3400 marti 25 oct 2022

Eveniment biserices c înălţător

Citisem undeva că slujba de sfințire a unei biserici este una de o rară frumusețe. E plină de semnificații și le aduce clipe cerești în sufletele credincioșilor care participă la ea. Mi-am adus aminte de aceste cuvinte duminică, 23 octombrie, când am fost părtaș la un astfel de eveniment petrecut la biserica din parohia Vulcan II.

Biserica cu hramul Duminica Orbului este aceea de la intersecția străzilor Nicolae Titulescu și 1 Mai. Vizavi de parcul Școlii Gimnaziale nr.1 Teodora Lucaciu. De fapt, a fost o resfințire a lăcașului de rugăciune construit și sfințit în 1906. O a doua sfințire s-a făcut în 1924, după executarea unor lucrări de restaurare. Ultima târnosire, cum i se mai spune în termeni bisericești, sa petrecut în 1974. La douăzeci și șase de ani de la

Preotul paroh Nicolae Nuță a vorbit, cu mult timp înainte, despre acest eveniment major din viața bisericii și a credincioșilor care se roagă în ea. Pregătirile au culminat cu curățenia lună făcută în săptămâna premergătoare, când bărbații și femeile care, ca întotdeauna participă la asta, au pus la punct tot ce era nevoie. Cu o săptămână înainte, părintele i-a rugat pe enoriași să fie prezenți mai devreme la biserica, fiindcă prea sfințitul Nestor, Episcopul Devei și al Hunedoarei, obișnuiește să vină dis de dimineață când e vorba să facă slujba de sfințire. Așa se explică faptul că, duminică 23 octombrie, biserica era plină ochi.

Slujba de sfințire sau de târnosire a unei biserici este ceva deosebit la care, de cele mai multe ori, îți este dat să iei parte o singură dată în viață. Se începe cu înconjurul, la exterior, cu cele trei popasuri, a clădirii sfântului locaș. Lucru care evidențiază delimitarea spațiului sacru care este „Casa lui Dumnezeu” și poarta cerului de tot ceea ce este pe lângă. Apoi, prea sfințitul episcop Nestor, însoțit de opt preoți din Vulcan, Lupeni și Uricani, printre care a fost și părintele protopop Petrache Crețu, și trei arhidiaconi din Deva,

trecerea ei în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române, când s-a a fost refăcută tencuiala, s-a pictat interiorul și s-a pus tablă pe acoperiș. Este de înțeles, așadar, de ce a avut loc evenimentul din duminica trecută, mai ales că acest gen de lucrări au fost efectuate recent.

a bătut cu crucea în ușa bisericii și a rostit porunca „Ridicați voi porțile, ca să intre Împăratul Slavei!”. De aici încolo, lucrarea dumnezeiască s-a petrecut în Sfântul Altar la Sfânta Masă. Aceasta a fost spălată cu apă de trandafiri, iar pe mijloc s-au pus moaște ale unor sfinți mucenici și hrisovul de sfințire. Pe cele colțuri au fost montate chipurile celor patru

După slujirea

Sfintei Liturghii, însuși prea sfințitul episcop Nestor i-a împărtășit pe enoriașii care se spovediseră în zilele dinainte. Ca semn de cinstire pentru modul în care, în anii scurși de când e paroh, s-a îngrijit de biserică și de enoriașii pe care-i păstorește, părintele Nicolae Nuță a fost ridicat la rangul de preot iconom. La final, până spre orele serii, așa cum se face numai cu ocazia sfințirii unei biserici, enoriașii – și bărbați, și femei – au putut să treacă prin Sfântul Altar și să înalțe o rugăciune fierbinte în fața Sfintei Mese. La ieșirea din biserică credincioșilor le-au fost oferite bucate pregătite de gospodinele din parohie.

Gheorghe OLTEANU

evangheliști, Matei, Marcu, Luca și Ioan, iar mai apoi Sfânta Masă a fost unsă cu mir și se așternută cu acoperământ nou.

Fotbal. Liga a IV-a

Meci palpitant la Uricani

Minerul Uricani a remizat, pe teren propriu, scor 1-1 cu Victoria Călan.

