3720 luni 15 apr 2024

Încă o filă a sărbătoririi centenarului Petroșaniului: Simpozionul „Multiculturalism

în Valea Jiului”

Sâmbătă, 13 aprilie, Muzeul Mineritului a fost gazda unui eveniment cultural deosebit, prin temele propuse, prin organizare și participare.

Tema din acest an a celei de-a cincea ediţii a Simpozionului „Multiculturalism în Valea Jiului”organizat de Asociaţia „Orizontul Mistria 190” și Asociaţia „Cheia de Boltă”, în parteneriat cu Universitatea din Petroșani, INCD INSEMEX Petroșani și Muzeul Mineritului din Petroșani - a fost amplă, generoasă: „Rolul învăţământului superior și al cercetării știinţifice în consolidarea socio-culturală și economică a Văii Jiului”. Primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, a răspuns cu amabilitate invitaţiei organizatorilor, onorând cu prezenţa. În cuvântarea sa, care a deschis simpozionul, primarul a salutat implicarea asociaţiilor și instituţiilor care au organizat un asemenea eveniment de ţinută. I-a felicitat și pentru faptul că nu au uitat nici de centenarul orașului petroșenean, simpozionul marcând și acest jubileu. Maestrul de... ceremonii, atent la fiecare detaliu, a fost Csaba R. Lorinţ, decanul Facultăţii de Mine Petroșani. Au conferenţiat: prof.univ.dr. Sorin Radu, rectorul Universităţii din Petroșani, dr.ing. George Artur Găman, directorul general INCD INSEMEX Petroșani, Mircea Baron și Marian Boboc. Fiecare participant a intrat în posesia unei cărţi, apărute în elegante condiţii grafice.

Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9714 lei 1$ = 4,6645 lei

1₤ = 5,8281 lei

Petroșani

Prima vizită culturală a Cetăţeanului de Onoare Vasile Dâncu

Vineri, 12 aprilie, după primirea titlurilor onorifice din partea municipalității și mediului universitar petroșenean, senatorul PSD Vasile Dâncu a vizitat Muzeul Mineritului din Petroșani, la invitația primarului Tiberiu Iacob-Ridzi.

La muzeu a fost întâmpinat de un alt cetăţean de Onoare al Petroșaniului, muzeograful Marian Boboc, care l-a însoţit într-o călătorie prin timpurile istoriei Văii Jiului.

Vasile Dâncu s-a arătat încântat de noul „look” al muzeului, urmare a unui proiect de reabilitare și reamenajare muzeistică iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Primarul Petroșaniului i-a oferit acestuia și celor care l-au însoţit cărţi

despre fascinanta istorie a urbei. Ca fost ziarist, Vasile Dâncu a știut să asculte cu interes poveștile adevărate ale Văii Jiului spuse de Marian Boboc, dar să și întrebe.

A promis că va reveni și că de vineri Muzeului Mineritului are în persoana sa un prieten.

Pentru Vasile Dâncu această vizită este istorică, deoarece e prima vizită culturală efectuată în calitatea sa de Cetăţean de onoare al Petroșaniului.

Buhăescu vrea costuri mai mici

Miercuri, înainte de orele prânzului, Dănuț Buhăescu se pregătea să meargă la Petroșani, pentru a

participa, alături de ceilalți primari din Valea Jiului, la o discuție privind o primă evaluare a organigramei și statului de funcții ale viitoarei linii de transport cu autobuze electrice „Green Line”.

„De fapt, a ţinut să-mi explice Dănuţ Buhăescu înainte de plecare, vom vorbi despre modul de administrare a autobuzelor, a staţiilor destinate călătorilor și despre cum trebuie să funcţioneze staţiile de încărcare a autovehiculelor electrice, inclusiv cele de la Uricani, care asigură transportul în comun. Va fi discutat, desigur, și tot ceea ce ţine de infrastructură. Ne interesează, în primul rând, ca toate costurile de funcţionare să fie unele de bun simţ”.

Dănuț Buhăescu este de părere că fiecare post care va fi creat în societatea de transport „Green Line” trebuie

să fie unul cu adevărat necesar. „Asta, pentru binele general al cetăţenilor”, subliniază el. În viziunea primarului de la Uricani, costurile cu tot ceea ţine de activitatea societăţii de transport cu autobuze electrice trebuie să fie mai mici ca acelea ale firmei de transport în comun care operează acum în Valea Jiului. „Practic, a rezumat Dănuţ Buhăescu, cetăţeanul ar trebui să plătească mai puţini bani, decât îl costă în prezent”.

Gheorghe OLTEANU

Lucrările la grupul şcolar avansează

Instituțiile de învățământ din Lupeni sunt dintre cele mai moderne, și asta pentru că mare parte din proiectele accesate pentru școli sunt finalizate. Și la grupul școlar lucrările avansează. Aici se fac cele mai mari investiții pe fonduri europene din municipiu. La final, elevii vor învăța aici într-un cadru și cu logistică și dotări ultra moderne.

