3383 fri 30 sept 2022

Fotbal. Cupa României

Meci de infarct la Petroș ani

Echipa de fotbal din liga a treia, CSM Jiul Petroșani, a părăsit Cupa României, înainte de grupe.

Trupa lui George Zima a pierdut în fața formației din liga a doua, Oțelul Galați, după executarea loviturilor de departajare. În timpul regulamentar de joc, scorul a fost egal: 2-2. CSM Jiul a fost cea care a deschis scorul și a stat în marea majoritate a timpului la timona jocului. Din păcate, lipsa de experiență și-a spus cuvântul, jucătorii pierzându-și cumpătul la loteria penaltiurilor, acolo unde jiuliștii au ratat rând pe rând.

A fost soare și lume multă la Petroșani. CSM Jiul a fost în rolul magicianului. Din păcate, vraja nu a ținut până la final, dar am fost vrăjiți.

Meci absolut nebun

CSM Jiul a reușit să deschidă scorul în minutul 75 prin Batchabi, dar exact în ultima fază a timpului

regulamentar de joc, gazdele au fost egalate (mai exact în minutul 90+2) de către Bokashvili, meciul mergând, astfel, în prelungiri.

De la reluarea jocului, gălățenii au preluat conducerea pe tabelă prin același Bokashvili, iar mai apoi a urmat, din nou, un moment de sclipire pentru Jiul, iar Istratie a înscris în minutul 100+, și a dus jocul la loviturile de departajare.

Acolo, presiunea fizică dar și cea psihică și-au spus cuvântul, dar și paradele portarului gălățean, care iau scos din cărți pe alb-negri. Astfel, CSM Jiul a pierdut meciul, în urma loviturilor de la 11 m, cu 0-3.

Ridzi, entuziasmat

Primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, începe să aibă lipici la fotbal. Oricare ar fi ele motivele, nici nu mai contează, atâta timp cât edilul a învățat bine drumul spre stadionul din Luncă.

„Chiar dacă am pierdut, băieții ne-au cucerit inimile, pe o atmosferă ca pe vremuri, am dovedit tuturor că încă se poate la Petroșani.Publicul de astăzi a fost fenomenal!

ÎMPREUNÃ SUNTEM JIUL”, se arată pe pagina de Facebook a echipei". Edilul are și el viziunea sa. „Meci de infarct la Petroșani, unde echipa de suflet, Jiul Petroșani, a jucat cu Oțelul Galați.

După o prestație extrem de bună a jiuliștilor, care au ținut piept cu brio echipei aflată în fruntea clasamentului în Liga a II-a, cu execuții care au ridicat tribunele în picioare, meciul s-a terminat, după loviturile de la 11 metri cu scorul de 5–2 în favoarea oaspeților. Felicitări echipei Jiul Petroșani, felicitări staff-ului tehnic și felicitări inimoasei galerii! Mulțumesc tuturor celor care astăzi ați fost pe stadionul Petre Libardi să susținem împreună echipa Jiul Petroșani, dovedind că, pentru noi, alb-negru rămân culorile de suflet”, a fost mesajul primarului Tiberiu Iacob-Ridzi.

Reacția lui Zima

George Zima pare a fi un antrenor pe placul jucătorilor. Cu alte cuvinte este în tendințe. Tinerețea lui se îmbină perfect cu cea a jucătorilor și par să vorbească aceeași limbă comună, fotbalul. „Dincolo de fotbal, sunt un om empatic, pun iubirea față de tot ce mă înconjoară și mai ales față de oameni pe primul loc.

Asta ador cel mai mult la acest sport, să pot sta în fața suporterilor și să le ofer bucurie, mândrie și demnitate în fața oricărui adversar.

E vorba despre victorie sau despre înfrângere ca în ziua de azi, dar de fiecare dată accentul se pune pe baza: atitudine, determinare, agresivitate, toate duse spre pozitiv.

Jocul bun îmi arată că sunt pe drumul potrivit, dar finalul îmi demonstrează cât de mult mai am de muncit, al naibii de mult.

Acum un an ratam promovarea în Liga 2, în minutul

96, azi ratez grupele Cupei României in minutul 92. Știu ce s-a întâmplat de fiecare dată și de ce, conștientizez și merg mai departe… pentru ca eu am principiul până la capăt… și capătul meu e doar la finalul misiunii mele pe Pamant! Dacă le pot duce? Asta nu e nimic la câtă putere am datorită acestui fenomen fotbal!

