Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:



1€ = 4,9259 lei
1$ = 4,9289 lei
1₤ = 5,6737 lei
vineri,20ianuarie2023
Anul XVI • nr. 3448 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9259 lei
1$ = 4,9289 lei
1₤ = 5,6737 lei
vineri,20ianuarie2023
Anul XVI • nr. 3448 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
4.285 de metri are Mount Sidley și este cel mai înalt vulcan al Antarcticii. Sportivul din Petroșani a devenit primul român care încheie circuitul „7 Summits Vulcanoes”.
Primul X 2
Petroșeneanul a reușit să ajungă, miercuri, pe Mount Sidley (4.285 m), ultimul vârf pe care îl mai avea de cucerit din „Circuitul celor 7 vulcani”. Prin ascensiunea pe muntelui Sidley, Adrian Ahrițculesei a devenit primul român care încheie acest circuit, dar și primul hunedorean care a pus piciorul în Antarctica.
Vânt de peste 100 km la oră Ahrițculese a înfruntat ghețurile din Antarctica, dar și temperaturile deloc prietenoase de la Polul Sud. A plecat pe data de 4 ianuarie și a ajuns, pe 6 ianuarie, în orașul Punta Arenas, din Chile, punctul de întâlnire cu organizatorii expediției din Antarctica. De acolo a mers la baza de cercetare la Union Glacier, din Antarctica – unde a rămas, pentru câteva zile, până când vremea a permis continuarea expediției (vântul bătea cu viteza de peste 100 km/ oră).
Cu sania în peisaj În final, cu un avion de mici dimensiuni, Adrian Ahrițculesei a fost transportat la baza Muntelui Sidley și a început ascensiunea spectaculoasă și dificilă spre vârful vulcanului. După un traseu de peste 40 de kilometri, străbătut printre ghețurile Antarcticii și pe parcursul căruia și-a transportat echipamentul individual cu o sanie, a reușit să ducă la bun sfârșit „expediția vieții sale”, după cum spunea Adrian Ahrițculesei înainte de a porni în această aventură. Astfel a atins Mount Sidley, cel mai înalt vulcan din Antarctica, ultimul pe care îl mai avea de cucerit pentru a completa Circuitul „7 Summits Vulcanoes” (cele mai înalte vârfuri de pe cele șapte continente).
Pe cele mai înalte culmi ale Terrei Circuitul „Seven Vulcanoes” presupune escaladarea celor mai înalți vulcani de pe cele șapte continente
ale Terrei. Adrian a ajuns pe Vârful Damavand (5.609 metri) din Iran – în vara lui 2022, anterior, pășind pe alți cinci, dintre cei șapte, cei mai înalți vulcani ai planetei: Kilimanjaro (5.895 m) – Africa, Ojos del Salado (6.893 m) – America de Sud, Elbrus (5.642 m) –Europa, Pico de Orizaba (5.636 m) – America de Nord, în februarie 2022, la care s-a adaugat și Mont Giluwe (4.367 m) – Oceania și Australia, în martie 2022.
Acum, odată cu escaladarea Mount Sidley (4.285 de metri), în Antarctica, hunedoreanul a devenit primul român care încheie acest circuit.
Adrian Ahrițculesei are 38 de ani și este absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport Timișoara. Lucrează ca optometrist, fiind pasionat de drumeții pe Terra.
Expediția lui Adrian Ahrițculesei la Polul Sud urmează să ia sfârșit la 21 ianuarie.
Sidley - cel mai înalt vulcan Unul dintre cele mai îndepărtate vârfuri din lume, Muntele Sidley este cel mai înalt vulcan din Antarctica, cu o altitudine de vârf de 4.181 – 4.285 metri. A fost descoperit de contraamiralul Richard E. Byrd într-un zbor cu avionul, la 18 noiembrie 1934, și numit de el pentru Mabelle E. Sidley, fiica lui William Horlick, care a contribuit la Expediția Byrd Antarctica din 1933–35. În ciuda înălțimii sale, este puțin cunoscut în lumea alpinismului în comparație cu mult mai accesibil
Muntele Erebus, al doilea cel mai înalt vulcan din Antarctica, care se află în apropierea bazelor de cercetare SUA și Noua Zeelandă, de pe Insula Ross. Prima ascensiune înregistrată a Muntelui Sidley a fost efectuată de neo-zeelandezul Bill Atkinson pe 11 ianuarie 1990, în timpul participării sale la o expediție de cercetare în cadrului Programului Antarctic al Statelor Unite.
