Page 1

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6567 lei 1$ = 4,0594 lei 1₤ = 5,1905 lei

luni, 13 august 2018

Anul XI • nr. 2469 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Un proiect important pentru Valea Jiului - blocat de PSD

Angajații din orașele Văii Jiului și cei din Hunedoara ar putea beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la pensionarea anticipată deoarece provin din zone afectate de poluare remanentă din cauza extracției, preparării, arderii cărbunelui și a prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de emisii de gaze cu efect de seră, plumb, sulf, cadmiu, clor etc. Propunerea legislativă care a fost documentată și formulată de echipa senatorului Carmen Hărău stă închisă în sertarul președintelui Comisiei pentru muncă și protecție socială, Adrian Solomon, doar dintr-o ambiție politică, acesta refuzând să o scoată la vot, în Camera Deputaților. În Camera Deputaților ar avea voturi, pentru că a fost susținută și în Senat, inclusiv de parlamentari PSD. De menționat este că de aceste beneficii au parte deja angajați din alte localități din țară.

Legea Pensiilor - plasată peste noapte în dezbatere publică poate anula beneficiile vizate pentru Vale

Proiectul Legii Pensiilor, lansat joi seara în dezbatere publică, ar putea anula aceste beneficii, pentru că un articol vizează posibilitatea ieșirii la pensie la o

beralilor, este aceea că viața oamenilor trebuie adusă la un nivel cât mai bun, acum și în viitor! Pensiile trebuie majorate sustenabil, iar inechitățile trebuie rezolvate. În ce măsură proiectul rezolvă asta vom discuta pe larg, la proxima întâlnire, după ce reușim să facem analize și simulări”, spune senatorul Carmen Hărău.

vârstă mai mică, dar doar pentru angajații care și-au împlinit stagiul de cotizare. În timp ce acest proiect legislativ se referă practic la protejarea angajaților care au lucrat într-un mediu poluant, s-au îmbolnăvit, și au nevoie de o pensie decentă pentru a se putea îngriji. Dar din septembrie, proiectul de lege al senatorului Hărău va fi practic anulat, și angajații din județ nu vor mai avea beneficii pe care deja unii angajați din localități cu industrie grea le au. „Legea Pensiilor este un document mult prea complex pentru a putea fi analizat într-o noapte. Eu am stat până la două noaptea să citesc dar nu pot să critic proiectul până nu îl analizez din scoarță în scoarță. Opinia-cadru a noastră, a li-

Se solicită sprijinul tuturor parlamentarilor pentru deblocarea proiectului, și supunerea lui la vot

„La data de 9 martie 2017 am înregistrat la Biroul permanent al Senatului României o propunere legislativă pentru modificarea art.65 alin.(5) din Legea nr.263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Ce voiam în fapt? Voiam ca cetățenii din Valea Jiului, respectiv din municipiile Petroșani, Vulcan, Lupeni și din orașele Petrila, Aninoasa, Uricani, precum și cetățenii din municipiul Hunedoara și din orașul Călan, să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la pensionarea anticipată deoarece provin din zone afectate de poluare remanentă din cauza extracției, preparării, arderii cărbunelui și a prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de emisii de gaze cu efect de seră, plumb, sulf, cadmiu, clor,

etc. Cu multe argumente, cu insistență și determinare, Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 3 octombrie 2017. Ce se întâmplă la Camera Deputaților? Proiectul este înregistrat sub numărul PL-X 332/2017, iar Comisia pentru muncă și protecție socială avea termen de depunere a raportului data de 7 noiembrie 2017. În mod deliberat proiectul este blocat pentru ca cetățenii din Hunedoara să nu beneficieze de efectele legii așa cum deja beneficiază cetățenii din celelalte localități”. Senatorul a menționat că i-a cerut cel puțin de 10 ori lui Adrian Solomon să pună legea pe ordinea de zi. A fost ignorată. A cerut sprijinul colegilor din PSD. Aceștia, deși au susținut proiectul în Senat, au evitat să facă presiuni mai departe. A apelat la colegii din PNL, și au tot întrebat de proiect, nimic! „Fac un apel la toți parlamentarii PSD și ALDE din Hunedoara să-și convingă colegii să pună în dezbatere proiectul, să putem face împreună un bine cetățenilor din acest județ. Dacă în luna septembrie, până intră în dezbatere Legea Pensiilor, nu vom reuși să trecem prin Camera Deputaților proiectul, mi-e teamă că argumentul d-nei Olguța Vasilescu, care s-a opus legii încă din faza de dezbatere în Senat, și anume că toate celelalte proiecte pe tema pensiilor trebuie respinse, va avea câștig de cauză!”, insistă senatorul Hărău.

Cine mai beneficiază de prevederi de care ar putea beneficia și angajați din Hunedoara?

Pe lângă localitățile ce beneficiau la data înregistrării proiectului de aceste facilități, precum Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna și Târgu Mureș, au mai fost adăugate prin Legea nr. 144/26 iunie 2017 și localitățile Slatina, Turnu Măgurele și Râmnicu Vâlcea. La acestea senatorul vine cu propunerea ca opt localități hunedorene să beneficieze de aceste facilități. Pentru a documenta dosarul proiectului senatorul Hărău spune că a stat cu zilele în arhivele bibliotecii pentru a găsi înregistrări cu normele de poluare. Din documentații este evident că angajații industriilor grele din Valea Jiului și din județ se încadrează. Alina PIPAN


2

SPORT

Început perfect pentru Energeticianul Tg. Jiu

Două din două

Echipa din Liga a II-a ACS Energeticianul Tg. Jiu, şi-a trecut în cont cea de-a doua victorie din campionat. Jucătorii lui Cristian Dulca şi George Zima s-au impus cu scorul de 2-1 după un meci frumos, cu faze spectaculoase şi goluri pe măsură în faţa echipei ASU Poli Timişoara. Prima repriză a aparţinut clar gazdelor care au şi marcat de două ori prin Nicoară şi Stoenac, acesta din urmă un gol superb de la 20 de metri. În cea de-a doua repriză oaspeţii au dominat mai mult şi şi-au creat şi mai multe ocazii, când au şi reuşit să reducă din handicap, dar gazdele nu au lăsat garda jos şi au arătat că îşi merită locul din clasament. Victoria a fost una meritată pentru gazde care după două etape sunt neînvinse. Filmul meciului:

Min. 1 Cosmin Neagu preia în careu și șutează, în blocajul defensivei poliste. Min. 15 Joc destul de liniștit în Valea Jiului. Aproximativ 400 de spectatori sunt pe stadion, dintre care circa 150 de fani alb-violeți, care domină fondul sonor. Min. 19 Bozian preia un balon la 25 de metri de poartă și șutează cu stângul, sub transversală, însă pe direcția portarului Moldovan. A fost prima acțiune declanşată  de alb-violeți în acest joc. Min. 22 Lovitură liberă de la 25 de metri, din lateral stânga, executată de Drugă la vinclul de la colțul scurt, dar Murariu reușește să respingă. Min. 25 Cartonaș galben văzut de Ducu Ninu. Min. 31 Ocazie bună pentru gazde. Vlăduţ Tudorache, care  face un joc foarte bun,  înaintează și șutează de la 20 de metri, iar Murariu respinge.

