3425 marti 29 nov 2022

Page 1

La Editura „INSEMEX” din Petroșani a apărut în urmă cu un an, în condiții excelente, impozantul (și informatul) volum „29 noiembrie 1980 – Ziua care a îndoliat Valea Jiului”. Cartea, tipărită pe format A4, adună în cele 546 de pagini documente și mărturii despre cea mai mare explozie postbelică din mineritul Văii Jiului, întâmplată la Mina Livezeni, soldată cu 53 de victime (civili și militari).

„29 noiembrie 1980 – Ziua care a îndoliat Valea Jiului” face parte din celebrul și tristul său ciclu documentaristic „Viețile Văii Jiului”, seria - „Utimul șut”. Cartea beneficiază pe coperta a IV-a de o prezentare la obiect a unui specialist în domeniu, a d-lui Dr. Ing. George Artur Găman, director general al INCS INSEMEX Petroșani, pe care o reproducem întru totul și în ediția de astăzi, când se împlinesc 42 de ani de la catastrofă.

„Anul trecut, în 2020, s-au împlinit 40 de ani de la cea mai mare catastrofă minieră postbelică din Valea Jiului, explozia de la Mina Livezeni din 29 noiembrie 1980, în urma căreia au pierit 53 de oameni - civili și militari - și 24 au fost grav răniți. La anul, în 2022, se vor împlini 55 de ani de la deschiderea lucrărilor miniere la Mina Livezeni și 50 de ani de când la Mina Livezeni s-a dat prima tonă de cărbune.

Între aceste coordonate importante pentru istoricul singurei mine petroșenene rămase în funcțiune, vede lumina tiparului acest nou volum al lui Marian Boboc, al patruzeci și treilea în bogata sa bibliografie de documentarist și istoric, un adevărat Mister Document al Văii Jiului.

Volumul reunește nu doar documente inedite din diferite fonduri și mărturii cutremurătoare despre explozie, ci reface și atmosfera subteranelor minei Livezeni din anii 1977-1980 și a Petroșaniului din toamna anului 1980. În carte apar referiri la instituția noastră, care atunci

avea titulatura Centrul de Cercetări pentru Securitate Minieră - Petroșani (C.C.S.M.), citată în documentele oficiale ca o instanță tehnică, cu expertiză în problemele de securitatea muncii, dar și declarații ale unor colegi specialiști în diverse domenii ale mineritului, care au făcut parte din comisia de cercetare a cauzelor exploziei.

Volumul nu se vrea un rechizitoriu al nenorocirii, Marian Boboc nu pleacă cu nici o teză preconcepută despre cauzele exploziei, nu caută vinovați, nu îi arată cu degetul, nu este vindicativ, ci reconstituie cu calmdocument cu document, mărturie cu mărturie - atmosfera acelor zile tragice de grizu, devoalând urmările și cauzele exploziei.

Și prin această carte, instituția noastră, INCD INSEMEX Petroșani, omagiază eroii cărbunelui și istoria unei mine petroșenene semicentenare. Nu este prima dată când o face. Și nici ultima oară”.

Umătoarea edţie ZVJ apare luni 5 decembrie ) Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul marţi, 29 noiembrie 2022 Anul XV • nr. 3425 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ =
lei 1$ =
lei 1₤ = 5,6737 lei Ziar ul Va i i J i u l u i Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani Cea mai neagră zi din istoria Petroșaniului Astăzi se împl inesc 42 de ani de l a expl ozi a de l a Mina Li vezeni • 53 de morți, din care 18 militari
Director:
4,9259
4,9289

mare lucru pentru un primar să „prindă” un constructor muncitor și serios cu care să poată colabora în realizarea obiectivelor de investiții pe care și le propune. Spun asta, fiindcă, în actualul context, la unele unități administrativ-teritoriale este nevoie de organizarea a cel puțin două licitații, pentru desemnarea societății de construcții care să se apuce de treabă.

Din punctul

acesta de vedere, Dănuț Buhăescu se poate considera norocos. Numai că norocul și l-a făcut cu mâna lui, cum se spune, de-a lungul mandatelor sale de primar, prin modul în care a reușit să se facă înțeles, dar și să înțeleagă nevoile și greutățile muncii de șantier. În acest sens pot fi date exemple de la zecile de blocuri de locuințe care au fost sau urmează să fie reabilitate cu bani de la proiectele europene. Dar, de data asta, mi-e mai la îndemână exemplul cu lucrările începute în 16 noiembrie la piața agroalimentară.