Felicitări băieților mei, dar mai avem mult de muncă, cu modestie și dorință, împreună până la capăt”, a fost mesajul antrenorului.

Căliți pe meleaguri natale Flăcăi bine clădiți, câțiva dintre jucătorii Jiului. Par adevărați gladiatori cu un fizic care ar face față cu succes și la un meci de rugby. Torkos, Keszeg, Matei au atras atenția în meciul Jiului. Sunt jucători căliți în ligile inferioare de la noi, dar parcă nu ai zice asta. Cel mai mult am scris despre ei purtând tricoul lui Inter Petrila. Raul Badaru, un alt jucător al fotbalului din Vale este un pariu demn de urmărit. Pare că Valea încă mai are resurse. Nu e totul pierdut. Hai, Jiul!

Bănița

Fostul primar Burlec

– din nou la PSD

După ce a ieșit din PSD și a pierdut alegerile în 2020 la fotoliul de primar, cochetând ulterior cu alte partide, fostul primar al Comunei Bănița, Ionel Burlec, și-a readus aminte de „prima iubire” și a revenit spectaculos în rândurile socialdemocraților.

Acest fapt ne-a fost transmis joi, 29 septembrie, de către senatorul social-democrat Cristian Resmeriță, care a promis totodată și sprijin organizației PSD Bănița pentru a câștiga alegerile locale din 2024.

„Mă bucură faptul că domnul Ionel Burlec, fost primar al Comunei Bănița în mai multe mandate, revine în PSD. Acesta împreună cu președintele Organizației PSD Bănița, domnul Ioan Marc, dar și cu întreaga organizație au misiunea de a câștiga alegerile locale în 2024. Eu, personal, o să fiu alături de Organizația PSD din Bănița pentru a realiza

acest lucru”, a subliniat senatorul Cristian Resmeriță. Șeful de partid al lui Ionel Burlec, Ioan Marc, președintele organizației PSD Bănița, deasemenea fost primar al comunei din apropierea Petroșaniului, trecut câțiva ani și pe la PNL, se declară vădit mulțumit de reîntoarcerea lui Ionel Burlec în rândurile social-democraților.

„Mă bucur că domnul Ionel Burlec s-a reîntors la partidul cu care a câștigat primul mandat de primar. PSD este partidul care în 1996 ne-a ajutat să reînființăm Comuna Bănița. De aceea și noi avem datoria de a strânge rândurile pentru a muncii pentru acest partid și, implicit, pentru Comuna Bănita și oamenii ei”, a avut de transmis Ioan Marc. Cel reîntors în PSD a făcut și prima „declarație de dragoste” partidului care acum mulți ani îl lansa în funcția de primar: „Mă bucur să fac parte din nou din marea familie a Partidului Social Democrat.PSD a fost mereu partidul care a ținut cu cei mulți și întotdeauna am considerat că este singura soluție pentru România”.

Corneliu BRAN

Uricani D o i t i n e r i fe r i c i ţ i

La Uricani, ca și în alte localități ale Văii Jiului, problema locuințelor este departe de a fi complet rezolvată. Cereri sunt îndeosebi pentru apartamentele din fondul de stat și cele sociale. Nu duc lipsă de solicitanți nici cele din blocul 13 ANL.

Iar cei care apucă să pună mâna pe vreunul, atunci când apare liber, se pot considera norocoși. Asta, deși în ANL, cheltuielile cu chiria, întreținerea și toate alea nu sunt deloc de neglijat. Marius și Mădălina Eremia

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

sunt doi tineri de 23 de ani care, în luna august a acestui an, și-au unit destinele în fața ofițerului Stării Civile. Au locuit și încă mai locuiesc la părinții băiatului, dar curând se vor muta la casa lor.

Cea de la etajul al treilea al blocului 13 ANL. O garsonieră care le-a fost repartizată prin HCL nr. 171/ 20 septembrie, după ce aceasta, locatarul fiind plecat, a stat mai mult liberă, decât ocupată, iar în final tânăra care o avea a renunțat la ea. „Este o minune că s-a găsit o locuință liberă în ANL”, comentează viceprimarul Corneliu Braia, la care cei doi tineri au ajuns, pentru a afla ce trebuie făcut, în vederea întocmirii contractului de închiriere întocmit de doamna inspector Daniela Lazăr de la Comisia de Repartizare a Locuințelor.

