante despre ziua de 1 Mai. Tonul l-a dat inginerul pensionar scriitor Bujor Bogdan, urmat de un alt om cu tâmple albe, Ovidiu Rizopol.

Deși, de obicei, este un ascultător atent al conferinţelor de la muzeu, sâmbătă primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a devenit și participant, evocând, cu nostalgie, câteva momente din cum sărbătorea, copil fiind, 1 Mai.

Autografe „1 Mai muncitoresc cu de toate” s-a încheiat cu o sesiune de autografe acordate de Marian Boboc pe cărţile „1 Mai muncitoresc în Valea Jiului” (19191947) și „1 Mai muncitoresc în Valea Jiului, în republicile România (1948-

„Una dintre cele mai faine întâlniri dintre cele dedicate centenarului orașului Petroșani... 1 Mai muncitoresc cu de toate... Mulţumesc celor care au participat, și mai ales celor care au deschis în public sipetul lor de amintiri de 1 Mai: primarul Tiberiu Iacob-Ridzi (care nu a lipsit de la nici una din întâlnirile culturale organizate de Muzeul Mineritului cu prilejul centenarului orașului), Bujor Bogdan și Ovidiu Rizopol.

Chiar dacă a fost sâmbătă, pentru prietenii din presă, Diana Mitrache și Ilie Pintea, a fost o zi de lucru. Cum se spunea pe vremuri... Au sărbătorit prin muncă... Le mulţumesc și lor pentru prezenţă. La fel, să nu uit de băieţii de la PRO PARÂNG care, pentru a fi prezenţi, și-au amânat o lucrare importantă, la cabană din Parâng... Și nu, în ultimul rând, lui Roland Mihuţ care mi-a făcut nodul la noua mea cravată tematică”, a spus într-o postare pe FB Marian Boboc.

Parcurile - în continuă modernizare

Confortul urban intră în sarcina administrației publice locale. La Vulcan parcurile - fie cele pentru copii sau doar de relaxare - sunt o prioritate. Etapizat, toate sunt modernizate.

Zone de promenadă, parcuri cu mobilier de joacă modern pentru copii, dar și oaze de verdeaţă numai bune pentru relaxare, s-au contruit, și se mai modernizează și în perioada următoare în municipiul Vulcan. Administraţia publică locală pune accentul pe toate aceste locuri, pentru ca cetăţenii să se bucure de un confort urban demn de anul în care trăim. „Am realizat în acest mandat, așa cum am promis, mai multe parcuri și terenuri de sport pentru copii, am realizat parcul din zona

Spre exemplu, de săptămâna viitoare, parcul Avram Iancu intră în reabilitare. Aici vor fi lucrări ample, ce vor reda locului frumusețea de odinioară.

Dallas, Micro3B, parcul din Crividia, parcul din colonie, la fel cum și trei terenuri de sport în aceste zone de relaxare pentru cetăţenii care locuiesc aici. Totodată, săptămâna aceasta vor începe lucrările și la parcul mare, Avram Iancu. Vor fi lucrări mai ample, care se vor întinde pe o perioadă mai lungă, ele vor fi făcute din bani de la bugetul local, vor face etapizat, începem cu înlocuirea bordurilor pe căile de acces spre centrul parcului, după care vom monta băncile, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi și tot ceea ce este necesar pentru ca Parcul Avram Iancu să fie redat din nou, locuitorilor din Vulcan. Avem pe un proiect european alte 5 parcuri care vor fi finanţate prin POR. Mă refer aici la parcul din zona FO, F9, parcul din zona

Bazinul se închide

Activitatea bazinului de înot didactic din Petrila va fi suspendată până după Paști. Obiectivul intră în procesul de igienizare generală, efectuat an de an. Din 8 mai bazinul își reia activitatea la program normal.

Profitând de faptul că urmează o minivacanţă prelungită pentru bugetari, elevi, dar și pentru că în perioada sărbătorilor adresabilitatea spre bazin scade, administraţia publică locală de la Petrila a decis ca de duminică bazinul să se închidă pentru igienizarea anuală.

