3390 marti 11 oct 2022

ul

i i J i u l u i

Uricani

Vor reveni în asociaţie

Pe domnul doctor Nicolae Oprean, medic veterinar, l-am cunoscut personal prin intermediul primarului Dănuț Buhăescu. Medicul venise la Primăria Uricani la solicitarea edilului șef al orașului, ca urmare a semnalării prezenței unor câini vagabonzi la Puțul 5, Valea de Brazi și Câmpu lui Neag.

Domnul doctor conduce, în prezent, Asociația Serviciului Județean Hunedoara pentru Gestionarea Animalelor fără Stăpân. Urmașa ADI-ului înființat în 2012 și în care Consiliul Județean Hunedoara avea rol de primadonă financiară, ca să-i zic așa. Dar, în 2019, acest ADI a trebuit să-și înceteze activitatea în formula inițială, după un control al Curții de Conturi, care a considerat că finanțarea de la județ a activității sale nu este legală. Asociația nu s-a desființat și, ca urmare a eforturilor medicului veterinar Nicolae Oprean, a mers mai departe datorită UAT-urilor din județul Hunedoara care plătesc cotizația de membru.

S-a întâmplat, însă, că, în afara Uricaniului, celelalte UAT-uri din Valea Jiului să se retragă după ce CJH Hunedoara și-a luat mâna de pe ADI și, considerând că plătesc prea mult, au mers pe cine știe ce găselnițe. Au căutat fel de fel

de soluții, au apelat la firme de specialitate din afara județului, dar, din câte se pare, vor solicita din nou serviciile asociației doctorului Nicolae Oprean. Asociație care are adăposturi în Uricani, Călan, Orăștie, Simeria, Deva și Brad și în care, la ora actuală, se află 2.455 de câini.

Orașele care au ieșit din asociație, acum doi ani și ceva, vor reveni negreșit, fiindcă, așa cum zice legea, este interzis

transportul câinilor pe o distanță mai mare de 65 de kilometri. De fapt, există bănuieli că animalele prinse de hingherii aduși din alte județe, ca să prindă câinii din Valea Jiului, nici nu mai ajung la destinație. Domnul doctor m-a asigurat că, în adăposturile asociației hunedorene, câinii nu sunt omorâți. Sunt

eutanasiați numai cei bolnavi și agresivi. Asta, deși eu auzisem și alte

Stadionul „Petre Libardi” din Petroșani a fost gazda derby-ului județean dintre CSM

Jiul Petroșani și CSM Deva. De această dată, partida a contat pentru etapa a șaptea din seria 7 a Ligii a III-a, la fotbal.

Și-n campionat ca-n cupă

Jocul s-a încheiat nedecis, scor 0-0, așa cum a fost și în precedentul meci, cel din Cupă, când, după 90 de minute, scorul a fost tot alb, iar Jiul s-a impus în prelungiri, deși Deva a avut șase bare.

Jocul din campionat a fost unul extrem de disputat, ca de altfel toate întâlnirile dintre cele două formații. În urma remizei albe cu Jiul, CSM Deva rămâne lider în serie.

Penalty - ratat de Cocină

Petroșănenii i-au felicitat, cu fair play, pe deveni

pentru locul de lider, însă au invocat ratarea unui penalty, în minutul 5, prin Cocină, șutul acestuia fiind parat de Bădescu.

„Felicit echipa din Deva pentru ceea ce a realizat până în momentul actual, dar cred că am fi meritat mai mult. Dacă devenii au considerat că, în Cupă, meritau mai mult, cred că noi am dominat clar prima repriză, când puteam închide jocul, când am avut trei ocazii mari, plus un penalty ratat. Sunt mulțumit de joc, dar trebuie să avem și rezultate, însă suntem pe drumul cel bun. Încă o dată vreau să-l felicit pe Ștefan Nanu și echipa sa și doresc succes Devei”, a declarat George Zima, antrenorul celor de la Jiul Petroșani pentru pagina de Facebook a echipei din Deva.

