3389 luni 10 oct 2022

ul

i i J i u l u i

Nemulţum ire oarecum justificată

În ședința ordinară a Consiliului Local Vulcan, desfășurată la sfârșitul lunii trecute, au existat câteva proiecte de hotărâre, trei mai exact, care, prin modul în care au fost întocmite, au nemulțumit-o pe o doamnă consilier local.

Primul proiect a fost cel referitor la „desemnarea reprezentanților Consiliului Local Vulcan în Consiliul (consiliile - n.a.) de administrație la unitățile de învățământ de pe raza municipiului Vulcan pentru anul școlar 2022-2023”. La art. 1 al proiectului erau trecute numele consilierilor locali Petculescu Dan, Feszner Ștefan și Coltescu Silviu pentru Consiliul de Administrație de la Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu”, al domnului consilier

Barbu Pompiliu și al doamnei Iriza Iulia pentru cel de la Școala Gimnazială nr.4, și ale consilierilor locali Miclea Romeo-Horațiu și Neamțu Daniel, ca reprezentanți în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale nr.6 Vulcan.

Următorul proiect de hotărâre a vizat „desemnarea reprezentanților Consiliului Local Vulcan în Comisia (comisiile - n.a.) pentru evaluarea și asigurarea calității în unitățile de învățământ de pe raza municipiului Vulcan în anul școlar 2022 -2023”. Propunerile au fost Constantin Claudia Simona pentru Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu”, Hisem Adrian Laurențiu pentru Școala Gimnazială nr.4 și Pătrașcu Daniela la Școala Gimnazială nr.6. Ultimul proiect a fost cel cu numirea reprezentanților în grupurile antibullyng existente la unitățile de învățământ. Aici găsim

numele lui Vrabie Florin-Petrișor pentru liceu, al lui

Dănuț Anghel pentru școala 4 și pe cel al lui Marinescu Dan-Constantin pentru școala 6.

Nemulțumirea doamnei

consilier local Ileana Alstanei (în foto) a ieșit în evidență chiar de la citirea textului primului proiect de hotărâre. „Avem aceeași situație, aceiași oameni de ani de zile, dintre care unii nu au avut tangență cu învățământul. Am înțeles că reprezentanții vor fi aleși prin rotație”, a răbufnit dumneaei.

Supus la vot secret proiectul a trecut, cu 14 voturi pentru și cinci împotrivă, în forma inițială. „Faceți dumneavoastră o altă propunere!”, a îndemnat-o colegul ei Ștefan Feszner, atunci când i-a venit rândul celui de-al doilea proiect. Și a continuat cu „E mai mult (prezența în aceste comisii – n.a.) o pierdere de timp”. Și, la mișto, desigur, fiindcă nimeni nu ia un ban peste asta, a adăugat: „Sunt bine remunerate!”. Nici în acest caz votul secret nu i-a adus câștig de cauză doamnei Ileana Alstanei. Cu 18 voturi și unul împotrivă, documentul a fost aprobat așa cum fusese redactat.

Situația i-a fost favorabilă la votarea ultimului proiect. Asta, fiindcă Dan Constantin Marinescu s-a retras și i-a oferit doamnei Ileana Alstanei locul său în comisia antibullyng de la Școala Gimnazială nr.6. Amintesc că asta s-a petrecut înainte ca domnul Dan Constantin Marinescu să-și anunțe demisia din funcția de consilier local. Propunerea lui a fost luată ca amendament de către doamna jr. Mihaela Rogobete, secretarul municipiului, care i-a rugat pe consilierii locali ca, pe buletinele de vot, să taie numele lui Marinescu și să-l treacă pe cel al doamnei profesor Ileana Alstanei. Dar, și așa, doamna a avut trei voturi împotrivă.

Gheorghe OLTEANU

prestigioasa revistă „Memoria” (nr. 120 (3/

l Cos min Bu dean că, investigator la I nstitutul de Investigare a C rim elor Com unism ului ș i Memoria Eilului Rom ânesc, în dialog cu Marian Boboc despre revolta m uncitorească anti- comu nistă d in 1977 de la Lupen i, Muzeul „ Min eritului” și gâlceava poetului cu cercetătoru l (I)

S portivii români i-au ţintit cu succes și pe am er icani

În aceste zile, echipa de tir cu arcul a României este prezentă la Campionatul Mondial de Tir cu Arcul din Statele Unite ale Americii. Din delegația României, formată din 8 sportivi și 2 antrenori, au făcut parte și sportivii din Valea Jiului, Beatrice Mikloș și Mario Țîmpu, împreună cu antrenorul federal Viorel Habian.