Min. 40 Lovitură liberă de la 25 de metri executată de Bozian, însă Moldovan se întinde și reține. Min. 43 Schimbare la Poli. Iese Scutaru, accidentat,  și intră Ignea, inclus pe lista rezervelor în ultimul moment în locul lui Szasz. Min. 44 Șut al lui Marvin Schieb de la 18 metri, în forță, dar puțin pe lângă poartă. Min. 48 Ignea execută o lovitură liberă din lateral dreapta direct pe poartă, însă Moldovan respinge. Min. 55 Vlad Rusu, găsit în careu, șutează din lateral dreapta, iar Murariu reușește să respingă în corner. Min. 62 Plămadă iese accidentat, intră Miholca. Min. 64 2-1. Marvin Schieb reduce din handicap cu un șut din interiorul careului. Min. 66 Schieb scoate pentru șutul în forță al lui Vidrăsan, de la 18 metri, iar Moldovan reține în doi timpi. Min. 67 Schimbare la gazde: iese Nicoară și intră Neacșa. Min. 69 O nouă schimbare la gazde: iese Drugă, intră Ioniță. Min. 71 Ninu centrează periculos de pe dreapta, în gura porții, iar Mera respinge în corner. Min. 76 Bozian șutează slab, pe lângă poartă, din apropierea punctului cu var. Min. 81 Ultima schimbare la gazde: iese Stoenac, intră Cristea. Min. 86 Ultima schimbare la Poli: iese Velici, intră Bănică. Min. 90+2 Vlad Rusu scapă spre poarta polistă și trimite pe lângă poartă, din unghi. Final de joc. 2-1 pentru Energeticianul. Energeticianul (antrenor - Cristian Dulca): Moldovan – R. Petre, D. Lung (cpt.), Ninu, Drugă – Tudorache, Stoenac, Neagu, Cioiu – Nicoară, Vl. Rusu. Politehnica (antrenor - Cosmin Petruescu): Murariu – Bilia, Mera (cpt.), Scutaru, Cherecheș – Nicolescu, Vidrăsan – Plămadă, Bozian, Schieb – Velici. Rezerve: Borbei – Miholca, Coadă, Bănică, Ghinescu, Lazea, Szasz. Arbitri: Rareș Vidican (Satu Mare) – Ovidiu Timar (Marghita, BH), Alexandru Mihăilă (Râmnicu Vâlcea). Rezervă: Omar Dumitrică (Craiova). Observatori: Gheorghe Moise (București) – pentru arbitri; Traian Marcu (Sibiu) – pentru joc.

Galerie de nota 10

150 de fani bănăţeni au poposit pe stadionul din Petroşani. Dotaţi cu toate cele necesare unui meci pe cinste, au oferit un spectacol absolut superb în tribune. Au cântat şi şi-au încurajat echipa pe tot parcursul jocului chiar dacă favoriţii lor au pierdut. Jos pălăria cu o aşa galerie!

Min. 36 1-0 Nicoară deschide scorul, cu un șut de la 18 metri, la semînălțime, Murariu încearcă să respingă, dar mingea ricoșează în spatele său și intră în poartă. Min. 37 2-0 Stoenac marchează cu un șut în forță, de la 20 de metri, în dreapta lui Murariu, care nu mai poate opri balonul.

)

Ziarul Vaii Jiului

Borbei - portarul format la PRO Fotbal

Din lotul ASU Poli a făcut parte şi portarul de 15 ani, Alexandru Borbei, rezervă la acest meci. Jucătorul este din Valea Jiului şi a fost format la Şcoala Pro Fotbal din Petroşani. „L-am remarcat încă de când a venit la selecţii. Un portar foarte bun. Noi l-am dat după o grilă la Timişoara. Este foarte talentat. Veţi mai auzi de el”, a declarat Marin Tudorache, fostul

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

său antrenor.

Dulca: „O repriză aproape perfectă”

„Am făcut o repriză aproape perfectă în care am dat două goluri, un joc foarte bun, exact ceea ce ne-am propus. Mă bucur că jucătorii au înţeles mesajul băncii tehnice. Ei au jucat exact ce trebuia. Încă nu suntem pregătiţi fizic sută la sută. Şi atunci am lăsat nişte spaţii. Am avut multe ocazii, important este că am câştigat. Am avut şi nişte accidentări, dar să sperăm că nu sunt grave. Avem doar patru săptămâni de pregătire. Ştiu că acest lucru nu este o scuză, unii pot profita, dar sunt convins că putem ajunge la nivelul dorit de pregătire”.

Petrescu: „Un punct ar fi fost meritat”

„În prima repriză am luat două goluri, în repriza a doua jocul a fost mai disputat. Am anticipat că vom întâlni o echipă care va avea un cuvânt greu de spus care se va implica la promovare. O primă repriză cu un plus de posesie pentru echipa gazdă. Am

avut o a doua repriză pe care noi am controlat-o când am şi reuşit un gol. Un egal, un punct pentru noi ar fi fost mai meritat, dar acesta este fotbalul. Capul sus, echipa joacă, se exprimă bine, trebuie să fim mai încrezători. Le mulţumim suporterilor noştri care au fost alături de noi”.

Scutaru

„Am avut foarte multe ocazii, dar, din păcate, nu le-am fructificat aşa cum am păţit  şi în primul meci. E drumul lung în acest campionat. Energeticianul merită să se bată la promovare. Am jucat aici la Petroşani şi m-aş bucura ca fotbalul să revină în prima ligă. Sunt mai multe echipe care se vor bate la promovare în acest sezon”.

Premii pentru spectatori

Cei 400 de spectatori prezenţi la meci s-au bucurat de o tombolă oferită de către organizatori, care au pus la bătaie 10 mingi şi o bicicletă. Care au ajuns la fericiţii câştigători care au fost atât timişoreni, cât şi petroşeneni. Printre ei s-a aflat şi fostul director de la mina Petrila, Nicu Preda, care a câştigat o minge.