Marius și Mădălina lucrează amândoi. El la „Lidl” Lupeni, iar ea la magazinul „10001 de articole”. Tânăra mi-a spus că au bani de mobilă și de tot ce le mai este necesar, așa că se vor muta imediat după ce aceasta va fi pusă la punct. În ce-l privește pe el, ca reprezentant al administrației publice locale, vicele Corneliu Braia le-a făcut cunoscute obligațiile lor ca și chiriași și, firește, le-a dorit să fie fericiți la casa lor.

Gheorghe OLTEANU

Continuă seria întâlnirilor din Valea Jiului dintre reprezentanții administrațiilor locale și județene și ai prefecturii cu diverși oficiali din cadrul ministerelor, sau ai ADR Vest pe subiectul „finanțarea și implementarea Programului Operațional pentru Tranziție Justă”. Un program care alături de ITI Valea Jiului va aduce în următorii ani, celor șase localități ale noastre, din partea europenilor, aproape 300 de milioane de euro pentru proiectele care vor fi depuse și admise la finanțare.

Miercuri 28 septembrie, în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Petroșani, secretarul de stat din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, alături de expertul ADR Vest, doamna Doina Surcel, a avut o întâlnire de lucru cu autoritățile locale și județene. Alături de primari din localitățile noastre și funcționari de la vârful primăriilor, au fost prezenți și prefectul de Hunedoara, Călin Petru

Marian și președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor. Despre această întâlnire primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, a transmis următoarele: „Secretarul de stat Ovidiu Cîmpean, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cunoaște foarte bine problematica tranziției juste, fiind un profesionist în ceea ce privește investițiile din fonduri europene. Pentru mai bine de 10 ani a fost director de dezvoltare si management fonduri europene în cadrul Primăriei municipiului ClujNapoca și ne poate împărtăși din experiența sa în domeniu, astfel încât să putem parcurge cât mai ușor pașii de implementare a acestui proiect foarte important pentru dezvoltarea unitară a zonei noastre.

Pentru următorii 7 ani, zona noastră va beneficia de 284 de milioane de euro pe Fondul de Tranziție Justă și ITI Valea Jiului. 180 de milioane de euro sunt bani care vin prin Fondul de Tranziție Justă, cea mai mare parte a sumelor fiind destinate IMM-urilor și pentru crearea de noi locuri de muncă, iar diferența este alocată pe ITI Valea Jiului. Contribuția proprie a firmelor care vor accesa aceste fonduri europene va fi cuprinsă între 20% și 35% maxim”.

Corneliu BRAN

Prim a ediţie a iniţiativei Cafeneaua L iberală

În data de 28 septembrie 2022 a avut loc prima ediție

inițiativei

proiect

care

municipiul Deva.

mult,

cadru

demarat

Am avut onoarea de a-i avea alături de noi pe domnul Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, doamna Vetuța Stănescu, deputat și președinte PNL – filiala teritorială Hunedoara, domnul Călin-Petru Marian, prefectul județului Hunedoara, domnul Florin-Nicolae Oancea, primarul municipiului Deva și președinte PNL municipiul Deva, domnul Ovidiu Vlad, secretar general PNL – filiala teritorială Hunedoara, domnul Irinel Faur, secretar general PNL municipiul Deva și pe domnul Ovidiu Boldor, președinte TNL –filiala teritorială Hunedoara.

Interacțiunea a fost concentrată în jurul mai multor subiecte de interes: doctrine politice, politici publice aplicate, atragere de fonduri europene, implicare activă în viața publică, responsabilitate politică și idei de proiecte pentru comunitățile viitorului. Inițiativa s-a născut din dorința de a aduce mai aproape segmentul de tineret de factorii cheie din

procesul de luare a deciziilor la nivel administrativ. În viitorul apropiat îmi doresc ca acest proiect să devină o cutumă practicată de tinerii liberali deveni și urmează să aducem alți invitați de marcă care ne pot oferi exemple de bună practică, având la bază expertiza profesională personală.