Arcașii români au reușit o performanță istorică, adjudecându-și locul 1 pe echipe, după ce au învins chiar echipa țării gazdă: SUA. La obținerea acestui rezultat, o contribuție decisivă au avut și sportivii Aninoasa, Beatrice Mikloș și Mario Țîmpu. Beatrice a obținut locul 1 la categoria echipe U21 fete, alături de Albu Andreea (de la CSȘ Unirea

Fotbal. Cupa României - etapa județeană S e cunos c semifinalistele

CSC Sântămăria-Orlea, CSO Gloria al Orașului Geoagiu, ACS Șoimul Băița și ACS Viitorul Minerul Lupeni au terminat pe locul 1 în faza grupelor din Cupa Română, faza județeană.

Aceste echipe se vor lupta, în dublă manșă, pentru a prinde un loc în finală.

Cu un nou format competițional din acest sezon,

Iasi) și Elena Topliceanu (de la CSS Unirea Iasi). Mario Țîmpu a obținut locul 1 la categoria echipe U21 băieți alături de Alexandrescu Rareș (CSS Unirea Iași) și Vlase Adrian (CSM Iași).

Ambele echipe ale țării noastre au învins în meciul pentru locul 1 reprezentanta țării gazdă, SUA.

La închiderea ediției noastre, perechea sportivilor din Valea Jiului, Beatrice Mikloș / Mario Țîmpu au tras pentru medalia de bronz la echipe mixte, după ce au pierdut calificarea în finală în întrecerea cu reprezentanții Italiei( care au terminat primii în calificări) la „mustață”, respectiv la săgeata de baraj, punctajul după seriile de eliminări fiind egal: 76–76. Cei doi sportivi din Valea Jiului au concurat pentru medalia de bronz a competiției cu reprezentanții Cehiei.

La Campionatul Mondial de tir cu arcul „Yankton 2022 World Archery Field Championships” au luat parte 227 de sportivi din 24 de țări ale lumii.

Programul

Fotbalul este mai mult decât un joc

Fotbal Feminin/ Perspective de dezvoltare și Egalitatea de șanse, de gen&nediscriminare au fost temele abordate de Florin Sari, managerul pentru responsabilitate socială a Federației Române de Fotbal, și Emma Bârsan, manager dezvoltare fotbal feminin, în seminarul desfășurat online în dupăamiaza zilei de joi.

etapa semifinală se va desfășura tur-retur, datele de disputare urmând a fi stabilite ulterior.

Rugby. Liga Națională Știinţa a câștigat la „masa verde”

A avut loc a cincea etapă a Play-Out-ului Ligii Naționale de Rugby.

Runda a fost dominată de oaspeți, care s-au impus în trei din cele patru partide.

Cu victoria pe teren propriu, CS Năvodari își consolidează locul în vârful ierarhiei, în timp ce Universitatea Cluj, cu victoria obținută în deplasare, și Știința Petroșani, câștigătoare la „masa verde”, țin aproape de lider.

Partida dintre CS Știința Petroșani și CSU Alba Iulia nu s-a disputat, trupa din Petroșani câștigând la masa verde cu scorul de 5-0, conform regulamentului.

„Pentru a-ți atinge obiectivele, trebuie să muncești zi de zi cu pasiune! Nu este vorba doar despre a-ți urma visul, ci să te bucuri de întreaga călătorie”Alexia Putellas - FC Barcelona. Evenimentul face parte din programul POCA.

O nouă generație de arbitri, Pregătită să intre în joc

Arbitrii tineri vin din urmă, într-un moment în care e nevoie de un suflu nou.

Pe perioada lunii septembrie, Comisia Județeană de Arbitri a organizat un curs intensiv de formare arbitri. Este un curs în urma căruia un număr de 10 arbitri au absolvit cursul și sunt pregătiți să intre in joc.

Cristian Bumb și Aurelian Baleanu sunt cei doi lectori care s-au ocupat de formarea tinerilor arbitri, cursul derulându-se sub supravegherea președintelui CJA Hunedoara, Cosmin Danciu.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Domnule Marian Boboc, pe 2 august a.c. v-ați lansat la Petroșani și apoi, pe 5 august, la Lupeni cea mai recentă carte, Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni, august 1977. O biografie. Autobiografia lui Constantin Dobre, liderul revoltei din 1977, Editura Universitas, Petroșani, la 45 de ani de la acest moment important din istoria noastră recentă. Ați pregătit cartea pentru a marca această aniversare sau așa s-a întâmplat?