„Spionul” Pustai

Dacă la primul meci oaspete de onoare a fost George Ogăraru, de data acesta în tribuna oficială a stadionul Jiul s-a aflat directorul sportiv Cristi Pustai de la echipa din prima ligă Gaz Metan Mediaş. Acesta a venit să vadă un jucător de la Energeticianul. Loredana JUGLEA COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

luni, 13 august 2018


Senatorul PNL Carmen Hărău a inaugurat un birou parlamentar la Lupeni - primul din Valea Jiului

La Lupeni de vineri, 10 august, biroul parlamentar al senatorului PNL Carmen Hărău, primul în Valea Jiului, este deschis oricui. Senatorul a inaugurat biroul alături de consilierul local Cristian Roșu, vicepreședintele PNL al județului Hunedoara, Adrian David și deputatul Lucian-Ovidiu Heiuș.

La deschiderea biroului parlamentar senatorul Carmen Hărău și deputatul Lucian-Ovidiu Heiuș au vorbit despre munca unui parlamentar din opoziție, care nu este deloc una ușoară, pentru că parlamentarul opoziției se luptă în interesul populației cu amendamente, interpelări și propuneri legislative. Singura problemă este că orice demers este trântit

de votul PSD, indiferent de factura lui, chiar dacă unele propuneri sunt inclusiv dintre cele ale promisiunilor electorale ale PSD, din timpul campaniei. Dar acesta este jocul politic peste tot în lume. Senatorul a vorbit punctual despre demersurile parlamentarilor peneliști, puncte pe care le vom dezbate pe rând, în articolele următoare. Alina PIPAN

Petrila

Primul modul de colectare selectivă

Nu este firesc, dar dacă trebuie, supraveghem și gunoiul. La Petrila a fost instalată o baterie de containere pentru colectare selectivă.

Modulul fiind un concept modern, compact, igienic, estetic, poate fi ținta distrugerilor. Prin urmare, administrația

Uricani

locală a amenajat și o supraveghere video. Modulul de colectare este primul de

Dănuţ Buhăescu bine văzut la Bucureşti

„Aştept rectificarea de buget”, mi-a spus primarul Dănuţ Buhăescu la mijlocul săptămânii trecute. „Asta, pentru că prioritatea este – a continuat edilul şef uricănean – ca noi să putem asigura cofinanţarea proiectelor pe fonduri europene şi PNDL pentru care există contracte semnate şi care se află în procesul de licitaţie publică pentru desemnarea constructorilor”.

Din câte s-a

aflat până acum, se pare că aşteptările primarului din Uricani vor fi răsplătite. La rectificarea pe care guvernul o va anunţa cât de curând, bugetul administraţiei publice locale uricănene va fi rectificat pozitiv cu suma de aproape 2,5 milioane de lei. Cea mai mare sumă cu

8

www.zvj.ro luni, 13 august 2018

acest fel din Petrila, deocamdată și singurul. L-am văzut amplasat în perimetrul minei Petrila, apoi mutat

care sunt rectificate pozitiv bugetele locale ale câtorva primării din Valea Jiului. Un lucru extraordinar pentru Dănuţ Buhăescu, fără îndoială, care-l va ridica şi mai mult în ochii uricănenilor, dacă ţinem seama că localităţile apropiate Uricaniului – Lupeniul şi Vulcanul – nu se vor alege cu niciun bănuţ la rectificarea bugetară anunţată. Să fie el văzut mai bine la Bucureşti? Foarte posibil că da.

lângă spălătorie, la bl.66 pe strada Republicii. Edilii petrileni fac apel la responsabilitate din partea cetățenilor. Acest tip de modul este un evident exemplu de bună practică, și ar fi interesant să vedem astfel de baterii în toate orașele Văii Jiului. Și mai interesant ar fi ca aceste module să fie achiziționate și amplasate pe bani europeni, dacă tot s-a câștigat în județ o finanțare europeană, nici acum sistemul de colectare și depunere nefiind funcțional, din cauza licitațiilor blocate. Alina PIPAN

În momentul de faţă,

în Uricani sunt în derulare de licitaţie douăsprezece proiecte şi alte trei sunt în stand by pentru evaluare şi aprobarea finanţării, după caz. Proiectele amintite de Dănuţ Buhăescu vizează infrastructura de străzi şi de clădiri, unităţi de învăţământ, iluminat public, poduri, punţi şi regenerare urbană. „Nu pot să închei – a concluzionat Dănuţ Buhăescu – fără să amintesc de alte două proiecte la care oraşul nostru este parte. Este vorba de cel care vizează reţeaua apă-canal şi cel legat de Linia Verde de autobuze electrice”. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

3


4

prăvălia cu istorii

Anatomia unei erori perpetuate…

Wolkendorfer Gemeingeblatt - ziarul care nu a apărut niciodată la Vulcan în Valea Jiului

Într-o notă de subsol la volumul „Cărbune şi societate în Valea Jiului. Perioada interbelică” (Editura „Universitas”, 1998), Mircea Baron trece în revistă publicațiile apărute în Valea Jiului, „potrivit situaţiei existente în fondurile Bibliotecii Academiei Române şi ale Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga ClujNapoca”. Printre acestea amintește și o publicație apărută la Vulcan între 1934-1938, Wolkendorfer Gemeingeblatt. Peste 6 ani, în 2004, în revista

facebook.com/ziarulvaiijiului

„Sargeția XXXII”, Mircea Baron reamintește din nou că Wolkendorfer Gemeingeblatt a apărut la Vulcan (în studiul „Presa românească din Valea Jiului în perioada interbelică”). De aici, în 2007 informația este preluată otova de Ștefan Nemecsek, regele neîncoronat al plagiatorilor din România, cel care nu a zăbovit un minuțel măcar în vreo arhivă sau bibliotecă, dar care a produs otrăvitoare compilații, atât în „Presa hunedoreană de la origini