Prin astfel de demersuri, generăm împreună cu liderii de opinie idei de proiecte pe care urmează să le implementăm pentru comunitatea deveană. Organizația TNL Deva este în plină ascensiune, iar acest trend ascendent a început deja să fie resimțit prin prisma acțiunilor pe care le-am dezvoltat în ultimele luni de activitate.”

Alexandru DÎLV –

Președinte TNL municipiul Deva

Amândouă în aceeași v iaţă: Petroșani și

Hollywood

• Cu butelia de la Lupeni la Petroșani • Arestată de Securitate • „Nașul” coloniei de italieni

Doamna Luli August Sturdza așază amintirile sale, publicate la Editura „Humanitas”, sub titlul onest și luminos „Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat”, pe care nu doar că îl respectă, dar îl și sporește cu un talent scriitoricesc surprinzător, pentru o personalitate arondată artelor plastice.

Autoarea, născută în 1922, absolventă al Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, a fost, înainte de toate, o femeie curajoasă. Printr-un tertip, păcălește Securitatea venită să o aresteze. Din 1949, vreme de aproape 10 ani, trăiește în clandestinitate. Timp în care, nu stă degeaba. Folosindu-se de un buletin fals, se căsătorește cu inginerul Sturdza, devenind doamna Ioana Sturdza. Alături de soțul ei trăiește într-o semiclandestinitate la Galați și în… Valea Jiului, întrucât pe numele ei de domnișoară era emis un mandat de arestare. În 1978 trece definitiv Oceanul, stabilindu-se Los Angeles. Expune de mai multe ori pe simezele celebrului Hollywood. Cu puțin timp înainte de a părăsi această lume, Luli August Sturdza scrie o emoționantă „scrisoare-circulară”, pe care o expediază prietenilor și pe care o publică într-o revistă din Franța.

Departe de țară, își amintește cu drag și nostalgie de oameni, întâmplări, fapte. Printre amintirile sale mam bucurat să găsesc câteva care au legătură cu Valea Jiului, Ioana Sturdza locuind mai bine de 10 (zece) ani la Lupeni și Petroșani.

Prima amintire, din vremea lupeneană a autoarei, se întâmplă la… Petroșani și este dictată de o stringentă nevoie gospodărească: umplerea buteliei. O amintire, cu un subiect deloc plăcut (coada la butelie) – tipic crizei din anii comunismului, scrisă cu detașare, lirism și umor: „Locuiam vremelnic pe șantierul Lupeni, în valea Jiului, Centrul de încărcat butelii – la Petroșani. Doi kilometri până la gara Lupeni, o jumătate de oră cu trenul, un kilometru de la gara Petroșani la depozitul de încărcat cu gaz lichid buteliile. În fața depozitului, cinci, șase ore de așteptare în rând. (Localnicii se încolonau la două-trei dimineața în schimburi, cu toți copiii familiei.)

Ce victorie drumul înapoierii cu butelia plină! Decembrie, cinci dup-amiază, se înserează. Violeturi și roșuri se aștern pe vârfurile înzăpezite ale Parângului. Îmi duc victoria spre gară, oprindu-mă s-o odihnesc mai la douăzeci de pași. Parcurg kilometrul scoțând flăcări după orele de tremurat. În coada așteptării recitisem Mitul lui Sisif, Camus. Cu gândurile duse, pun banii pe tejgheaua mică a ghișeului de bilete din gara Petroșani și mă aud spunând:

- Un pachet de Mărășești, te rog.

Fără a clipi, casierul mă întreabă: - Până la Lupeni?”.

A doua amintire din Valea Jiului este indirectă, fiind povestită de Gabriela Dinescu Romalo, în casa căreia Luli August s-a ascuns de Securitate și care, copilă fiind, le-a fost „nașă” la căsătorie lui Petre și Luli. Gabriela Dinescu Romalo evocă arestarea Ioanei, întâmplată la Petroșani în urma unui denunț, și eliberarea sa:

„De la Brăila, cei doi s-au mutat la Lupeni; am fost cu ei o dată în Parâng și o dată în Retezat. Apoi au trecut la Petroșani, și acolo Luli a fost arestată, în urma unui denunț, puțin înainte de Crăciunul 1958. Petre mi-a trimis știrea printr-un student care a venit la București și m-a căutat la institutul unde lucram. Pe seară a trebuit să merg la Țui și la Miluc să le dau vestea –grea și tristă misiunea. Cum amândoi aveau probleme cardiace, mi-era și foarte frică de urmări, dar din fericire nu li s-a întâmplat nimic.