O carte de asemenea dimensiuni nu avea cum să apară chiar „întâmplător” la 45 de ani de la grevă. Am pregătit cartea din timp.

Este o lucrare impresionantă, din punct de vedere al conținutului, a formatului (A4), cât și ca număr de pagini (676) și asta în condițiile în care lumea are tot mai puțin timp de lectură.

Da, și eu, care am scos destule cărți voluminoase, am fost uimit când am văzut exemplarul de semnal. Mă bucur că volumul a apărut în condiții tipografice excepționale. El face parte din seria „Mișcări sociale” ale ciclului istoric la care trudesc de ani buni „Viețile Văii Jiului” din care am publicat până acum, în diferite serii, 43 de volume.

Aveați 10 ani în timpul evenimentelor din 1977 și chiar prezentați în carte câteva amintiri/ percepții asupra acelui moment, așa cum s-a văzut el prin ochii unui copil. Se pare că a fost un moment care v-a marcat întreaga viață.

Amintirile mele au rolul de a creiona Valea Jiului, văzută prin ochii unui copil. De aceea am inserat întâmplări cotidiene din copilăria mea (care poate fi a oricărui copil de miner) și cele care au spart această monotonie. Una dintre aceste întâmplări care a spart monotonia nu doar a vieții mele de copil, ci și a comunismului, a fost revolta minerilor de la Lupeni. Relația mea cu momentul 1977, de altfel, am explicat-o în preambulul cărții.

Ați realizat la Lupeni câțiva ani revista de cultură Orizont lupenean, apoi, la Livezeni, publicația Ortacul, sunteți cel mai longeviv redactor-șef, de după 1989, al unui cotidian din Valea Jiului, Ziarul Văii Jiului. Tema revoltei din 1977 a fost și este recurentă, la aceste materiale de presă (articole și interviuri) adăugându-se și câteva cărți...

Într-adevăr,am fost preocupat de tema revolta muncitorești anticomuniste de la Lupeni. Toate publicațiile la care am fost redactor-șef au acordat spații ample, generoase, acestui important moment al istoriei Văii Jiului, publicând atât istorie orală, cât și documente. Toate cărțile dedicate revoltei din 1977, plus alte câteva capitole noi, au devenit acum o singură carte: Revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni, august 1977. O biografie. Autobiografia lui Constantin Dobre, liderul revoltei din 1977

Constantin Dobre, liderul minerilor în 1977, este un personaj foarte discret, fără apariții în spațiul public românesc după 1990, cunoscut aproape exclusiv celor interesați de acest episod din istoria recentă. O primă mărturie a sa a fost publicată în 2005, în cartea Lupeni ’77. Sfânta Varvara versus Tanti Varvara. În volumul de la care am pornit discuția noastră, Revolta muncitorească anticomunistă din Valea JiuluiLupeni, august 1977. O biografie. Autobiografia lui Constantin Dobre, liderul revoltei din 1977, există o

mărturie și mai consistentă a domnului Dobre decât cea din 2005, completată cu fragmente de documente din arhivele fostei Securități. În afară de faptul că e mult mai detaliat, care ar mai fi elementele care diferențiază cele două mărturii?

Vreme de aproape doi ani a fost o colaborare uneori cronofagă, pasională, cu multe discuții aprinse, stinse în cele din urmă de dezideratul comun: adevărul adevărat despre revolta din 1977 și despre liderul acesteia.

Constantin Dobre este văzut de unii ca fiind un personaj controversat. Pe ce se bazează această percepție și cum îl vedeți Dumneavoastră?