Conform normelor de sănătate și igienă pentru piscinele publice, astfel de perioade de mentenanţă sunt programate anual la piscinele acoperite pentru curăţarea corespunzătoare și

Cocoșvar, parcul octogon, în zona A3, A4, vor fi alte noi parcuri și locuri de joacă pentru copii. În zona EVSN, în centrul vechi, avem un parc care va fi renovat. Bineînţeles, în lateralul primăriei, acest deal va fi renovat, finanţat pe fonduri europene, va fi o zonă terasată, pe care oameni se vor putea relaxa. Avem în plan ca după sărbătorile pascale pe str. Nicolae

Titulescu, care urmează să fie asfaltată prin proiectul Greenline, să montăm pergole, aceste bănci cu puţin acoperiș pentru a ţine umbră. Vom monta stâlpi de iluminat fotovoltaici, coșuri de gunoi și vom face o zonă pietonală superbă”, a spus Cristian Merișanu, primarul municipiului Vulcan.

Important este ca orice investiţie să fie să păstrată. Nu de puţine ori au fost cazuri în care mobilierul stradal a căzut pradă oamenilor răuvoitori, nesimţiţii urbani. Milioane de lei se investesc în toate aceste spaţii, tocmai pentru ca vulcănenii de toate vârstele să se poată bucura ele.

dezinfecţia întregii suprafeţe a bazinului. Astfel, este necesară golirea completă cel puţin o dată pe an și pentru bazinele cu sisteme de recirculare a apei la care conform normelor 1/10-1/15 din volumul apei din bazin se înlocuiește zilnic cu apă potabilă. Bazinul didactic de înot din Petrila este o destinaţie preferată de locuitorii din oraș. Persoane de toate vârstele, adoptă un stil de viaţă sănătos și vin inclusiv la înot. Faptul că bazinul oferă oportunităţi de învăţare și performanţă, îi determină pe cât mai mulţi părinţi să adauge înotul pe agenda de activităţi a celor mici. Bazinul din Petrila își reia activitatea la program normal de miercuri 8 mai.

Vulcan

Petrila

De sezon

Lucrările de primăvară sunt la ordinea zilei în Uricani. Se plantează flori și se cosește iarba de pe zonele verzi ale orașului. Această din urmă activitate s-a efectuat, deja, de câteva ori, fiindcă ploile au favorizat creșterea vegetației.

Ing. Daniel Băescu de la Serviciul Întreţinere Parcuri și Zone Verzi al Primăriei Uricani este tot timpul pe teren, pentru a vedea cum se desfășoară lucrările. Miercuri, bunăoară, a ajuns la viceprimarul Corneliu Braia care, după ce a primit câteva sesizări de la cetăţeni, i-a comunicat ce ar mai trebui făcut, pentru soluţionarea acestora. Vicele i-a comunicat că, la blocurile 3-4 de pe Aleea Trandafirilor, trebuie montate coșuri de gunoi. Locatarii blocurilor sunt foarte mulţumiţi de băncile amplasate în faţa scărilor, dar nu cunosc ce s-a întâmplat cu coșurile de gunoi.

Explicația este simplă, am aflat de la Corneliu Braia. Au fost deja comandate coșurile de gunoi necesare și se așteaptă achiziţionarea lor, pentru ca ele să fie amplasate peste tot pe unde este nevoie. În acest mod se vor

rezolva cererile locatarilor din scara I a blocului 65 și din blocul 82 de pe Aleea Brazilor. Aceștia din urmă, nu a uitat vicele să-i spună lui Daniel Băescu, ar vrea să li se aducă pământ vegetal, fiindcă, prin muncă voluntară, oamenii ar vrea să-și amenajeze o zonă verde cu flori în faţa blocului. Cu ocazia aceleași întâlniri, Corneliu Braia a fost informat despre modul în care se lucrează la parcarea de pe Aleea Plopilor.

În scopul menţinerii ordinii şi siguranţei publice

La mijlocul acestei luni a fost elaborat planul de ordine și siguranță publică al Poliției Locale Vulcan. S-a făcut asta ținându-se seama că metodologia de elaborare

Planul

de ordine și siguranţă publică este elaborat de către Comisia Locală de Ordine Publică, avându-se în vedere prevederile art.29, pct.(1), lit.c) din Legea nr.155/2010 – Legea poliţiei locale și art.3 din Ordinul Ministrului Administraţiei și Internelor nr.92/2011. Procesul verbal încheiat în 4 aprilie 2024 cu ocazia ședinţei Comisiei Locale de ordine Publică a municipiului Vulcan, întrunită în temeiul art.29 din Legea nr.155 din 12 iulie 2010 a Poliţiei

a acestui document precizează că acest lucru trebuie făcut până în data de 15 aprilie a fiecărui an sau ori de câte ori apar modificări în evoluția situației operative.