Un învăţământ european la nivel european, asta și-a propus administraţia publică locală pentru elevii din Lupeni și pentru toţi ceilalţi din Valea Jiului care aleg să înveţe la una dintre instituţiile de învăţământ din municipiu. Pentru aceasta, s-au scris proiecte, s-au accesat fonduri din toate axele, iar astăzi, sunt multe finalizate și altele unde lucrările sunt în toi. Este și cazul grupului școlar din Lupeni acolo unde se implementează cea mai mare investiţie. „La grupul școlar din Lupeni avem, cumulând, cred că cele mai mari investiţii care s-au făcut vreodată în municipiul Lupeni, pe fonduri europene,

guvernamentale și chiar cu fonduri proprii. Acolo aș putea să împart discuţia în mai multe teme. În acest moment, la grupul școlar, acolo unde copii acum învaţă, se lucrează intens la un proiect de aproximativ 25 de milioane de lei. Acolo vom reuși să reabilităm toată școala de jos și toate chestiunile prin care copilul învaţă la un liceu tehnologic. Avem foarte multe ateliere de lucru, 3-4, care vor fi reabilitate 100%, frumos și modern. Și, pe lângă acest lucru, vom avea în zona respectivă și o tehnologie de învăţare foarte bună.

Tot la grupul școlar avem în derulare și în licitaţie în acest moment o creșă, pe care o realizăm pe PNRR împreună cu Ministerul Dezvoltării. Ceea ce înseamnă CNI-ul, suma este de 12 milioane de lei și este în ultima etapă a licitaţiei, avem 3 firme cu oferte, și în perioada următoare vom afla și câștigătorul, și după aceea se va trece la implemetare. Pentru corpul de sus, fiindcă grupul școlar este împărţit în mai multe corpuri, avem un proiect de reabilitare a eficienţei energetice de 3,5 milioane de euro, care înseamnă anvelopare, geamuri, uși, încălzire în pardoseală și tot lucrurile ce ţin de această chestiune.

Mai avem și o ultimă investiţie, cea cu

terenul de fotbal, care deocamdată a stagnat fiindcă a fost o neînţelegere între firme, dar s-a rezolvat problema și săptămâna aceasta vor demara lucrările. Noi, ca primărie, o să reabilităm anul acesta din punct de vedere al asfaltului o zonă de la grupul școlar și vom face parcări pe partea stângă pentru profesori și pentru cei care ajung la instituţia de învăţământ”, a spus Lucian Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni.

După 100  de ani de învăţământ profesional și tehnic, liceul lupenean se

poate mândri cu o carte de vizită impresionantă, care cuprinde deopotrivă generaţii mai vechi sau mai noi de cadre didactice, foști sau actuali elevi, comunitatea locală, fără de sprijinul căreia această unitate nu s-ar fi putut dezvolta, mare parte din proiectele derulate sau care se vor derula în viitor.

Prefectul Hunedoarei este o femeie

De vineri județul Hunedoara are un nou prefect. Florina-Doris Visirin a fost numită în funcție în ultima ședință de guvern și este reprezentantul guvernului în teritoriu. Călin Petru Marian a trebuit să demisioneze din funcție pentru că va candida la alegerile locale din 9 iunie.

Guvernul a adoptat, în ședinţa de joi, o serie de hotărâri referitoare la eliberări și numiri de prefecţi și subprefecţi în funcţie. La nivel naţional, 14 prefecţi și 11 subprefecţi au fost eliberaţi din funcţie pentru a putea candida la alegerile din 9 iunie 2024.

Prefectul judeţului

Hunedoara, Călin Petru Marian,

candidatul PNL la funcţia de președinte al Consiliului

Judeţean Hunedoara, a trebuit să demisioneze, iar în locul lui a fost numită Florina-Doris Visirin. „Din start vreau să vă spun că consider că această instituţie va fi lăsată pe mâini bune. Este lăsată prin prisma unei femei, doamnă care este hotărâtă, care are o experienţă desăvârșită în tot ceea ce înseamnă administraţie, în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea societăţii și a judeţului Hunedoara, și, din punctul meu de vedere, vreau să îi spun doar să rămână așa cum o

cunosc de 20 de ani, pentru colaborarea pe care am avut-o, să știţi că niciodată nu a dezamăgit pe nimeni. Este o femeie puternică, o femeie hotărâtă, o femeie care reprezenta cu cinste PNL, prin demnitatea pe care o are ca și prefect al judeţului. Îi doresc succes, și i-am spus că întotdeauna în persoana mea va avea un prieten și un partener de nădejde”, a declarat Călin Petru Marian, fost prefect al judeţului Hunedoara, candidat PNL. „Păi, dacă așa cum a spus domnul prefect, dumnealui a început mandatul cu o provocare, și al meu începe la fel. Este vorba despre organizarea alegerilor și vom face tot ceea ce ţine de noi, ca această organizare să fie una lipsită de orice fel de incidente, una perfect organizată. Pornesc la drum din această poziţie cu același gând cu care am plecat în

această aventură în administraţia publică, cu gândul că relaţia între cetăţean și administraţia publică, fie ea locală sau judeţeană, să fie cât mai bună, deschisă, degajată, astfel încât să vină spre instituţiile statului nu neapărat cu plăcere, dar în niciun caz cu stres” a declarat Doris Visirin, prefectul judeţului Hunedoara. Doris Visirin este prima femeie care ocupă funcţia de prefect al judeţului Hunedoara.