Cu două luni înainte, modernizarea acesteia fusese pusă între paranteze, fiindcă era nevoie de bani, pentru ca grădinița nouă din spatele blocului 13 să poate fi deschisă. A venit, însă, rectificarea de la guvern care a permis ca piața să revină în centrul atenției primăriei. Exact în ziua amintită s-a ordinul de începere a lucrărilor, ordin executat întocmai și la

timp, după cum eu însumi am constatat la data aceea. După o săptămână, în 23 noiembrie, am revenit și, sincer, mi-a plăcut cum se mișcă băieții de la SC Petra Pam srl, societatea de construcții care execută operațiunea de modernizare. După ce a fost demontată vechea structură a pieței se turna cea de beton pe care urmează să se înalțe noua construcție.

În

care se va putea

intra din oricare parte, fiindcă va fi prevăzută cu uși de acces pe fiecare latură. A existat, e adevărat, o deficiență la proiect, fiindcă o asemenea posibilitate nu fusese prevăzută pe peretele sudic al clădirii, înspre unitățile comerciale vecine. A aflat de ea și primarul care a făcut pe loc demersurile necesare, pentru remedierea situației. E clar că, dacă lucrătorii vor menține actualul ritm de muncă, hala nouă a pieței agroalimentare din Uricani va fi gata într-o lună și ceva. Exact cum, de fapt, apreciase și domnul ing. Marian Popescu, administratorul societății de construcții.

2 edilitare facebook.com/ziarulvaiijiului marţi, 29 noiembrie 2022 Ziarul Vaii Jiului ) Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Editor: SC Aldo Detail Direct SrlPetroşani rO 32719137 n J20/82/2014 Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
E
Uricani Așa se lucrează la piaţa agroalim entară

l în stradă” și „Revelion ul Pe nsion arilor

• Suma alocată de la bugetul local pentru aceste evenimente - 123.000 lei!

Într-o ședință extraordinară de Consiliu Local Petroșani, convocată luni 28 noiembrie, de către primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, consilierii locali au aprobat un proiect destinat alocării sumei de 100.000 lei în vederea organizării Revelionului Pensionarilor 2023. De asemenea, în cadrul aceluiași proiect au fost alocați 23.000 lei și pentru „Revelionul în stradă”.

Pensionarii vor plăti 50 lei pentru meniu, restul până la 150 vor fi plătiți de primărie După doi ani de pauză cauzată de pandemie, Primăria municipiului Petroșani reia organizarea „Revelionului Pensionarilor”, eveniment mult așteptat și solicitat administrației locale de o mare parte din seniorii localității. Primarul Petroșaniului a ținut cont de dorința cetățenilor, iar la ședința de consiliu convocată pentru luni a adus în fața consilierilor locali un proiect, care a fost adoptat. Datorită numărului mare de persoane care se vor înscrie să participe, evenimentul se va desfășura ca și

Petroșani

în anii trecuți pe parcursul a mai multor zile și în mai multe restaurante, fiind așteptate să se înscrie circa 1.000 de persoane. Conform hotărârii adoptate, fiecare cetățean participant va trebui să plătească pentru meniu suma de 50 lei, iar primăria va completa prețul meniului cu 100 lei, acest preț fiind stabilit de către cei ce dețin locațiile unde se vor organiza „revelioanele” la valoarea de150 lei.

Ce mai trebuie reținut de către pensionari este faptul că persoanele care pot participa la acest eveniment sunt persoane pensionate, precum și soțiile sau soții acestora, ori persoanele însoțitoare. În cazul în care soțul sau soția nu au calitate de pensionari, persoana însoțitoare casnică va plăti 50 lei, iar persoana

Pr imăria a introdus în procedura de

licitaţie

și strada din S lătinioara

De nicio săptămână Primăria municipiului Petroșani a dat startul la ceea ce se cheamă reabilitarea străzii Slătinioara din Petroșani. Ceea ce se cheamă că primăria a scos la licitație pe SEAP această lucrare, iar în următoarele trei luni ar trebui să existe un câștigător. Numai bine, că vine primăvara și vor putea începe lucrările! S-a mărit și salariul minim în construcție. Astfel, visul celor din Slătinioara, de a avea în sfârșit un drum civilizat, cu podețe și rigole de scurgere va deveni de la finalul anului viitor realitate.

Ce s-a scos pe SEAP cuprinde proiectul tehnic, documentația pentru obținerea autorizației de construcție și execuția lucrărilor în sine, firma câștigătoare ocupându-se practic de tot ce trebuie până la finalizarea lucrărilor. Proiectul în ansamblu are valoarea de 4.373.688 lei și după cum ne-a spus primarul Tiberiu Iacob-Ridzi banii vor fi finanțați de guvern prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

„Așa cum v-am mai anunțat, prin acest amplu program național de investiții Petroșaniul are, după depunerea documentației, aprobată finanțarea pentru mai multe drumuri. Acum s-a depus pe SEAP

www.zvj.ro marţi, 29 noiembrie 2022

oferta de licitație pentru această investiție de la drumul din Slătinioara, dar nu trebuie să uităm că și pentru străzile Maleia și General Vasile Milea, unde avem cel mai mare proiect aprobat pe PNI Anghel Saligny în valoare de 9.794.690,19 lei, vom afla în curând câștigătorul la licitație, procedurile fiind mai avansate ca la acest proiect de pe strada Slătinioara. Ceea ce înseamnă că de la anul vom avea trei mari lucrări la trei drumuri importante din localitate, inclusiv la strada Maleia, cea care duce spre stațiunea noastră turistică din Parâng, esențială pentru turismul local. Suma alocată prin PNI Anghel Saligny este de 23 milioane lei, ceea ce nu-i deloc puțin lucru, bani care altfel nu i-am fi avut acum pentru reabilitarea și modernizarea acestor drumuri”, ne-a spus primarul Tiberiu IacobRidzi.