A fost un meci echilibrat în care gazdele au condus, ca mai apoi eliminarea unui jucător de la Uricani să ducă la reechilibrarea scorului pe tabela de marcaj. Un rezultat de egalitate despre care Vasile Scurtu, președintele echipei, ne-a declarat: „Minerul este echipa mea de suflet lângă care o să fiu la bine și la rău, cu căpitanul

Trium fător în Zarand

Pentru a patra oară la rând, atletul Codrea Silip a luat parte la cursa de alergare, Ultra Zărand Series, un concurs pe care a reușit să-l câștige cu un timp de 08:40, concurs organizat pe potecile pădurilor de stejar din dealurile Zarandului.

Andrei Anghelina. Mă bucur pentru rezultatele pe care le avem. Este foarte greu să formez o

echipă într-un timp așa de scurt, dar mă mândresc cu jucătorii mei pentru atitudine, dăruință și

devotament. Îi felicit și pentru efortul depus în partida cu Călanul. Nu a fost un meci ușor, am condus cu scorul de 1-0, dar am luat cartonaș roșu și ne-am dezechilibrat. Meciul a fost unul echilibrat și cred că dacă nu rămâneam în 10 oameni am fi câștigat. Am avut și 4 absențe în lot, doi jucători accidentați și doi jucători învoiți pentru treburi personale”.

„De data asta am ales cursa de ultramaraton pe ziuă de 79km cu 3200m dif de nivel, în care m-am bucurat de priveliștea ce mi-a oferit pădurea prin culorile toamnei și potecile faine acoperite cu frunze, pe o vreme superbă de alergat și într-un cadru perfect organizat de o inimoasă ultramaratonistă- Eva Hochbauer. Aceasta reușește în fiecare an să adune oameni faini pasionați de alergare lângă ea și să transforme un week-end obișnuit într-o sărbătoare unică", a scris sportivul pe contul său de Facebook.

Fotbal. Juniori U19

Spectaco l la meciu l d erby

• CSM Deva – Jiul Petroșani: 3-0

Terenul sintetic de la stadionul „Cetate” din Deva a găzduit derbiul turului din Campionatul județean de fotbal pentru juniori U19.

Față în față, s-au aflat liderul cu punctaj maxim, CSM Deva, și a doua clasată, Jiul Petroșani. După un joc spectaculos, așa cum aprecia, după meci, antrenorul Jiului, Damian Militaru, CSM Deva s-a impus, cu scorul de 3-0 (2-0), golurile victoriei fiind semnate de Boldor, Chițimia și Iacob.

„A fost un joc frumos, între ocupantele primelor două locuri. Părerea mea este că ambele echipe au oferit un spectacol plăcut pentru spectatorii prezenți la acces meci”, a declarat Damian Militaru pentru pagina de Facebook a echipei devene.

Tehnicianul devenilor, Florin Călugărița, a recunoscut, cu fair–play, că scorul poate este cam mare. Însă, antrenorul juniorilor U19 de la CSM Deva s-a declarat mulțumit de jocul elevilor săi, dar și de faptul că, după opt etape, echipa pe care o pregătește are punctaj maxim și niciun gol primit. „A fost un meci destul de dificil. Scorul poate fi considerat ușor mincinos, pentru că au fost destul de

apropiate valorile din teren. Mă bucur, însă, că am abordat cu încredere și curaj jocul și am izbândit. Sunt foarte mulțumit de organizarea jocului, băieții acoperind bine posturile și zona. În mod normal, sunt fericit că avem, după opt jocuri, punctaj maxim și niciun gol primit”, a declarat Florin Călugărița, antrenorul echipei U19 de la CSM Deva.

CSM Deva – Jiul Petroșani: 3-0 (2-0)

Au marcat: Dan Boldor, Raul Chițimia și Cătălin Iacob

CSM DEVA: Bogdan Costică – Ștefan Miclăuș, Dinu Strugariu, Dario Penzeș, Ionuț Sicoe – Cătălin Avram, Raul Chițimia, Alin Tamaș, Cătălin Iacob – Ryan

Bodeștean, Dan Boldor; Raul Pleniceanu – Rareș Pintea, Darius Șandor, Vlad Voiculescu, Bogdan Ploscar, Șerban Silvestru. Antrenori: Florin Călugărița și Aurel Sava. Director tehnic: Marius Sîrbu.