AUR merge pe mâna lui Andronache. Fost, printre altele, peremist

Emanuel Andronache, fost peremist, este unul dintre contracandidații lui Vasile Jurca în cursa pentru primăria orașului Petrila. El este susținut de partidul AUR.

Trebuie să trecem de la faza de asfaltări și trotuare în anii electorali, și să facem în așa fel încât să dezvoltăm comunitatea, asta crede, Emanuel Andronache, candidatul AUR pentru primăria orașului Petrila. Vineri, într-un cadru festiv, în mijlocul comunităţii, șia lansat oficial candidatura.

„Bineînţeles fiind într-un partid care a crescut în 3 ani de la 9 la 20%, era foarte clar, că acest partid va propune un candidat care să aibă ca principal obiectiv câștigarea primăriei, nicidecum doar participarea în competiţie. Cred că acest oraș are nevoie, pe lângă acele

proiecte de 30 de ani, hai să mai punem două borduri, să tundem gardul viu sau să vopsim pomi, cred că trebuie să trecem la un alt nivel de dezvoltare

și anume: parcări supraetajate, panouri fotovoltaice pe blocuri, nu lucrări ca cele care s-au întâmplat cu iluminatul public, care a distrus trotuarele. În fiecare ciclu electoral primarii promit locuri de muncă, noi trebuie să promitem sprijinirea antreprenorilor locali pentru a-și dezvolta sau crea afaceri și a crea locuri de muncă”, a spus Emanuel Andronache, candidatul AUR pentru primăria Petrila.

La consiliu local, lista are pe primele poziţii oameni de afaceri, se continuă cu oameni profesioniști, femei, tineri, pensionari, câte un reprezentant din

fiecare categorie socială.

„Nici eu nu voi lucra ușor cu colegii mei. Eu sunt din domeniul învăţământului, bugetar, am colegi oameni de afaceri, va trebui să combinăm toate ideile în momentul în care creionăm planul electoral, deja nu este ușor, dar avem un avantaj enorm. Preluând din mai multe părţi idei, cu

siguranţă, vom ajunge la un plan bun, realist, și realizabil”, a mai adăugat Andronache.

La lansarea candidatului pentru primărie și a candidaţilor pentru consiliul local au participat și reprezentanţii partidului la nivel judeţean și ceilalţi candidaţi AUR din Valea Jiului. Susţinerea reciprocă este esenţială consideră auriștii care văd o dezvoltare individuală a localităţilor doar printr-o dezvoltare integrată a Văii Jiului.

Pentru Primăria Petrila

Corvinul ia atitudine!

Clubul Corvinul vine cu o serie de precizări legate de evenimentele petrecute la pauza meciului de campionat cu Unirea Slobozia, de miercuri, 10 aprilie, când membrii Peluzei Nord și alți spectatori nu au mai fost lăsați să revină în tribunele arenei „Michael Klein” după ce, în prealabil, părăsiseră, la pauză, sectorul destinat lor.

„Clubul nostru menţionează că nu a dispus în niciun moment Jandarmeriei ca suporterii echipei noastre să nu mai fie lăsaţi să revină în stadion, cu atât mai mult cu cât, ca organizator al evenimentului sportiv, clubul nostru are, conform legislaţiei aflate în vigoare, un contract cu o firmă de pază privată care să se ocupe strict de permiterea accesului în tribune, pe baza unui bilet sau a unui abonament valid, după verificarea documentelor de acces, precum și efectuarea controlului corporal preventiv al bagajelor în dreptul punctelor de acces.

Pe de altă parte, menţionăm că, pentru

Tir cu arcul

Ţintesc în Bulgaria

a evita situaţii similare în viitor, accesul suporterilor pe stadion, după părăsirea acestuia în timpul evenimentului în sine, nu va mai fi permis decât cu prezentarea tichetului de acces, păstrat încă de la intrarea în stadion. În plus, clubul nostru se va asigura de existenţa unui punct de desfacere a băuturilor a căror comercializare este permisă conform legii și în sectorul destinat galeriei, precum și suplimentarea toaletelor ecologice în aceeași zonă, la viitoarele partide de pe teren propriu, conform posibilităţilor oferite de infrastructura existentă la acest moment pe arena

Michael Klein”.

Mai mulți arcași din Valea Jiului, însoțiti de antrenorul Gigi Pușcă au săptămâna aceasta o competiție unde e musai să le ținem pumnii.