Meci greu. Penalty neacordat devenilor De partea cealaltă, echipa deveană recunoaște că a avut un meci greu la Petroșani, mai ales în primele minute. Însă, în partea secundă a reclamat un penalty neacordat la Kayondo, și crede că ar fi putut înclina balanța de partea sa.  Ștefan Nanu, antrenorul principal de la CSM Deva, și-a felicitat elevii pentru prestație, în condițiile în care crede că puține echipe vor pleca cu puncte de la Petroșani.

„A fost un meci greu, în care am întâlnit o echipă total schimbată față de sezonul trecut, una dintre formațiile bune ale seriei. Îmi felicit jucătorii, chiar dacă au

lidera seriei, cu 17 puncte. Staff-ul tehnic a fost felicitat pentru evoluția echipei de către reprezentanții municipalității de la poalele Cetății, care au lăudat parcursul echipei de până acum. „Am câștigat un punct pe terenul echipei  Jiul Petroșani, o echipă valoroasă și ambițioasă. După 7 etape, avem 5 victoriă și două egaluri. Avem 17

început mai greu, Jiul având și acel penalty în debutul meciului. Pe de altă parte, este important că ne-am revenit și în a doua repriză i-am dominat. Am avut, în opinia mea, și un penalty clar la Kayondo, care, însă, nu a fost acordat. Îmi felicit, din nou, echipa, pentru că am întâlnit o trupă grea, și puțini vor pleca cu puncte de la Petroșani”, a declarat fostul internațional Ștefan Nanu, antrenorul principal de la CSM Deva pentru același site.

Deva rămâne neînvinsă

După șapte etape, CSM Deva este neînvinsă și este

puncte în clasament și ne menținem lideri în serie. Bravo, băieți! Felicitări fotbaliștilor și antrenorului Ștefan Nanu pentru

profesionalism și dedicație în construirea unei echipe performante”, a scris, pe pagina sa de Facebook, primarul Devei, Florin Oancea.

Etapa viitoare, CSM Deva va avea o nouă deplasare dificilă, pe terenul celei de-a patra clasate, Voința lupac, care are 13 puncte.

Câștigătorul

tombolei

Ca de obicei, echipa Jiul a organizat o tombolă. Câștigătorul tombolei jiuliste un abonament pentru sezonul 2022-2023 oferit de către galeria echipei JIUl - a fost desemnat lăutaru Flavius Antonio.

Jiul Petroșani - CSM Deva: 0-0

Cocină (J) a ratat un penalty în min. 5, apărat de Bădescu (C).

CSM Jiul Petroșani: (antrenor - George Zima): Mureșan – Jurcuț, Kis, Matei, Torkos – Keszeg, Pop, Sandu (c), Ferhaoui (min. 63 - Aerts) – Dănăilă (min. 85 Istratie), Cocină (min. 70 Batchabi).

Pe bancă: Tomescu – Botoroagă, Goilean, Mareș, Bădărău, Amadou.

CSM Deva: (antrenor - Ștefan Nanu): Bădescu – Vișan, Plută, Iordache, Doboș (c) – Iana, Țoiu (min. 33 Creciunesc), Stelea (min. 90 - Pencea), Bloj – Sulea (min. 46 - Kayondo), Popescu (min. 56 - lemac).

Pagină

de Loredana

Prim ăria trage să depună cât mai repede și cât mai m ulte proiecte cu finanţare europeană

Imediat după finalizarea acțiunii de la universitate, am stat câteva minute de vorbă cu primarul Petroșaniului despre proiectele pe care municipalitatea le are în vedere pentru perioada imediat următoare.

