Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director:
Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9460 lei 1$ = 4,3739 lei
1₤ = 5,9198 lei
vineri, 28 ianuarie 2022
Anul XV • nr. 3237 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Incidenţa cazurilor SARS-CoV-2 (27 ianuarie 2022)
Judeţul Hunedoara Petroşani Petrila Vulcan Lupeni Aninoasa Uricani
7,58 7,36 6,19 5 4,11 3,88 3,63
Scrisoare deschisă din dragoste pentru Jiul Petroșani Dragă Jiule, Prima dată când am făcut cunoștință cu tine a fost la vârsta de 9 ani. M-a luat ticu de mână și m-a dus să te cunosc. Ce emoții, eram un copil fascinat de arena ta și de publicul tău epic. Așa am crescut, visând să te reîntâlnesc și ca adult. Eram în liceu când am fugit de la Hațeg să îți văd isprava din meciul cu Foresta. M-ai copleșit și m-ai cucerit din nou. Abia așteptam să te cunosc și mai bine, că istoria ți-o știam deja pe îndelete. Apoi am intrat în presă cu gândul la tine, bucuroasă că te pot creiona ca într-o poveste. Și te-am tot creionat în zeci de mii de articole, la nivel local și național. Și cu bune și cu rele. Apoi suporterii tăi, orbiți de un titlu dintr-un ziar central, care nu îmi aparținea, mi-au declarat război, cu jigniri pe care nici o fată de pe centură nu le merita. Și eu am
Familia Părău mulţumește medicilor lupeneni Despre profesionalismul și devotamentul unor medici și cadre medicale s-a vorbit mereu și se va vorbi cât va fi lumea asta și omenia. Cum s-a vorbit și se vorbește și despre unii din sistemul medical care nu își fac întotdeauna treaba. Mai puțini, dar există ca peste tot, deși lucrând cu oamenii, cu viețile lor, lucrurile n-ar trebui să stea deloc așa.
Astăzi vom vorbi însă de primul exemplu, de medici și cadre medicale care pun pasiune în ceea ce fac și care aduc căldură și încredere pacienților, în fața cărora ne înclinăm și ne ridicăm cu respect pălăria! La Spitalul Municipal Lupeni, căci de acolo vine exemplul nostru, un spital unde și tatăl meu a slujit cu devotament vreme de zeci de ani și unde pot spune că mi-am petrecut foarte mult timp copilăria, văzând de mic ce înseamnă viața de spital și ce eforturi, uneori supraomenești, fac medicii, asistentele, surorile medicale la „Urgențe”, cum se numeau atunci UPUrile de azi, există și în prezent oameni devotați actului medical. Oameni specializați în domeniu care îi tratează în mod egal pe toți pacienții, indiferent de starea socială și de funcție. Așa ar trebui să fie peste tot. Iar treaba asta mi-a reconfirmat-o, după „aventurile” medicale cu mama mea, un lupenean adevărat pe nume Emil Părău. Dumnealui mi-a povestit de necazul pe care familia Părău l-a avut zilele trecute, când, soția sa, doamna Marcela, a fost dusă de urgență la spital din cauza unei apendicite (care poate da serioase complicații dacă nu se iau măsuri chirurgicale rapide).