Iar lucrurile nu se opresc aici, tot pe acest program național de investiții sunt alocate, în suma totală pe care ne-o spunea primarul Petroșaniului, alte fonduri însemnate, de peste 6,25 milioane lei pentru alte șase drumuri. Este vorba de pachetul de drumuri cuprins într-un alt proiect, ce cuprinde străzile Bucegi, Cârjei, Depoului, Mureșului și Transilvaniei, aici fiind alocată suma de aproximativ 4,5 milioane lei, plus pentru proiectul ce prevede reabilitarea străzii Șoimilor, alte peste 2 milioane lei. Pentru acestea, începerea procedurii de licitație este prevăzută undeva în primul trimestru al anului viitor.

însoțitoare salariată va plăti suma integral, adică 150 lei. Persoanele participante vor plăti din contribuția proprie costul băuturilor alcoolice.

„Revelionul Pensionarilor reprezintă o recunoaștere a muncii acestor oameni și o mică posibilitate de a le oferi un moment în care, printre cei de aceiași vârstă cu ei, să sărbătorească sfârșitul unui an și începutul unuia nou. Se are în vedere și aspectul social, faptul că multe persoane participante nu au posibilitatea financiară de a participa la evenimente de acest gen organizate la restaurante, fiind cu posibilități materiale reduse”, a menționat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi în Referatul de aprobare al proiectului, devenit hotărâre de consiliu local în urma votului consilierilor.

Revelion în stradă lângă primărie

Trecerea dintre ani va fi marcată și anul acesta în stradă la Petroșani, administrația locală, la propunerea primarului, alocând prin același proiect de mai sus suma de 23.000 lei.

„Primăria municipiului Petroșani dorește organizarea în stradă a Revelionului 2023, ce va fi organizat în data de 31 decembrie 2022 în zona primăriei. Suma estimată este de 23.000 lei și constă în achiziționarea

de servicii artistice, servicii de sonorizare, servicii de pirotehnie, afișe și invitații, etc., această sumă urmând să fie alocată din capitolul bugetar Cultură, recreație, religie”, a motivat Tiberiu Iacob-Ridzi în Referatul de aprobare al proiectului.

3
ACTUALITATE
8
Petroșani
” revin
„Revelionu

După ce i-a sprijinit pe liceeni în organizarea balurilor Bobocilor, Primăria din Petroșani și Consiliul Local Petroșani le întind o mână prietenească și studenților Universității din Petroșani în organizarea

„Balului Bobocilor UPET 2022” pe data de 2 decembrie. Astfel, după trei ani, se reia cu succes seria organizării celui mai așteptat eveniment studențesc, organizat de Liga Studenților Universității din

Petroșani și de Asociația Studenților Basarabeni din Petroșani.

Printr-o hotărâre de consiliu local adoptată luni 28 noiembrie, la ședința extraordinară de Consiliu Local Petroșani, consilierii au aprobat, în calitate de coorganizatori alături de Universitatea Petroșani, suma de 3.000 lei de la bugetul local.

Printr-o adresă transmisă pe 25 noiembrie de rectorul Universității Petroșani, Radu Mihai Sorin, primăriei, acesta solicita primăriei și consiliului local să devină coorganizatori ai evenimentului studențesc, poate cel mai așteptat de studenți peste an. Primarul Petroșaniului a luat act de această solicitare, astfel că a inițiat un proiect, prin care solicita consilierilor locali aprobarea sumei amintite, necesare pentru achiziționarea unor materiale necesare organizării evenimentului, respectiv bannere, roll-upuri, obiecte pentru decor și așa mai departe.

De cealaltă parte și dacă tot vorbim de acest eveniment, studenții ce se ocupă cu organizarea promit un show studențesc pe cinste, organizat anul acesta la Hotel Rusu. La cel mai așteptat moment al balului, „Miss UPET 2022”, se așteaptă o participare la… înălțime (dat fiind și locul de desfășurare). Vor fi acordate trofee și premii motivante pentru cele mai bine clasate studente la acest concurs. Ceea ce va face cu atât mai mult concursul să fie foarte disputat anul acesta.