până-n prezent” (vol. I și vol. II), cât și în „Carte, literatură și presă la Orăștie”. Cum Mircea Baron nu a dezvoltat subiectul, ci doar l-a amintit în subsolul unei pagini, plagiatorul Nemecsek n-a avut ce copia, așa că a trebuit să scrie el ceva despre ceva care habar nu avea cum arată. Cum el întâmpina mari probleme la capitolul scris, transpirând ca un bivol când trebuia să compună câteva rânduri, iată ce a ieșit: Wolkendorfer Gemeingeblatt (19341938): „A apărut în anul 1934 ca ziar al comunităţii germane din Valea Jiului. A reuşit să se menţină pe piaţă până în anul 1938 când şi-a încetat apariţia din motive pe care nu le putem preciza cu exactitate”. Dacă ar fi rămas doar în compilația toxică a lui Nemecsek nu ar fi fost niciun bai. Însă de aici, informația este preluată neverificată la nivel național. Și așa Wolkendorfer Gemeingeblatt ajunge în 2012 într-o carte impozantă: „Istoria Jurnalismului în date” de Marian Petcu, publicată la Ed. „Polirom”. Mai precis, la pagina 576, anul 1934. Explicația de aici e pur și simplu abracadabrantă: „Vulcan, apare Wolkendorfer Gemeingeblatt/ Foaia Lupeniului (Wolkendorfer este denumirea germană a orașului Vulcan). Ziar adresat comunității germane din Valea Jiului, editat până în 1938”. Păi și dacă Wolkendorfer este denumirea în germană a Vulcaniului, atunci de ce Wolkendorfer Gemeingeblatt este Foaia Lupeniului? Mister total. Notița este semnată „DTHD”. În lista contributorilor de la începutul „Istoria Jurnalismului în date” în dreptul DTHD scrie „Denisa Toma, BJ Hunedoara”. BJ, adică Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu”. Ca unul care a răsfoit pagină cu pagină toate publicațiile care au apărut în Valea Jiului, fie că au fost de limbă română, fie că au fost de limbă maghiară, am fost foarte curios să văd cu ochii mei și o publicație de limbă germană: Wolkendorfer Gemeingeblatt. Ținând cont că a avut un ritm de apariție săptămânal într-un oraș din vestul Văii Jiului, la Vulcan, mă gândeam cu bucurie că istoria Văii Jiului se va îmbogăți cu informații din acest ziar. Cum Mircea Baron a specificat că publicația vulcăneană se află depozitată la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, odată ajuns pe malurile Someșului caut fișa Wolkendorfer Gemeingeblatt. O găsesc. Publicația are cota P. 3584. O comand. Aștept cu emoție. Sunt servit. Prima dezamăgire: mă așteptam să fie un ziar tipărit pe format obișnuit. Însă, surpriză! Wolkendorfer Gemeingeblatt nu este tipărit, ci bătut la mașina de scris. De aceea are formatul obișnuit al unei coli de scris, A4. Cercetez colecțiile. Într-adevăr, Wolkendorfer Gemeingeblatt a apărut, așa cum scrie Mircea Baron, între 1934-1938. Dar nu doar între acești ani, ci și în 1940. Acest an este adăugat ulterior pe fișă. Deci, este posibil ca în momentul cercetării lui Mircea Baron, acesta să nu fi figurat pe fișă. Mă apuc și fotografiez cu înfrigurare colecțiile din toți anii. Ajuns acasă, la Petroșani, mă gândesc la ce traducători din germană să apelez, pentru a putea să mă introducă în universul valoroasei reviste manufacturată. Văzându-mă preocupat de aceasta, Cătălin Docea, directorul „Ziarului Văii Jiului”, îmi spune să-i dau primul număr din Wolkendorfer Gemeingeblatt că o să apeleze la serviciile unui traducător profesionist. Îmi zice că să mă edific cât de cât despre ce este vorba, și pe urmă vom vedea cum vom proceda. Cu rapiditate, primim cele două pagini A4. Preț traducere autorizată (față/ verso)… 140 lei. Înmulțesc cu 52 și aflu cât ar costa traducerea colecției pe un an… Scump, scump… Enorm de scump. Mă apuc cu înfrigurare și lecturez traducerea. La cât a costat, e o traducere de lux, care merită savurată pe îndelete... Încep cu titlul: Wolkendorfer Gemeingeblatt. În românește înseamnă „ziarul local din Vulcan”.

luni, 13 august 2018


Primul număr a apărut la 3 noiembrie în 1934. Ziarul este editat de către Biroul parohial evanghelic A.B., avându-l ca responsabil cu documentele pe curatorul Ludwig. Începe cu un citat din Noul Testament, „de dr. M. Luther”: „Această cărticică este un bun nobil, îţi arată calea şi înţelepciunea. Pe acela care îi respectă sfaturile, Dumnezeu îl va binecuvânta şi îi va lua durerea. Pentru că, cuvântul lui Dumnezeu va fi acelaşi pentru eternitate, şi ne dăruieşte Împărăţia Cerurilor. Pentru că noi toţi plecăm din această lume, şi doar Cuvântul rămâne cu noi, ne întăreşte în durerea morţii şi ne scapă de moartea în Iad”. Până aici, nimic ciudat. Este firesc ca un ziar editat de o parohie evanghelică să înceapă cu un citat din Martin Luther. Apoi, urmează o rubrică Biserica și școala: „Slujbe. Sâmbătă, 3 noiembrie, anul 1, orele 8 seara, are loc o oră de rugăciune în Casa Domnului. Se va interpreta Hiob, Cap. 5. —- Duminică, 4 noiembrie, anul 1, va avea loc o slujbă prin participarea corului de tineret, cu ocazia Sărbătorii reformate. Împlinirea a 400 de ani de la anul în care dr. Martin Luther a finalizat traducerea Bibliei, ocazie cu care întreaga Biserică Evanghelică va fi în sărbătoare mâine, în data de 4 noiembrie. Această zi va fi abordată festiv. Va începe cu un concert de trompete de dimineaţă. Seara, la ora 8, în sala de sport va avea loc o seară cu familiile. Aici se va ţine un discurs cu privire la Cărţile Sfinte şi importanţa traducerii Bibliei de către Luther, în plus, vor mai avea loc concerte ale corului de tineret şi se vor recita poezii. Dorim să încurajăm şi cântatul întregii comunităţi, de aceea vă rugăm să aduceţi cu dvs. Cărţile cu cântece bisericeşti. La final, vă vom prezenta fotografii cu Wartburg, localitatea în care Martin Luther a tradus Noul Testament, şi unde a început transcrierea Vechiului Testament”. După aceasta urmează o informație despre Evenimente în Mina „Concordia”: „Duminică, 4 noiembrie, după slujbă. Marţi, 6 noiembrie oră de citit din Biblie (individual). Vineri, 9 noiembrie, seară de citit din Biblie în prezenţa preotului”. Coloana a doua a primei pagini explică resorturile înființării publicației: „Ziarul nostru local apare acum în prima sa ediţie. Pe lângă acest ziar, va continua să apară şi Informaţia Autorităţii administrative (Ziarul informativ al comunităţii politice). Nu se recomandă o fuziune a ambelor ziare, având în vedere că administraţia locală are foarte multe informaţii de prezentat, care sunt necesare şi ale căror publicare în ziarul nostru ar implica prea mult timp şi cheltuieli materiale. Astfel, un ziar independent al administraţiei îşi are utilitatea lui. La fel însă nu ne putem imagina viaţa unei comunităţi de credincioşi fără un ziar propriu al ei. Apariţia ambelor ziare nu presupune ca această comunitate evanghelică să aibă taxe duble. Biserica va solicita taxe abia începând cu anul următor, în momentul în care administraţia nu va mai solicita taxe pentru ziarul ei. Chiar şi aşa, aceste taxe se vor percepe doar atâta timp cât va fi achitat aparatul de multiplicat. Având în vedere faptul că publicarea ziarului se face fără bani şi cheltuielile materiale sunt reduse, caseria parohială va suporta toate cheltuielile. Însă colectarea unei taxe mici nu va afecta pe nimeni, pentru că unde aşteptăm să primim binecuvântări, trebuie să fim pregătiţi să facem şi mici sacrificii”. După care, mai sunt inserate două știri confesionale („Cursurile în cadrul comunităţii de lucru a tineretului confirmat (Şcoala de formare continuă) vor începe luni, în data de 6 noiembrie, anul 1, seara la ora 6: Adunarea surorilor şi a fraţilor va avea loc duminică,