continuat să vin la tine, cu capul plecat de atâtea lozinci, dar cu sufletul tremurând de drag. Apoi au intervenit între noi colegii de breaslă. Ura, bârfă, lăcomia, stupoarea unora la apariția mea la stadion. Nici nu am avut drept la replică decât în momentul când ai avut nevoie de mine. Știi atunci, când cădeau copacii obosiți peste tine, când nu mai aveai porți, când gazonul tău devenise pajiște pentru animale, când voiau să te transforme în târg de vechituri, când aveai cutia milei, când nu mai era nimeni, decât mâna aia de suporteri minunați. Dragă Jiule, între mine și tine a intervenit un război care nu ne aparține. Nu e o luptă dreaptă. Am fost acolo pentru tine, am bătut zeci de kilometri, pe banii mei, pe naveta mea, pe timpul meu, pe sănătatea mea. Și am făcut-o din dragoste pentru tine. Azi, între noi nu a mai rămas nimic, decât un „Aș vrea să mulțumim public, atât eu cât și soția mea, Marcela, de fapt toată familia noastră până la urmă, cadrelor medicale și sanitare care s-au ocupat cu profesionalism și devotament de soția mea. În primul rând, dorim să adresăm mulțumiri medicului chirurg, doamnei doctor Mariana Donica, doamnei anestezist, Iasmina Salin, doamnei manager de spital Carmen Mesaroși și, nu în ultimul rând, întregului personal de la ATI și de la Secția Chirurgie. Soția mea e bine acum datorită dumnealor, niște oameni deosebiți care au făcut tot ceea ce trebuie ca la final să ne putem bucura că totul a trecut cu bine. Mulțumesc și pe această cale lui Dumnezeu, fără de care nu se poate face nimic. Mai vreau să vă spun că am văzut în acest spital, și am aflat și din ce mi-a spus și soția, faptul că întreaga preocupare a medicilor și personalului este pentru toată lumea la fel. Iar spitalul, cel puțin secțiile unde a fost internată soția mea, arată exemplar! La fel și blocul operator unde soția mea a suferit intervenția chirurgicală. Condițiile din spital pentru pacienți mi se par în acest moment extraordinare. Spitalul arată pe zi ce trece tot mai modern și tot mai dotat cu de toate. Ca lupenean pot spune că niciodată n-a arătat mai bine această unitate spitalicească! Iar pe deasupra am întâlnit și un personal sufletist și profesionist. Asta este iar o treabă minunată: să ai un spital cu oameni deosebiți, care se ocupă la fel de toată lumea și care depun energie zi de zi pentru ca pacienții să fie bine și corect tratați. Felicitări doamnei manager Mesaroși pentru tot ceea ce face, pentru organizare și coordonare, că bine face și se vede treaba asta, precum și administrației locale că o sprijină cu proiecte și tot ce trebuie unui spital”, ne-a spus și a mulțumit în numele său și al familiei, Emil Părău, foarte emoționat în glas în momentul în care a vorbit de soție. Corneliu BRAN
mediu virtual, o mulțime de povești neadevărate și multă ură venită de habar nu am unde. Azi ești CSM Jiul, născut din Măgura nu mai știu care. Nici nu mai contează. Azi ești obosit la fel ca și mine. Nu îți port ranchiună pentru porțile închise de multe ori în nasul meu, pentru sloganele umilitoare la adresa mea, pentru care alți părinți și-ar fi închis copiii în casă să nu mai sufere. Nu, nu îți port pică. Îți spun doar atât. Eu am fost acolo necondiționat, fără să îți cer nimic, nici contracte de publicitate, nici bani pentru reclame, nimic. Am fost acolo din dragoste pentru tine, pentru ce m-a învățat tata că ești, pentru ce ai fost tu odată ca niciodată. Dragă Jiule, îți îmbrățișez cu sufletul culorile tale alb negru și tradiția ta pe care am scris-o într-o carte. Asta pentru că eu nu te-am uitat. Loredana JUGLEA
Cartea de „istorii” nr. 43 a lui Marian Boboc:
29 Noiembrie 1980 ziua care a îndoliat Valea Jiului
● 546 de pagini, format A4, de documente și mărturii, despre cea mai mare explozie postbelică din mineritul Văii Jiului, întâmplată la Mina Livezeni, soldată cu 53 de victime, și despre exploziile, despre o mină semi-centenară și despre istoricul exploziilor în Valea Jiului
2
TURISM
Pasul Vâlcan la… un pas de a deveni staţiune turistică de interes local
Indiscutabil, un proiect de hotărâre discutat și votat în ședința ordinară de alaltăieri a Consiliului Local Vulcan îi va bucura pe foarte mulți localnici care iubesc muntele, dar și pe cei care vin de departe, ca să se schieze în Pasul Vâlcan.
domiciliului lor, pentru scopuri personale sau de afaceri, turiștii consumând o serie de bunuri și servicii (transport, cazare, alimentație, servicii de agrement)”.