P u ie nii - ga zde b une

În perioada 21-25 noiembrie, Școala Gimnazială Pui a fost gazda unui grup de 37 de elevi și profesori din Spania, Portugalia, Polonia și Serbia.

Vizita face parte din proiectul Erasmus K 229: Technology for Education, Alternative Methodologies and Steam. În cadrul mobilității, elevii parteneri au participat la ateliere de lucru, la orele de curs și au vizitat obiective turistice din comună.

„4 decembrie - sărbătoarea Sfintei Mari Mucenițe Varvara, ocrotitoarea minerilor, a celor care trudesc zilnic în adâncul pământului pentru a da țării noastre lumina de care are nevoie.Mă înclin în fața efortului depus cu cinste, atât de minerii din Valea Jiului, cât și de minerii care își desfășoară activitatea în toate celelalte zone miniere și le doresc viață lungă, liniștită, multă sănătate și putere de muncă.Noroc bun! Sfânta Varvara să vă ocrotească viața mereu!Nu trebuie uitați nici cei care, din nefericire, au pierit în minele Văii Jiului și nu numai, motiv pentru care să ne îndreptăm rugăciunile spre amintirea acestora.”

4 diverse facebook.com/ziarulvaiijiului marţi, 29 noiembrie 2022
2022 Fina EDUCA ESPO RIN R IE P SIGURAN ectului ea proi alizar TE, SOL ONSABILITA 494 COD SMIS 14 Noiembrie i IDARITATE I 7 mnaziale ,,I.D. Sîrbu Petrila at SARS virusul de COV 2. 0 2021 de serie o presupune Beneficiar îrbu I. D. S ,, Petrila i: lidar proiectulu Scopul Conso capacit ea ii î Gim colii gestion vederea n situa rii Rez i genera pandemie de ei pen SARS coronavirusul de CoV didactice de indicatorul POIM2S132 al rezultat adecv Capacitatea a cazurilor de infec calitativ SARSCOV l cu virusu ie gestiona 2 de unul este Indicatorul : înainte inter de ven a POI i M:NU dup 177144,50 lei, 100% D ndul FE n fo di R Durata proiectului: 21.01.2022 31.12.2022 Data
31.12.2022 4 S 1 d
Co 4947 proiectului:
Proiectul contribuit a la î COVID de cauzate pandemiei contextul Investi ribuie
a r. , st .
5,
r onal, servic pr iile CO sanitare crizei a gestionare irusulu SARS i CoV 2 EA R R ED 4 Mare 201 2020 jud.Hunedo 0254.5 ax: ara, tel/f 5 OVID 2. ACT EU Sîrbu ,,I.D. Petrila 50614 / 0254.550614, e Petroșani Primăria și consiliul local - coorganizator i
„B
2022 • 3.000 de lei alocați pentru evenimentul de pe 2 decembrie de la Hotel „Rusu”
finalizare
MySMI
Impactul
la D 19. cont Proiectul vat de îngrijire tratament i re are a crizei sanita
Vladimirescu T r. , n
mail scidsirbu@yahoo.com
la
alul Bobocilor UPET
INSEMEX Petroşani

de sezon apoteotic pentru Știinţa

• Victorie la Năvodari! • CS NăvodariȘtiința Petroșani: 8-13

Primul an din nou pe prima scena a rugbyului românesc este încununat cu această superbă victorie, în deplasare, chiar pe terenul contracandidatei la ocuparea locului 2, eterna rivală din ultimii ani, CS Năvodari!

„A fost un meci în care am arătat că suntem o echipă puternică și unită, o adevărată familie! Am folosit întreg lotul de 23 de jucători cu care ne-am deplasat și fiecare a dat tot ce a avut mai bun, și a pus umărul la victoria atât de importantă și atât de muncită. Și, cel mai important, am simțit că și băieții rămași acasă din diferite motive (accidentări, probleme de familie etc.) au fost cu gândul și cu sufletul alături de noi! Un meci greu, în care am condus la pauză cu 10-3 și am terminat cu 13-8, un meci echilibrat, unde determinarea și experiența au făcut diferența. Și, din

O „pată” de culoare

nou Știința este în vârf! Am terminat Liga Națională de rugby pe locul 6, imediat după cele 5 echipe din vechea Superligă, pierzând la limită 21-14 cu ocupanta locului 5 Cluj și făcând meciuri super-bune cu nimeni alta campioana en-titre Știința Baia Mare și cu câștigătoarea Cupei, Timișoara! În vechiul format,