8

www.zvj.ro luni, 13 august 2018

în data de 4 noiembrie, imediat după slujbă. Tot tineretul va participa în portul de biserică la acest eveniment. După slujbă, tineretul se va alinia în faţa bisericii, îi va aştepta pe credincioşi şi apoi se va merge în convoi spre şcoală”) și o știre politică: „Listele cu alegători pentru anul 1935 se vor întocmi în următoarele două săptămâni. În liste vor fi incluşi doar membrii comunităţii, care îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de biserică”. Urmează un extras din statut referitor la ajutorul de înmormântare: „1. Toţi membrii comunităţii sunt obligaţi să participe la fondul pentru ajutorul de înmormântări. 2. Acest ajutor de înmormântare are ca scop ajutarea cu bani a celor rămaşi în urma răposatului, sau acoperirea parţială sau totală a cheltuielilor funerare. 3. În cazul fiecărui deces, membrii vor plăti contribuţia fixată. Dacă într-o familie sunt mai mult de 5 membri, atunci restul (cei peste 5) nu vor mai plăti această taxă de ajutor la înmormântare. Aceste sume vor constitui un fel de protecţie ce ar avantaja familiile care au mulţi copii. 4. Contribuţiile vor fi fixate de către prezbiteriu, în funcţie de oscilaţiile valorii banilor. În prezent ele sunt următoarele: în cazul unei înmormântări a unui adult peste 14 ani, suma este de 2,50 Lei, la copii între 614 ani, suma de 1,56 Lei, la copii sub 6 ani, suma este de 1,—. 5. Contribuţiile se vor colecta imediat după fiecare deces de către persoanele responsabile în acest sens. Cine nu plăteşte pe loc în cadrul acestei colecte, va duce banii personal în termen de 8 zile acestor persoane responsabile cu colectarea contribuţiilor. Dacă nu face acest lucru, va achita o penalizare, ce va fi stabilită de către prezbiteriu, şi actualizată din când în când. Contribuţiile din anumite vecinătăţi vor fi adunate la un proprietar principal, care le va înmâna persoanelor care fac colecta. În momentul înfiinţării acestui fond, contribuţia la ajutorul de înmormântare va fi de 5 Lei pe persoană. 6. Acordarea sumelor se va face imediat după fiecare caz de deces în parte, către persoanele rămase sau către antreprenor, care le va face o reducere persoanelor rămase în urma răposatului, având în vedere faptul că primeşte suma în numerar. (Mai multe detalii în acest sens vor fi publicate în următorul număr al ziarului). Acordarea sumelor se va face în felul următor: în cazul unui cadavru 300 Lei (pentru această grupă nu se vor percepe alte contribuţii speciale), pentru adulţi peste 14 ani, va fi de 2500 ,— Lei, pentru copii între 6-14 ani va fi de 1.500,— Lei iar pentru cei sub 6 ani, se vor acorda 1.000,— Lei. 7. Fiecare copil botezat şi fiecare membru al comunităţii bisericeşti este privit ca membru ce poate primi ajutorul de înmormântare. Familia care contribuie deja la un alt fond de ajutor de înmormântare nu are obligaţia de a participa la prezentul fond. 8. Prevederile acestea au fost aprobate de către prezbiteriu şi de către reprezentanţii comunităţii, după ce au fost acceptate şi de către

vecinătăţi şi confirmate de către Consistoriul Districtual”. Wolkendorfer Gemeingeblatt se încheie cu trei știri: „Tăiatul lemnelor pentru şcoală. Duminică, 4 noiembrie, seara la ora 7 Ştiri despre Asociaţie De la Asociaţia locală A sosit timpul pentru plantatul de toamnă. La Şcoala agrară se pot cumpăra pomişori în acest scop. Se vor lua în calcul acei pomişori care sunt adecvaţi pentru condiţiile noastre. Avantajul plantatului de toamnă este că acel pomişor se va afla deja în pământ la primăvară şi poate începe deja vegetaţia. 1 pomişor la alegere costă 35,— Lei lice

De la Asociaţia locală a femeilor evanghe-

Conducerea Asociaţiei agricole confirmă organizarea unui curs de gătit în această iarnă. Cine este interesat de acest lucru, este rugat să vină la seara de cântece a femeilor, la ora 8 în sala de muzică”.

Mai citesc încă o dată traducerea. Ceva nu îmi este în clar. Care mine de cărbuni Concordia în Valea Jiului? Ce mine în Vulcan în 1934, când acestea fuseseră închise în anii crizei 1931-1933? Mă uit mai bine pe prima pagină și văd o ștampilă a poștei din localitatea de plecare: jud. Brașov. Îmi amintesc că și în localitatea Vulcan de lângă Brașov a existat o exploatarea minieră ca și în Vulcanul din Valea Jiului, jud. Hunedoara. Însă, acum îmi este clar: în Vulcanul brașovean, comunitatea evanghelică a editat vreme de aproape 6 ani (1934-1938 și 1940) Wolkendorfer Gemeingeblatt. Iar în Vulcanul din Valea Jiului, jud. Hunedoara, comunitatea evanghelică (și nici de altă confesiune) nu a tipărit niciodată Wolkendorfer Gemeingeblatt. Iată cum o informație neverificată, sau verificată cu superficialitate, prin plagiere și preluare necontrolată, poate să devină adevăr în istoria presei. În cazul Wolkendorfer Gemeingeblatt, această revistă poate figura desigur în „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică”. Însă nu la județul Hunedoara, ci la județul Brașov… Marian Boboc

prăvălia cu istorii

5


6

EVENIMENT

„Exploatarea Culturală Petrila” Din evenimentele puse la cale de inimoşii organizatori ai Asociaţiei Planeta Petrila în cadrul proiectului de suflet „Exploatarea Culturală Petrila”, organizate în zilele de 10, 11 şi 12 august, am participat vineri, 10 august la „Traseul expoziţional la Mină”.

Un brigadier - ghid

Cătălin Cenuşă este un brigadier minier care a lucrat la Mina Petrila, el fiind totodată şi unul dintre cei care au dat viaţă Asociaţiei Planeta Petrila şi a filmului documentar premiat la Amsterdam cu acelaşi nume. Vineri, Cenușă a fost pe baricade. Ca ghid a plimbat zecile de oameni prezenţi pe traseul expoziţional organizat.