JIUL: Marius Marcu – Alexandru trincu, Antonio Văduva, Andrei Pișcureanu, Denis Căpriță – Ciprian Iftimie, Sebastian Popescu, Darius Fage, Nicholas Lovas – Darius Mitrofan, Marius Botoroagă; Ștefan Erkedi – Denis Rus, Mario Popa, Daniel Badea, Norbert Pardos, Raul Rădulescu, Denis Udrea, Robert Vînătoru. Antrenor: Damian Militaru.

Arbitri: Florin Anca – Cătălin Bumb, Bogdan Moldovan.

Observator: Sorin Chirla

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ultramaraton

Până în prezent

Prim ăria Petroșani a depus pentru finanț area europeană prin PNRR proiecte în valoare de peste 50 de milioane euro

Dacă vor fi acceptate la finanțare toate proiectele depuse pe PNRR, Primăria municipiului Petroșani poate da lovitura, în condițiile în care ar fi vorba nu doar de cele peste 50 de milioane de euro, bani europeni, care s-ar cuveni pentru implementarea acestor proiecte, dar ar și rezolva o bună parte din problemele orașului.

În prima zi a acestei săptămâni primarul Petroșaniului a transmis public care sunt toate aceste proiecte, făcând un scurt bilanț, astfel încât cu transparență totală toate informațiile în acest sens să ajungă la petroșeneni. Și asta nu e totul, primarul ne-a spus încă de săptămâna trecută că vor mai urma de întocmit și depus și alte proiecte, pe măsură ce prin PNRR vor fi deschise și alte linii de finanțare. Există o linie de eficientizare energetică,

despre care în ZVJ am vorbit, inclusiv în ediția de luni, partea cu spitalul. „Valul Renovării”, cum le place primarilor să spună prescurtat, când vorbesc de acest program de eficientizare energetică pe PNRR, are în vedere la Petroșani, prin proiectele depuse de primărie, nu doar blocurile de locuințe sau spitalul ci și unități de învățământ sau sediul primăriei.

„Pe Valul Renovării avem depuse 5 proiecte pe componenta clădiri publice, respectiv unități de învățământ, Spitalul de Urgență Petroșani în întregime, deci cu clădirile administrative cu tot, plus alte 5 proiecte pentru clădiri publice rezidențiale, aici intrând eficientizarea energetică la 13 blocuri din municipiul nostru”, a precizat primarul Tiberiu-Iacob Ridzi.

Pentru proiecte depuse pe Componenta Fondul

Lupeni Campanie de sterilizare a câinilor și pisicilor

Tot mai multe primării din țară și, implicit, din Valea Jiului, recurg la campanii periodice de sterilizare a animalelor de companie, în mod gratuit, cu firme autorizate în domeniu.

Primăria municipiului Lupeni organizează sâmbătă 29 octombrie, începând cu ora 9,00, o campanie gratuită de sterilizare a animalelor de companie, la Stadionul „Minerul” din localitate. Pentru a fi evitată aglomerația, organizatorii sfătuiesc cetățenii ca să-și facă programare la numărul de telefon 0790.425.196..

Local și Componenta C3 – Deșeuri, primarul Petroșaniului susține că au fost depuse alte proiecte ce vizează obiective de investiții importante pentru municipiu și pentru confortul și siguranța cetățenilor:

„De asemenea, alte 3 proiecte sunt depuse pe Componenta Fondul Local, care presupune autobuze electrice, sistem de monitorizare video și un sistem inteligent de semaforizare.

Pe Componenta C3 Deșeuri am depus proiecte care vizează realizarea de insule ecologice de deșeuri și un CAV, iar pe Administrația Fondului de Mediu am depus proiecte privind sistemul modern de iluminare și realizarea mai multor stații electrice de reîncărcare auto”.

ZVJ a prezentat aceste proiecte separat. Când vom ști și situația finanțării lor, vă vom informa.