Pasul Vâlcan are
potențial turistic care trebuie pus în valoare, efectele fiind dezvoltarea zonei, aducerea de venituri, stimularea investițiilor necesare altor sectoare și, în final, creșterea economică. Criteriile care trebuie îndeplinite, pentru atestarea stațiunilor turistice ca fiind de interes local, sunt cele prevăzute în anexa 4 la HG nr.852/ 2008 monografia turistică, documentația cu planul urbanistic general, regulamentul local, fișa stațiunii turistice, studii și documente care să argumenteze atestarea și specificul stațiunii.
Toate astea –
Proiectul,
devenit deja hotărâre de consiliu local, se referă la „demararea procedurilor legate de atestarea municipiului Vulcan, județul Hunedoara, ca stațiune turistică de interes local”. Un deziderat așteptat de foarte multă vreme și pe care actuala administrație publică locală și l-a asumat să-l realizeze încă din campania electorală. Mai ales că, așa cum se motivează în referatul de aprobare, „Turismul este un fenomen social, cultural și economic care îi determină pe oameni să se deplaseze în locuri situate în afara
)
Ziarul Vaii Jiului
împreună cu informații privind îndeplinirea condițiilor care țin de amplasarea într-un cadrul natural, nepoluat, existența factorilor naturali de cură, a unui drum rutier modernizat, transport, punct de prim ajutor, apă curentă și energie electrică și, important, un număr minim de 100 de locuri de cazare în structuri de primire
Editor: SC Aldo Detail Direct Srl Petroşani rO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
turistică - se trimit Ministerului Turismului. Pentru a deveni stațiune turistică de interes național este nevoie de existența a cinci sute de locuri de cazare, așa că administrația publică locală se mulțumește, pentru moment, și cu atestarea Pasului Vâlcan ca stațiune turistică de interes local. Asta, pentru că, a precizat primarul Cristian Merișanu, „stațiunile (de interes local – n.a.) vor avea prioritate la fondurile europene”, iar în cazul municipiului Vulcan „putem accesa și pentru zona de jos, nu numai pentru stațiune!”. Gheorghe OLTEANU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDrAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIrGHIDUŞ, Sonia lIBErESCU, Alin rUS DTP: Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FlEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
vineri, 28 ianuarie 2022
Față-n față cu fondurile europene…
În judeţul Hunedoara rata de absorbţie e sub 20%!
La 1 ianuarie 2022, se aflau în diferite stadii de implementare 116 proiecte europene (POR) ale UAT-urilor și instituțiilor publice hunedorene care au prevăzut un buget nerambursabil de implementare de 1.354.763.438 lei.
Rata de absorbție a fondurilor europene nerambursabile este însă destul de mică, fiind înregistrată o medie de sub 20%. De exemplu, în județul nostru se află în implementare un proiect semnat în luna mai 2017 și care, nefiind finalizat, a absorbit doar 53% din suma nerambursabilă. Prefectul județului, Călin Petru Marian, consideră că beneficiarii, primăriile și instituțiile publice hunedorene trebuie să își crească capacitatea de
genera, dar mai ales de a implementa proiecte în bune condiții. „În județul Hunedoara ritmul implementării proiectelor cu fonduri europene trebuie accelerat și acest lucru se poate face mai ales printr-o mai mare implicare a reprezentanților beneficiarilor. Nu este bine că, deși avem bani europeni la dispoziția comunităților, aceștia nu sunt absorbiți într-un procent satisfăcător din cauza întârzierilor înregistrate în execuția lucrărilor și decontarea cheltuielilor.” – declară Călin Petru Marian. Potrivit datelor înregistrate la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, peste 326 milioane euro este valoarea totală a celor 260 proiecte contractate până acum în județul Hunedoara prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020. Aceste valori situează județul Hunedoara pe locul II în Regiunea
Vest, după județul Timiș. Programul Operațional Regional 2014 – 2020 a generat sau urmează să genereze rezultate de care vor beneficia cele aproape 2 milioane de locuitori ai regiunii. Este vorba despre 115 unități de învățământ construite, reabilitate sau dotate, 17 unități primiri urgențe și tot atâtea ambulatorii reabilitate și dotate, 158 de ambulanțe cumpărate, aproape 400 de kilometri de drumuri reabilitate sau modernizate, peste 10.000 de apartamente reabilitate termic, 660.000 de metri pătrați de spații verzi create sau modernizate, sprijin pentru peste 50.000 de persoane care trăiesc în zone urbane marginalizate, aproape 500 de IMM-uri finanțate și peste 1.700 de locuri de muncă generate. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
Dacă nu vă supărați,
Pentru echipele din Liga a IV-a asistenţa medicală reprezintă o problemă?