Iar după o lună, mare bucurie: telefon de la Petroșani, Luli era din nou acasă! Nu mai prezentase interes: nu mai avea ce informații să dea, toți fugiții pe care îi ajutase cu 10 ani înainte și ale căror adrese Securitatea ar fi dorit să le aibă fuseseră între timp prinși și închiși, ba majoritatea chiar ieșiseră din pușcărie, de exemplu bunul ei prieten Gil Antonescu (stătuse închis opt ani). La una din vizitele clandestine la București, Luli (care nu mai stătea la noi, ci la alți prieteni) m-a rugat să mă întâlnesc cu Gil. Eu nu-l cunoșteam, așa că ea mi l-a descris, a aranjat locul de întâlnire și, ca să fiu sigură că e într-adevăr cel căutat, m-a pus să-l întreb dacă el e calul troian – tipic Luli! Lam condus apoi la Luli, care voia să-l întrebe diverse lucruri, inclusiv ce declarase despre ea la arestare. Așa că Luli a fost judecată până la urmă în stare de libertate pentru posesie de acte false și a scăpat ieftin, nici nu mai știu ce pedeapsă i s-a dat; cu 10 ani înainte ar fi încasat ani grei de pușcărie, ca atâția alții”.

Din negura timpului, Luli August Sturdza mai scoate la lumină o poveste fascinantă: construcția viaductelor șoselei din Defileul Jiului, care constituie actul de naștere a coloniei de italieni din Valea Jiului, „nășită” chiar de bunicul ei, „Gheorghe” August: „Absolvent al școlii politehnice din Zürich, din dorința de a se apropia de țara lui, răspunde unei oferte făcute de principele Carol al României pentru angajarea unui inginer care să construiască șoseaua de pe malul Jiului.

Șoseaua inițială, urmărind meandrele râului, se surpa anual, roasă de ape. Inginerul, stabilit la Târgu Jiu, reproiectează șoseaua pe un traseu care contrazice meandrele.

Cere aprobare să angajeze pietrari italieni profesioniști în construcții de șosele. Pe temei de cost ridicat, nu i se aprobă propunerea. Statul român angajează muncitori neprofesioniști bulgari. În primul an au loc atâtea accidente grave de muncă, încât guvernul român plătește despăgubiri enorme care depășesc suma necesară plății pietrarilor italieni. În afară de accidente, lucrările nu înaintau. Inginerul pleacă la Udine, în Italia, și angajează muncitori cărora li se acceptă să vină cu familiile lor.

De atunci datează colonia italiană la bazinul Petroșani. Viaductele în arcadă pe tot defileul Jiului, eficiente și elegante, până atunci necunoscute în România, sunt semnătura constructorului lor. În catastiful de înregistrare a populației din Târgu Jiu, un conțopist înflăcărat de simțiri naționale a scris cu cerneală violet în 1882: Gheorghe August, inginer român… Gheorghe August, inginer român, a fost bunicul meu”. De fapt, bunicul August este descendent al unei familii letono-poloneze. De aceea nepoata Luli simte nevoia de a-l taxa pe birocratul oltean pentru românizarea forțată a prenumelui bunicului August, George Michaelus Auguste devenind Gheorghe August. Când din prezentarea autoarei de la începutul volumului, am aflat că aceasta a locuit în Valea Jiului, mărturisesc că am citit cartea cu poftă, cu viteză, din dorința de a ajunge cât mai repede la amintirile despre/ din această zonă. Încet, încet, mi-am dat seama că volumul nu e carte clasică de „amintiri”, ci una de „amintiri de artist”, notațiile autoarei neurmând neapărat un fir cronologic, ci fiind scrise așa cum i-au dictat inima. Totuși, interesul meu zonal, de patriot local, mi-a fost răsplătit de poveștile pe care vi le-am împărtășit și Dvs. Cea mai emoționantă mărturisire, prin simpla alăturare a două localități diametral opuse (nu doar geografic), am păstrat-o la final:

„Am trăit zece ani în Petroșani. Îi știu toate pietrele drumurilor; toți copiii care se uită prin gard la trecători; toți câinii vagabonzi. Petroșani, orașul meu.