Din fericire, după apariția acestui volum, numărul celor care văd în Dobre un personaj controversat a scăzut. Am avut bucuria ca, după ce au citit cartea, unii să-mi spună că l-au judecat greșit pe Dobre, din „auzite” și că de-abia acum au înțeles cine a fost el cu adevărat. Cred că percepția celor care l-au perceput pe Dobre ca pe un personaj controversat se bazează, în principal, pe necunoașterea realităților istorice din 1977, de necunoașterea rolului crucial jucat de acesta în revolta muncitorească anticomunistă. Necunoașterii i se adaugă zvonurile și minciunile colportate de-a lungul vremii de unii securiști / informatori / turnători, care – nu-i așa?! – ținând cont de deranjul produs Securității, nu au cum să fie obiectivi în afirmațiile lor. Eu nu am văzut nici un document, petic de hârtie, care să probeze vreo afirmație defăimătoare la adresa liderului revoltei din 1977. În schimb, am văzut/cercetat filă cu filă documentele originale din care rezultă fără echivoc că dl. Dobre a fost urmărit pas cu pas, interogat, ascultat și în pat cu nevasta, expulzat din Valea Jiului de Securitate, împreună cu soția și copilul său. De altfel, și o instituție abilitată a statului român a certificat comportamentul necolaboraționist, ca să spun așa, al domnului Dobre.

Nu aș zice că Dobre a fost un personaj discret în viața publică, ci un om sobru, conștient de rolul pe care îl ocupă în istorie.După acum am spus și la lansarea cărții la care ați fost prezent, Constantin Dobre, chiar dacă a fostliderul revoltei muncitorești anticomuniste de la Lupeni, un moment foarte important al istoriei României, este o persoană foarte modestă.

Referitor la comparația celor două mărturii, răspunsul e simplu. Mărturia lui Constantin Dobre apărută în 2005 se referea doar la zilele revoltei, pe când autobiografia publicată anul acesta în volumul meu (de fapt, întâia parte a acesteia) prezintă toată viața lui Constantin Dobre până în 1989/ 1990. Bineînțeles, autobiografia 2022 cuprinde și mărturia din 2005.

Cum l-ați convins să își scrie biografia?

Nu a fost foarte simplu. Eu și soția mea Irina, care m-a ajutat în acest demers, a trebuit să ne luptăm, în primul rând cu modestia domnului Constantin Dobre, de care am făcut vorbire mai înainte. Cred că l-am convins cu entuziasmul și onestitatea. Astfel a avut încredere în demersul meu, care s-a vrut unul cât se poate de corect față de adevărul istoric al revoltei și față de dl. Constantin Dobre. Singura condiție, ca să spun așa, pusă de dl. Dobre în momentul în care a acceptat provocarea noastră, a fost ca mărturia sa să apară în volumul meu, pentru a se înțelege mai bine momentul istoric al revoltei muncitorești anticomuniste din 1977.

Eu îl percep pe Constantin Dobre ca pe liderul revoltei muncitorești anticomuniste din 1977, ca pe un om curajos care a avut curajul să-l înfrunte pe Nicolae Ceaușescu, ca pe un bărbat demn care nu s-a speriat de amenințările Securității. Cred că și acum, la 75 de ani, Constantin Dobre ar putea să conducă o revoltă, fiind un om foarte energic, combativ, consecvent principiilor sale, bine mobilat intelectual. (va urma)

• Comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira: „Noi vom putea face să vă sprijinim în aceste idei, firește cele care sunt bune și sustenabile, ca acestea să se concretizeze” • Aceasta e prima întrebare: va avea Valea „idei bune și sustenabile”? • A doua întrebare: câte locuri de muncă și în ce domenii vor genera sutele de milioane de euro investite în Valea Jiului? • A treia întrebare: care vor fi firmele în buzunarele cărora vor intra consistentele fonduri europene (obișnuitele firme de „casă”, firmele apropiate de interesele grupurilor politice și administrației locale ș.a.)?

Mult așteptatul eveniment de către primari și oameni de afaceri din Valea Jiului s-a petrecut, cum spuneam și în ediția trecută a ziarului nostru, joia trecută, când în Valea Jiului au ajuns doi dintre cei care pot aduce în cele șase localități ale noastre dacă nu mai multe raze de speranță, în ceea ce privește implementarea unor proiecte europene care să se deruleze până în 2027 în zonă, atunci, cu siguranță mai mulți bani în buzunarele antreprenorilor și grupurilor lor de interese. Ne gândim, în primul rând la proiecte care să deschidă oportunități de noi afaceri menite să creeze noi locuri de muncă și, astfel, să nu ne mai plece tinerii, dar și la proiecte care să dezvolte infrastructura și, implicit, turismul zonal și calitatea vieții, ori care să aducă, masiv, acele reabilitări energetice de blocuri, de care orașele noastre și cetățenii au atâta nevoie. A fost vorba de comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Cei care, alături de șeful de la ADR Vest, Sorin Maxim, o altă „rotiță” importantă în tot acest mecanism ce cuprinde fondurile europene și proiectele depuse, au discutat cu autoritățile locale și cu reprezentanții asociațiilor din Petroșani și Petrila despre fondurile europene în valoare de 290 milioane de euro alocate Văii Jiului prin cele șase programe operaționale în perioada de programare 2021-2027. Iată, mai departe filmul evenimentelor și declarațiilor celor doi oficiali amintiți.