Atunci când vine vorba de acordarea primului ajutor pe teren, partidele din Liga a IV-a nu sunt de neglijat. Vorbim de vieți umane,
de jucători care depun efort după o zi de muncă, de jucători care nu au acces la medicamentație sau vitaminizare. Cu alte cuvinte, vorbim de jucători suprasolicitați, cărora o intervenție mai dură le poate pune oricând viața în pericol. Este sau nu asistența medicală o problemă pentru echipele din Vale? Majoritatea ne asigură că nu. Probleme sunt mai mult legate de ordin financiar.
Inter Petrila
„La noi la club este asigurată asistența medicală, pentru că altfel nu am putea juca. Singurul medic de medicină sportivă este la Deva, acolo unde ne facem controalele. Din păcate, nu ne permitem o ambulanță ca la liga a treia, pentru că ar costa mult. Nu e ușor, este un stres uneori, pentru că și cadrul medical care este prezent la meci mai are și job la spital și nu este disponibil tot timpul. Dar per total, stăm bine, nu avem probleme din acest punct de vedere”, spune președintele lui Inter Petrila, Eugen Duma.
Minerul Uricani
Vasile Scurtu, președintele de la Minerul Uricani, spune că asigură, meci de meci, asistența medicală. În pandemie a fost mai greu. Din lipsă de cadre medicale, a trebuit să apeleze la serviciile unei asistente din alt oraș. „A fost cândva un stres acest aspect, dar acum nu mai este. La Uricani avem tot ceea ce este necesar înaintea unui meci pentru că nu ne jucăm cu așa ceva. Răspunderea este destul de mare și nu riscăm”, a spus președintele.
AJF Hunedoara
Cel mai informat din județ și pe acest subiect, președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean, om de cuvânt, a creionat în câteva cuvinte situația medicală a echipelor. „În general, nu sunt probleme în ceea ce primește asistența medicală. Sunt unele echipe care reușesc să asigure și ambulanță la jocurile de fotbal. În
accidentările pe care le-am avut la nivelul jocurilor au fost rezolvate de cadrele medicale prezente la meciuri, iar in anumite situații s-a solicitat sprijin prin 112, sprijin care a venit in timp real, fără a avea semnalate aspecte grave! Ne-am dori ca la fiecare joc de seniori să fie prezentă ambulanța, dar, din păcate, nu este posibil din mai multe motive. Ne bucurăm când unele echipe fac aceste eforturi și asigură asistenta medicală prin prezența unui cadru medical și a ambulanței”, a punctat oficialul de la județ. Loredana JUGLEA
CSM Vulcan
Ca de obicei, Dan Voicu, antrenorul CSM Vulcan, este mai exigent și mai tranșant. A jucat fotbal de performanță și vede lucrurile la un alt nivel. „Ar fi fost de preferat un medic de medicină sportivă, dar așa ceva este imposibil la nivelul ăsta. Vreau să vă spun că pe vremea când eram eu la Lupeni, la liga a doua, o aveam pe doamna Zâna, în prezent asistentă șef la secția ATI la Spitalul din Lupeni. Ei bine, doamna venea cu o geantă plină cu de toate, de abia o puteai ridica de jos. Avea tor ce trebuie pentru acordarea primului ajutor. Nu venea cu o poșetuță, cum se mai vine în prezent. Nu. Venea cu tot ce trebuie și vă spun că am avut două cazuri în care dacă doamna Zâna nu ar fi intervenit la timp ar fi fost o tragedie. Da, este foarte importantă asistența medicală. Avem jucători care vin obosiți la meci direct din tura de noapte, jucători nevitaminzati. În momentul de față, asistența medicală este o responsabilitate. Vorbim de viața unui jucător. Nu e de joacă cu așa ceva”, a punctat tehnicianul.