Depun la foc automat proiecte pe PNRR

Fiind vorba de o toamnă bogată în știri și informații ce cuprind pe perioada următoare mulți bani europeni ce ar putea fi accesați de primăriile noastre, nu puteam să scăpăm momentul și să nu-l întrebăm pe primarul Petroșaniului dacă primăria pe care o conduce e pregătită în acest sens. „Depunem în această perioadă proiecte cu finanțare europeană pe PNRR sau pe alte fonduri europene, pe toate domeniile pe care noi suntem eligibili, începând de la eficiență energetică a clădirilor, infrastructură, până la transportul ecologic, colectarea deșeurilor, iluminat public și camere de supraveghere a locurilor publice și așa mai departe. Practic, repet, vizăm toate domeniile unde putem accesa fonduri europene și unde

suntem eligibili”.

La anul se numără… „bobocii” (proiectele aprobate la finanțare)

Dorind să primim un răspuns și mai concret, l-am întrebat pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi dacă știe cumva cam câte proiecte depuse va avea Petroșaniul la final de 2022?

„Oh, nu știu să vă dau acum un număr exact, deoarece în afară de ce am depus și depunem în continuare, vorbesc de proiecte, în continuare se vor deschide apeluri pe ceea ce înseamnă ITI și Tranziție Justă, asta de-abia anul viitor vom reuși să știm exact, spre finalul anului, care va fi numărul total de proiecte. Acum depunem proiecte pe PNRR, iar finanțarea la aceste proiecte, pentru cele aprobate, va fi de anul viitor. Până la sfârșitul acestui an, vom vedea câte proiecte ne-au fost aprobate pe PNRR și pe alte programe. Practic, de la anul, după a doua jumătate, vom cunoaște un număr exact și o sumă totală și probabil atunci vom anunța cetățenii care este bilanțul și toate informațiile despre lucrările ce vor avea loc pentru implementarea acestor proiecte. Dar, cu siguranță, vă pot spune un lucru: tot ce am depus până acum

Petroșani Pr imăria a depus proiecte pentr u reabilitarea energetică a 15 blocur i ș i a 4 clădiri publice

Ca o completare la discuția purtată cu ZVJ săptămâna trecută și pe care o puteți citi în această pagină, luni, 10 octombrie, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a transmis cu exactitate toate proiectele depuse pe „Apelul de proiecte de renovare energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidențiale multifamiliale”, precum și a clădirilor publice.

Este vorba de proiecte pentru 15 blocuri de locuințe din Petroșani și 4 clădiri publice, dintre care un liceu și o școală gimnazială, plus sediul primăriei, cu o valoare de finanțare de 15,5 milioane euro, ceea ce nu-i deloc puțin lucru. „Am depus astăzi spre finanțare, prin PNRR, mai multe proiecte de eficientizare energetică a mai multor clădiri rezidențiale (blocuri) și clădiri publice, în valoare totală de 15,597 milioane de euro!

Astfel, pe Apelul de proiecte de renovare energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidenţiale multifamiliale avem propuse la finanțare 15 blocuri, după cum urmează: blocurile 3, 8 și 11 de pe strada Avram Iancu; blocurile 85 și 89 de pe strada 1 Decembrie 1918; blocurile 16, 17, 48 și 56 de pe strada Aviatorilor; blocurile 10, 16 și C de pe strada Constructorul; blocul 5 de pe strada Păcii; blocurile 1 și 3 de pe strada Unirii.

Proiectele investiționale sunt grupate pe loturi, fiecare lot cuprinzând mai multe clădiri rezidențiale multifamiliale. Pentru Apelul de proiecte de renovare energetică moderată a clădirilor publice, clădirile propuse spre finanțare sunt: Școala Gimnazială I.G. Duca –sediul vechi; Colegiul Național Mihai Eminescu; Clădirea Primăriei municipiului Petroșani – sediul principal; Casa Căsătoriilor și sala de ședințe a Primăriei municipiului Petroșani”, a transmis primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi. Reamintim faptul că primarul ne-a anunțat că vizează ca în câțiva ani această serie de reabilitări energetice de blocuri să continue, undeva spre un total de 40 de blocuri, doar că în acest sens asociațiile de proprietar trebuie să fie constituite, primarul făcând apel la cetățeni în acest sens.