Trăiesc de zece ani în Hollywood. Hollywood, orașul meu.

Amândouă în aceeași viață”.

După ce am încheiat lectura, mă încearcă un regret că, prin intermediul mijloacelor de comunicație ale lumii moderne, nu am provocat-o pe doamna Luli

August Sturdza la o convorbire despre Valea Jiului din deceniul cât a locuit-o. Timp aș fi avut destul… Doamna Luli s-a mutat între stele în anul 2000…

Marian BOBOC

pierdere

Leu

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nimic

necesar pentru a te detaşa de cele întâmplate şi a porni pe alt drum. Ai curaj

alegi noua cale, fără să regreţi!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ai primit veşti bune, informaţii folositoare, sfaturi benefice, stimulente pozitive, soluţii practice la ceea ce te preocupă

Scorpion (23 Oct

Săgetător

Anunţ public

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

U.A.T.Uricani , anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ,,Producere energie din surse regenerabile de energie pentru consum propriu in orasul Uricani„ propus a fi amplasat în Uricani, str.Principala Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM HUNEDOARA din Deva, str. Aurel Vlaicu nr. 25 în zilele de luni pana joi intre orele 800 – 1600 şi vineri intre orele 900 – 1300 si la sediul Primariei orasului Uricani, str.1 Mai , nr.6 Uricani , judetul Hunedoara în zilele de luni pana joi intre orele 8,00-14,00, la biroul: Proiecte, Programe, Integrare Europeana . Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM HUNEDOARA.

Anunţ public

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

U.A.T.Uricani , anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ,,Producere energie din surse regenerabile de energie pentru comercializare in orasul Uricani „propus a fi amplasat în Uricani ,str.Campu lui Neag

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM HUNEDOARA din Deva, str. Aurel Vlaicu nr. 25 în zilele de luni pana joi intre orele 800 – 1600 şi vineri intre orele 900 – 1300 si la sediul Primariei orasului Uricani, str.1 Mai , nr.6 Uricani , judetul Hunedoara în zilele de luni pana joi intre orele 8,00-14,00 , la biroul: Proiecte, Programe, Integrare Europeana .

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM HUNEDOARA.

mica publicitate

Vulcan În caz că vine ursul

această asociație la serviciile căreia a apelat deja de câteva ori, pentru extragerea unui urs rătăcit în împrejurimile orașului.

Consilierul local Dan Marinescu a vrut să afle dacă vânătorii de la „Băniceana” se ocupă și de „porci mistreți sau de lupi”. Dacă citea cu

Măsura a fost luată, fiindcă, se spune în raportul de specialitate, „au fost depuse numeroase sesizări de către persoanele fizice și juridice, referitoare la prezența animalelor din

fauna sălbatică, a urșilor, lupilor și vulpilor în intravilanul municipiului Vulcan, care au produs pagube materiale, iar prin prezența lor în intravilan deranjează, intimidează, alarmează cetățenii și are (sic!) repercusiuni negative asupra activității turistice”. Ca să nu mai zic că măsura respectivă este în conformă cu prevederile art.34, alin. Din Legea 406/ 2006 a Vânătorii și Protecției Fondului Cinegetic.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Băniceana” își are sediul în comuna Bănița și, din explicațiile primarului Cristian Merișanu, s-a înțeles că aceasta are arondat și răspunde de spațiul cinegetic din Valea Jiului. De fapt, așa cum am constatat, căutând pe Google, și Primăria municipiului Petroșani are încheiat un contract cu

atenție proiectul de hotărâre nu ar mai fi întrebat de lupi. În privința mistreților nu este amintit nimic în textul de lege, dar mă gândesc că cetățenii ale căror gospodării sunt asaltate de turme de porci sălbatici pot suna fără probleme la asociație sau la primărie.

Treaba nasoală e că mistreții nu zăbovesc mult într-un loc. Fac brazde pe unde trec și, apoi, dispar.

Gheorghe OLTEANU

În ședința ordinară din august, Consiliul Local Vulcan a aprobat hotărârea „privind încheierea unui contract de prestări servicii între UAT municipiul Vulcan și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Băniceana”.