Acum Mount Sidley are un singur stăpân: Adrian Ahrițculesei.
Loredana JUGLEAconstrucției bazinului de înot didactic din Vulcan și, mai ales finalizarea sa au fost motiv de bucurie pentru cei care-l frecventează acum, dar și de nemulțumire și îngrijorare pentru cetățenii care au garaje situate pe strada Platoului. Aceștia au constatat cu îngrijorare că, odată cu avansarea lucrărilor de construcție, pereții din spatele garajelor le sunt acoperiți cu pământul excavat. Așa s-a ajuns ca, în momentul de față, mai mult de jumătate din înălțimea pereților să fie îngropat în pământ. Fapt perfect vizibil dacă te uiți, acum, pe unde iese hornul
întreaga tărășenie. Nu a uitat sămi spună că, pe când încă se construia, i-a atras atenția inginerului de pe șantier. Acesta l-a liniștit zicându-i că se va remedia, numai că nu s-a ținut de cuvânt. Odată ce și-a terminat lucrul, constructorii sau dus fără să-i doară unde ar fi trebuit.
pare că l-a durut și pe managerul public Marius Danci care, „în vară, spune Ion Anușca, a venit la fața locului însoțit de două persoane de la primărie. A promis și el că se va face o rigolă în spate, că doar nu l-a durut gura, dar a plecat și așa a rămas”, a concluzionat omul. Gestul nu a făcut decât
ca să se năruiască speranțele cetățenilor de aici în administrația publică locală. Poate că aceste rânduri îi vor reaminti omului numărul doi din primărie că le-a promis ceva celor cu garaje pe Platoului. Nu de alta, dar, la anul, și pentru el vin alegerile locale…
Gheorghe OLTEANUunuia dintre garaje. A dispărut și șanțul pe care oamenii îl făcuseră, pentru ca apa de ploaie să coboare la vale. Acum nu mai e nici urmă de el.
Rezultatul acestei stări de lucruri este că oamenii s-au trezit cu pereții umeziți și cu apă în garaj. Domnul Ion Anușca (în imagine) plătește cel mai mare impozit pe garaj, cam nouă sute de lei, fiindcă așa l-a preluat de la cel de la care l-a cumpărat. E normal, așadar, să fie nemulțumit, mai ales că, în august anul trecut, a făcut o sesizare în scris la primărie în care a relatat
Iarna aceasta fără ninsoare, dar cu ploi destule, le-a provocat cabanierilor din stațiunile montane din țară pierderi serioase și multe dureri de cap. La fel se întâmplă și în Stațiunea Parâng, unde în acest sezon s-a putut schia doar două zile. Temperaturile ridicate au făcut ca nici tunurile de zăpadă să nu poată fi folosite pentru zăpada artificială. Turiștii ajunși în stațiune s-au rezumat la plimbări prin zonă, relaxare și odihnă și la admirarea peisajului, unul cu adevărat spectaculos în Parâng în orice anotimp. Ca o ironie a sorții, toată săptămâna aceasta au fost în Parâng, dimineața la ora 7,00, temperaturi cu plus; joi dimineața valoarea termometrului arăta 7,5 grade Celsius! Din păcate, dacă nu se va întâmpla ceva bun în februarie și martie, să ningă și să se poată schia, aproape că putem vorbi de un sezon rece 20222023 aproape ratat, cum se întâmplă la peste 90% din stațiunile montane românești.