Petrila și Petroșani - vizitate joia trecută de comisarul european Ferreira și ministrul MIPE

Trebuie să spunem în acest rezumat al vizitei celor doi înalți oficiali și a delegației care i-a însoțit, că obiectivele vizitate au fost mai multe, nu doar Aula Universității din Petroșani, unde a fost finalul acțiunii, este vorba de exemplu de fosta Mina Petrila, unde oficialii au vizitat atât Muzeul „Salvatorului Minier” și zona preparației, gazde fiindu-le cei de la consiliul județean, cei care au cumpărat clădirile minei, autoritățile locale din Petrila și alții. Tot în Petrila oaspeții au vizitat zona viitorului hub de robotică și școala generală modernizată cu bani europeni. Revenind la Petroșani, ultima etapă a vizitei de joia

trecută, comisarul european, doamna Ferreira din Portugalia și ministrul de la Proiecte Europene, Boloș, au avut o întâlnire de lucru cu cei din Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată „Valea Jiului”, în Aula Universității din Petroșani, începând cu ora 11,00. În sală, cum spuneam, au participat autorități locale, în frunte cu toți cei șase primari și viceprimari, reprezentanți ai așa zisei societăți civile și ai mediului academic, precum și mulți tineri și studenți.

Ce a avut să ne transmită comisarul european Elisa Ferreira la Petroșani

Ambii înalți oficiali au încercat pe parcursul discursurilor și dialogurilor cu cei prezenți să prezinte oportunitățile de finanțare cu fonduri europene pentru regiunea Văii Jiului. Practic, vorbim

pr

cele șase

aici de una dintre cele patru regiuni, pentru care s-a pus la bătaie mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate, acel ITI de care se tot vorbește de vreo patru ani încoace și care a devenit funcțional conform Acordului de Parteneriat 2021-2027 ce a fost semnat cu o zi înainte de ziua de joi, la Alba-Iulia, de către prim-ministrul Nicolae Ciucă și comisarul european prezent la Petroșani, cel care va avea un mare rol în coordonarea și supravegherea acestui ITI, astfel încât să nu se producă ruperi și derapaje în accesarea acestor fonduri și în implementarea proiectelor. „Încercăm să creăm condiții, astfel încât un investitor, dar nu unul care poluează, ci unul care e orientat spre mediu, să se gândească să vină în regiunea dumneavoastră, pentru că e mai bine decât în altă parte. Creând aceste condiții, cu finanțare, cu suport tehnic, vrem să aducem o gură de oxigen pentru economie și să contribuim astfel la crearea de locuri de muncă bune, așa încât tinerii să își dorească să rămână aici și să încerce să se dezvolte și să-și programeze viața lângă familiile și comunitatea lor”, a transmis, printre altele, comisarul european Elisa Ferreira. „Trebuie să vă spun că am vizitat multe locuri din

Europa, dar ce am găsit aici în mod special, la dumneavoastră în zonă, este capacitatea celor de aici de a renaște precum pasărea Phoenix. Văd că aveți multe proiecte și o energie puternică, iar oamenii cu care am stat de vorbă am observat că sunt legați de comunitate și cred că de aceea noi vom putea face să vă sprijinim în aceste idei, firește cele care sunt bune și sustenabile, ca acestea să se concretizeze. Adică să putem face prin voi locuri de muncă, atât de necesare acestei zone care a avut de suferit din cauza istoriei și a evoluției. Mulțumesc pe această cale celor de-aici pentru ceea ce fac, pentru că se implică și vreau să vă urez noroc, iar peste doi ani, dacă voi veni să vizitez zona, îmi doresc să văd o schimbare și o modernizare evidentă față de ce este azi”, a mai susținut comisarul european la Petroșani.