„Este obligatoriu ca locatarii să înțeleagă că fără aceste asociații de proprietari nu se pot face și depune proiecte pentru finanțare, în vederea lucrărilor de reabilitare energetic. Avem în vedere ca după aceste 14-15 blocuri, pe care vrem să le facem prin PNRR, să mai depunem peste ceva timp, pe alte linii de programe, când se va putea și se va da undă verde alte serii de blocuri. Cred că în câțiva ani vom putea vorbi și la Petroșani de 35-40 de blocuri reabilitate, plus și o serie de clădiri publice, aici fiind vorba de o altă discuție”, ne spunea în iarnă primarul Petroșaniului, într-o discuție legată de reabilitările energetic ale blocurilor de locuințe din localitate. Iată că primul pas a fost făcut.

va fi aprobat! Știu asta deoarece am mers pe chestiuni clare, eligibile!”, a venit răspunsul primarului.

16 blocuri în vizor pentru reabilitare termică, cu zero contribuție locatari și primărie, printre care și câteva blocuri cu zece etaje!

Legat de eficiența energetică a clădirilor și de acele proiecte vizate să reabiliteze termic blocurile din Petroșani, de care și comisarul european ne spunea ceva de genul „ce bine ar fi ca aceste blocuri pe care le văd să fie reabilitate termic, orașul ar fi și mai frumos, iar cetățenii ar locui și mai confortabil și ar face și economie la facturi”, primarul Petroșaniului a subliniat pentru ZVJ:

„Aceste proiecte vor reabilita energetic o parte din blocurile noastre. Acolo unde există asociații de proprietari constituite vor exista posibilități de reabilitare energetică a blocurilor respective. Sigur, există o adevărată competiție între autorități pentru depunerea acestui gen de proiecte, iar noi încercăm să fim printre primii și să depunem cât mai multe în acest sens. Deocamdată avem în vedere documentații și depuneri pentru 16 blocuri, inclusiv din câte știu și blocuri turn, dar cred că într-un final se poate depăși acest număr, firește dacă se și acceptă finanțarea pentru mai multe, aici nu depinde doar de noi. Vom vedea. Ce este important de menționat este faptul că la aceste proiecte, locatarii și nici primăria nu mai trebuie să pună o contribuție proprie, cum era pe celelalte programe. Iată, o șansă bună care trebuie prinsă, de aceea tot spun, de ani de zile, oameni buni, haideți, creați-vă asociațiile de proprietari, că, uite, vin astfel de șanse și e păcat să fie ratate. Poate că auzind toate acestea, oamenii ce stau la blocuri vor face aceste asociații de proprietari”, a menționat primarul Petroșaniului.

Pagină realizată de Corneliu BRAN

cu istorii

În urma cercetărilor pe care le-ați întreprins vedeți oportună/ dezirabilă recunoașterea meritelor sale inclusiv, poate, prin acordarea unui titlu de cetățean de onoare?

Constantin Dobre a spus de mai multe ori că nu are nevoie de această recunoaștere. Când i s-a oferit acest titlu de „cetățean de onoare” de către o primărie din Valea Jiului, a refuzat cu eleganță. De altfel, a mărturisit public că nu vrea să beneficieze nici el, nici familia sa de prevederile Legii recunoștinței nr. 341/2004, chiar dacă la partea din lege dedicată revoltei de la Lupeni a trudit din greu. Încet, dar sigur, meritele sale ca lider al revoltei muncitorești anti-comuniste din Lupeni din 1977, sunt recunoscute. În plus, vă pot spune că am purtat numeroase discuții cu dl. Constantin Dobre despre ce anume drept sau drepturi ar dori să i se recunoască în România. Dl. Dobre mi-a mărturisit că singura lui dorință este de a fi recunoscut ca precursor al apărării drepturilor românilor pentru libertatea de opinie și de exprimare în România comunistă. Constantin Dobre și-a revendicat și motivat această dorință prin istorica și memorabila frază „Cerem cu insistență ca întreaga demonstrație a minerilor din Valea Jiului să fie dată publicității la radio și Televiziune” – scrisă chiar de el în programul de revendicări al revoltei din august 1977 și citită tot de el, cu mult curaj și demnitate, în fața lui Nicolae Ceaușescu și a mulțimii de mineri și cetățeni revoltați ai Văii Jiului, la Lupeni, la data de 3 august 1977.