S-a fărâmat motorul de la telescaunul nou
Cum un necaz se zice că „nu vine niciodată singur”, la lipsa zăpezii s-a mai adăugat, după Anul Nou, și defecțiunea de la motorul telescaunului nou. O defecțiune la care se lucrează încă și acum, de vreo două săptămâni încoace, și care se speră a fi remediată în cele din urmă, în condițiile în care un motor nou, așa, la prima strigare, ar costa nici mai mult, nici mai puțin de 75.000 de euro, după cum ne-a spus joi directorul SPADPP din Primăria municipiului Petroșani, Ciprian Preda. Astfel, turiștii care vor să urce în Parâng o pot face doar cu vechiul telescaun, zilnic, până la ora 16,30, adică până se lasă seara, ISCIR neautorizând funcționarea telescaunului pe timp de noapte. Astea sunt condițiile, cel puțin deocamdată. La toate acestea se mai adaugă și drumul spre stațiune, unul modernizat de consiliul județean, dar închis tot de acesta pe timp de iarnă. Un lucru aiurea, dacă ținem cont că iarna aceasta nu a nins și se putea lăsa până la prima ninsoare serioasă drumul liber, așa cum se întâmplă la Straja și cam peste tot prin țară și prin lume. Și spun asta gândindu-mă doar la exemplul dat de un cabanier din Parâng, care ne-a spus printre altele, zilele trecute, că foarte mulți turiști din țară renunță să mai vină în Parâng în condițiile în care telescaunul circulă doar până la o anumită oră, iar să urce cu mașinile nu-i posibil deoarece nu au drum liber. „16 medici din Cluj-Napoca m-au sunat și când le-am spus că telescaunul circulă până la 16,30, iar drumul e închis, au renunțat, ca să vă dau un exemplu, spunând că ei abia la 16,00 ies de la muncă și că dacă ar ajunge la Petroșani ar dura câteva ore bune, dar de-acolo nu vor avea cum să mai urce. Leam spus că atunci mai bine să nu vină… Uite așa, pierdem turiști sus, din păcate”, ne-a spus cabanierul, supărat pe această situație, ca mai toți ceilalți cabanierii din Parâng.
Treaba e că așa ceva trebuie reglementat și astfel de lucruri nu mai trebuie repetate, mai ales din sezonul următor, când probabil va fi ceva zăpadă mai multă
(cam așa se întâmplă o dată la câțiva ani, de vreo zece ani încoace, după anul fără zăpadă multă, urmează câțiva cu zăpadă mai multă, așa spun statisticile meteo nu noi neapărat). Trebuie ca să se găsească soluții, consiliul județean și primăria din Petroșani trebuie să cadă la un acord privind acel drum, asta e clar, pentru că dacă nu, de pierdut au doar cetățenii și stațiunea. Oricum, iarna aceasta pare una ratată de administratorii de pensiuni din Parâng, ba chiar se pare că putem vorbi de cel mai slab sezon privind gradul de ocupare și de încasări de după 1990 încoace!
Preda își apără meseriașii Revenind la noul telescaun ce pleacă spre stațiune din zona Rusu, Ciprian Preda nu știe cât vor mai dura reparațiile, în condițiile în care după ajustările
electrice și mecanice încă nu s-a putut face proba. „Se lucrează sub pământ, a fost un scurtcircuit, nimeni n-a fost de vină deoarece defecțiunea a fost sub pământ. Deci, n-a venit nimeni să bage șurubelnița și să provoace scurtcircuit, spun asta
pentru cei pe care i-am auzit povestind că lucrătorii de la telescaun ar fi fost de vină. Nu, n-a fost nimeni de vină și așa s-a întâmplat să fie! Repede știu să arunce unii vina pe oameni nevinovați! De două săptămâni se lucrează, inclusiv pe partea de mecanică fină, așteptăm să se usuce lacul să vedem dacă apoi vom putea face proba și dacă motorul funcționează la parametrii normali. Dacă nu, atunci va fi o problemă, în condițiile în care dacă va trebui să achiziționăm un motor nou, acesta costă vreo 75.000 de euro. Foarte mulți bani! Dar să sperăm că reparațiile vor da randament și scăpăm de treaba aceasta. Oricum, dacă nu era zăpadă, cum se întâmplă și acum, tot n-am fi pornit telescaunul TS3 decât la grupuri mari de turiști, altfel n-avea rost să consumăm atâta energie electrică ca să meargă scaunele aproape goale. E o chestiune economică și de bun simț și care se întâmplă peste tot, nu doar în Parâng. Nu sunt oameni, nu dai drumul la aceste mari consumatoare de energie electrică, care, se știe, acum nu este ieftină deloc. Deocamdată tot cu vechiul telescaun se urcă în stațiune. Măcar la el dacă se strică ceva avem piese de rezervă și o dată îl reparăm. Dar cu instalațiile astea noi, când se strică, e cam problemă. Una că sunt piesele foarte scumpe și a doua că de multe ori n-ai ce face, în sensul că dacă un motor nu mai merge trebuie să cumperi altul și atunci te costă de te doare”, ne-a spus Ciprian Preda.