„Ne uităm la aceste locuri frumoase care au nevoie, în schimb, de un impuls, și de aceea vom încerca să creștem potențialul și să dezvoltăm zona, Ceea ce înseamnă că nu-i vom lăsa pe oamenii de-aici să fie abandonați. Am stat de vorbă cu localnici și prin ce mi-au spus am încercat să înțeleg situația, astfel încât să fim pregătiți să le oferim răspunsul potrivit la nevoile dumnealor. Pornind de la foștii mineri, continuând cu autoritățile locale și cu cei din societatea civilă și cu elevii care învață aici și care se specializează într-un domeniu de viitor, robotica, cred că este încurajator să-i vedem pe toți implicați și cu speranțe pentru viitor. De aceea, ne aflăm aici și vreau să spun că nu eu sau domnul ministru vom face singuri ca lucrurile, ci dumneavoastră, cu toții, căci fără implicare, fără efort nimic nu se poate face (…)”, a mai precizat comisarul european celor prezenți în sală.

O scurtă concluzie la ceea ce ne-a transmis joi comisarul european la Petroșani

Ultima parte a discursului comisarului european Elisa Ferreira certifică încă o dată ceea ce noi de la ZVJ o tot spunem: dacă lucrurile nu se fac cu cap și nu se implică toată lumea, în primul rând autoritățile locale și județene, ministerele și așa mai departe, atunci va fi degeaba această felie uriașă de „tort” care ne este pusă la dispoziție. Cu substrat, comisarul european a încercat să transmită acest lucru. Chiar dacă a vorbit în limba engleză, iar de tradus în română n-a mai

făcut-o nimeni, să sperăm că toți primarii prezenți, viceprimarii, consilierii județeni și locali, conducerea administrației de la vârful consiliului județean au înțeles printre rânduri ce semnal a tras oficialul european care se va ocupa de coordonarea și implementarea acestui program european care a primit „botezul” la Alba-Iulia săptămâna trecută prin semnarea acordului respectiv. Dacă nu au înțeles, atunci Dumnezeu cu mila… dar să sperăm că nu e cazul deși în ceea ce s-a întâmplat în România ultimilor 32 de ani orice este posibil și atunci, dacă treaba va sta tot așa, atunci cu siguranță vom pierde și acest tren. Dar să nu fim pesimiști și să privim cu încredere, bazându-ne pe faptul că toți am învățat lecția din greșelile trecutului și vom face ce trebuie în continuare (deși, vorba unui prieten, „banul, ochiul satanei și să te ții când vom auzi cine știe ce alte minuni peste vreo câțiva ani…” – să sperăm că nu!).

4 zone speciale din țară vizate în „Acordul de Parteneriat” semnat, printre ele și Valea Jiului

Înainte de a vă reda și câteva aspecte din ce a avut de spus și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene de la microfonul scenei din Aula Universității din Petroșani, trebuie reamintit că ITI reprezintă un „instrument financiar” pus pe tapet de Comisia Europeană încă din 2018, deci în exercițiul financiar trecut. În Acordul de Parteneriat semnat la Alba-Iulia pentru perioada 2021-2027 microregiunile Delta Dunării, Valea Jiului, „Țara de Piatră” – Regiunea Moților și „Țara Făgărașului” vor primi fonduri importante pentru dezvoltarea integrată, ceea ce înseamnă nu doar bani pentru infrastructură ci și bani pentru dezvoltarea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă care să aducă acea dezvoltare zonală a celor patru regiuni amintite.

POTJ – alocare de 2,5 miliarde euro pentru șase județe (25% revin județului Hunedoara)

Pe de altă parte, Programul Operațional de Tranziție Justă (POTJ), are o alocare totală de 2,5 miliarde euro, fiind intitulat de europeni un program care să atenueze „impactul socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică. Există pentru acest program 6 județe vizate: Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova. Inițial se vorbea doar de județele foste miniere, Hunedoara și Gorj, dar între timp au mai apărut și alte patru județe afectate serios de restrângerea activităților economice. Chiar și așa, din suma de două miliarde și un pic de euro, județul Hunedoara are alocată un sfert, ceea ce nu-i puțin lucru, adică suma de 510,65 milioane euro! Mai mult, în cadrul acestui Program, Văii Jiului reamintim că-i revin 180,5 milioane de euro, fonduri ce vor fi disponibile în vederea europenilor pentru dezvoltarea a „cel puțin 1.200 de întreprinderi noi sau existente inclusiv în domeniul furnizării de servicii în domeniul turismului și crearea a 2.300 de noi locuri de muncă, servicii de calificare și recalificare pentru 6.000 de persoane”, precum și pentru „producția de energie regenerabilă, transport ecologic către școli, spitale, cămine de bătrâni, extinderea transportului public verde pentru scoaterea din izolare a comunităților defavorizate”, sau pentru „susținerea investițiilor productive în întreprinderi mari, care produc tehnologii pentru energia verde,

hidrogen și alte produse necesare tranziției la neutralitatea climatică a României”. Deci toate acestea nu le spune ZVJ, le spune Programul european și pe acești pași se

merge.