practic, am rămas pe locul 1, dar eu consider că a fost un an mult mai frumos și calitativ pentru rugbyul românesc și pentru Stiinta Petrosani! Mulțumesc pe această cale băieților mei, staff-ului și conducerii Universității din Petrosani, cei care au dus tot greul acestei aventuri umane și sportive în 2022! Trăiesc cu speranța că, după tot ce am demonstrat în acest an, vom avea susținerea și Consiliului Județean pentru a putea merge mai sus, și a mai multor factori privați care pot ajuta și deveni partenerii noștri în a duce numele de Știința Petroșani cât mai departe! Am spuso și mă repet - când erau condiții gen angajări, apartamente, prime de joc, bani de cantonamente, câte și mai câte Știința se bătea cu marile forțe. Acum, fără atâtea beneficii, este tot acolo, dar cel mai important, Știința este istorie, forță și tradiție, iar această poveste trebuie să meargă mai departe! Luptă Știința! Împinge Știința! Sus în deal la Institut noi, astăzi, vrem cu orice preț victoria, toate aceste sloganuri și îndemnuri trebuie să continue. Rugby Știința Petroșani este ambasadorul județului, orașului și al Văii Jiului! Știința tot înainte”, a fost mesajul plin de emoție al antrenorului Alexandru Lupu pentru zvj.ro.

Știința Petroșani ocupă, după victoria de la Năvodari, locul secund în Play-Out, și locul șase în clasamentul general al Ligii Naționale.

Plecat din locurile natale pentru a-și construi cariera de fotbalist, destinul l-a adus, tocmai, la Petroșani, pe Amadou Papa Moctar Dioum.

A crescut la RC Strasbourg, pentru ca, mai apoi, să evolueze la echipe din Germania, Lituania, Belgia, Elveția și Turcia. Un jucător spectaculos, tehnic, informează pagina de Facebook a echipei CSM Jiul Petroșani. „Mă simt foarte bine în România, este o premieră pentru mine și sincer sunt plăcut surprins, am fost foarte bine primit, cei de la Petroșani sunt oameni foarte calzi, zâmbitori și sunt deschiși și asta chiar ne ajută foarte mult, este un oraș frumos și sunt foarte fericit că am ales Petroșani. Mă simt bine la Jiul, mă bucur să joc pe acest stadion, cu acest public magnific, care ne motivează și ne dă putere. Profit de ocazie pentru a le mulțumi tuturor suporterilor pentru susținere și pentru prezența lor, sunteți puterea

Campania continuă!

În cadrul campania „Fiind elev, stadionul îl cutreieram” antrenorul George Zima și jucătorii au cutreierat un alt liceu din Vale. Gazdă a fost Cosmin Kandut, într-una dintre sălile Școlii Gimnaziale „Avram Stanca” din Petroșani, unde elevii așteptau nerăbdători întâlnirea cu George

Zima și cei 4 jucători care l-au însoțit: Remus Sandu, George Dănăilă, Stephanne Ferhaoui și Lorant Kis.

Elevii au ascultat discursul antrenorului George Zima, pentru ca, mai apoi, să își expună curiozitățile, cerând păreri, sfaturi și aflând preferințe generale ale invitaților. În final, gazdele au pregătit o surpriză, cântând, la unison, imnul Jiului.

noastră, avem nevoie de voi! Eu voi face tot posibilul să ajut echipa și să contribui cât mai mult la proiectul clubului, proiectul Jiul împreună cu proiectul meu personal, așa că îmi doresc să continui la Jiul", a spus jucătorul. Fotbalistul lui George Zima a mărturisit că îi e greu să fie departe de familia sa, dar fotbalul vine la pachet și cu multe sacrificii.

„Sunt o mulțime de momente pe care nu le-aș putea recupera niciodată, fie că este cu familia sau cu prietenii mei. Sunt foarte apropiat de familie. Din fericire, avem apeluri telefonice și video, nu stau o zi fără să-mi sun părinții, o am pe mama la telefon în fiecare zi și asta mă ajută foarte mult. Sunt departe de ei, dar ei sunt mereu alături de mine oriunde aș fi, nu le pot mulțumi suficient”, a povestit jucătorul.

www.zvj.ro marţi, 29 noiembrie 2022

Încă un tur de forţă pentru

POCA

Codrea S ilip

La nici o lună după concursul, „Alergând la Pădure”, trupa faină din Reșița s-a gândit să mai facă un eveniment unic de alergare montană sub titulatura de Alpine Reșița Trail Challenge. Centru Reșița - Vf. Piatra Goznei (Semenic). Mai precis, să lege centrul Reșiței de cel mai înalt vârf din munții Semenic. Așa că pentru prima ediție pilot au invitat 30 de pasionați de alergare montană, băieți și fete, printre care a avut onoarea să se afle și atletul din Vale, Codrea Silip. „Am luat cu asalt dealurile si pădurile de pe lângă Reșița, am schimbat anotimpurile de două ori pe traseu, trecând de la iarba verde sau potecile pline de frunze moi la alergarea prin zăpada înghețată și la final cu o urcare verticală în care am cam înotat la propriu prin zăpada troienită înainte de a ajunge la finish. Un finish la înălțime cu o vedere panoramică unică peste Banatul montan și a locurilor din jur care a făcut să merite fiecare strop de sudoare și fiecare metru parcurs pe traseu. Foarte bine și profesional organizată cursa cu voluntari si fotografi faini, cu o locație de după cursă perfectă, masă si atmosferă frumoasă la premiere. Felicitări și la cât mai multe ediții!", a spus atletul.