Corneliu BRAN

actualitate

Corneliu BRAN

Parâng

clujean a inaugurat o com petiţie nouă: Crosul urșilor

Pe Miță Sorin Furdui din Cluj îl știu demult, încă din vremurile când îmi petreceam vacanțele la bunica și unchiul meu din acest minunat oraș, Dumnezeu să-i aibă în paza Sa! În prezent, din când în când Miță vine la Petroșani la niște verișori și uneori mai stăm de vorbă la o cafea, ori când ajung eu în Cluj, vara, ne vedem de obicei la vreo terasă pe malul Someșului.

Omul de care vorbesc mi-a povestit în prima zi a acestei săptămâni că acum câteva zile a avut o întâlnire cu un urs carpatin în Parâng. De fapt, n-a fost chiar o întâlnire, ci mai degrabă un galop de sănătate, pe înserate și peste văi și luminișuri, cale de vreo câțiva kilometri! Miță este, de altfel, un mare iubitor de drumeții, dar făcute la pas, numai că drumeția i-a fost stricată de data aceasta de Moș Martin, fapt ce l-a făcut să gândească, nu încet și profund,ardelenește, ci oltenește, gândindu-se rapidși bine a făcut - că „fuga o fi ea rușinoasă, dar în acest caz e mult mai sănătoasă”.

O pățanie de neuitat și multe învățăminte de tras pentru „drumeți” Însă ceea ce mi-a mai semnalat prietenul este faptul că nu a prea văzut în alergare traseele marcate și la un moment dat, fiind deja întuneric, credea că a ajuns la Rusu și când colo s-a trezit în altă parte. Iar „acolo” însemnând de fapt o grădină, unde era să-l pape nu ursul, ci niște dulăi adevărați, lăsați, din păcate, liberi de proprietar, cum se mai întâmplă pe la noi prin zonă. Oricum, Miță „drumețul” mi-a spus că a mai învățat două chestii după această aventură… Prima ar fi că niciodată să nu lași, seara, pe munte, drumul pentru o cărare, când nu cunoști zona și nu ai nici orientare prea multă. Iar a doua ar fi că cel mai bine „este să nu urci pe munte singur, mai cu seamă

în zone pe care nu le prea cunoști și mai ales pe la amurg”. Iar cum toamna se întunecă mult mai repede, aviz amatorilor!

„Am alergat pe teren alunecos cred că mai bine de trei kilometri. M-am speriat rău, când am văzut ursul și te asigur că nu era un ursuleț. S-a uitat la mine și am simțit imediat că vrea să vină spre mine. Eu coboram din stațiune, el urca sau așa cred, iar distanța era, pe lateral (între mine și el) de vreo, maxim, 20 de metri. Fiind seară l-am văzut în ultima clipă, că dacă mai făceam câțiva pași ajungeam la nici zece metri de el. Uau… Cert e că

nu am mai așteptat, am început să țip, că știu că de gălăgie fug, și am luat-o serios la sănătoasa. Nu știu cât am fugit, vreo câțiva kilometri, având senzația că e în spatele meu, dar știu că se înserase bine când m-am oprit. N-am văzut nici un indicator, nimic, credeam că ajung la Rusu, că vedeam ceva lumini, dar când colo m-am trezit în grădina unei case. Avea lumină, deci, era cineva acasă! Of, am scăpat, mi-am zis. Când să zic hop, m-am trezit cu trei dulăi spre mine. Unul mare cât un vițel, cu un lătrat gros, înfundat, alții doi de talie mijlocie, lătrăi de meserie, dar și răi ca naiba! No, scapă amu, Miță și de asta… Până la urmă a ieșit proprietarul, i-a fluierat și s-au mai domolit. I-am spus ce am pățit și m-a ajutat să plec teafăr spre casă, dându-mi o cană de apă după cum l-am rugat. Am învățat ceva din aventura asta! Deși merg de zeci de ani pe toate coclaurile, așa ceva nu am mai pățit și cred că acesta e un semn să nu mai umblu singur în locuri necunoscute, mai ales seara. Iar de Petroșani și de urși tot auzisem, chiar mă distram și spuneam că se exagerează ca de obicei, că de când tot vin pe-aici și mă plimb n-am văzut urs niciodată, doar niște mistreți și un lup șchiop într-o vară. Dar uite că acum cred că s-au înmulțit urșii, că pe acesta l-am văzut cu ochii mei”, au fost o parte din cuvintele lui Miță.