Locale, modificată, este semnat de Merișanu Cristian Ion, primarul municipiului Vulcan, Huluţă Florin, comandantul Poliţiei municipiului Vulcan, Mezambrovschi Mihăiţă, șef serviciu Poliţia Locală Vulcan, Rogobete Mihaela Elena, secretar general al municipiului Vulcan, Neamţu Dorel, consilier local, Barbu Pompiliu, consilier local, și Anghel Dănuţ, consilier local.

Persoanele din Poliţia Locală Vulcan cu funcţii

publice de conducere, cu atribuţii de coordonare/conducere/control al efectivelor participante la activităţile de menţinere a ordinii și siguranţei publice și a circulaţiei pe drumurile publice sunt Merișanu Cristian Ion, primar, Mezambrovschi Mihăiţă, șef serviciu, Peter Alexandru și Florescu Otilia, șef birou. Planul de ordine și siguranţă publică a

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

fost supus, spre aprobare, Consiliului Local Vulcan, iar o copie a documentului, împreună cu hotărârea de consiliu local, a fost înaintată Poliţiei municipiului Vulcan, în scopul menţinerii ordinii și siguranţei publice, prevenirea și combaterea infracţionalităţii de către toate structurile cu atribuţii în acest domeniu.

Vulcan

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

SPORT

Fotbal. Liga 3

Duş rece pentru jiulişti

După două victorii consecutivă, jiuliștii nu au mai putut ține ritmul.

CSM Jiul Petroșani a pierdut fără drept de apel meciul jucat acasă cu Gilortul Tg Cărbunești.

Oaspeţii s-au impus cu scorul de 5-0. Au marcat: Fabian Bărănescu (min. 20 și min. 38), Dragoș Săulescu (min. 49), Sebastian Popescu (min. 69), Florin Marica (min. 90+1).

În Play-out retrogradează direct ultimele clasate, plus cele mai slabe locuri 5 din cele zece serii.

Fotbal. Liga 4

Lupenenii nu iartă nimic

Minerul Lupeni a obținut o victorie

în prima finală din acest final four.

După un meci bun făcut de echipa lui

Dan Voicu, cât și de echipa adversă, trupa din Vale a obţinut o victorie meritată.

Lupenenii au dictat ritmul de la început până la sfârșit. Astfel, Minerul Lupeni s-a impus cu scorul de 2-0 în faţa Gloriei

Geoagiu. Antrenorul Dan Voicu a utilizat următoarea formula de start: Raţ(p)Hârșan, Ciocîrlan(c), Matei, Arcuși, Mazilu, Bănceanu, Creciunesc, Mândreci, Harangozo, Iepure. Minerul a preluat conducerea în minutul 43, prin Harangozo.

Apoi și-a majorat avantajul datorită golului marcat de Băcăran în minutul 85.

Pe parcursul jocului a efectuat următoarele înlocuiri: părăsește terenul Harangozo, intră Băcăran(min 68), părăsește terenul Mazilu, intră Rosian( min 81), părăsește terenul Mândreci, intră Belei (min 88), părăsește terenul Hârsan, intră Prem (min 88)

„Vă mulţumim tuturor celor care aţi fost alături de noi în această deplasare, în special domnului primar al Lupeniului”, a fost mesajul clubului.

Rugby. Divizia Națională Ştiinţaneînvinsă

A avut loc o nouă etapă în Divizia Națională de seniori la rugby.

A fost etapa a IV-a, în care echipa Știinţa Petroșani a obţinut a doua victorie din acest sezon. Formaţia din Petroșani a câștigat cu 41-18 împotriva echipei C.S.M. Bucovina Suceava! Felicitări ambelor echipe pentru meciul făcut!

Știinţa are în acest început de campionat două victorii, un egal, dar și un meci mai puţin disputat.

Kempo. Cupa „Scorillo” Veşti bune pentru lupeneni

La Cupa „Scorillo” „boboceii” de la Ionuț Team Kempo Lupeni au debutat într-o puternică competiție pe reguli de K 1.