Domnul Nicolae Stoi, care, în 2023, împlinește 94 de ani, este privit cu mare respect de către administrația publică din Uricani și de către toți cei care-l cunosc. De numele domniei sale se leagă crucea de pe vârful Tulișa și cele câteva troițe, toate acestea fiind amplasate în locuri care mustesc a istorie seculară.
Apariția sa, în 11 ianuarie, în biroul primarului a fost o surpriză plăcută pentru Dănuț Buhăescu. Nonagenarul, însoțit ing. Ion Pavelonesc, ginerele său, nu venise, însă, în vizită de curtoazie. După o introducere în care primarul și-a amintit cu plăcere despre începutul colaborării sale cu onorabilul oaspete, discuția a trecut la motivul pentru care domnul Nicolae Stoi se deplasase, de fapt, la primărie. Gospodăria domniei sale este de zeci și zeci de ani pe strada Podul lui Tarhat (în imagine) la intersecția căreia cu DN 66A el însuși a înălțat o troiță.
În 6 iulie 2021, dumnealui și altor locuitori de pe strada asta li sau aprobat cererile de introducere a gazului metan
până la casele în care stau. Conducta de gaz metan este pe marginea drumului național menționat, pe partea stângă cum mergi spre oraș, iar de aici până la gospodăriile oamenilor sunt câteva sute de metri. DelGaz Grid a făcut demersurile necesare desemnării unei societăți de construcții care să „tragă” țeava de gaz pe strada Podul lui Tarhat, dar, la licitație, nu s-a prezentat nici un constructor. Ca atare, le-a propus cetățenilor de acolo să efectueze lucrările în regie proprie, urmând ca societatea de gaze să le returneze, în următorii cinci ani, banii cheltuiți.
Operația ar fi foarte costisitoare și ar fi nevoie de avize, în vederea subtraversării DN66A. În plus, a mărturisit domnul Nicolae Stoi, sunt vecini care-i scot ochii cum că el ar fi de vină că
Numai că, acum, singura soluție ar fi aceea ca oamenii să se racordeze pe banii lor la conducta principal de gaz. Altfel, expiră perioada contractuală și nu-și vor mai putea recupera sumele cheltuite. Și, ca să fie mai convingător, Dănuț Buhăescu i-a dat ca exemplu pe câțiva gospodari din zona Popești. Acestora li s-au aprobat cererile după ce guvernul a decis să nu mai finanțeze astfel de branșamente și, ca atare, cei de acolo ar trebui să scoată banii pentru lucrare. Numai că, după ce numai unul dintre ei a înțeles că lucrarea îl costă cam 98.000 de lei, aproape un miliard de lei vechi, a declarat
DelGaz Grid nu se apucă de lucru. Asta, fiindcă unuia i-a intrat în cap că, dacă strada s-ar fi numit tot Bulzului, nu ar fi apărut necazurile astea. Dănuț Buhăescu l-a liniștit spunându-i că lucrarea cu gazul nu are nicio legătură cu schimbarea de nume a străzii. Și, ca să fie mai convingător, a acceptat propunerea bătrânului de a merge la fața locului, pentru a-și susține punctul de vedere și în fața celorlalți localnici.
că, în această situație, se lipsește de gaz metan la casa lui.