Indicatoare și marcaje sunt, dar seara și în spaimă și fugă e normal că n-ai cum să le vezi Acum, ca să mă reîntorc la faza cu indicatoarele de trasee cam prost vizibile sau inexistente, eu știu - și i-am spus și prietenului asta, că toată vara s-a lucrat la ele în Parâng, am și scris de asta, iar salvamontiștii petroșeneni au de ani de zile activitate pe această temă în fiecare vară.

Ca să fiu sigur, am vorbit pe tema asta și cu Remus

Popescu, șeful „Salvamont” Petroșani și totodată un salvamontist cu mare experiență. „Îmi pare rău de pățania omului, dar vă asigur că dacă ursul ar fi dorit să-l urmărească îl prindea. Mai degrabă s-a speriat, auzind și el cum știm toți că urșii s-au înmulțit foarte mult pe meleagurile noastre, i-a rămas informația și-a închipuit ce e mai rău. Probabil s-au speriat reciproc, ursul a fugit și el… Dar senzația de frică rămâne, mai ales că era seară și era și singur. De aceea nu-i recomandabil să fii singur, mai cu seamă când nu cunoști zona și se mai lasă și seara. Faptul că dumnealui n-a văzut traseul marcat, iar nu e de mirare, că era seară, iar eu nu știu exact de ce zonă vorbește. Că am înțeles că n-a mai ajuns la Rusu, ci undeva în stânga mult. Mă rog. Dar noi avem trasee marcate, în jos e banda roșie, iar în sus sunt patru trasee marcate, reamenajate vara aceasta și despre care cred că ați și scris. Eu recomand ca la astfel de întâlniri cu urși, oamenii să facă gălăgie, iar dacă pot să plece din zonă. Dar vă asigur că ursul nu te atacă. În Valea Jiului nu am auzit atac la om decât atunci când cineva la atacat el pe urs, pentru a salva vreun animal. În rest, a intrat în gospodării, a mai luat o oaie sau vreun vițel, dar omul nu a fost atacat. Asta trebuie să știe oamenii, să nu se apropie de urs, cum fac unii ca să facă poze, să păstreze distanța și să facă cât mai multă gălăgie”, ne-a informat Remus Popescu.

Urși și urși. Oameni și oameni… În afară de recomandarea salvamontistului șef, concluziile ar fi și cele trase de Miță, omul cu pățania de pe munte, dar și o alta despre care autoritățile nu prea vorbesc. Ținând cont de numărul mare de urși, primarii pot cere, prin lege, relocarea lor. Atunci când sunt semnale că un urs atacă animalele oamenilor sau se plimbă prin locuri publice, gen Brădet, Maleia sau Slătinioara etc. în cazul Petroșaniului, ei trebuie prinși și relocați în zone îndepărtate de așezări omenești sau stațiuni turistice. E atât de simplu, dar noi, oamenii, o complicăm. În cazul prezentat mai sus nu e cazul să-l pedepsim pe Moș Martin, pe simplul motiv că omul era pe teritoriul ursului și nu viceversa. Ursul n-are nicio vină că noi, oamenii, le încălcăm teritoriul, le mâncăm afinele și zmeura, ba le furăm chiar și mierea din stupii sălbatici. Și atunci, ursul, ce să facă? În condițiile în care pădurarii și Statul Român nu mai asigură ca pe vremuri hrană suficientă pentru animalele sălbatice, acestea se descurcă și ele cum pot, urșii „apelând” câteodată și la turmele de oi de la stâne, sau la grajdurile și grădinile gospodarilor. Totuși, urșii violenți, ca să încheiem, nu au ce căuta în Valea Jiului, în condițiile în care pădurile sunt foarte aproape de casele oamenilor și de anumite cartiere, iar în zonă avem și câteva stațiuni și zone turistice de importanță locală. Aici trebuie intervenit. Altfel spus, nu trebuie băgați toate aceste mamifere carpatine în aceiași oală. Iar pentru toate astea, pădurarii și autoritățile locale trebuie să facă lumină, iar la vreo pacoste, firește, să răspundă și nu să se dea la fund că „n-au știut”.