Amanda Sólyom a obţinut locul 1 în timp ce Ștefania Luţaș s-a situat pe locul 2. Florentina Nicola, Fülöp Sára, Dragoș Miron, Bianca Miron Scorbură și Christian Alessa Doolse s-au clasat pe primul loc.

„Probabil unul din cele mai bune rezultate obţinute până acum, cu muncă, determinare și seriozitate!

Ciprian Bucur a trecut proba cântarului și se va bate în piramidă la categoria de vârstă 16-18 ani,- 65 de kg!”, a spus antrenorul Ionuţ Năsălean.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

A început construcţia platformei pentru deşeurile nemenajere

La Petroșani, în zona minei Dâlja, se construiește un centru de aport voluntar pentru deșeurile nemenajere. Lucrările sunt în desfășurare, iar din vară, deșeurile provenind din construcții sau

Lucrările de amenajare a Centrului de aport voluntar pentru deșeuri nemenajere, obiectiv finanţat prin PNRR, care va funcţiona pe amplasamentul fostei mine Dâlja, sunt în toi la Petroșani. Un loc unde oamenii să

poată duce deșeurile nemenajere era mai mult decât necesar. Se va rezolva

cele rezultate din renovări le veți putea duce gratuit, la acest centru special. Investiția se realizează după ce administrația a obținut finanțarea acestui proiect prin PNRR.

astfel problema acestei categorii de deșeuri, iar oamenii din Petroșani vor putea să aducă aici, în mod gratuit, toate deșeurile nemenajere. Practic, în aceste centre realizate în conformitate cu toate cerinţele europene în domeniu, pot fi predate deșeuri voluminoase, inclusiv anvelope sau mobilier uzat, deșeuri de

Asfalt nou pe o porţiune la intrarea în oraş

Din mai gropile de pe o porțiune intens tranzitată din municipiul Petroșani vor dispărea. Se va turna asfalt nou pe circa un kilometru și pe toate cele 4 benzi de circulație. Administrația a cuprins tronsonul pentru a fi reabilitat prin proiectul de infrastructură al GreenLine.

Pe porţiunea cuprinsă între Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroșani și Biserica Romano-Catolică, starea asfaltului nu este una deloc

bună. Sunt gropi la tot pasul, care în ultimii ani au fost doar peticite. Administraţia publică locală nu a prins tronsonul în niciun fel de reabilitare majoră, tocmai pentru că bucata de 1 km figura în proiectul de infrastructură al Greenline. Aceasta înseamnă că pentru reabilitarea acestui tronson s-au alocat bani în urmă cu 8 ani, atât că implementarea proiectului s-a tot amânat și deci și asfaltarea drumului.

tronson de 1 km, cuprins pe Greenline. Vor fi asfaltate toate cele patru benzi începând undeva. În jurul datei de 10 mai ar trebui să fie deja începută această lucrare”, a spus Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroșani

Din iunie autobuzele electrice ar trebui să circule în Valea Jiului. Până atunci, trebuie

„Este vorba despre tronsonul cuprins între Colegiul Naţional Mihai Eminescu și dincolo de biserica catolică, este un

www.zvj.ro luni, 29 aprilie 2024

realizată infrastructura. Cum proiectul a fost fazat, constructor a trebuit să aștepte semnarea noului contract de finanţare. Pe lângă asfaltarea anumitor porţiuni de drum, cum este și cea de la Petroșani, infrastructura GreenLine înseamnă și montarea de noi staţii de călători și mai multe staţii de încărcare electrice.

echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcţii și demolări.  Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea unui management al deșeurilor eficient, prin suplimentarea capacităţilor de colectare separată și pregătirea pentru

reutilizare și valorificare a acestora, în vederea tranziţiei la economia circulară. Centrul va deveni funcţional din vară, spune primarul Ridzi.

„Platforma de aport voluntar are termen de execuţie, 6 luni. Probabil, undeva în luna iulie-august va fi finalizată”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani. Valoarea obiectivului investiţional se cifrează la aproximativ 2 milioane de lei, iar acest centru va fi primul realizat în Valea Jiului. Toate celelalte localităţi de aici au câștigate proiecte similare. Însă, în cazul lor, implementarea este la stadiu incipient, unii întâmpinând probleme legate de constructori.