Sper ca dl. Constantin Dobre să nu se supere că am devoalat această discuție.

Ați realizat de-a lungul timpului zeci de interviuri cu participanți la revolta din 1977. Probabil v-ar fi greu să alegeți, dar care a fost cel/cele care va/v-au impresionat mai mult? Putem reda un

fragment relevant?

Într-adevăr, am realizat multe convorbiri cu participanți din rândul 1, 2 și 3 la revolta din 1977. Cel mai mult m-a impresionat „povestea pâinii”,

care vorbește de la sine de solidaritatea din acele zile de la poarta 2 a minei Lupeni, epicentrul revoltei. Amintirea îi aparține inginerului pensionar Ioan Goga, care în acele zile era licean aflat în vacanță:

„Am văzut multe. La un moment dat, de pe stâlpul ăla de la atelierul nou care era în construcție, nu acela al lui Duban care a fost făcut mai încoace, am văzut cum a căzut stiva de lemne. A fost un trosnet de ăla, înfricoșător, că toată lumea s-a speriat și s-a împrăștiat. De fapt, se rupseseră parii ăia care țineau stiva.

Tot de sus am văzut o dubă de aia care transporta minerii. Era gardul și plopii ăia.

Din ea s-a descărcat pâine, nu s-a aruncat. Dădeau din mașină pâinea peste gard. Fiecare rupea din pâine o bucată și o dădea mai departe. Întâmplarea asta mi-a rămas în suflet.”

De câțiva ani, pe lângă cercetare, jurnalistică și alte preocupări literare, sunteți și muzeograf la Muzeul Mineritului din Petroșani, o instituție de tradiție, cu un patrimoniu impresionant. De la inaugurarea muzeului în clădirea în care funcționează și în prezent s-au împlinit în 4 august 55 de ani, iar de la înființarea 61 de ani. Este un muzeu care de puțin timp s-a și înnoit și și-a extins considerabil spațiul de expunere. Spuneam mai devreme că lumea nu prea mai are timp de lecturi. Dar de mers la muzeu?

Muzeul Mineritului din Petroșani a fost reabilitat și reamenajat între 2018-2020 pe fonduri europene. Împreună cu d-na Erica Mușa am reamenajat cele trei etaje ale muzeului. Acțiunea se petrecea în plină pandemie... Din cauza pandemiei, muzeul și-a deschis porțile pentru public abia la 1 iunie 2021. Sunt destui cei care au vizitat muzeul. În cele șapte luni ale anului trecut, am avut un număr dublu de vizitatori față de întreg anul (12 luni) 2017, anul de referință dinainte de începerea lucrărilor de reabilitare, ceea ce vorbește de la sine. Dar nu este atât de important numărul celor care ne vizitează, cât faptul ca vizitatorii să plece cu o impresie despre viața grea a minerilor. Aceasta este principala noastră misiune.

Cum vedeți rolul Muzeului Mineritului în educarea publicului în relație cu evenimentele din august 1977?