Corneliu BRAN

100 de ani de la explozia de la Mina „Elena” din Lupeni

S-a împlinit un secol de la explozia petrecută la 24 octombrie 1922 la Mina „Elena” din Lupeni, în urma căreia și-au pierdut viața 7 muncitori. În primăvara aceluiași an, la 27 aprilie, tot la Lupeni, s-a întâmplat catastrofa de la Mina „Aurelia”, când au murit 82 de lucrători. Relatarea de mai jos a fost publicată în „Minerul”, publicația sindicală a minerilor social-democrați. (Marian BOBOC)

Mina Elena. Ora 12 și 45 p.m. Marți, 24 octombrie, 1922, la orele 12 și 45 p.m., s-a produs o nouă explozie, de data aceasta la mina de cărbuni Elena a Societății Uricani-Valea Jiului din Lupeni. Explozia s-a întâmplat în stratul al III-lea. O detunătură puternică și un zguduit de pământ îngrozitor i-au înspăimântat pe muncitorii mineri, care lucrau în altă parte a minei, semn la care toți minerii au știut că altă catastrofă s-a petrecut, altă nenorocire și alte jertfe s-au petrecut pe altarul mineritului.

7 mineri carbonizați pe str. 3 Era ora schimbului de lucru. Din toate minele, lucrătorii ieșeau afară. Numai din stratul al treilea din mina Elena, în loc să iasă afară lucrătorii care dimineața au intrat cu toată speranța de a vedea lumina zilei și a-și mai vedea soțiile și copiii, nu mai ieșeau. Focul produs de gaze și de cărbune din cauza exploziei i-a carbonizat pe toți 7 mineri, câți s-au aflat în galeria aceea. Explozia a ruinat galeria (...) și a umplut-o cu gaze otrăvitoare.

Una bună din 12 (măști)

Din această cauză, salvatorii nu se puteau apropia de locul exploziei, fără a fi dotați cu măști contra gazelor. Măști nu se aflau la fața, fiind nevoiți să alerge după ele. După ce au găsit măștile și au încercat salvatorii să le tragă pe cap, s-a dovedit că din 12 bucăți numai una a fost bună, iar celelalte nu s-au putut folosi. Salvarea a întârziat din nou, căci fără măști nu se putea face nici un pas. Timpul trecea, indignarea între muncitori creștea tot mai mult, pentru că nu puteau să vină în ajutorul celor nenorociți, iar îngrijorarea de soarta celor ce se aflau în mină era tot mai mare.

Inginerul + 3 ortaci voluntari intervin. Primul mort - la ora 5. Ultimul - la 12 noaptea Într-un târziu, când s-a crezut că aerul s-a mai curățat de gaze, inginerul Schmith, dotat cu masca de gaze care se putea folosi și minerii Francisc Gerbert, Ioan Paștic și Mihail Glugorski - fără măști, dezinteresați de persoanele lor, au pătruns prin infernul de gaze în adâncul minei unde s-a produs explozia. Aici, printr-o luptă cu viața și cu moartea, la orele 5 au reușit să scoată primul mort carbonizat.

Salvatorii, în tot timpul muncii lor, unul după altul, otrăviți de gaze, au căzut inconștienți la pământ. Astfel, în loc să caute după sinistrați, trebuia să se scoată unul pe altul la suprafață. La munca de salvare au dat ajutor alți și alți muncitori pentru că, rând pe rând, deveneau incapabili de muncă din cauza gazelor otrăvitoare.

Salvarea era cu atât mai grea, cu cât locurile unde

www.zvj.ro marţi, 25 octombrie 2022

Petru Chrome, deoarece regulile miniere interzic aceasta, iar din muncitorii, câți au lucrat acolo nici unul nu a rămas în viață pentru a da explicații, numai maistrul artificier Stoucsek, care în timpul catastrofei s-a aflat în altă parte a minei. Și despre aceasta numai el poate da informații, fiindcă nimeni altul nu știe ce sa petrecut acolo.