ANUNŢ DE LICITAŢIE

Municipiul Petroşani – prin Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, judeţul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de email primarie@primariapetrosani.ro, organizează: licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de închiriere al unui imobil - spațiu administrativ, în suprafață utilă de 27,73 mp, suprafață construită desfășurată de 38,82 mp, situat în municipiul Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 90, etajul 2, camera 24, în vederea funcţionării unui birou/punct de lucru, aflat în Inventarul domeniului public al municipiului Petroșani la numărul 578, înscris în C.F. nr. 64342-C1-U3 Petroșani, nr. cadastral 64342-C1-U3. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 24.05.2024, ora 9.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 24.05.2024, ora 11.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări se pot obţine până la data de 17.05.2024, ora 9.00, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 38, telefon 0254-541220(1), int.134. Documentaţia de atribuire poate fi obţinută în urma unei solicitări scrise a unei persoane interesate până la data de 17.05.2024, ora 9.00, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 38, telefon 0254-541220(1), int.134. Instanţa competentă în soluţionarea eventualelor litigii: Tribunalul Hunedoara, str. Calea Zarandului, nr.73, municipiul Deva, telefon 0254/218045, fax 0254/216333, e-mail tr-hunedoara-reg@just.ro; termenele și condiţiile pentru sesizarea instanţei: conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Costul documentaţiei de atribuire este de 30 lei şi se va achita la casieria din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, parter. Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.

PRIMAR, Florin Tiberiu Iacob-Ridzi Arhitect șef, Inspector SUAT, Presecan Iris-Valentina Filipoiu Mihaela

Petroșani

O relatare puţin

şi mişcătoare despre explozia de la Mina Aurelia din 27 aprilie 1922 (III)

Lupeni. Pentru îngroparea celor optzeci și doi de mineri morţi în catastrofa de la 27 Aprilie, s-a făcut lângă biserica româno-catolică un nou cimitir, sus pe deal, nu departe de cimitirul celor cincizeci și șapte de mineri, morţi la 1916 (de fapt, 1918 – n.a.) în aceleași împrejurări groaznice.

Sicrie albe, cadavre negre În noul cimitir s-au făcut patru șanţuri uriașe, în care au fost așezate pe rând sicriele albe, cu cadavrele negre carbonizate. În dimineaţa următoare, după mormântare, lucrau încă zeci de ţărani la aceste morminte, ca să le acopere cu pământ. Mii de oameni stau în faţa mormintelor proaspete. Și dimineaţa și după amiază și a doua zi după mormântare și a treia zi. Locuitorii Lupenilor, cuprinși de durere și milă priveau înduioșaţi la jalea

familiilor rămase, care nu se mai despărţeau de mormintele scumpilor lor.

Priveliști de durere

Luni 1 Mai, când a sosit ministrul muncii la Lupeni, aveai impresia că are loc o a doua înmormântare în mase.

La biserica catolică s-a oficiat un serviciu divin întru pomenirea morţilor. Acolo au fost depuse optzeci și două de coroane de flori artificiale din partea direcţiei minelor. După slujba religioasă s-a format un lung convoi, coroanele acestea au fost duse una câte una de către doi mineri sau ţărani până sus la cimitir. Așezarea coroanelor, la fiecare mormânt, a fost un nou prilej de durere și plânsele sfâșietoare pentru mamele, soţiile și copiii celor morţi, care așteptau acolo.

Norodul sta smerit, pătruns de sfinţenia locului, dar familiile îndoliate plângeau

și se boceau, de ţi se rupea inima. Era o larmă teribilă de durere și disperare: Văzduhul era străbătut de ţipete sfâșietoare, de gemete, de vaete hohote de plâns și exclamaţii de milă. Lângă fiece mormânt stăteau câte două, trei femei, bunică, mamă, fiică,

câte un bărbat și copii, mulţi copii.

Se tânguiau mamele, care strângeau la sânul lor câte un copilaș și se boceau soţiile cu fructul dragostei în pântec.

Era parcă o întrecere de bocete și suferinţi.

O femeie însărcinată plângea și se tânguia în gura mare:

- Cum m-ai părăsit tu, scumpul meu...

Cum ai murit așa de tânăr și te bucurai că ai să fii curând tată... Și azi stau la mormântul tău, în ziua de 1 Mai, când tu sărbătoreai această zi, afară pe câmpul verde... Cum m-ai părăsit tu scumpul meu...’’