Mai exact, săptămâna aceasta are loc în Bulgaria, în perioada 15-20 aprilie 2024, competiţia internaţională sub egida World Archery Europe – European Youth Cup, Sofia 2024. România va fi prezentă cu o delegaţie formată din 10 sportivi (5 fete și 5 băieţi), coordonaţi de către colectivul tehnic compus din Cezar Alexandrescu (team manager) și Gigi Pușcă (antrenor din Aninoasa), alături de cele 27 de naţiuni anunţate. Reprezentanţii României vor concura pentru categoriile de

vârstă U18 și U21, în diviziile de arc compound și arc olimpic, la masculin și feminin, după cum urmează: Andrei Bălteanu și Andrei Sergiu Pallag (compound U18 masculin), Rareș Daniel Alexandrescu (compound U21 masculin), Nectarios Condurach3și Tamaș MOREH (olimpic U21 masculin din Valea Jiului), Mara Mihocuu (compound U18 feminin), Alexia Dreghuci(Valea Jiului), Daria Graus și Ștefania Sigmirean (olimpic U18 feminin), Ioana Denisa Pușcă (olimpic U21 feminin, Valea Jiului). Majoritatea reprezentanţilor noștri a participat și la ediţia precedentă a Cupei Europene de Tineret, competiţie găzduită în urmă cu doi ani în Complexul Sportiv Naţional „Arcul de Triumf” de la București. „Să le urăm mult succes sportivilor noștri care se află în antecamera marii performanţe cu speranţa de a se impune printre cei aproape 300 de participanţi”, este mesajul Federaţiei de specialitate.

Fotbal. Liga 3 În sfârşit, victorie pentru jiulişti!

Rugby Succes

în deplasare

După egalul din etapa trecută de la București, a venit si victoria mult așteptată pentru Știința Petroșani.

Echipa din Petroșani s-a impus în etapa a doua, obţinând prima victorie, 38-8, împotriva echipei C.S.U. Alba Iulia! „Felicitări ambelor echipe pentru meciul făcut!”, a fost mesajul clubului din Petroșani.

După o serie de etape nereușite a venit pentru CSM Jiul Petroșani și victoria mult așteptată.

În Liga a III-a, Seria a 7-a, Play-out, etapa a 3-a, CSM Jiul Petroșani a încins pe FCU II Craiova cu scorul de 3-2, după ce oaspeţii au deschis primii scorul. A fost un meci spectaculos, prin prisma golurilor marcate, oricare dintre echipe putând fi câștigătoarea. Până la urmă, aceasta a fost CSM Jiul Petroșani, așa că suporterilor le-a mai revenit inima la loc după o serie de mai nereușite în campionat. Au marcat: Bebeto Lupuleţ (min. 27 și min. 45), Ramon Gașpar (min. 34)/ Lucian Duţă (min. 2), Angelo Sîrbu (min. 39).

Fotbal. Liga 4

Victorie

pentru lupeneni

După cum era de așteptat, meciul mineresc dintre cele două formații care încă mai poartă numele tradițional de Minerul, Minerul Lupeni și Minerul Uricani, a fost câștigat de minerii din Lupeni.

A fost o victorie categorică în ultimul joc de acasă, din campionatul regular pentru trupa lui Dan Voicu: 5-1. Antrenorul echipei învingătoare, Dan Voicu, a utilizat următoarea formulă de start: Raţ(p), Ciorîia, Matei Creciunesc, Maria, Bănceanu, Glăvan, Mândreci(C), Prem, Băcăran, Iepure Gazdele au deschis scorul în minutul 9 prin Ovidiu Iepure. Bănceanu a dus scorul la 2-0 în favoarea echipei sale în

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

minutul 47. Golul de 3-0 a fost marcat de Mândreci în minutul 59, iar în minutul 70 a înscris, din nou, Bănceanu, ducând scorul la 4-0. În minutul 86 oaspeţii au reușit golul de onoare, iar în minutul 90+1, Bănceanu reușește hat-trick-ul, ducând scorul final la 5-1.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Două titluri onorifice pentru Vasile Dâncu

Vasile Dîncu este de vineri, cetățeanul de onoare al Petroșaniului, municipiu unde a

A trăit peste 10 ani în Valea Jiului la Petroșani, bazele carierei excepţionale și le-a pus aici, a dat comunităţii toată experienţa sa, iar azi comunitatea i-a

întors darul. Vasile Dîncu este Cetăţean de onoare al municipiului Petroșani și doctor Honoris causa a Universităţii din Petroșani.

„Suntem onoraţi ca instituţie și eu ca președinte al Consiliului de Administraţie, care l-am propus pe prof.dr.univ. Vasile Dîncu să fie membru al comunităţii noastre academice, pentru că este legat de Valea Jiului, legat de Universitatea din Petroșani. Este printre puţini oameni politici, dar și dascăli care au sprijin o serie de activităţi de internaţionalizare a universităţii și atunci când a fost vicepremier, a fost prima dată la Petroșani și a spus, că aici vom crea un hub pentru scriere de proiecte cu finanţare europeană, în așa fel încât să atragem fonduri pentru această Vale a Jiului. Iată doar câteva dintre atuurile care neau determinat să-l propunem pentru a fi

locuit, învățat și predat. Dîncu este de profesie sociolog, dar și membru PSD.

Doctor Honoris Causa și ne mândrim cu acest lucru, cu încă un om de valoare care se alătură comunităţii noastre academice”, a spus prof.dr.univ. Sorin Radu, rectorul Universităţii din Petroșani.