„Iată scrisoarea lui Dimitrie Cociuba, trimisă din America. Nainte cu două luni a plecat, și după ce s-a așezat cumva, i-a scris fratelui său, ca să știe ce s-a ales din el în lumea nouă. Din satul nostru numai câțiva au emigrat în America. Noi, ăștia din sat, avem obiceiul să stăm acasă, la vatra părintească; anevoie ne hotărâm să mergem măcar în orașul din apropiere ca să căutăm vreo slujbă, dar încă în America! Mare zarvă s-a iscat în sat, când s-a lățit vestea scrisorii lui Dimitrie Cociuba: toți ar fi voit să o cetiască. Ion, fratele lui Dimitrie, fără multă vorbă, a dat voie tuturor ca să cetiască scrisoarea fratelui său; ba, dacă cineva n-a știut ceti or a avut ochi slabi, i-a spus băiatului său de la școală, ca să le-o cetiască. Așa ni s-a dat prilej și nouă ca să o cetim; iar acum o și publicăm, doar vor trage din ea vreo învățătură ai noștri: <<Iubite frate!Î ți trimit scrisoarea din New-York, unde am ajuns în pace. Ușor e să zici: am ajuns; dar până rostești acest cuvânt, multe ai de îndurat. Nici prin minte nu mi-a trecut, cât trebuie să suferi până sosești la America. Mai ales, dacă te lași ademenit de niște oameni fără Dumnezeu cari numai câștigul vânează și îți dau așa sfaturi, ca în urmă să te căești foarte amar. Și eu multe am pățit că am ascultat de agentul, care m-a povățuit să nu plec la America prin Fiume, ci să mă duc cu trenul până la portul Brema din Țara nemțească și de acolo apoi cu vaporul. Zicea că de acolo drumul pe mare e mai scurt. Ce-i drept e mai scurt; dar nici dușmanului nu i-aș pofti să urmeze pilda mea, căci cele două zile, cu cât e mai scurtă calea până la America, le-am plătit de tot scump. Până la Brema am ajuns ca vai de mine. Cum am trecut stația Marchegg, parcă din om citav m-am făcut un surdo-mut. Eu nu știu bâtă nemțește,
nemții iarăși limba română. Ca buiguit am umblat prin Viena; singur mă mir cum am sosit până la Brema și cum nu m-au dus trenurile pe altă cale, de unde în veci să nu mai pot da de drumul pe care să pot pleca acasă. Bietul de mine am fost osândit să tac ca peștele, căci, la Brema, am dat de vaporul, pe care mi-am scos biletul încă acasă. Nu vreau să-ți
mă ajute. Erau pe vapor emigranți ca mine: muscali, poloni, care se înțelegeau și își spuneau păsul unul altuia; eu mă învârteam ca un orfan și căscam gura ca un zănatic. Fiecare mă împingea și pare că mă și ocărea că nu-i știu limba. Câinele de la prag de la noi are mai bun trai decât ce am avut eu pe vaporul nemțesc; mi s-a dat de mâncare un fel de lături, parcă mă scoteau porc. Poate că se potrivește stomacului nemțesc, eu însă, când am văzut mâncarea, era cât pe-aici să-mi vărs mațele. Până ce mi-au ținut merindele aduse de acasă, am îmbucat din clisa și cârnații noștri; când însă am mântuit merindea, trăgeam o foame lungă, ca șoarecele din casa omului sărac. Când odată fui silit să îmbuc din mâncarea neamțului; dar apoi mă simțeam atât de prost, de era să mor de chinuri și de greață.
Mereu îmi băteam capul: ce o să fac dacă mă îmbolnăvesc. Medic era pe vapor, dar ce folos dacă nu-i pot vorbi și în zadar îi spun ce mă doare. El nu mă înțelege, eu nu-l înțeleg. Slavă tatălui ceresc, că nu m-am îmbolnăvit. Am suferit de o boală de mare, dar împotriva acestui beteșug nu e leac. Gemi și te vaeți, în urmă tot îți trece. Eram zdrobit de tot când am sosit. Am avut neplăceri în port, dar după ce mi-am arătat hârtiile și aflându-mă în rând, mi s-a dat voie să plec mai departe.Cu mulți de ai noștri m-am întâlnit aici în America. Aproape toți au pățit ca mine, căci prin Brema și Hamburg au venit la America. Numai cei ce prin Fiume au plecat erau mulțumiți.
descriu amănunțit câte târcoale am dat prin port, până am găsit calea adevărată. Toate au fost numai pupăză pe colac. După ce am înghițit pocinocul suferințelor, credeam că doară-doară, voi răzbi să ajung la scopul dorit mai neted. Ehei, nene, ai făcut socoteală fără birtaș! Pe vapor ești numai părăsit de oameni și de Dumnezeu! Nu vezi în preajma ta decât cer și apă: o apă fără margini și fără fund. Oamenii cu care călătorești sunt toți străini: n-ai cu cine să vorbești zile întregi. Pe vapor nu s-a găsit pui de român. Dacă am avut nevoie de ceva, am arătat cu deștele ca un nebun; călătorii nemți, matrozii și chelnerii bufneau de râs și nici prin minte nu le-a trecut să
Așa zic eu, Frate dragă, dacă soartea te silește să iai în mână toiagul emigrantului, du-te pe drumul unde ești înțeles și unde lumea-ți vrea binele; nu ca nemții ăștia de pe vaporul din Brema, cari în loc să te ajute, te împing în dreapta și în stânga ca pe un câne, ba îți mai și croesc câteva ghionturi, de la pomenești în veci.