Dar pe lângă femeile care strigau în gura mare taina durerilor lor, erau și de acelea cu figura obosită, cu ochii trudiţi care-și înăbușeau: parcă jalea, șoptind numai o rugăciune și lăcrămând în tăcere.

Evocarea unei vieți...

Când să părăsesc cimitirul, văd intrând într-un colţ, șezând pe o piatră o femeie bătrână în doliu, înconjurat de patru copii. Mă apropii de ea și o întreb cu sfială pe cine jelește: - Jelesc pe fiul meu care era mai bun decât un părinte. Câte nenorociri nu mau lovit în cei zece ani din urmă, dar una ca asta nu a mai fost. La 1914 miam pierdut o fată, la 1916 pe soţul meu. La 1916 au murit doi fii ai mei pe câmpul de bătaie, și acum Dumnezeu mi l-a luat și pe Filip, cel mai bun copil al meu.

Plânge mama și o fetiţă mică o roagă:

- Nu mai plânge mamă.

Bătrâna continuă:

- Joi pe când stam în bucătărie, îmi strigă o vecină:

- Ei! Madam Dirk, unde-ţi lucrează fiul ?

- În mina Aranca! i-am răspuns

- Să știi că e mort, că s-a întâmplat acolo o mare nenorocire! Am crezut că și eu cad moartă la pământ. Dar omul e mai tare ca fierul. Și ce inimă de aur era Filip al meu. Dumineca singura zi liberă ce o avea îl trimiteam la plimbare; el însă tot îmi apunea: Mai

bine rămân lângă tine, mamă... Te văd bolnavă. De abia stai pe picioare! Ai nevoie de-un ajutor! Iarna trecută a fost un foc în mină, și Filip ai meu s-a ales cu o arsură pe faţă. A stat în spital și atunci mi-a zis: Dacă se mai întâmplă o nenorocire în mina noastră, atunci murim cu toţii. Și așa s-a întâmplat. Știi, domnule, 16 copii am avut; 11 băieţi și cinci fete. Și acum am rămas cu patru copii, toţi bolnavi de inimă, anemici, și care nu pot lucra. Sprijinul cel mai bun al nostru în viaţă l-am îngropat ieri... Dar eu nu pun vina pe nimeni, numai bunul Dumnezeu știe totul...

Și iarăși plângea bătrâna. Am liniștit-o cu aceia, că voi publica numele ei în gazetă și voi interveni la București, ca să aibă parte de un ajutor mai mare din subscripţie.

Adresa ei este Maria Dirk, strada Centrală Nr. 296, Lupeni. În cimitirul cel nou de la Lupeni puteai să vezi cele mai variate manifestări ale durerii la femei din popor, la care dragostea ca și suferinţa izbucnesc în avânturi aprinse, zgomotoase... („Lupta”, nr. 119/ sâmbătă, 13 mai 1922)

Lupeni. Am rugat pe un miner să mă conducă în casele victimelor catastrofei, mai ales acolo unde se află câte o familie numeroasă, în mizerie, și care simte mai mult golul lăsat prin moartea susţinătorului ei. Trecem prin străzile cu nesfârșite case muncitorești, zidite de societatea minieră. Vedem femei care stau în pragul ușilor, sporovăind, altele spălând, altele cu copii la sân.

Să stai numai trei ceasuri în ungherul acesta de lume și-ţi ajunge ca să-ţi dai seama că aceste căsuţe cuprind întreaga epopee de suferinţă și degradare, de umilire și sărăcie a minerilor.

Intru în casa care a fost locuită de minerul Vajda Ferencz, str. Centrală No. 248. Mă întâmpină o femeie liniștită, posomorâtă, cu ochii plânși. E mama a

nouă copii. Opt sunt fete și numai noul născut, e băieţaș.

Mama suspină când povestește:

- Gazul și fumul l-au înecat pe soţul meu și așa a căzut mort în mină. Acolo lucra opt ceasuri pe zi, cu acord.

Câștiga 60 lei pe zi. Unde să ne ajungă banii ăștia pentru o familie atât de grea

? Mai am trei fete care slujesc... Îmi arată încă două fete de câte 15 ani, gemene, alte două fete gemene de 4 ani și un copilaș de patru săptămâni.

O casă plină cu copii, pe prispă, pe canapea, pe pat, în curte...