Administraţia locală - absentă

Acest tur al minei de suprafaţă, prin care vizitatorii sunt plimbaţi pe la clădirile scăpate cu viaţă din cadrul fostei exploatări miniere, inclusiv la puţul pe unde se făcea intrarea ortacilor în mină, se doreşte a fi ceva permanent, astfel încât pe viitor acest obiectiv să intre în vizorul marilor operatori de turism care să-l includă pe harta obiectivelor de vizitat din judeţul Hunedoara. Ceva asemănător din câte am înţeles de la arhitectul şi profesorul timişorean Mihai Danciu, prezent vineri, mai există în prezent la fosta Mină Anina şi, fireşte, în străinătate, iar ceea ce se doreşte este să recunoaştem un proiect super ambiţios, dar care nu poate fi pus în practică dacă nu se implică în sprijinire şi autorităţile locale şi judeţene, absolut absente în toate aceste trei zile pline cu avenimente! Să recunoaştem, lucru mai rar şi mai greu de crezut ca niciunul dintre cei din Executivul Primăriei oraşului Petrila şi din consiliul local să nu sprijine măcar prin prezenţă acest minunat şi inedit proiect, de parcă toată ziua s-ar întâmpla pe la Petrila aşa ceva! O bilă neagră şi un gust amar şi ne întrebăm oare de unde atâta lipsă de interes din partea unora care declară în stânga şi în dreapta ce mare eforturi fac pentru ca localitatea să ajungă un centru de interes cultural şi turistic, în condiţiile în care industria locală a luat-o serios la vale iar investitorii ăia mulţi şi puternici, inclusiv străini, de care auzeam cu toţii în campania electorală trecută s-au transformat în maxim unul-doi, fără să aducă un plus desăvârşit pe piaţa locurilor de muncă locală.

Voluntari - studenţi din toată ţara

Turul a început în curtea minei, pe o vreme de seară superbă, nu înainte ca profesorul din cadrul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Timişoara şi membru al Asociaţiei Planeta Petrila, as. drd. arh. Mihai Danciu, şi Ion Barbu să se adreseze celor prezenţi şi să le prezinte pe scurt ceea ce vor avea ocazia să viziteze, dar şi să le spună câte ceva despre invitaţi şi despre acest proiect „Exploatarea Culturală Petrila”. Demn de remarcat este şi prezenţa celor 20 de voluntari studenţi veniţi din toată ţara, tineri care cu mai bine de o săptămână înainte s-au ocupat de organizare alături de cei din asociaţie, fiind pe metereze în curtea minei şi câte 10-12 ore pe zi! Trebuie remarcat faptul că 18 dintre ei sunt din mai multe localităţi din ţară, numai doi fiind petrileni. Aceștia au acceptat să vină la Petrila ca voluntari în condiţiile în care nimeni din cadrul ministerului de profil nu le-au asigurat nici

facebook.com/ziarulvaiijiului

diurna zilnică, totul fiind pe propriul lor buzunar, cu excepţia cazării şi a unei mese pe zi asigurate de asociaţia petrileană (masa) şi Universitatea din Petroşani (cazarea în campingul studenţesc, dar cu plată prin cadrul ministerului de resort). Asta da devotament şi pasiune!

Staţia de Salvare

Prima oprire s-a făcut în celebra clădire situată aproape de intrarea curţii minei, Staţia de Salvare, acolo unde zeci de ani au trudit şi s-au perfecţionat zeci de generaţii de salvatori minieri. Cătălin Cenuşă a fost cel care a prezentat tot ce se putea vedea acolo, începând de la echipamentul salvatorilor şi până la măştile, aparatele şi tehnica din dotare ale acestora. Cum spuneam, o expoziţie de fotografii, plus o altă expoziţie de diplome, distincţii şi titluri primite de echipajele de salvatori de-a lungul vremurilor, de la concursuri de specialitate au întregit tabloul, alături de o proiecţie video ce rula în tot acest timp şi unde vizitatorii puteau vedea scvenţe din timpul intervenţiilor făcute de aceşti bravi oameni, salvatorii minieri, poate că cei mai bine pregătiţi salvatori de vieţi din ceea ce a avut vreodată România, alături de omologii lor de la minele Lupeni, Vulcan, Livezeni şi de la Staţia de Salvare Centrală de la Petroşani. În orice caz mult peste ceea ce vedem azi şi în alte domenii de activitate pe linie de salvare de vieţi, fără supărare şi pe drept vorbind!

Vernisaje şi proiecţie de filme documentare

Apoi pe traseu au urmat celelalte obiective de vizitat, inclusiv fosta sală de pontaj din clădirea administrativă centrală. Aici cei prezenţi au putut viziona o proiecţie a unui film documentar cu ceea ce însemna odată mineritul la această mină şi cu viaţa de zi cu zi a minerilor din zilele apuse, precum şi vernisajele unor expoziţii absolut fermecătoare realizate de Susana Dan, Renee Renard, Ciprian Chirileanu şi Ovidiu Zimcea.

Se spală pe mâini sau e doar un moment de slăbiciune?

O seară de-a dreptul fantastică şi pe această cale îi felicităm pe organizatori şi le spunem să aibă putere să menţină această linie că rezultatele vor veni cu siguranţă. Iar la un moment dat va trebui, inevitabil, să se implice şi administraţia locală, în condiţiile în care tot cei ce conduc astăzi au insistat ca aceste clădiri de patrimoniu să rămână în picioare şi să nu fie demolate. Chiar aşa, domnule primar, acum, după ce ele au scăpat de demolare şi s-a dat verde la acest proiect, acum v-aţi sucit? Asta e culmea! Păi, ce-i treaba asta? Sprijiniţi această asociaţie, toatea acestea ori ba? Credeţi că doar asigurând plata pazei este suficient şi cu asta vă spălaţi pe mâini ca şi primărie? Vreţi sau nu vreţi turism şi cultură la Petrila ori vă prefaceţi că vreţi? Că din ceea ce se vede, cam aşa se înţelege, că mai mult mimaţi că ajutaţi decât faceţi! Cum e posibil ca nici măcar un reprezentant al primăriei să nu fie prezent nici vineri, nici sâmbătă la acţiuni. De la Petrila NICIUN consilier, nici măcar din comisia de cultură nu am văzut. Ştim, e vară, e cald, sunt concedii... dar chiar nici unul prin oraş?