În scurtă vreme îți voi scrie și despre soartea ce o duc. Salut rudeniile și satul întreg. Dacă bunul Dumnezeu îmi va ajuta să ajung acasă în pace și cu noroc, am să vă povestesc multe de toate, numai să aveți răbdare a le asculta>>”.
[„Calendar Ilustrat pentru Toți pe anul 1913”, Budapesta, 1913].
Dezvoltarea afacerilor românești prin accesarea fondurilor europene pentru Digitalizarea IMM-urilor. Află cum te poți înscrie pe FonduriDigitalizare.ro și care sunt beneficiile acestui program.
În ultimii ani, tehnologia a crescut considerabil, iar această creștere a adus cu sine numeroase avantaje pentru industriile din întreaga lume. Cu toate acestea, multe companii au nevoie de fonduri suplimentare pentru a-și dezvolta și susține operațiunile în contextual digitalizării. Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor, prin fonduri europene nerambursabile este modalitatea pe care o ai în sfârșit la dispoziție și prin care poți obține finanțare de până la 100.000 Euro pentru dezvoltarea tehnologică și digitală a afacerii tale. Află mai multe despre cum poți obține aceste fonduri accesând FonduriDigitalizare.ro. Fondurile pentru digitalizarea IMM-urilor din România reprezintă un efort și o investiție importantă în îmbunătățirea infrastructurii digitale existente, dar și în crearea și menținerea locurilor de muncă din acest domeniu. Aceste fonduri sunt privite drept un pas major pentru a stimula firmele din România să înceapă procesul de digitalizare introducând tehnologia modernă în activitățile lor. În acest sens, Guvernul României a lansat programul „PNRR: Programul de digitalizare a IMM-urilor”, care oferă finanțare pentru IMM-urile din România prin intermediul Fondurilor Europene. Obiectivul principal al programului este acela de a sprijinii consolidarea securității informatice, actualizarea tehnologiei moderne și introducerea unor soluții inovatoare pe
piața românească.
Digitalizarea afacerilor este în prezent una dintre principalele tendințe din sectorul public și privat.
Digitalizarea se referă la implementarea tehnologiilor digitale și a instrumentelor de automatizare pentru a reduce costurile, îmbunătăți eficiența și fluxul de
lucru, dar nu în ultimul rând și pentru a oferi o experiență mai bună clienților. Aceasta permite unei companii să producă și să livreze mai eficient produsele și serviciile sale, precum și să optimizeze relația cu clienții prin intermediul noilor tehnologii digitale. De asemenea, digitalizarea are un impact major asupra modului de lucru al angajaților și asupra responsabilităților acestora. Prin această transformare digitală, angajații devin mai productivi și mai eficienți în atingerea obiectivelor de business. Pe măsură ce economia se schimbă cu un ritm accelerat, companiile sunt provocate să găsească soluții pentru a lua decizii mai bune, mai rapid și mai
eficient. Aceste fonduri vin în întâmpinarea nevoilor IMM-urilor care vizează investițiile de mâine și fac un pas important în direcția transformării digitale. Integrarea tehnologiei în mediul de business are numeroase beneficii, printre acestea se numără reducerea timpului petrecut pe operațiuni manuale și sporirea productivității prin automatizare; optimizarea proceselor operaționale pentru a crește eficacitatea; facilitarea informării legate de produsele și serviciile oferite; obținerea unei comunicări mai transparente cu clienții; creșterea calității produselor sau serviciilor prin folosirea inteligenței artificiale și a tehnologiei; Software-ul dezvoltat pentru afaceri are numeroase beneficii, inclusiv facilitarea automatizării operațiunilor curente și suport pentru procesele analitice, gestionarea produselor și serviciilor oferite. De asemenea, software-ul permite companiei să includă procese complex sau programe interactive pentru crearea unui sistem informatic robust capabil să gestioneze cu succes fluxurile de lucru ale companiei. Digitalizarea poate fi realizată prin introducerea mai multor procese automatizate în operațiunile companiei sau folosind tehnologia la scară largă pentru a gestiona activitățile curente. De exemplu, utilizarea software-ului poate reduce costurile operaționale și oferi noi soluții, scrie EuroJobs.ro - Consultanți experți în accesarea Fondurilor Europene Așadar, indiferent de stadiul de digitalizare și de nevoile tehnologice ale afacerii tale, aceste fonduri pot fii pentru tine! Majoritatea reacționează, liderii anticipează, fii lider în industria ta, află acum cum poți accesa aceste fonduri pe www.fonduridigitalizare.ro sau www.euro-jobs.ro
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
E o plăcere să lucrezi într-un mediu stimulativ, în care ideile tale sunt îmbrăţişate imediat, în care lumea e de acord cu tine! Azi ai parte de un astfel de anturaj binevoitor, tonic.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Chiar dacă ultima perioadă a generat conflicte, azi sunt toate şansele de a redresa situaţia în cuplu, în familie, în orice gen de parteneriate defectuoase.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Oricât ai încerca să fii imparţial şi obiectiv, tot vei defavoriza pe cineva, ca atare nu te mai chinui atâta să fii echidistant.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu eşti atât de impulsiv de obicei, tocmai de aceea toţi sunt miraţi când văd câtă energie consumi dintr-o dată.Calmează-te înainte de a face sau spune ceva!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ceva din trecut revine la modul cel mai serios în actualitate, de parcă abia acum a sosit vremea să foloseşti învăţăminte de demult. Acum le pui şi în practică!