„Am avut ocazia, onoarea și bucuria să îi înmânez titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Petroșani, domnului profesor univesitar doctor Vasile Dîncu, domnul ministru, o personalitate marcantă zic eu a României postdecembriste, un om cu o experienţă și o expertiză imensă, în ceea ce înseamnă sociologie, filozofie, administraţie, politică și așa mai departe. Dumnealui a făcut un corolar al activităţii și a faptului că a fost marcat în cariera de ceea ce a găsit în Valea Jiului, de multe lucruri care numai aici pot fi întâlnite, această solidaritate extraordinară a minerilor. Ceea ce înseamnă dârzenia și mândria unei categorii sociale care a făcut din această meserie de miner, practic o icoană. Sigur, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat după revoluţie, și disiparea acestor lucruri și reducerea activităţii miniere a făcut, într-adevăr, să se reducă din punct de vedere economic această activitate. Însă aceste sentimente au rămas și vor rămâne atâta timp cât va exista Valea Jiului în această lume, pentru că noi, cei de astăzi, avem datoria de a

transmite generaţiilor viitoare aceste lucruri, care sunt bogăţia noastră, și aceste lucruri așa cum a spus și Vasile Dîncu, poate n-ar fi rău, chiar indicat să se facă o carte de istorie a Văii Jiului, astfel încât să reușim să transmitem generaţilor următoare ceea ce a fost Valea Jiului, în primul rând din punct de vedere uman, pentru că acest lucru este cel mai important. Titlul de Cetăţean de onoare i l-am oferit pentru că este o personalitate a societăţii academice

române, faptul că a locuit în Petroșani, faptul că a lucrat aici ca profesor, ziarist, și ulterior a avut tot timpul atenţia îndreptată spre această zonă. Dacă este întrebat vreodată de unde este, îi vine să spună Valea Jiului, nu Cluj, ceea ce pe noi ne bucură foarte mult, și în același timp ne responsabilizează în același timp și pe viitor” a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani. „Este un lucru pe care nu l-am mai întâlnit la nici o altă parte, mai sunt Doctor Honoris Causa și la alte

universităţi, dar niciodată nu s-au potrivit două decernări de titulaturi, un lucru extraordinar din punctul meu de vedere și totodată simbol. Se demonstrează că universitatea este inima unei comunităţi, pentru că aici această conjunctură și conjuncţie între cele două titluri arată că universitatea este importantă pentru comunitate și primăria, consiliul local preţuiesc universitatea ca fiind miezul comunităţii respective. Este, după părerea meu, un semn pentru viitor, pentru că eu cred, am spus-o și în cuvântul meu, că inima Văii Jiului s-a mutat din galerii, înspre această cetate de știinţă și cultură. Cred că nu peisajul va salva Valea Jiului, că va trebui să începem un proiect de reconstrucţie a comunităţii, dar asta ţine de forţa cea mai importantă, oamenii. Am întâlnit aici un capital uman, cum n-am întâlnit nicăieri în lume, și am umblat mult în viaţa mea, oameni care au o identitate puternică, un spirit de solidaritate și o dorinţă de a învinge orice greutăţi. Este un lucru extraordinar, care este capitalul cel mai important pentru această comunitate. Sper că proiectul acesta al tranziţiei juste care a pornit să meargă mai ales spre reconstrucţia unei solidarităţi colective a coeziunii, și eu am speranţa, sunt convins și optimist, că Valea Jiului va avea un viitor special, în ceea ce privește noua tranziţie economică spre o altă societate. Europa încearcă să se reconstruiască pe sine, și aici avem un capital, care, din păcate, a fost nesocotit în perioadele de nesocotire din tranziţie”, a spus Vasile Dîncu.

Vasile Dîncu este autorul a numeroase articole și volume de cercetare sociologică și a 8 volume de publicistică. De altfel, în cadrul festiv de vineri și-a lansat și „Tributul Văii Jiului”.

Personajele:

DIRECTORUL

SALVATORUL

CERȘETORUL

MINISTRUL

FATA DE LA BUCĂTĂRIE

ACTUL 2

Gheorghe Truță vă prezintă

Faraon şi luminiţele de la capătul tunelului (VIII)

l Piesă în două acte din ciclul „3 piese pentru mineri” l Piesă nominalizată de UNITER pentru

„Cea mai bună piesă românească a anului 2017” l Motto: Dumnezeu fiind infinit, căile prin care ne apropiem de El sunt infinite... (N. Steinhardt)

CERȘETORUL: Sunt mândru că sufăr de gută: de gută au suferit și Napoleon, și toţi papii de la Roma... chiar și Harry Belafonte! Apropo de papă: n-am pus cevan gură de trei zile... de când nu l-am mai văzut pe Faraon! (Se înfige în oala de pe masă: roade, repede, o pulpă.)

MINISTRUL: Ia și-un vinișor! (Îi toarnă în pahar.)