8
www.zvj.ro vineri, 28 ianuarie 2022
ACTUALITATE
3
4
prăvălia cu istorii
Dumitru Pușcașu vă prezintă:
O tradiţie uitată - uniformele miniere
• În zilele noastre uniformele mai sunt „purtate” doar de manechinele de la Muzeul „Mineritului” din Petroșani
Acum, în aceste vremuri tulburi, când tot mai mult se caută ca prin orice mijloace să se oprească activitatea în mineritul din Valea Jiului, poate părea ciudat să ne amintim de trecut. Dar ce altceva îi rămâne omului decât amintirile?!
acestora în hainele de lucru din perioada când acestea au fost construite. Condiţiile de muncă din subteran, cu galerii umede şi înguste au determinat muncitorii să adopte două articole de îmbrăcăminte esenţial pentru protecţia lor: o pălărie (realizată din pânză), de multe ori ataşată la o cămaşă mare tot de pânză sau un sacou, şi un fel de şorţ din piele, care, aşa cum a fost purtat înapoi, a întărit pantaloni sub el. Pălăria proteja capul şi gâtul minerilor de infiltraţiile de apă şi de pietrele care se desprindeau din tavan iar şorţul de piele, legat la spate şi uşor îndoit, era folosit pentru protecţia împotriva apei. Acesta era, de asemenea, util atunci când minerii se aşezau sau alunecau pe stâncă rece, umedă. Acest şorţ, cel mai original articol de îmbrăcăminte, a ajuns să fie un simbol profesional al minerilor. Restul hainelor erau cele obişnuite de lucru. În partea centrală a altarului principal al bisericii minerilor cu hramul ,,Sf. Magdalena” din Ridnaun, sfânta patroană a biserici este reprezentată într-o
pe lângă pălării şi şorţuri armate, au început să poarte o robă care făcea parte şi din costumul de grefier (pentru a arăta că minerii sunt slujitori ai justiţei). Judecătorul minier, cel mai înalt oficial al unui district
Demult când mineritul era la începuturi, oamenii au căutat să se protejeze împotriva eventualelor pericole folosind câteva articole de îmbrăcăminte adaptate la
condiţiile de muncă. Cele mai vechi reprezentări ale minerilor sunt cele de pe o frescă din 1478 (deteriorată), ce se află pe peretele de sud al bisericii parohiale din Imst. În Tirolul de Sud, capelele şi bisericile minerilor conţin adesea imagini ale
facebook.com/ziarulvaiijiului
galerie în care doi bărbaţi sunt la locul de muncă (unul împinge un vagonet iar celălalt perforează roca). O schimbare importantă în ceea ce priveşte costumaţia minerilor a apărut odată cu creşterea activităţii miniere în Tirol, după 1450. În acea perioadă, activitatea minieră era guvernată de principele local, care era şi reprezentantul justiţiei, acest lucru a influenţat costumaţia minerilor tirolezi. În echipament minerii,
minier, poartă deja costumul negru al instanţei spaniole, care a fost impus pe la 1550 pentru toţi funcţionarii instanţei. Maiştrii minieri şi muncitorii poartă toate hainele tipice minerilor. Uneori, ei au adoptat ornamente suplimentare pentru hainele de sărbătoare, după cum reiese şi din memoriile lui Lukas Geizkofler cu referire la nunta tatălui său (1576, un proprietar de mină foarte stimat). Printre invitaţi a fost, de asemenea, şi judecătorul minier de Sterzing şi un grup reprezentativ de mineri, în hainele lor cele mai bune. Ei aveau adăugate broderii de mătase la cămăşi şi jachete, şi purtau chiar lanţuri de argint şi gulere. În secolul al 17-lea, probabil ca urmare a declinului în mineritul tirolez, îmbrăcămintea minerilor nu s-a dezvoltat într-o direcţie specială. Dar lucrurile s-au schimbat în secolul al XVIII-lea, atunci când noile metodele din industria extractivă a dus la revigorarea acestei activităţi. Spre deosebire de secolele anterioare, mineritul a fost preluat de stat, şi hainele minerilor au fost Model uniforma 1950 transformate în uniforme.