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Nu încerca să aduni la un loc firi diferite, pentru că nu le vei putea face să conlucreze. La un moment dat, tot se va rupe dialogul!
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Uneori, ai nevoie şi de un pic de solitudine, să te retragi în lumea ta pentru o oră sau pentru o zi, deoarece inima ta are nevoie de linişte.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Dacă şi ceilalţi ar fi la fel de joviali şi de deschişi ca tine, ziua ar fi o mare reuşită, dar nu prea ai parte de asemenea interlocutori.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Ai avea nevoie de o zi de pauză, pentru că eşti obosit şi, în asemenea stare de epuizare mentală, nu mai dai randament. E o problema trecătoare de comunicare din cauza oboselii acumulate.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Timiditatea te copleşeşte în cazul în care ai de a face cu cineva care îţi este cu ceva mai presus: ca rang, ca funcţie, ca vârstă, ca experienţă.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Deşi tu ai impresia că te-ai integrat bine într-un colectiv foarte pestriţ de persoane cu aceleaşi interese, azi încep să apară şi primele contradicţii, semn că nu te-ai făcut suficient de bine înţeles. Nu ridica tonul, nu te certa.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Ai ajuns într-un punct în care nu mai ai curaj să visezi, ci speranţele tale par să se fi blocat temporar. Vine o veste care-ţi taie tot elanul, te ţine pe loc şi nu mai ai forţa de a duce mai departe ceea ce ai început, dar nu renunţa la visul tău cel mare.
Pierdut legitimatie de transport si carnet de student emis de Universitatea din Petrosani pe numele Zanet Mario Alessandro. Se declară nule.
Primăria Oraşului Petrila, prin Compartimentul Corp Control Comercial si Autorizare Transport Public Local, va procedura la atribuirea si eliberare unui număr de 30 autorizații taxi, autorizațiile sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii de transport public în regim de taxi pe raza teritorială a oraşului Petrila.
Autorizaţiile taxi vor avea urmatoarele numere de atribuire : 1/11, 5, 7, 8, 11, 12, 13/6, 13/8, 13/9, 13/10, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 26, 27, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 85.
În acest scop persoanele fizice autorizate sau operatorii de transport interesaţi, vor depune o cerere şi documentele necesare la Registratura Primăriei oraşului Petrila, până la data de 17.03.2023, orele 16:00.