CERȘETORUL (bea din două înghiţituri, până la fund. ) Se simte buchetu’! ( Își scutură palmele una-de-alta. ) Ei... și acum... la treabă! (Dispare în întunericul tunelului. După câteva clipe se aude, cu ecou.) Bună, frate Faraon: Ce mai faci? Eu: bine. Scuză-mă, vorbesc cam peltic: am încă scotci pe vârfu’ limbii... da-n rest... bine, sănătos și plin de virtute... cum mă știi! Tu... ce faci? Te-ai încastrat în zid... E cald? Sau... nu vrei să mai vezi Lumea? Te-nţeleg: și mie mie greaţă de mutrele îmboţite... ca hârtii de-mpachetat salam! Drept să spun... și eu m-aș mai gândi dacă ar trebui... să mă ”mișc”. Lumea e o cocină de porci... în care și noi suntem niște godaci neastâmpăraţi. Pare că și Dumnezeu nea uitat... Rămânem numai cu amintirile unei Lumi care ne-a fost în fiecare clipă calvar... și doar rareori, oază de bucurie... De fapt, rămânem cu bucuria de a fi avut atât de rar o bucurie... Ţii minte... acum vreo cinci ... șase ani... nu-ţi murise băiatul ... în ziua aia împlinea douăzeci de ani... tocmai îl angajaseși la mină... erai bucuros că avea și el o pâine a lui... m-ai luat de la tomberom și m-ai dus, cu flăcăul tău și cu Luminiţa ta... la bodega unde consumai tu câte o bere, la ieșirea din schimb: ne-ai așezat la masă, pe toţi patru... a venit chelneriţa și tu ai zis: ”Comandaţi ce vă poftește sufletul: azi sunt fericit!” Și se vedea! În ochi îţi juca lucirea aia de jder... și te-ai aplecat și ai sărutat-o pe Luminiţa ta... și i-ai trecut în ochi și o parte din bucuria ta... și ochii ei străluceau ca ochii unei antilope ce tocmai dăduse de apă... și Faraon, frate: am văzut cum o parte din fericirea ei trece în ochii tăi, bucuria ei potenţa bucuria ta și o

făcea mai mare și mai puternică... Dar... a fost singura dată când te-am văzut fericit: dup-aia ţi-a murit băiatul... stam, umăr lângă umăr, lângă sicriul lui, în care nici nu știam dacă sunt oasele lui: nenorocita de explozie împrăștiase pe un hectar zece trupuri, în fărâme mici... și ochii tăi și ai Luminiţei tale erau seci... și seci au rămas... când într-o zi ai venit la mine, la tomberon și mi-ai spus, cu glas stins, că Luminiţa ta avea cancer... și că mai avea câteva săptămăni de trăit... apoi am stat amândoi, umăr lângă umăr, lângă sicriul ei... și ochii tăi nu mai erau seci: se îndesaseră în orbite ca un lac părăsit, în arșiţa verii... De-atunci nu ţi-am mai văzut ochii: când îmi lăsai, zilnic, jumătatea de franzelă și sufertașul... priveai într-o parte: am crezut că nici nu mai aveai ochi: privirea ta secase ca ugerul unei oi bătrâne... Mișcă umărul, Faraon: te rog eu, fratele tău, care ţi-am stat și lângă privirea plină, și lângă cea seacă... N-o face pentru mine... și nici pentru Lume: n-o face nici pentru tine: fă-o pentru ce ţi-a fost ţie drag măcar pentru o clipă, o singură clipă din viaţă! Dacă tu vei rămîne aici... înţepenit ca un șobolan înt-o găleată de bălegar... toate imaginile astea dragi, timbre calde pe sufletul tău îngheţat, se vor stinge treptat... până vor pieri definitiv! Trăim doar ca să hrănim, ca niște grădinari neglijenţi, iubirile, puţine sau multe... și odată cu noi piere și puţina noastră bucurie încrestată în umbre pierdute! Te rog, frate Faraon: mișcă-ţi puţin umărul... ca și cum ai pune un strop de apă la rădăcina unei plante cu frunzele uscate: viaţa ta!

Liniște. Apoi... din întuneric apare

Cerșetorul: poartă în spate un pachet inform.

MINISTRUL ( spre ”arătare”): Ce-i... ăsta?!

CERȘETORUL: E Faraon!

SALVATORUL: Ieși... din măr?!

Ministrul, care ”rădea” o pulpă, rămâne cu bucătura-n gură: se ridică și o scuipă.

DIRECTORUL (se pune în calea ”monumentului”): Bă, du-te dracului d-aci... cu pachetu’tău: trimite-l prin poștă…la mă-ta! Vrei să se-nece dom’Ministru cu bucătura... să dăm de potcă?! Oamenii deștepţi sunt atâââât de sensibili! (Spre Salvator.) Ce te uiţi ca Moise la cotele apelor Dunării?! Ochii unui ministru trebe feriţi de murdăria insalubră a Lumii! Salvatorul sare, prinde umbrela și acoperă ”monumentul”.

VOCEA CERȘETORULUI (de dincolo de umbrelă): Ce să fac cu Faraon?!

SALVATORUL: Să vină ambulanţele! Ni-no-

nino!

DIRECTORUL: Să nu vină nicio ambulanţă! Bă, să vă intre bine-n cap: aici n-a fost niciun accident! Ăla... e lovit oleacă la sprânceană: daţi-i apă... și o gură de rachiu... și-i trece! Salvatorul ”bâţâie” umbrela și descoperă, pentru o clipă, peisajul de dincolo de ea.

DIRECTORUL (răcnet): Ce faci, Falconeti nătâng?! Bă, dacă te punea Eva să-i ţii frunza-n dreptul... ăla... și tu te scuturai ca izbit de curent...

SALVATORUL ( repară instalaţia): Ce sentâmpla?!