Ce vrea Cenuşă

Foarte obosit după atâtea zile în care marea majoritate a timpului şi-a petrecut-o pe la mină, ca să fie sigur că toate sunt puse la punct şi se fac pentru ca

acest proiect să fie pe placul tuturor celor care au răspuns „prezent” la acţiunile din cele trei zile, Cătălin Cenuşă ne-a spus câteva vorbe într-un scurt moment de repaus. „După atâta muncă depusă de noi şi de tineri voluntari din toată ţara cred că este o acţiune reuşită şi care ne arată tuturor că vorbim de un proiect serios în care poate la început mulţi nu credeau. Mă bucur că putem fi gazde bune, că avem ce arăta şi vreau să le mulţumesc public tuturor celor prezenţi aici şi tuturor celor care cred în proiectul nostru Exploatarea Culturală Petrila. Din păcate, am o tristeţe pentru faptul că de la nivel local nu se află printre noi şi oameni din cadrul administraţiei publice locale, mă refer la primărie şi consiliul local. Mulţumesc celor din media, precum şi ZVJ, care au făcut mediatizarea acestui eveniment şi care au scris frumos despre acest proiect. Din păcate, din partea autorităţilor locale nu am avut mare sprijin, la nivel zonal şi judeţean cred că dumnealor puteau să se implice, inclusiv cu mediatizarea dacă nu cu altceva. Sunt foarte supărat că se face mediatizarea evenimentului mai mult la nivel naţional şi mai puţin la nivel local, cu excepţia câtorva publicaţii cum spuneam. Mă bucur că din mediatizarea unor publicaţii locale şi de pe pagina noastră de internet mulţi au aflat şi au venit chiar până aici înainte cu o zi-două, pentru a vedea cum stau lucrurile şi pentru a-şi lua programul acţiunilor din aceste trei zile, cei mai mulţi fiind interesaţi de zilele de sâmbătă sau duminică. Ceea ce se întâmplă azi la Petrila – şi să sperăm că va deveni ceva cu caracter permanent – nu s-a mai întâmplat la nicio mină din Valea Jiului şi nici din România. Ceva unic şi este păcat că administraţia petrileană n-a dorit să fie alături de noi, măcar cu prezenţa, dacă nu şi altcumva”.

Arhitectul Mihai Danciu

Spre final am stat de vorbă şi cu arhitectul şi profesorul timişorean Mihai Danciu. Optimismul şi tonusul său pozitiv ne face să credem că acest proiect va căpăta într-adevăr un caracter permanent, cum era de părere şi brigadierul Cenuşă. „Mediatizarea a fost suficientă, am transmis comunicate de presă, inclusiv la presa centrală, iar în ceea ce priveşte lipsa reprezentanţilor din administraţia locală e o chestiune pe care nu vreau să o comentez. Ceea ce vedeţi azi este inedit pentru noi, românii, dar această reţetă pe care mergem a fost aplicată în Vest demult, este o reţetă clară şi care merge pe nişte paşi siguri, dacă vreţi o reţetă de succes cu siguranţă dar care necesită într-adevăr mult efort şi ambiţie. În aceste 12 zile am făcut un calcul total şi am ajuns undeva la vreo 700 de persoane, care au fost pe amplasamentul minei. Da, vorbim de aproape 700 de oameni, din Petrila sau nu, care au venit la faţa locului să vadă ce facem noi, cum lucrăm, să vadă expoziţiile, să vadă unde vor veni în aceste trei zile şi ce vor putea vedea şi asculta şi aşa mai departe. Faptul că sunt necesare tururi şi evenimente se vede din ceea ce s-a întâmplat de la 1 Mai, de la Ziua Porţilor Deschise, când am inaugurat de fapt seria evenimentelor sub egida Asociaţiei Planeta Petrila, nou înfiinţată în luna mai, şi până azi. De-atunci, o dată pe lună a avut mereu câte două-treipatru grupuri organizate care au venit să viziteze spaţiile minei. De aceea, în sala de sus, Ladislau Schmidt, este o expoziţie care poate fi vizitată permanent, aici găsind înţelegere din partea SNÎMVJ. În ceea ce priveşte publicul de azi, este suficient pentru prima zi, ne aşteptăm ca sâmbătă acest număr să fie ceva mai mare iar dacă ţinem cont că ne îndreptăm spre 1.000 de vizitatori şi curioşi în numai două săptămâni vorbim de o cifră absolut rezonabilă şi dătătoare de speranţă privind proiectul nostru şi viitorul său”. Corneliu BRAN

luni, 13 august 2018


Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Vulcan

Vulcan

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Consiliul Local al municipiului Vulcan îi va omagia pe eroii căzuţi în Primul Război Mondial prin realizarea unui film documentar. Motivaţia acestui demers a fost făcută de către consilierul local Pompiliu Barbu, preşedintele comisiei cultură-sport (în foto).

La Vulcan, pe Bulevardul Mihai Viteazul, în dreptul Primăriei Vulcan, a avut loc o tamponare, din cauza neacordării de prioritate.

Iubirea cere corectitudine, deci azi vei discuta cu persoana iubită despre acele valori esenţiale pentru ca relaţia voastră să evolueze pe un teren bun.

E o zi foarte contradictorie, pentru că ai parte şi de soare şi de nori pe parcursul aceleiaşi zile. Fă un efort să te menţii sus, în zona optimistă. Zâmbeşte, râzi, spune o glumă, speră, şi trage-l şi pe cel de lângă tine în sus, după tine!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Film documentar cu eroi

Suma de 6.000 de lei

votată pentru a fi alocată acestui scop prevede realizarea filmului documentar şi achiziţionarea a 200 de bucăţi DVD pe care imaginile vor fi imprimate. Banii necesari au fost luaţi

Accident pe bulevard

S-a simțit imediat handicapul infrastructural după reabilitarea acestuia, care îți îngrădește locul de manevră. Tamponarea a avut ca efect imediat blocarea unui sens de

Te apuci serios de o activitate care necesită un efort susţinut, dar nu ajunge doar să te concentrezi la ce ai de făcut, ci să fii atent şi la instrucţiuni, la sfaturi, la îndrumările benefice care vin de pe margine.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Sunt momente când trebuie să mai laşi de la tine unele principii, pentru a face pe placul prietenilor. În aceeaşi situaţie te afli şi astăzi, pentru că dai dreptate amicului tău...