U ricani a fost gazda unui nou grup de lucru

ACS Minerul Uricani, echipă de tradiție a fotbalului mineresc cu 65 de ani de existență, participă în campionatul Ligii 4 și beneficiază de sprijinul Primăriei Orașului Uricani. Fotbalul este cel mai iubit sport din Uricani. Colaborarea dintre club și primărie este foarte benefică pentru locuitorii comunității locale. Tinerii din oraș au posibilitatea de a juca fotbal și de a-și dezvolta principii care le vor dezvolta personalitatea în viitor.

Vasile Scurtu, președintele ACS Minerul Uricani, participant la programul de formare ca manager sportiv, a reliefat importanța educației și a apreciat modul profesionist în care Academia Națională de Fotbal - FRF livrează acest curs.

Raul Bădărău, Arbitru de rezervă la Liga a II-a

Ascensiunea arbitrului Raul Bădărău se vede cu ochiul liber. Tânărul arbitru hunedorean a fost delegat rezervă la un meci important de Liga a II, la fotbal. Astfel, acesta a fost delegat la Liga 2, etapa 15, la partida Minaur Baia MareViitorul Pandurii Târgu Jiu. Arbitru: Dan Florin Dreve (Cluj Napoca) - A1 : Marius Bălan (Cluj Napoca) - A2: Petrică Ionuț Cîmpeanu (Cluj Napoca); rezervă arbitru: Raul Sebastian Bădărău (Hunedoara); observator arbitri: Dan Jiga (Bistrița) - delegat joc: Mihail Băcescu (Brașov).

S-a impus echipa oaspete cu scorul de 1-2.

5
SPORT
8
Rugby Final

UNIRII

, CA

ÎNCHINARE

În lupte n-am fost învinși, Omule de Piatră ne-au rămas în Kogayon rezerve de sânge viu cât să se înece ca-n revărsări ori inundații zmei și balauri și Gorgone și Buhe venetice cât să țipe speriate-n tării negre corbi și ulii care de care mai dogit în treceri vinovate Ne dăm de-a surda în sus și în jos uitând că neprietenii sunt roată lângă noi lovindu-ne pământul cu iarnă lângă iarnă se ascund de Cer în Peștera zeului Zamolxe rămas la izvoare calde în lene și nepăsare cu surzii și orbii și schilozii în cohorte care înoată contra firii și râului și brizei

Da, Omule de Piatră, rămâne lupta și strigătul părții că suntem datori cu o moarte (cui?) că vindem țară și sânge și minte și suflet și blestemul de a întoarce adevărul pe dos că-n viața asta nimic nu-i gratuit

O, Cerule, încă suferim cu tristețea în raniță cu gloanțele trădării în cartușieră vopsită sau cu icoane înrămate cu argintul oglinzii… Astăzi avem perpetuă bucuria imnului însemnat cu trei degete unite la fiecare mână dreaptă a milioanelor de trăitori a trei destine împletite în sănătatea bună neamului românesc.

VREM ARDEALUL

de Radu Cosmin

Maiestății Sale Regelui

Sire, am văzut în noapte regimentele pe stradă, Baionete, săbii, goarne și-am gândit că-i vreo paradă

Am crezut, că merg oștenii mândrei noastre artilerii, Să salute-n glas de tunuri ceasul sfânt al învierii... Am crezut la miezul nopții, că oștenii înarmați I-ai chemat la ceasul ăsta să-i repezi peste Carpați! Dar la sunetul de goarnă, în loc munții să se sfarme Oștile Măriei Tale au scos sabia să sfarme Și să-năbușe in pieptul tinerimei idealul Celor ce strigau în noapte: ” Vrem Ardealul! Vrem Ardealul!”

Nu știu cine-a dat porunca și barbară și nedreaptă, Dar socot, că nu-i măsura cea mai bună și-nțăleaptă

Să se-năbușe cu spade tot ce-avem mai sfânt în noi, Sufletul întregii nații, care strigă: ” Vrem război!” Patru luni, de când se schimbă rostul lumii la hotare, Patru luni, de când ai noștri, robii hoardelor barbare, Frații umiliți de veacuri pier sub pajure străine, Așteptând și-n ceasul morții clipa, care nu mai vine...

Mor sub steagul lui Attila, milioanele de frați Și-n zadar privesc în friguri coasta mândrilor Carpați...