DIRECTORUL: Să rușina Lumea... și nu să mai năștea! Acoperă peisaju’… că vomită dom Ministru… și ne ia mama dracului!

MINISTRUL: Aș vrea să vorbesc cu lovitul…

DIRECTORUL: Dom Ministru: o fi plin de sânge: vă întoarce stomacu’ pă dos…

MINISTRUL: N-am zis că vreau să-l văd...

VOCEA CERȘETORULUI: Nu-l mai pot ţine: îmi rupse umărul! Ce să fac cu Faraon?!

DIRECTORUL: Pune-l în iarbă: e moale... Și poate-i trece chefu’să mai intre-n șut o săptămână încheiată! Doamne, pupaţi-aș tălpile… prin ce-am trecut… pentru un egiptean!

MINISTRUL: Vreau să vorbesc cu inculpatul! Să-l mustru blând… ca altădată să

mai atent…

fie

SALVATORUL ( cu un ochi dincolo de umbrelă): Dacă-l mai ţinem mult în iarbă… nu-l mai repară nici autopsierul!

MINISTRUL: N-aveţi prin jur niscai ziariști?

DIRECTORUL (ars!): Ce să facă… ziariștii?!

MINISTRUL: Să noteze pentru posteritate și analele ministerului niște vorbe pilduitoare de protecţia muncii, care e, ca să zic în termeni minerești… luminiţa de la capul tunelului!

DIRECTORUL: Dragă Mitruţ, știi că te iubesc… dar permite-mi să nu-ţi împlinesc pohta asta: dacă văd aici picior de gazetar... fac ce-a făcut tata!

SALVATORUL: Și ce-a făcut tata-l matale?!

DIRECTORUL: A tăiat limba unui chior ca tine!

VOCEA CERȘETORULUI: De-o mai lungiţi... nu-l mai scapă nici Dumnezeu pe Faraonul meu!

MINISTRUL: O clipă... să treacă ceasu’...

SALVATORUL: …ăl rău!

MINISTRUL ( spre ”dincolo”): Bravule și nesăbuitule miner, mă auzi?

VOCEA CERȘETORULUI: Vă aude, dar nare putere să vorbească! Doar eu îi pot citi pe buze!

(va urma)

Bolnavii de cancer neasiguraţi vor avea servicii medicale decontate

Începând cu data de 1 iulie 2024 bolnavii de cancer care nu sunt asigurați vor beneficia de servicii medicale decontate de la bugetul de stat. Practic, acești pacienți neasigurați vor beneficia de investigații, prevenție si tratament, toate în mod gratuit, în cadrul Planului Național de Cancer.

De la 1 iulie vor fi incluse servicii gratuite pentru pacienţii cu cancer neasiguraţi, în Planul Naţional de Cancer, care vor fi decontate de la bugetul de stat.

La finalul anului trecut existau 200.722 de cazuri de cancer. Un neasigurat care merge la medicul de familie este consultat și, dacă în urma

Comunicat de presă

consultaţiei, se stabilește că s-ar putea să existe o suspiciune de boală neoplazică, de cancer, pacientul va fi trimis la investigaţii, la analize, după care va fi trimis la un specialist oncolog pentru investigaţii de specialitate, care îi va pune un diagnostic. Serviciile se vor deconta de la bugetul de stat în funcţie de câţi oameni se vor prezenta și la câţi oameni se vor depista cazuri de cancer.

Conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior.

Campania naţională ITM de informare şi conştientizare a prevederilor Legii nr. 367/2022

În perioada 01.02.2024 – 31.03.2024

inspectorii de muncă din cadrul

Inspectoratului Teritorial de Muncă

Hunedoara au derulat o serie de acţiuni de informare și conștientizare a prevederilor Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, organizând 3 sesiuni de comunicare în orașele Haţeg, Petroșani și Lupeni, la care au participat 27 de angajatori și 90 de salariaţi, unde au fost prezentate modificările legislative referitoare la negocierile colective, participanţii primind lămuriri specifice domeniilor de activitate în care activează. Pe parcursul celor două luni de campanie, în cadrul controalelor efectuate la agenţii economici, au fost informaţi un număr de 41 de angajatori mici și mijlocii și 763 de salariaţi. Obiectivul principal al acestei campanii este de a informa angajaţii și angajatorii cu privire la drepturile

La ședința de îndată din dimineața zilei de 9 aprilie, comisia cultură-sport a Consiliului Local Vulcan a introdus cu un proiect de hotărâre prin care a mai adăugat o acțiune în programul lunii aprilie. De fapt, proiectul de hotărâre de acum venea în completarea celui anterior, HCL nr.75/2024.