Documentele necesare pentru participarea la procedura de atribuire sunt următoarele:
-Dovada îndeplinirii condiţiei de capacitate profesională, respectiv: copie de pe certificatul de competenţă profesională a persoanei desemnate, pentru transportatorul persoană juridică sau întreprindere familială;
-Dovada îndeplinirii condiţiei de onorabilitate, respectiv: cazierul judiciar al persoanei desemnate, din care să că acesta: nu a fost condamnată pentru infracţiuni de natură comercială; nu a fost condamnată pentru infracţiuni privind condiţiile de plată şi de angajare, perioadele de conducere şi de odihnă ale conducătorilor auto, siguranţă rutieră, siguranţa vehiculului rutier sau a persoanelor transportate, protecţia mediului ;
-Avizul medico – psihologic care atestă că persoana desemnată este aptă pentru a ocupa o funcţie care concură la siguranţa circulaţiei;
-Cazierul fiscal al transportatorului, dacă acesta este operator economic;
-Declaraţie pe propria răspundere privind perioadele în care transportatorul a executat servicii de transport în regim de taxi , cu menţionarea intervalelor când a avut interdicţii şi motivul acestora;
-Dovada îndeplinirii capacităţii financiare, respectiv:declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că poate asigura spaţiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfăşura activitatea de taxi, spaţii deţinute în proprietate sau prin contracte de închiriere;declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că deţine sau are capacitatea financiară de a deţine un număr de autovehicule, pe tipuri, în proprietate sau în temeiul contractelor de leasing;
-cererea transportatorului pentru eliberarea tipului de autorizaţie de transport, stabilit prin prezenta lege; -copie de pe Certificatul de înregistrare la registrul comerţului ca transportator, respectiv persoană fizică autorizată, asociaţie familială autorizată sau persoană juridică, după caz.;
-copie de pe certificatul de agreeare pentru utilizarea autovehiculului în regim de taxi eliberat de R.A.R.;
-copie de pe certificatul de înmatriculare, carnet de identitate ale autovehiculului din care să rezulte că acesta este deţinut de către transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing şi talonul anexă la certificatul de înmatriculare, cu inspecţia tehnică periodică valabilă;
-copie de pe poliţa de asigurare a pasagerilor şi a bagajelor pentru riscurile acestora ; -autorizatia de transport.
Documentele cu privire la criteriile de departajare şi punctajul acordat, data la care va fi demarată procedura de eliberare a autorizaţiilor taxi, data anunţării rezultatului atribuirii cât şi lista solicitanţilor înscrişi în lista de aşteptare, vor fi afişate la aşişierul instituţiei noastre. Alte informaţii referitoare la documentele necesare participării la obţinerea autorizaţiilor taxi se obţin la sediul Primăriei Oraşului Petrila, respectiv la Compartimentul Corp Control Comercial si Autorizare Transport Public.
• Nivelul Jiului de Vest a crescut cu 70-75 cm
Măcar dacă nu ninge, plouă serios. Acest fapt a condus la refacerea rezervei de apă, afectată de secetele din ultimii ani, astfel că rețeaua hidrografică și solul, dacă ne referim la zona noastră, nu vor avea probleme multă vreme de acum înainte.
Joi am stat de vorbă cu reprezentantul Apelor Române, șeful SHI Petroșani, pentru a afla cât și unde a plouat mai mult în Valea Jiului în ultimele zile, dar și care sunt râurile și pâraiele care s-au umflat în această perioadă, putând provoca astfel pericol de inundații.
„Nu avem deocamdată probleme cu inundațiile, chiar dacă a plouat în ultima vreme ceva mai sănătos. Asta e bine, că s-a refăcut din plin rezerva de apă. Dacă ningea mult și apoi ploua mult și bine, atunci probabil
că ar fi fost ceva probleme. Așa, pot spune că nu sunt riscuri de inundații, iar eu, personal, și hidrologii noștri urmărim atent toate nivelurile de pe toate cursurile de apă”, ne-a spus pentru început Sorin Corici.
„Ca de obicei în ultimii ani, a plouat mai mult în zona de vest a Văii Jiului, mai exact în zona Uricaniului și localitățile aparținătoare, în timp ce în
zona de est precipitațiile căzute au fost relativ normale, ca unele de primăvară timpurie.
În zilele de marți și miercuri am avut 100 de litri pe metru pătrat căzuți la Câmpu lui Neag. Acolo a plouat consistent și va ploua și azi și mâine, până sâmbătă, din ce se vede din prognoze. Acest fapt a făcut ca nivelul Jiului de Vest să crească cu circa 70-75 de centimetri. Asta nu creează însă neliniște, momentan nu sunt pericole de inundații, nu sunt depășite cotele de atenție, nici acolo, în vest, nici în centrul Văii Jiului sau în estul ei, unde oricum a plouat mult mai puțin”, ne-a declarat Sorin Corici.
Tot el ne-a spus că bazinele hidrografice Jiu și Crișul Alb din județul Hunedoara se află până vineri la ora 0,00 sub incidența unui cod portocaliu de ploi. Asta face ca pe anumiți versanți sau pe anumite văi să se poată manifesta pentru scurtă vreme viituri și de aceea oamenii trebuie să fie precauți. Și ISU Hunedoara a dispus de miercuri pre alertarea subunităților de intervenție din județ și pregătirea tehnicii din dotare în acest sens, astfel încât să se poată interveni la nevoie imediat și cu mult profesionalism.
Corneliu BRAN