Putem aștepta și acum ca anchetele să-l descopere pe vinovat, căci precum în trecut nu a fost descoperit, nici în prezent nu se va descoperi.

27 octombrie. Ziua înmormântării. Muncitori din toată Valea

La 27 octombrie, la orele 1 p.m., s-a început înmormântarea celor 7 sinistrați în Lupeni.

Coșciugele au fost puse pe catafalc în grădina unui țăran, lângă Jiu. În ziua aceea, muncitorimea a încetat lucrul la orele 12, prezentându-se în întregime la înmormântarea celor 7 mineri. La orele 1, erau deja prezenți toți muncitorii, autoritățile și alți participanți, care erau atrași de măreția acestei înmormântări. Din partea muncitorilor organizați din Lonea, Petrila, Petroșani, Aninoasa și Vulcan a venit câte o delegație, care a depus câte o coroană pe mormânt. Din Vulcan a luat parte la înmormântare și muzica minerilor.

trebuia căutați sinistrații abia de aveau o înălțime de un metru. Salvarea a durat până la orele 12 noaptea, când s-a scos ultimul mort.

Minerii și direcțiunea știau de gaze. Rușinea bătrânului miner Codrean În mina Elena, întotdeauna au fost gaze în cantitate mare și praf de cărbune. Minerul Govicska declară că sinistratul Petru Chrome, în repetate rânduri, i s-a plâns că la locul lui de lucru sunt gaze și praf de cărbune și că îi e teamă să lucreze acolo și că el a le-a adus, de mai multe ori, la cunoștință șefului de mină Gustav Gaidos și inginerului de exploatare al minei, Schmith. Și Francisc Gerbert declară că la fel i se plângea cumnatul său, sinistratul Ioan Codrean, în fiecare seară. Că sunt gaze unde lucrează el și se teme de pericol. La acestea, Gerbert i-a spus lui Codrean să nu mai meargă la locul acela. Însă, Codrean spunea că îi e rușine ca miner bătrân să părăsească locul de lucru din cauza teamei.

Meșterul artificier Stoucsek lasă un miner la explozor

Munca decurgea cu o febrilitate mare, pentru a tăia o galerie care să răspundă în partea cealaltă a stratului al treilea. Cu executarea exploziei a fost însărcinat maistrul artificier Stoucsek. Muncitorii trebuiau să pregătească găurile pentru pușcat. Aici, însă, s-a petrecut altceva, maistrul artificier Stoucsek, în loc să execute pușcatul, a încredințat aparatul și executarea minerului Petru Chrome. Care a și executat, iar din cauza acestuia s-a și întâmplat catastrofa.

Va rămâne pentru totdeauna un secret, pe ce cale a ajuns aparatul de executat explozia la lucrătorul

Deputatul Tătărescu nu promite nimic. Corul minerilor În ropot de ploaie, se începe ceremonia religioasă, cu cântecul funebru, cântat de corul minerilor din Lupeni. După aceea. dl. deputat Tătărescu, în numele Ministerului Muncii, îi îmbărbătează pe orfanii și văduvele minerilor, întrebându-se că până când va mai dura situația asta, ca minerii să lucreze pentru fericirea altora, pentru care își jertfesc viața! Declară pe față că nu își ia nici un angajament în privința ajutorării orfanilor și văduvelor. Se adresează muncitorimii, spunând că societatea omenească e datoare să se îngrijească ca, în viitor, orfanii și văduvele să fie ajutorați.

Ceremonia s-a încheiat cu Imnul Minerilor, intonat de muzica din Lupeni. Cortegiuaranjat după bresle. Muzicile de la Lupeni și Vulcan

La orele 3 și jumătate, muncitorii s-au înșirat în rânduri pe stradă, după bresle, înainte minerii, după aceea metalurgiștii, constructorii, lemnarii, funcționarii, în frunte cu muzica minerilor din Lupeni. A urmat muzica minerilor din Vulcan și coșciugele purtate de mineri până la mormânt. În timpul parcurgerii cortegiului, muzicile au intonat cântece funebre.