Extras din conspectul de plată No. 730

Numele: Vajda Ferencz.

Secţia 28. Competinţa 1729.20

Reţineri de plată: Ajutor de familie 150. Competinţa de ajutor în caz de morb (boală) 12.32.

Alimentare 216.

Cărbuni și transport 3.20.

Magazin (benzin pentru lampă) 1.35.

Biserică 10.

Dare 99.18.

Despăgubire 2.50.

Muzică 2.50.

Baie 10.

Urmele unei vieți care a fost...

Când am întrebat pe mama acestor copii, cât a câștigat bărbatul ei, dânsa a deschis un cufăr de unde a scos un teanc de ţedule cu însemnări de la mina unde lucra Vajda Ferencz. Desprind una și citesc: Uricani Valea Jiului. Soc. Anonimă a minelor de cărbuni Lupeni...

Suma detragerilor 497 de lei și 37 de bani.

Suma solvabilă 1419.83. Din acest extras am putut vedea nu numai ce se plătește unui miner în acea mină ci și ceea ce se reţine lucrătorilor din partea direcţiunei.

I se reţine, de pildă, minerului, săptămână de săptămână, cheltuială pentru benzină din lămpile Wolf. De ce să plătească lucrătorul miner, luminarea minei? Oare plătește lucrătorul dintr-o fabrică porţia de lumină electrică sub care lucrează? Luminarea minei trebuie să privească direcţiunea. Se mai reţine lucrătorului, sub titlul de despăgubiri, o sumă pentru plata sticlei de la lampă, dacă se strică. Această despăgubire se oprește în fiecare lună, chiar când

lampa rămâne întreagă. De ce? Despăgubire se plătește pentru o pagubă pricinuită, dar când acea pagubă nu s-a făcut de ce să se plătească despăgubire? La punctul dare văd iară că se face o nedreptate minerilor. Pe un extras văd că la 1759 de lei s-a reţinut dare 99 de lei, iar în alt extras citesc că la o plată mai mică, de 1.579 de lei, s-a reţinut o dare mai mare de 120 de lei. De ce această ilegalitate?

„Vei zămisli în durere“

Am trecut apoi în altă casă, unde nenorocirea era și mai mare. Patru femei din vecini, au intrat cu mine în trista încăpere. O făptură părăsită, și nenorocită zăcea în pat, iar lângă ea, un mare pachet de scutece, de unde ieșeau două căpșoare de copii gemeni. Nespus de dureroasă e povestea vieţei minerului Simon Bacsai care a locuit aci cu soţia sa Julișca.

Erau cununaţi de 6 ani și femeia a născut pe rând 4 copii morţi. De 6 luni dânsa stă în pat. Picioarele ei sunt ca niște scânduri, nici nu poate umbla, iar o parte a feţei e umflată. Nu de mult a fost dusă la o clinică din Cluj și acolo profesorul i-a spus: - Pleacă acasă și peste 7 săptămâni vei căpăta doi copii, o fată și un băiat. Ai să te faci atunci sănătoasă. Vei putea umbla și are să-ţi dispară umflătura de pe obraz. Și, într-adevăr, după 7 săptămâni, a născut în noaptea asta doi copii gemeni. Ieri și-a înmormântat bărbatul. S-a sculat din pat și două femei au târât-o până sus, pe deal, la cimitir. Și când s-a întors acasă, a apucat-o chinurile facerii și naște doi

gemeni.

O altă femeie mai adaugă: - Cât timp i-a trăit bărbatul, a născut numai copii morţi. Acum îi moare bărbatul și naște, biata, doi copii deodată... Și bun bărbat avea, era blând ca un copil. Ce-a câștigat, a dat mereu pentru doftorii și medici, numai să-și vadă nevasta sănătoasă, și acum el moare...

Toată colonia de mineri a plâns după dânsul, așa om bun a fost. Acuma nu are cine s-o ajute pe femeia asta, dacă n-am fi noi, vecinele. Dar și noi suntem sărace!...

Recomand inimilor caritabile această femeie nenorocită cu numele de Julișka Bacsai, str. Centrală 63. Lupeni.