vineri, 28 ianuarie 2022
De-a lungul secolului al 18-lea, uniformele au avut culorile verde şi alb, şi au fost făcute schimbări considerabile în articolele de îmbrăcăminte, care au
Pe benzile de catifea de mai sus pe manşete şi pe piept sunt 5 nasturi mai mici decât cei de închidere a sacoului, făcând un total de 29 de nasturi. Se
neagră. Uniforma mai are un articol de îmbrăcăminte tipic minerilor preluat de pe hainele originale de lucru (este vorba de pelerine din piele sau textile) care în prezent este folosit numai în scopuri ceremoniale. În Transilvania uniformele minereşti au pătruns prin Ungaria şi au păstrat aspectul acestora.
După al doilea Război Mondial, în perioada anilor 1950, au fost folosite uniforme ce păstrau elemente din uniformele minere ruseşti. În imagine este prezentat un miner de la mina Şotânga în uniforma model de miner din 1950. Comparativ cu cea din perioada anilor 1950, uniforma din 1960 a suferit modificări. Sacoul are gulerul schimbat. În rest, sunt păstrate culorile negru şi bleumarin (pentru vipuşca pantalonilor, petliţe şi chipiu). Aron Cristea în uniformă de miner întâmpinându-l pe
Uniforma de iarnă model 1979. început să semene din ce în ce mai mult cu uniformele militare. După cum este bine ştiut, Valea Jiului, până în 1918, a avut altă apartenență statală, de aceea şi activitatea minieră a fost influenţată de cea din Imperiul AustroUngar. La 14 iunie 1890, Ministerul Agriculturii în acord cu Ministerul de Interne, emite un regulament cu privire la uniformele pentru muncitori forestieri şi mineri din Imperiul Austro-Ungar. Costumul era format din pălărie (chipiu), sacou, vestă, cravată, pantaloni, şi o pelerină. Pălăria (chipiul) rigidă de culoare neagră, are 14 cm înălţime, poate fi cu sau fără cozoroc
Categoriile profesionale la acest tip de uniformă erau reprezentate prin însemne diferite. presupune că ei simbolizează viaţa Sf. Barbara (Sf. Varvara), patroana minerilor, care a trăit doar până la vârsta de 29 de ani. În acelaşi timp, negru simbolizează întunericul în care arborii au fost transformaţi în cărbune, iar nasturii auriţi reprezintă lumina soarelui. Vesta, de asemenea, din pânză neagră, are 7 nasturi auriţi. Uniforma de vară model 1979. (parasolar). Pe chipiu este emblema mineritului reprezentat prin două ciocane (fiștăul şi barosul), legate de o panglică şi înconjurate de ramuri de lauri. Mai sus este o rozetă de aur cu un scut central mic care, înainte de 1919, a fost decorat cu vulturul imperial cu două capete. Acum, există o insignă mobilă care, cu ocazia funeraliilor unui miner, este dusă în jos, ca rozeta. Deasupra rozetei este un pompon negru de pene, de 15 cm înălţime. Partea superioară a pălăriei poate fi decorată, în funcţie de rangul purtătorului său, cu ornamente de aur de lăţime diferită. Jacheta de miner, din pânză de culoare neagră, are în faţă nasturi auriţi cu nouă vulturi pe ei (sau de multe ori, cu emblema mineritului). Gulerul înalt, tare, are insigne ce arată rangul în serviciu al purtătorului. De la guler pleacă o pelerina din pânză de 18 cm lungime, reamintind funcţia sa iniţială de a proteja minerii de pietre şi apă. Director general gradul 2 Director general gradul 1 Pe partea superioară a mânecii este emblema mineritului între două benzi de catifea, cu o bucată de finisare de formă semi-circulară de pânză, la care Pantalonii, de culoare gri închis sau pânză neagră, au se aplică franjuri de mătase răsuciţi de 8 cm lungime. cusăturile exterioare decorate cu o bandă de catifea