Vulturii Măriei Tale nu le zboară-ntr-ajutor, Deși stau gătați de moarte și cu arme la picior! Plâng pe văile Carpate, de pe lângă Tisa, de pe lângă Murăș, Văduve atâtor vetre, că s-au dus flăcaii gureși Să-și dea viața pentru alții, în năpraznicul război, Când puteau să și-o păstreze, pentru ei și pentru noi, Gârbove în pragul vetrei plâng femeile și torc, Așteptând în van pe cei ce poate nu se mai întorc, Gem la sân pruncii palizi, pe când tatăl moare-n șanțuri, Iar prin temniți zebrelite, câți de-ai noștri gem în lanțuri Geme, Doamne, tot Ardealul, să vaietă Bucovina Aruncând asupra noastră toată lacrima și vina Că în clipa ce-o amenință s-o răpească alt stăpân, Noi, plecați Măriei Tale, stăm cu mâinile în sân! Ori am vrea ca alte neamuri dezrobind-o să ne-o deie Și să scrim din mila altor marea noastra epopee?! Dar la lespedea din Putna, umbra lui Ștefan cel Mare Tremură să se mai vadă insultată de sub umedul pământ.

Voievozii toți se scoală, de sub lespezi de mormânt. Și eroii-atâtor veacuri și Costinii, cărturarii, Ce treziră-n noi mândria sângelui străbun latin, Așteptând să sune goarna, ceasului măreț, divin!

Freamătă de nerăbdare, ca alăturea de noi, Regimente-ntregi de umbre să pornească la război! Țărâna lui Mihai din Turda, cere astăzi răzbunare, Alba Iulia tresaltă, tremurând de nerăbdare

Să-și deschidă largă poarta împărătescului alaiu` Să primească pe urmașul voievodului Mihaiu!

A venit, Mărite Doamne, ceasul mântuirii noastre! Freamătă pământul țării, și sub zările albastre, Steaua noastră ne surâde dintre creste Carpatine Și ne cheamă spre triumful mândriei noastre ginți latine

Sângele roman își cheamă strănepoții toți la arme! Căci de-i scris în clipa asta rostul lumii să ne sfarme, Noi avem menirea sfântă, din frânturi să ne-ntregim Neamul risipit de veacuri, de mai vrem ca să trăim! Vodă Doamne! Nu e vreme de pierdut: ne cheamă Frații!

Și nici când mai primitoare porți nu ne-au deschis Carpații

Un fior imens și tragic îi străbate pân-n la cer Și de-alung de Vatra Dornii, pân` la Porțile Fier, Culmile parcă se-nalță aspre și dojănitoare Că de n-am porni acum: ei Carpații ar fi-n stare Să se prăbușească singuri în al vremilor iad, Peste noi și peste rasa blestemata-a lui Arpad! Sire, știm că sub coroana de oțel, ce porți pe frunte, Alte-s gândurile, care s-au pornit, ca să ne-nfrunte: Glasul sângelui ce strigă, în suflarea românească, Nu-i același de sub haina și sub purpura regească, Și mai știm, că pentru ceasul și avânturile vremii Pentru fruntea ta albită e prea grea podoaba stemii, Dar de-ți este, Sire, spada ruginită și bătrână, Dă-o s-o călească în focul tinereții, altă mână! De-ai uitat-o, Vodă Doamne, pilda Marelui Ștefan, Ce bătrân prindea în mână viforosu-i buzdugan, Și punea pe plete albe lauri verzi de bărbăție, Lasă altora mai tineri buzduganul tău să-l ție.. Dar de nu Te lasă glasul sângelui ce porți în vine Să-ți pui laurii de aur ai victoriei latine. Spune altora să cheme, pe vitejii din munți și plai Și cu cinste să-mplinească visul sfânt al lui Mihai” Poemul a fost scris în 1914 de autor care era reporter militar pe frontul primului Război Mondial. A fost cu armata română în 1919. Poezia ajunge la Blaj în 1915 dusă de un mecanic de locomotivă român care a pitulat hârtia cu poezia în carâmbul cizmei sale. La Blaj, prin Mitropolia Ortodoxă, a fost multiplicată pentru răspândire între oameni de tânără Maria Puia. Aceasta a fost prinsă de austro–maghiari, închisă, schingiuită bestial. Maria Puia moare eroic fără a-i trăda pe cei care i-au dat-o spre împrăștiere.

De atunci și până azi poezia n-a văzut lumina zilei în Valea Jiului. Mulțumită directorului ZVJ, Cătălin Docea, o vor vedea, ceti și cei din Valea Plângerii, unde a ajuns iarăși Valea prin cei ce conduc țara din 1990 încoace.