Domnul consilier local Pompiliu Barbu, președintele comisiei, a completat agenda cu o acţiune care urmează să se desfășoare la bazinul de înot didactic din localitate. Este vorba de Cupa

sărbătorirea Asociaţiei Seniorilor 2016

Valea Jiului cu ocazia împlinirii a șapte ani de la înfiinţare. Numai că, între timp, a intervenit o problemă pe care a făcut-o cunoscută însuși președintele asociaţiei, domnul consilier local

„Iepurașul”, o competiţie de înot cu participarea copiilor care, sub îndrumarea antrenorilor de specialitate, practică acest sport frumos și binefăcător din toate punctele de vedere. Nu a fost amintită data ţinerii concursului, dar, așa cum s-a lăsat de înţeles, acesta, la care participanţii vor fi răsplătiţi cu medalii, diplome și dulciuri, se va desfășura în apropierea sărbătorilor pascale.

individuale și colective ale acestora. Legea nr. 367/2022 privind dialogul social reglementează drepturile și libertăţile sindicale, respectiv dreptul de asociere/afiliere, de negociere colectivă și acţiune colectivă, cât și obligativitatea clauzelor contractelor individuale și colective de muncă, protecţia individuală a lucrătorilor și reprezentanţilor lor în exercitarea drepturilor, care sunt recunoscute de Codul Muncii la nivelul tuturor angajatorilor.

Campania naţională de informare și conștientizare a prevederilor Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, se desfășoară în perioada februarie 2024 – decembrie 2024.

Adrian Florin BOZDOG Inspector șef, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara

Spiridon Simion. Domnia sa a explicat că a ajuns la concluzia că o astfel de sărbătorire, care, firește, ar include și un chef, nu ar da bine în perioada Postului Mare al Paștelui. Ca atare, printr-un amendament, venerabilul consilier local le-a cerut colegilor de consiliu să permită ca acţiunea să fie reprogramată în cursul lunii mai. Undeva după Paști, în Săptămâna Luminată, a fost de părere dumnealui. Amendamentul a fost acceptat

Tot în aprilie, așa cum s-a aprobat în Hotărârea de Consiliu Local nr.75/2024 urma să fie

de către domnul Daniel Lehăceanu, președinte de ședinţă, supus aprobării plenului și votat în unanimitate.

Gheorghe OLTEANU

PRĂVĂLIA CU ISTORII 8

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”:

Drama amoroasă din Capitală. După ce îşi împuşcă iubita, un tânăr îşi pune capăt vieţii

„O dramă amoroasă s-a petrecut ieri dimineaţă la hotelul <<Dinu>> din Calea Griviţei. Doi tineri s-au prezentat alaltăieri seara la oara 10 la hotelul <<Dinu>> din faţa Gării de Nord și au cerut portarului să le dea o cameră. Portarul le-a cerut să completeze obișnuitul buletin de înscriere. Tânărul a declarat că fata care îl însoţea e sora sa și a completat buletinul pe numele Mihail și Eleonora Ionescu. În cursul nopţii cei doi tineri au rămas liniștiţi în camera lor. În zorii zilei, personalul de serviciu al hotelului și ceilalţi locatari au fost alarmaţi de două puternice detunături. Lumea alarmată a ieșit pe coridoare. Oamenii de serviciu s-au îndreptat spre camera ocupată de cei doi și au început să bată în ușă. Neprimind nici un răspuns, ei au forţat ușa, pătrunzând în cameră. Cei doi tineri zăceau pe jos, pe covor,

într-un lac de sânge. În mâna tânărului se afla încă revolverul. Un medic chemat în grabă a constatat moartea tinerei, Cum tânărul mai dădea semne de viaţă, el a fost trimis cu Salvarea la spitalul Colţea. Înainte de a i se fi putut da îngrijiri, nefericitul sinucigaș și-a dat sufletul.

Reprezentanţii autorităţilor, sosiţi imediat la faţa locului, au întreprins

cercetările necesare pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs drama și pentru aflarea identităţii eroilor. Autorităţile și-au dat seama din primul moment că tinerii nu sunt fraţi și că deci, și-au ascuns adevărata lor identitate. Ei s-au culcat probabil pe la ora 12 noaptea și au dormit până în zorii zilei când au luat hotărârea să-și pună capăt vieţii. Tinerii au fost găsiţi pe covor în costume sumare. Singurul lor bagaj e o servietă în care se aflau cămășile de noapte. Din investigaţiile făcute de poliţie ar rezulta că cei doi erau hotărâţi să-și pună capăt zilelor. Bărbatul a îndreptat revolverul asupra iubitei lui și i-a descărcat două gloanţe în frunte. În clipa următoare el și-a îndreptat revolverul spre tâmpla dreaptă și a apăsat

pe trăgaci. Se pare însă ca drama se datorește împotrivirii părinţilor la căsătoria celor doi tineri.

Procedându-se la percheziţionarea hainelor celor doi eroi ai dramei, s-a găsit în haina tânărului un carnet de identitate cu fotografia lui. Astfel s-a putut stabili că sinucigașul este Corneliu Theodorescu, elev la școala pregătitoare de ofiţeri din Craiova. El era în vârstă de 23 de ani.

În ce privește eroina dramei, identitatea ei nu a putut fi stabilită. În geanta ei s-a găsit un bilet pe care era scris numai numele Elena. Ea era îmbrăcată cu un palton negru. Pe noptiera din camera celor doi îndrăgostiţi s-a găsit un petec de ziar pe care Corneliu Theodorescu a scris în grabă următoarele cuvinte: <<Doresc să fim înmormântaţi împreună>>”.

(„Dimineața”, Anul 30, nr. 10.047, București, 15 decembrie 1934)