Ministrul Marcel Boloș a explicat încă o dată și la Petroșani situația fondurilor europene și a acestui program european

Multe din aceste lucruri de mai sus au fost punctate și în discursul ministrului Marcel Boloș din Aula Universității din Petroșani: „Spuneam ieri, la semnarea Acordului de Parteneriat, că fondurile europene nu lasă pe nimeni în urmă. Ei bine, Valea Jiului primește în 2021-2027 o finanțare de aproape 290 de milioane de euro, pe care îi putem investi în dezvoltarea acestei zone, în crearea de locuri de muncă, reconversie profesională, turism și cultură. Mai mult, în zona Văii Jiului există un parteneriat activ între autoritățile locale și comunitate, care se concretizează în proiecte finanțate din bani europeni, cum este cel de regenerare urbană și reconversie a ansamblului istoric al Exploatării Miniere Petrila. O dată cu noua perioadă de programare, în care Valea Jiului este inițiativă teritorială integrată, avem 6 programe operaționale (nota red: cele șase sunt - Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Sănătate, Programul Operațional Regional Vest, Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Programul Operațional Educație și Ocupare pe componenta de Educație), prin care putem investi pentru a revela potențialul acestei zone. Îi mulțumesc încă o dată comisarului European, doamnei Elisa Ferreira pentru tot sprijinul pe care îl acordă dezvoltării Văii Jiului și pentru deschiderea pe care a arătat-o față de problemele oamenilor de aici. Autorităților locale le promit că vor găsi în mine întotdeauna un partener pe care se pot baza pentru identificarea investițiilor, care să schimbe viața oamenilor și, în această notă, le transmit un mesaj ce a fost rostit cândva de Ion I.C Brătianu: Fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră, nu fiți modești pentru cei pe care îi reprezentați (…). Programul operațional pentru tranziție justă are 500 de milioane de euro alocate, Strategia pentru Valea Jiului are alte 100 de milioane de euro numai prin programele operaționale pe care le avem prin politica de coeziune! Recent, împreună cu președintele

Consiliului Județean, am semnat contractul de infrastructură de apă și canalizare – iată, peste 270 milioane de euro s-au adăugat în bugetul acesta generos de investiții. Și iată, dacă adunăm cele trei bugete, sunt peste 900 de milioane de euro, pentru perioada de programare 2021-2027! (…)”.

O scurtă concluzie și de final…

Pornind de la ceea ce ne-a spus ministrul, legat de cele peste 900 de milioane euro, deci aproape 1 miliard de euro, bani care n-au ajuns într-o perioadă atât de scurtă niciodată în județul Hunedoara (!), trebuie să subliniem încă odată ce șansă ni s-a dat! Să sperăm că vom și cunoaște ceea ce trebuie să facem ca să nu pierdem acești bani, sau să nu ne facem de râs, prin scrierea și depunerea de proiecte viabile, bine țintite și de interes general, proiecte integrate pentru toată zona și nu doar pentru o localitate sau alta, deci la nivel mare nu la „pitici”… Restul concluziilor vă lăsăm pe dumneavoastră să le trageți. Corneliu BRAN

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Eliberează-te de acele amintiri pe care le tot cari după tine fără rost. Revino cu picioarele pe pământ, concentrat la ce se petrece acum în jurul tău. Prezentul contează!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Stai şi cântăreşti o situaţie cu mai multe direcţii de interpretare, dar nu te grăbeşti să extragi concluzia. Ai încredere în raţionamentele tale.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu te lăsa intimidat de cei care încearcă să-ţi taie ţie elanul şi mai ales curajul de a visa cu ochii deschisi la un succes încă îndepărtat. Nu ţinti decât la scopuri pe care le poţi atinge!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Concentrează-te asupra dorinţelor celor care îţi sunt alături, pentru că tu deţii soluţia problemelor lor. Te dedici binelui altora cu inima deschisă, bucuros că poţi fi de ajutor.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Totul vine către tine la un moment dat, fii sigur de asta, singurul dezavantaj e că nu se întâmplă chiar atunci când ai dori tu. Ţi se pune din greu răbdarea la încercare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