Muzeul Mineritului are un rol important în informarea publicului despre fascinanta istorie a

d e Investigare a

și

Ro mânes c, în d ialog cu M arian Bob oc desp re revo lta muncitorea scă antico munistă din 1977 de la L upeni, Muzeul „Mineritului” și gâ lceava p oetului cu cercetătorul (II)

mineritului de cărbune, „educare” sună prea pretențios. Panourile pe care le-am realizat, cu „povești” din cărțile mele, dau seama de momente importante din această istorie. Între aceste panouri se află unul dedicat revoltei muncitorești anticomuniste de la Lupeni - Valea Jiului august 1977, pe care l-am refăcut, prin forțe proprii, în lumina noilor informații la care am avut acces. Mam bucurat sincer că în fața acestui panou au poposit, după 45 de ani de la grevă, oameni interesați de revolta anticomunistă din august 1977, de pe tot cuprinsul țării, din Constanța la... Satu Mare. Printre altele, am organizat, vreme de o lună, și o expoziție cu facsimile după documente din arhiva Securității, care au dat seama de modul în care a fost urmărit Constantin Dobre și care a fost rolul său în această revoltă.

Ce mai știu locuitorii de azi din orașele din Valea Jiului despre evenimentele din 1977? Mulți au plecat (înapoi în locurile din care au venit, ori au părăsit această lume), s-au schimbat generațiile...

Greu de răspuns. Nu am cum să cunosc ce mai știu locuitorii Văii despre 1977. Însă pot să spun că, după apariția volumului Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni, august 1977. O biografie. Autobiografia lui Constantin Dobre, liderul revoltei din 1977, din care am publicat și voi mai publica fragmente în presă, locuitorii Văii Jiului pot să cunoască aproape tot despre revolta muncitorească anticomunistă și despre liderul acesteia, Constantin Dobre.

Istoria se scrie și rescrie. Mai sunt, cu siguranță, aspecte necunoscute despre revolta din 1977 (chiar la lansarea cărții de la Lupeni știu că ați aflat lucruri noi). Veți continua să aprofundați cercetările sau lăsați această sarcină în seama altor istorici?

Am scris destul despre revolta din 1977, dar tot timpul mai apar și alte aspecte, ca o ironie, după apariția unei cărți. Deși a trecut doar o lună de la apariția volumului, nu exclud posibilitatea pregătirii de tipar a unei ediții a II-a, nu revăzută, ci doar sporită cu lucrurile noi pe care le voi mai

afla eu și pe care le va mai povesti dl. Dobre. Dar asta depinde de mai mulți factori... Altfel, s-ar putea, cândva, să mai scriu o carte despre Valea Jiului și județul Hunedoara după 1977. Dar până atunci mă voi ocupa cu finalizarea altor proiecte editoriale pe care le am în lucru în diferite stadii.

Aveți în vedere o ediție nouă a volumului Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni, august 1977. O biografie. Autobiografia lui Constantin Dobre, liderul revoltei din 1977?

Deși a trecut doar o lună de la apariția volumului, nu exclud posibilitatea pregătirii de tipar a unei ediții a II-a, nu revăzută, ci doar sporită cu lucrurile noi pe care le voi mai afla eu și pe care le va mai povesti dl. Constantin Dobre. Dar asta depinde de mai mulți factori...

În opinia publică, imaginea minerilor din Valea Jiului a fost asociată timp de decenii cu greva de la Lupeni din 1929 (instrumentalizată de comuniști). A urmat apoi Revolta din 1977 (care a dat un semnal important că regimul comunist tot nu a reușit să aibă susținerea maselor). Iar după 1989 au urmat Mineriadele. Cum se vede din Valea Jiului această „moștenire”?

Nu știu cum se vede din Valea Jiului această „moștenire”, dar știu cum se vede de la Muzeul „Mineritului”. Toate aceste mișcări sociale se văd în lumina adevărului istoric.

Deși încă de la înființare Memoria - revistei arestate a acordat spațiu preponderent temelor legate de istorie, suntem, totuși, înainte de toate, o revistă de cultură. Și aș vrea să încheiem discuția noastră în această zonă. Am menționat în treacăt că aveți și preocupări literare. Cum se împacă poetul cu cercetătorul și cum vă împărțiți timpul între cele două pasiuni?