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te speria de micile hopuri care se mai ivesc în afacerile tale! Nu poţi merge continuu pe un trend ascendent, ci mai apar şi perioade în care nimic nu se mai mişcă. Ai răbdare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu ai spor la nimic azi, dar nu pentru că ai fi tu vinovat de ceva, ci pentru că ai în preajmă persoane nepotrivite pentru ceea ce ţi-ai propus să faci.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

din „cap. 67.02 – cultură, recreere şi religie, prin diminuarea sumei de 5000 de lei de la punctul 4 Ziua Femeii şi a sumei de 1000 de lei de la punctul nr.6 Fii star în ţara ta! din anexa HCL nr.7/2018 privind aprobarea programului acţiunilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive şi de agrement pentru anul 2018, sume care nu au fost utilizate”. Am citat din art.2 al proiectului de hotărâre care a fost votat în unanimitate la şedinţa de consiliu local din data de 26 iulie 2018. Gheorghe OLTEANU

Ţii în tine un sentiment şi nu-l laşi să se manifeste. Îl înăbuşi tot mai mult până ce dispare pe tot. Alege cu grijă ce emoţii merită distruse şi care merită amplificate!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Unele transformări se fac în timp îndelungat, încât nici nu le remarci efectele, deci, dacă tu speri urmări rapide şi spectaculoase, speri degeaba.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

ANGAJĂrI

Uneori e bine să te apuci de treabă de unul singur, pentru că nu întotdeauna reuşeşti să convingi şi pe alţii că ceea ce faci e bun. Tu vezi-ţi de calea ta, fără să spui şi la alţii.

mica publicitate

• Căutăm personal medical pentru Germania. Joburi în spitale şi case de bătrâni. Contract direct cu angajatorul. Cunoaşterea limbii germane constituie avantaj. Salariu motivant, plus avantaje. Nu se percepe comision. Aşteptăm CV plus diplomă studii specialitate pe adresa: office.jobline@gmail.com Pentru detalii suplimentare 0736.546653, de luni până vineri între orele 18-21. _______________________________________________ • SC Ted Trans 2002 SRL Petroşani angajează excavatorist. Pentru detalii sunaţi la telefon 0730.506315. _______________________________________________ • Ted Trans 2002 angajează şofer pentru Comunitate. Relaţii la telefon 0785.240441. _______________________________________________ • Angajez barman şi dispecer. Relaţii la telefon 0763.155871. _______________________________________________ • Aqua Palace angajează în condiții avantajoase ospătari. Relații la telefon 0751.199100.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Iubirea nu vine întotdeauna cu lucruri palpitante, cu evenimente strălucitoare, cu momente de top, ci tot iubire se numeşte şi când taci alături de cel drag.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

O abatere de la regulamente foarte stricte nu ar fi deloc în beneficiul tău, deci cel mai bine e să te supui cuminte, chiar dacă nu-ţi convine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Tratează chestiunile financiare cu un dram de inocenţă, de naivitate şi umor, fără să te cramponezi de orice impas. Nimic nu merită privit ca pe o sperietoare.

HOrOScOP

circulație pe bulevard. Dacă un asemenea incident în trafic ar fi avut loc mai sus pe bulevard, efectiv un sens de mers ar fi fost blocat. În plus, ar fi fost greu de evacuat, pentru că din cauza fântânilor arteziene nu este loc de manevră. Și așa, în locul în care s-a produs, accidentul a creat neplăceri. Uite cum incidente de acest fel dau peste nas arhitectului care a creat această incomodă amenajare, deloc estetică. Cel mai rău este că în cazul unui eveniment rutier pe bulevard, cel mai mult de suferit ar avea șoferii, captivi într-un trafic incomod. La Vulcan pe Nicolae Titulescu se circulă înfiorător, iar pe bulevard, de asemenea. Treabă de mântuială, bani mulți îngropați într-o infrastructură disfuncțională. Totul, „marca” Ile… Alina PIPAN

8

www.zvj.ro luni, 13 august 2018

DIVERSE

7


8

ACTUALITATE

Timp de două zile

Ursul a fost vedetă în Straja

Ideea a fost a cunoscutei soliste vocale şi instrumentale Monica Ţugulea, câştigătoare a mai multor concursul naţionale şi invitată de onoare la diferite evenimente din afara ţării. Ce-ar fi să se poată organiza un festival-concurs în… vârf de munte? şi-a zis ea, iar ideea fetei de doisprezece ani a prins imediat la domnul Emil Părău, administratorul SC Comexim R SRL Lupeni şi principalul investitor din Staţiunea Turistică Straja.

Aşa s-a născut

Festivalul-concurs „Ursul din Carpaţi”, a cărui a doua ediţie s-a desfăşurat sâmbătă şi duminică, 11-12 august, pe terasa restaurantului „Montana”. Încă de la prima ediţie, parteneri ai evenimentului cultural i-au devenit - pe lângă firma domnului Milu Părău - Primăria municipiului Lupeni şi Restaurantul Ţugu. O foarte

facebook.com/ziarulvaiijiului

mare surpriză au avut organizatorii acum, la mijlocul lunii august, în ceea ce priveşte numărul participanţilor înscrişi la diferitele categorii de concurs. Dacă anul trecut la „Ursul din Carpaţi” au concurat optzeci de persoane, la actuala ediţie s-au înscris cu o sută de concurenţi mai mult.

Numărul neaşteptat de

mare de participanţi veniţi din mai toată ţara, foarte mulţi din Moldova, i-a pus, oarecum în încurcătură pe organizatori. Asta, pentru că zilele rezervate întrecerii au fost programate să fie doar două. Problema a fost rezolvată prin prelungirea intervalului orar în care cei înscrişi au urcat pe scenă. Duminică, la ora la care echipa redacţională lucra încă la ediţia de luni a ZVJ, pe terasa restaurantului „Montana” evoluau ultimii concurenţi înscrişi la festival. După care juriul compus din prof. Mircea Potcovan, prof. Tiberiu Coconeţ, realizatorul TV Anamaria German şi solista Diana German a avut sarcina de a-i alege pe cei mai buni participanţi. Pe câştigătorii festivalului şi pe cel al Marelui Premiu îi veţi cunoaşte într-o ediţie viitoare a ziarului nostru. De punctat faptul că, prin strădania lui Răzvan Şorodoc, festivalul a fost transmis live pe Facebook. Gheorghe OLTEANU

Popasul Pescarului s-a ridicat mândru pe Cheile Jieţului La Jieț a fost ridicat din nou un popas distrus în timp. Inițiativa a fost a primăriei, iar în ajutor a sărit și directorul E.M. Lonea, Adrian Preda.

Materialul lemnos transportat pe Jieț a fost achiziționat de Primăria Petrila. Este vorba de o filigorie construită de la zero pe un loc amenajat, unde a mai existat o construcție de acest fel, sub care cei care tranzitează cheile se pot adăposti. La Cheile Jiețului s-au strâns săptămâna trecută patru bărbați cu competențe în filigorii, și cu toate că ploua, nu au plecat de la fața locului până ce construcția nu a fost pusă pe picioare. Lucruri bune se pot face cu bani puțini și implicare, și ar trebui făcute peste tot în Vale, în locurile în care se constată că se degradează câte ceva. Alina PIPAN

luni, 13 august 2018

3469 luni 13 aug 2018  

ziarul vaii jiului

3469 luni 13 aug 2018  

ziarul vaii jiului

Advertisement