S-a terminat etapa aceasta, deci acceptă ideea şi nu mai insista să o resuscitezi, când vezi cu ochii tăi că ai ajuns la capăt. De acum merită să te concentrezi la ce urmează, nu la ce a fost!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu da satisfacţie celor care sunt puşi pe harţă şi critică tot ce aud. Continuă ce ai început fără să ţii cont de multele oprelişti care vin de la oameni nervoşi şi irascibili din preajmă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Taci şi faci, e mai bine aşa, decât să povesteşti tuturor ce planuri măreţe ai. Mai degrabă duci ceea ce ai început la îndeplinire şi abia la final povesteşti şi altora cum ai ajuns aici.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Tu eşti o săgeată care, dacă e lansată din arcul potrivit şi cu viteza adecvată, ajunge la rezultate demne de toată lauda. Ca atare alege-ţi ţinta pentru ceea ce ştii tu să faci cel mai bine şi dă-i drumul!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai primit tot felul de semnale cu privire la sensul spre care te îndrepţi, dar au început să fie contradictorii. Nu se bat cap în cap, aşa cum ţi se pare, ci doar oferă o viziune din mai multe unghiuri.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Priveşti spre etapele următoare ale unui proiect cu un fel de inocenţă, ca un copil care habar n-are ce urmează, dar arde de nerăbdare să ajungă la finalul poveştii.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nimic nu durează veşnic, iar proiectul la care ţi-ai adus contribuţia în ultima perioadă ajunge la final. De mâine porneşti altceva.

angajare

Yoyo's Irish Pub angajează în condiții avantajoase barman - ospătar. Relații la telefon 0766 277109.

publicitateanunţ

S.C. Forestum Estate 2 S.R.L. Sibiu, în calitate de titular al planului Amenajamentul silvic al fondului forestier din U.P.X Câmpu lui Neag, județele Hunedoara și Gorj, anunţă elaborarea primei versiuni a planului şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului se poate realiza la sediul A.P.M.Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu nr. 25, județul Hunedoara, la sediul titularului din Sibiu, str. Constantin Noica nr. 24, județul Sibiu şi la sediul proiectantului S.C. Forest Design S.R.L. din Brașov, str. Nicovalei nr. 33, județul Brașov. Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul A.P.M. Hunedoara în termen de 15 zile calendaristice.

Modernizarea punctelor gos podărești

La Uricani se scriu de pe acum proiectele ce urmează să fie depuse, în vederea atragerii de fonduri europene în exercițiul financiar 2023-3039. În discuția purtată cu primarul Dănuț Buhăescu le-am prins pe cele care vizează modul de colectare a deșeurilor.

Primul este proiectul necesar finanțării „Centrului de colectare cu aport voluntar”, a cărui construcție costă aproape patru milioane de lei. Celuilalt proiect care are în vedere realizarea a paisprezece insule ecologice digitale îi vor fi alocate aproape șapte sute de mii de lei. Numai că, în viitor, Dănuț Buhăescu are în vedere ca, în

colaborare cu ADI Deșeuri Hunedoara, să modernizeze actualele puncte gospodărești care, din multe puncte de vedere, se prezintă mai bine ca în alte localității ale Văii Jiului.

Aspecte legate

de acest aspect au fost abordate, miercuri, și în întrevederea pe care Dănuț Buhăescu a avut-o cu domnișoara Valentina Bocsitan, reprezentanta ADI-ului hunedorean menționat. „Cel mai important proiect prevăzut în această colaborare, spune primarul, se referă la punctele de colectare a deșeurilor voluminoase, constituite, în special, din materiale de construcții”. Important este faptul, am reținut din spusele lui Dănuț Buhăescu, că, astfel, va exista posibilitatea ca o parte mare din aceste materiale să fie valorificate.

Modul în care arată punctele gospodărești destinate colectării „voluminoaselor” lasă de dorit în Vulcan. Am profitat de faptul că am întâlnit-o și am întrebat-o pe domnișoara Valentina Bocsitan de ce este așa? Răspunsul dumneaei a fost clar și concis. Operatorul are obligația de a împrejmui locul respectiv numai după ce acesta a fost betonat. Iar lucrarea aceasta cade în sarcina administrației publice locale.

Gheorghe OLTEANU