E o întrebare la care cel mai bine răspund aparițiile mele editoriale și într-un domeniu și în celelalte. Cred, totuși, că în momentul în care lucrez la o carte de istorie, poetul se simte nedreptățit. Culmea, tocmai atunci ar vrea și el să scrie... Încerc să-i armonizez pe poet și pe

cercetător... Uneori reușesc... Alteori...

Deși încă de la înființare Memoria - revistei arestate a acordat spațiu preponderent temelor legate de istorie, suntem, totuși, înainte de toate, o revistă de cultură. Și aș vrea să încheiem discuția noastră în această zonă. Am menționat în treacăt că aveți și preocupări literare. Cum se împacă poetul cu cercetătorul și cum vă împărțiți timpul între cele două pasiuni?

E o întrebare la care cel mai bine răspund aparițiile mele editoriale și într-un domeniu și în celelalte. Cred, totuși, că în momentul în care lucrez la o carte de istorie, poetul se simte nedreptățit. Culmea, tocmai atunci ar vrea și el să scrie... Încerc să-i armonizez pe poet și pe cercetător... Uneori reușesc... Alteori...

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Orice problemă care te frământă are întotdeauna rezolvare, deci nu te împovăra singur cu griji inutile. Stresul nu te ajută la nimic, ci calea de vindecare a acestei situaţii e gândirea pozitivă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai tendinţa de a te juca un pic cu orele care trec, de parcă nu ţiar păsa dacă mai ai o oră sau zece până la un anumit eveniment de o importanţă specială.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti cam nervos şi orice replică ascuţită te poate irita şi mai tare. Imaginează-ţi că tu eşti un vas cu pânze pe o mare şi aşa foarte agitată.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Un lucru trebuie să eviţi azi: să discuţi despre politică, indiferent în ce plan s-ar aplica aceasta! Politica naşte antipatii şi conflicte!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Unii încearcă să te oprească din elan, vorbindu-ţi despre viitorul unui proiect în cei mai sumbri termeni, dar nu trebuie să asculţi ce spun aceştia.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Apare azi în calea ta o persoană care îţi inspiră fericire, încredere deplină, ocrotire. Te simţi în siguranţă în compania sa şi încerci să profiţi cât mai mult timp de energia pozitivă pe care o emană.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Deţii toate resursele să pregăteşti un program perfect, un meniu de milioane, un antren pe placul tuturor, pentru că tu eşti organizatorul principal.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ocupă-te mai mult de sănătatea ta, pentru că este un moment bun să găseşti cel mai potrivit leac pentru una din problemele care te frământă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti invitat să te alături unui proiect colectiv, dar nu ai prea multă tragere de inimă către scopul respectiv. Gândeşte-te dacă merită să te bagi, ca nu cumva să munceşti doar tu, iar succesul să-l obţină alţii!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Duci după tine nişte resentimente care ar fi trebuit să dispară demult din inima ta, dar tu nu le poţi şterge încă din memorie. Nu mai zgândări de unul singur rana!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Tu reprezinţi autoritatea deplină în ochii altora care ascultă de tine cu sfinţenie. Prin puterea pe care o deţii poţi face lucruri minunate, fără a avea nicio conotaţie egoistă,de exemplu poţi lupta pentru alţii!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Relaţia cu biserica e ceva mai aparte acum, dar nu pentru că acolo ţi-ai găsi liniştea şi alinarea, ci pentru că acolo te cheamă o emoţie mai tristă, o supărare, un eveniment cu conotaţii nu tocmai plăcute.

PIERDERI

Pierdut certificat de inregistrare seria P2320276 / 10.11.2010 si certificat constatatoare de la sediu si tert nr. 51652 / 08.11.2010 apartinand firmei

CRISTEA NICOLAE TAXI INTREPRINDERE INDIVIDUALA cu sediul social in mun Vulcan Aleea Muncii, Nr.2, Bl.A1, Sc.1, Et.6, Ap.40, jud Hunedoara, CUI 24623316 F20/603/2008. Se declară nule.