Cu mulțumiri, moșu R. Burdan

6 cultură facebook.com/ziarulvaiijiului marţi, 29 noiembrie 2022
de Ioan Dan BĂLAN

Dacă nu ai găsit încă o cale de exprimare a propriei creativități și care să îți aducă și satisfacție, caut-o astăzi și mai atent.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Hai, recunoaște că nu le știi pe toate, dar bucură-te când ai șansa de a învăța ceva nou! Ești într-un moment în care trebuie să-ți accepți poziția de simplu învățăcel la o anumită materie a vieții. Învață, toată viața e o școală!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu trebuie s-o faci pe grozavul ca să ți se aprecieze meritele, ci mult mai bună ar fi o atitudine mai umilă, mai modestă, care va convinge mult mai ușor cât de bun ești.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai alături de tine exemple demne de urmat, deci profită din plin de ceea ce au ceilalți de oferit! Vei primi tot concursul lor pentru ceea ce vrei să construiești.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Poate te simți un pic intimidat de cel din fața ta, deși nu ai avea motive. Sunteți absolut la fel, vorbiți de la același nivel, deci timiditatea aceasta nu trebuie să iasă la iveală.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu ești atât de impulsiv de obicei, tocmai de aceea toți sunt mirați când văd câtă energie consumi dintr-o dată. Calmează-te înainte de a face sau spune ceva!

Balanţă (22 Sep - 22 oct)

Joacă-te mai mult cu lucrurile serioase, pentru că nu chiar totul trebuie privit cu o față atât de sobră. Sunt situații care ar merita o atitudine mai inocentă.

Scorpion (23 oct - 21 Noi)

Dacă nu primesti niciun fel de încurajare de la cei din jur, înseamnă că nu te afli în mediul adecvat pentru scopurile tale. Caută alt grup de colaboratori!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu ajunge doar să vrei un anumit lucru, ci să participi efectiv la construcția acelui detaliu la care visezi! Pune umărul!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu te teme nici de cele mai îndrăznețe vise, nici de cele în care momentan nici tu nu ai încredere deplină că ar fi posibile, ci continuă să țintești cât mai sus.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Deschide ochii cât mai repede, pentru că ești prins într-un vis imposibil! E o himeră, alergi după ea alimentându-ți speranța din lucruri care nici măcar nu există.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Spune ce simți și succesul e garantat. Ia-ți inima în dinți și exprimăți mai clar iubirea, pasiunea, atracția către cel care ți-a furat mințile.

ANUNŢ

Primăria municipiului Vulcan invită cetățenii din municipiul Vulcan să participe la manifestările dedicate Zilei Naționale a României care vor avea loc în 1 Decembrie începând cu ora 11:00, în Parcul Școlii gimnaziale Teodora Lucaciu din Vulcan. Programul acestor manifestări este următorul: -Ora 11:00 – Constituirea dispozitivului pe platou -Ora 11:15 – Intonarea Imnului Național și ridicarea Drapelului pe catarg -Ora 11:20 – Slujbă religioasă de cinstire a eroilor patriei

-Ora 11:30 – Alocuțiuni ale invitaților -Ora 11:45 – Program artistic susținut de Daiana Pârvuță și grupul Glasuri de argint coordonat de d-na Ileana Berchi . În cadrul acestor manifestări va avea loc o prezentare de ținute de război și arme. În încheierea manifestărilor participanții sunt invitați la un ceai cald și o porție de sarmale. Vă așteptăm cu drag să sărbătorim împreună Ziua Națională a României.

7 DIVERSE 8
marţi, 29 noiembrie 2022
www.zvj.ro
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
HoRoSCoP HoRoSCoP

Vulcan

Parcăr i auto pe pârâu

Revine în actualitate proiectul prin care se prevede amenajarea de parcări auto pe albia pârâului Mohora din Vulcan. Este

vorba de cursul acestea cuprins între porțiunea dintre fosta cantină restaurant și podul de peste DN66A.

Chestiunea a fost pusă pe tapet la începutul acestei luni, când consiliul local a aprobat nota conceptuală și tema de proiectare a acestei investiții. Nota conceptuală, se spune în referatul de aprobare, „a fost întocmită în conformitate cu cerințele HG907/2016 și are ca obiect stabilirea datelor preliminare necesare implementării obiectivului de investiții propus și se prezintă informații cu privire la estimarea suportabilității investiției publice, principiilor și caracteristicilor pentru întocmirea temei de proiectare, a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții și documentațiilor suport pentru obiectivul Parcări în zona pârâului Mohora din municipiul Vulcan”.

Pârâul curge din partea sudică a municipiului și este vizibil până în locul din Cocoșvar cunoscut ca „La Lampă”. De aici încolo, apele sale coboară printr-o conductă amplasată sub

pământ. Aceeași amenajare urmează să fie făcută și de la fosta cantină restaurant până la brutăria Kenaan. Pentru locatarii blocurilor din zonă parcările prevăzute să fie amplasate pe acest perimetru ar reprezintă ceva binevenit, fiindcă suprafața parcării din spatele cantinei este depășită de numărul autoturismelor existente.

actualitate 8 facebook.com/ziarulvaiijiului marţi, 29 noiembrie 2022

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.