Victimele exploziei au fost îngropate în cimitirul unde au fost îngropați și ortacilor arși în explozia din 1917 și din aprilie 1922.

La mormânt, după ce coșciugurile au fost lăsate în groapă, din partea Uniunii Minerilor a vorbit tovarășul Buciumean, iar din partea Uniunii Metalurgiștilor a vorbit tovarășul George Anton.

Înmormântarea a luat sfârșit prin intonarea de cântece funebre și a Imnului Minerilor din partea ambelor muzici.

Pe mormântul victimelor, din partea Uniunii minerilor, s-a pus o cunună.

cu istorii

Balanţă (22 sep - 22 oct)

Uricani

Urmare a faptului că Dănuţ B uhăescu s -a mișcat repede

Miercuri, când, ca de obicei, am ajuns la Uricani, primarul Dănuț Buhăescu era plecat la București. Deplasarea nu-l luase pe neașteptate, fiindcă, după cum spusese chiar el la ultimele întâlniri, urma să fie chemat, ca să semneze un document important.

Lucru care s-a petrecut a doua zi, joi, 20 octombrie, când, împreună cu Barna Tanczos, Ministrul Mediului, și sub privirile atente ale prim-ministrului Nicolae Ciucă, primarul Dănuț Buhăescu a iscălit contractul de finanțare europeană prin PNRR referitor la finanțarea de centre de colectare prin aport voluntar. Scopul unui astfel de proiect este accelerarea procesului de extindere și de modernizare a sistemului de gestionare a deșeurilor în Uricani. Noutatea pe care o aduce constă în aceea că se pun în prim plan colectarea separată, luarea de măsuri de prevenție, de reducere, reutilizare și valorificare a deșeurilor, totul în așa fel, încât, conform cu directivele aplicabile, să se asigure

tranziția către o economie circulară.

De ce este foarte important pentru Uricani ceea ce s-a petrecut, la București, săptămâna trecut? Este, fiindcă această localitate este printre cele 24 din țară care obține banii necesari încă din prima rundă de finanțare în care s-au pus la bătaie 114.228.456 de lei. Primăria condusă de Dănuț Buhăescu s-a mișcat repede și, conform principiului „primul sosit, primul servit”, și-a atins scopul. Fiindcă una e să te percutezi rapid, să scrii proiecte europene fără cusur care să fie admise imediat, și alta e vii cu unele care nu corespund dintrun motiv sau altul și ți se spune să le corectezi. Caz în care ești automat dat la spate și e posibil să nu mai prinzi nici un ban.

Gheorghe OLTEANU

Și Petrila va avea o structură nouă de colectare

Și primarul petrilean Vasile Jurca a semnat contractul de finanțare europeană prin PNRR referitor la finanțarea de centre de colectare prin aport voluntar. „Astăzi la București, în prezența premierului României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, și a ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul Tánczos Barna,

am semnat contractul de finanțare nerambursabilă prin PNRR privind înființarea unui centru de colectare prin aport voluntar în orașul Petrila. Împreună cu viceprimarul orașului, Marius Heljiu, și Consiliul Local Petrila, dar și cu funcționării primăriei, am analizat posibilitatea modernizării sistemului de gestionare a deșeurilor pe raza UAT Petrila. Datorită unor cerințe de colectare tot mai ridicate, mai cu seamă din partea populației, am constatat cu toții că este foarte necesară înființarea unei structuri noi de colectare în orașul Petrila, care să sprijine infrastructura actuală de gestionare a deșeurilor. Iar prin acest contract semnat asta vom încerca să facem. Este foarte important de menționat faptul că locuitorii orașului Petrila vor avea posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticla, metal, material plastic, cauciuc, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice si electronice, deșeuri de baterii si acumulatori si deșeuri din construcții, deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobila, vor avea doar obligația de a le transporta la acest centru. În foarte multe zone din oraș, unii cetățeni certați cu mediul, cu natura înconjurătoare, aruncă tot felul de deșeuri pe malurile apelor, pe pășuni etc., iar prin acest centru le oferim posibilitatea de a le putea arunca, absolut fără costuri din partea lor”, a declarat primarul Petrilei, Vasile Jurca.

Corneliu BRAN