Ziarul Vaii Jiului
O nouă carte de Marian Boboc:
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
REGELE FERDINAND I ÎN VALEA PLÂNGERII
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9480 lei 1$ = 4,4218 lei
1₤ = 5,9187 lei
vineri, 6 mai 2022
Anul XV • nr. 3301 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
S-a întâmplat în urmă cu un secol..
Petru Iacob, primarul Petroșaniului, îl primește pe Regele Ferdinand I
„Catastrofă minieră la Lupeni. 82 de morți, mulți răniți. În 27 aprilie c. la ora 1 d.a. o groaznică explozie s-a produs în ocna Aranka a societății miniere UricaniValea Jiului. Explozia s-a produs în urma aprinderii metanului (tanetului) care era în mari cantități în acea ocnă. Victime a acestei catastrofe sunt până acum 82 de mineri, care au murit îndată. Se vorbește și despre câțiva greu răniți”. Această știre telegrafică care dă seama de o catastrofă minieră, care va rămâne în istorie ca fiind cea mai mare explozie din istoria mineritului Văii Jiului, avea să disloce, în urmă cu o sută de ani, din București, capitala țării, în Valea Jiului o seamă de miniștri, oameni cu funcții de răspundere, în frunte cu M.S. Regele Ferdinand I. La 4 mai, orele 11 și jumătate, sosește la Petroșani M.S. Regele Ferdinand I. Deputați, șefi de servicii, puhoi de oameni, George G. Mârzescu (Ministrul Muncii și Ocrotirii Sociale) și Aurel Cosma (Ministrul Lucrărilor Publice), îl întâmpină pe rege în fața primăriei. Regele sosește la Petroșani, „capitala neoficială a județului Hunedoara”, însoțit de prefectul Gh. Dubleșiu. Deși aflat încă sub șocul nenorocirii miniere, Petroșaniul își primește regele gătit de sărbătoare, cu străzi împodobite cu verdeață și tricolor. Primarul Petru Iacob îl primește cu „pâine și sare”. M.S. Regele Ferdinand I este interesat de muzica Soc. Petroșani și de pompieri. Din fața primăriei, regele ajunge la Casinoul Funcționarilor (clădirea dinspre parc a Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu, unde ia o gustare. Apoi pleacă la Lupeni, unde împarte „cu propria Sa mână” văduvelor și orfanilor 100.000 lei și îi vizitează pe răniți la spital. După care se reîntoarce la Petroșani, tot la Casinoul Funcționarilor. Aici ia masa, în cerc intim. La orele 18 părăsește Petroșaniul, mergând spre București. „Din izvor competent aflăm că M. Sa a fost plăcut surprins de civilizația din Valea Jiului, și dureroasa Lui vizită a deschis abia drumul altora, care se vor succeda”, notează ziarul local Gazeta Jiului. Primarul Petru Iacob va rămâne în istoria Petroșaniului, ca primul și singurul primar din România reîntregită care
a primit un rege, pe M.S. Regele Ferdinand I. Iată discursul de întâmpinare al regelui, rostit de primarul Petru Iacob: „Maiestate, Cu umil respect Vă rog să-mi permiteți, ca în numele cetățenilor din Valea Jiului, să Vă salut cu cea mai omagială supunere și asigurare de credință nestrămutată, când pentru prima dată avem nevisata fericire de a Vă vedea călcând pe teritoriul eliberat de Majestatea Voastră. Sire, Prilejul, care a sorocit ținutului nostru vizita aceasta, este nesfârșit de dureros. Dorința populațiunii era și este, ca fanfarele de biruință să întreacă surlele și alăutele biblice, când s-a înălțat templul de pe Sion. Dar noi avem proaspete morminte, care ne impun deocamdată temperarea celor mai firești sbucniri de bucurie, pe care visurile părinților noștri nu îndrăzneau să le apropie. În locul zumzetului de smerită închinare, pe veci recunoscătoare sufletului viteaz al Măriei Voastre, soarta ne-a ursit, pe negândite, îndoita jale a suspinelor acum în surdină ale văduvelor și orfanilor. Așteptăm să ne prosternăm în fața sufletului de neîntrecut descălicător de Țară, și aflam cu cea mai îndoliată simțire, chemată de împrejurări, revărsarea unei inimi de mult cunoscută, plină de caritate și delicatețe, care recompensează nebiruitul vânt al urgiei. Maiestate, Străbunii noștri întrevedeau pe Împărați doar prin basme înflorite, în care dorința lor semăna și făcea să crească tot ceea ce actualitatea de atunci poruncea neajunsurilor vremii. Moșii, părinții noștri au apucat apoi timpuri de școală, povestind de Traian cel drept și de înfocatul iubitor de neam Decebal. Pe plaiurile noastre sa hotărât ursita lor: că adică părții acesteia de lume, ca și întregii Țări, îi trebuie simțul adânc al dreptății și nestăvilitul imbold al vitejiei cu toate jertfele. Voievozii noștri și-au împlinit chemarea. Măria Voastră azi luminați, ca un nou astru, toată lumea românească, adăugând vitregiei timpurilor de după război în mod crescut ofranda pietății, a milosteniei repetate de
• 500 de pagini despre viața neștiută până acum a Lupeniului anului 1922, despre cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, despre singura vizită a unui rege al României în Valea Jiului, despre toate exploziile Văii Jiului • Din cele 44 de cărți de „istorii” publicate până în prezent, Marian Boboc a dedicat Lupeniului un număr impresionant - 13 • Cartea face parte din ciclul „Viețile Văii Jiului”, seria „Ultimul șut” Augusta Familie Regală. Aceasta ridică Mânăstiri sufletești mai trainice decât cele zidite din piatră, și este dovada celei mai calde atențiuni, primită cu sentimentul care stârpește orice gând nemărturisit. Traian, Decebal, Mihai Viteazul și Ferdinand Dezrobitorul ne arată cărările ce avem să le batem. Sire, Sfânta Scriptură spune că trei sunt care mărturisesc în Ceruri. Alături de ajutorul celor nevăzute Puteri fără trupuri, noi, supușii slujitori cu condeiul, cu ciocanul și cu coasa ai Înălțimii Tale, vrem să cunoaștem și îndemnul Părinților neamului românesc, Decebal și Traian; al Fiului Mihai, arătător de drum, și al lui Ferdinand I al tuturor Românilor, care prin Spiritul Lui diriguiește, și ca adevărat Mângâietor se coboară acum între noi. Primiți, Sire, semnul văzut al supușeniei neclintite a cetățenilor din Valea Jiului: pâinea și sarea. Ele sunt simbolul credinței luminate și al curăției de inimi, cu care fericiți Vă întâmpinăm. Acestor simțiri le adăugăm strigătele însuflețite, repetate din munte în munte, și trimise Țării scăldate de ape și jinduite de dușmani: Trăiască M. Voastră Regală! Trăiască M. Sa Regina! Trăiască A.A. L.L. Regale! Trăiască glorioasa Dinastie Română, înălțată și prin faptele milei creștinești!”. Marian BOBOC