Pierdut certificatul de inregistrare fiscala, certificatele constatatoare, actul constitutiv, rezoluția apatinand firmei ATLANTIK TOUR S.R.L. cu sediul social Str. HORIA , Bl. 63C, Et. P, Ap.12, Loc. Petrosani, Jud. Hunedoara inregistrata la Orc sub nr J20/832/2002, CUI 14977812. Se declara nule.

ANU NŢ P UBLIC PR IVIND DE PUN ER EA SOLICITĂRII DE E MIT ER E A AVIZULUI DE GOSP ODAR IRE A AP ELOR

S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A.., cu sediul in Mun. Petroșani, str. Cuza Voda, nr. 23, jud. Hunedoara, anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a avizului de gospodărire a apelor pentru proiectul: Alimentare cu apa zona turistica ''Pasul Vîlcan'', propus a fi amplasat in Mun. Vulcan, Jud. Hunedoara. Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Administratia Bazinala de apa Jiu din Craiova, B-dul Nicolae Romanescu, nr. 54, județul Dolj, in zilele de luni până joi orele 8:0016:00 și vineri intre orele 9:00-13:00 și la sediul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. in Mun. Petroșani, str. Cuza Voda, nr. 23, jud. Hunedoara, in zilele de luni până joi orele 8:00-16:00 și vineri intre orele 9:00-13:00.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul Administratia Bazinala de apa Jiu din Craiova.

ANGAJARE

Yoyo's Irish Pub angajează în condiții avantajoase barman - ospătar. Relații la telefon 0766 277109.

Vulcan Întrebare pertinentă

Unul dintre ultimele proiecte de hotărâre avute în discuție la ședința ordinară din septembrie a Consiliului Local Vulcan s-a referit la „repartizarea unor locuințe sociale situate pe strada Căprioara, nr.3, bl.C1, C2, C3”.

Nu e prima dată

când, în „socialele” de la Dincă, unii locatari renunță la repartițiile primite sau, pur și simplu, se mută în altă parte. E ceva firesc și astfel de situații sunt destul de des aduse în dezbaterile consilierilor locali. Și, ca urmare, locuințele devenite goale sunt repartizate altor doritori, conform listei de priorități îndreptățiți să le primească. Listă actualizată constant de către membrii Comisiei de Repartizare a Locuințelor gestionate de Primăria Vulcan.

Trecerea pe numele

noilor solicitanți a apartamentelor disponibile nu este o operațiune complicată și nu s-a făcut pentru prima dată într-o ședință de consiliu local. Cu toate astea, consilier local Spiridon Simion a avut o nedumerire. „Unde găsesc criteriile de repartiție, legile?”, a întrebat domnia sa. „Aveți aici Legea Locuințelor”, i-a

răspuns doamna viceprimar Malvine Socaci, care este și președintele comisiei amintite.

„Eu am întrebat de criterii!”, nu s-a dat bătut venerabilul chiar și după ce consilierul local Ștefan Feszner i-a amintit că regulamentul, împreună cu criteriile aferente, a fost aprobat chiar de către consiliul local. „Le vom afișa pe site”, a intervenit împăciuitor doamna viceprimar.

Personal, mi-ar fi plăcut să aud și probleme legate de nemulțumirile sau chiar de abuzurile unor chiriași din blocurile sociale. La urechi mi-a ajuns cazul unuia care, deși nu-și plătește de luni de zile chiria și întreținerea, locuiește pe mai departe, bine mersi, în apartamentul social repartizat. Asta deși, din câte cunosc, la solicitarea unei locuințe sociale, unul dintre criterii îl constituie dovedirea sursei de venit care să asigure plata chiriei și a tot ce-i necesar. Așa că pe cei care sau prins de „slăbiciunea” proprietarului care le plânge de milă sărăcia îi doare-n cot că trebuie să scoată banul. Apare însă o întrebare pertinentă: ce spun despre asta locatarii de bună credință care fac față tot mai greu costurilor lunare ridicate pe care le implică întreținerea apartamentelor?

Gheorghe OLTEANU