La împărţirea ajutoarelor adunate prin listele de subscripţie, trebuie de avut în vedere în prima linie aceste familii. Toate văduvele cu mulţi copii trăiesc acum în aceiași teamă, că vor fi alungate din locuinţele în care trăiesc acum, fiindcă așa e obiceiul direcţiunei societăţii: moare un miner, îndată societatea caută să se descotorosească de familia acestuia, iar locuinţa lui să o dea altui lucrător miner, adus din altă parte. Credinţa lor e că pe măsură ce se va șterge impresia acestei groaznice catastrofe, direcţia societăţii se va arăta tot așa de neînduplecată și nu va împlini nimic din ceea ce promite acum, că va griji de familiile victimelor. Iată de ce casele cercuale de asigurări sociale trebuie să aibă controlori care să vegheze ca direcţia societăţii să nu-și facă de cap. Ea trebuie să simtă că există organe care controlează toate acţiunile ei. (SFÂRȘIT)

(„Lupta”, nr. 121/ marți, 16 mai 1922)

POLITICĂ 8

Ecologiştii îl susţin cu fermitate pe Tiberiu Iacob-Ridzi la alegeri

Vineri, cea de a patra formațiune politică din municipiul Petroșani, și-a anunțat susținerea publică pentru Tiberiu Iacob-Ridzi și PSD la alegerile din 9 iunie.

În prag de debut a campaniei electorale, încă un partid din Petroșani trece de partea lui Ridzi și a PSD-ului.

Partidul Ecologist Român este a patra formaţiune politică, care în cursa din 9 iunie îl va susţine pe primarul în funcţie al Petroșaniului, pentru un nou mandat.

„La Petroșani, Partidul Ecologist Român, PER, va susţine candidatura mea și lista de consilieri ai PSD în alegerile din 9

Iunie. Vreau să îi mulţumesc d-lui Alin Suciu, care este reprezentatul PER pe judeţul Hunedoara, pentru acest lucru, faptul că au acceptat să vină și să susţină PSD în alegerile locale de la Petroșani. Noi am avut și avem o colaborare foarte bună de multă vreme.

Am discutat a grămadă de aspecte legate de ceea ce urmează să se întâmple în Petroșani în perioada

Reprezentantul formațiunii politice, Alin Suciu, spune că alături de Tiberiu IacobRidzi, va reuși să implementeze proiectele ecologice pe care le are pentru Petroșani.

următoare. Și, cu siguranţă, o componentă importantă în ceea ce vrem să facem este și această latură a ecologismului. Aţi văzut, eforturile pe care le face adminsitaţia publică în ultimii ani legat de ceea ce înseamnă protecţia mediului și păstrarea unui mediu curat. Încă o dată îi mulţumesc domnului Suciu, dumnealui este petroșenean și cunoaște foarte bine realităţile din municipiul nostru” a spus Tiberiu Iacob Ridzi, președinte interimar PSD Petroșani.

„În urma unei analize făcute împreună cu colegii de la București am identificat foarte multe proiecte care au multe lucruri în comun cu cele pe care le-a propus și Tiberiu Iacob-Ridzi. Și, dintr-o dorinţă de a nu dilua voturile, pentru că știm foarte bine ce greu se fac

majorităţile în consiliile locale, am luat hotărârea să fim alături de Tibi și de consilieri, de PSD, de fapt, în Petroșani, pentru că sunt multe proiecte pe care putem să le facem împreună și dorim să-i acordăm o mare încredere actualului primar. Și, cu micul ajutor pe care îl are și din partea noastră să poată să-și creeze o majoritate, astfel încât să nu mai depindă de nimeni și să poată aplice cu mai multă ușurinţă ideile, și firește să le pună în practică. De aceea cu fermitate susţinem și am discutat cu colegii de aici, și cei de la București au fost de acord cu noi, să susţinem candidatura lui Tiberiu Iacob-Ridzi și lista de consilieri locali urmând ca pe

viitor multe dintre proiectele noastre să fi implementate. Noi suntem cei care susţinem verdele, o natură sănătoasă, un aer curat, insistăm pe asta, și cred că în Petroșani, dacă e să luăm și din punct de vedere geografic, ecologiști ar trebui să aibă un cuvânt importat de spus Partidul Ecologist Român este o formaţiune ce la ora actuală are puţin peste 30 de membri la nivelul municipiului Petroșani. Nu a prea avut activitate sau membrii activi, dar chiar și așa orice susţinere este importantă spune primarul în funcţie și candidatul PSD, Tiberiu Iacob Ridzi.