8
www.zvj.ro vineri, 28 ianuarie 2022
preşedintele Hrusciov, aflat în vizită la Lupeni în 1962. În 1979, la 50 de ani de la greva minerilor din Lupeni, este emis Decretul 279 din 31 iulie 1979, privind titlurile si uniformele personalului din activitatea minieră. Publicat în Buletinul Oficial 68 din 31 iulie 1979 (B. Of. 68/1979).
În loc de încheiere…
Odată aceste uniforme care erau un simbol al apartenenţei la una dintre clasele muncitoare cele
mai unite au fost purtate cu mândrie dar acum, ca şi alte drepturi şi tradiţii minereşti încep să fie uitate ceea ce nu poate decât să ne îngrijoreze.
prăvălia cu istorii
5
6
DIVERSE În baza legilor fondului funciar
Pregătiri pentru începerea recensământului general
La Direcția Județeană de Statistică Hunedoara a avut loc astăzi o întâlnire a subprefectului Lorincz Szell cu directorul executiv al instituției, Silvia Movileanu, referitoare la pregătirea Recensământului general al populației și locuințelor, care va începe în 14 martie 2022. La discuții a participat și directorul Cancelariei prefectului, Alexandru Dîlv. Potrivit informațiilor primite de reprezentanții Instituției Prefectului, în județul Hunedoara a fost finalizată etapa de sectorizare a întregii zone rurale, urmând ca fiecare primărie să constituie echipa de recenzori. Pentru zona urbană,
facebook.com/ziarulvaiijiului
111 cereri validate
sectorizarea este realizată de Institutul Național de Statistică. Obținerea și înregistrarea informațiilor necesare recensământului vor avea loc în 2 etape: - 14 martie – 15 mai – autorecenzare; - 16 mai – 17 iulie – colectarea datelor de la persoanele care nu s-au autorecenzat. Pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a etapei de autorecenzare, toți locuitorii vor avea acces online la formularele pe care le vor completa. Toate datele personale sunt confidențiale, ele fiind criptate imediat după introducerea lor în sistem. Pentru persoanele care nu pot accesa formularele online, la fiecare primărie va fi organizat un punct de lucru unde le va sta la dispoziție un recenzor care va ajuta la introducerea datelor. Recensământul general se va desfășura complet digitalizat, recenzorii având la dispoziție tablete unde vor fi colectate datele referitoare la persoane și la locuințe. Recensământul din acest an este al 13-lea din istoria statisticii oficiale din România și cel de-al doilea de la aderarea României la Uniunea Europeană. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – Hunedoara, în ședința condusă astăzi de subprefectul Lorincz Szell, a validat 111 solicitări în baza Legii nr. 231/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr.18/1991.
Membrii comisiei de fond funciar au analizat cererile transmise de comisiile locale din 10 comune și orașe hunedorene și au stabilit drepturile de proprietate privată, în suprafață totală de aproape 31 hectare. De asemenea, în cadrul întâlnirii au fost analizate contestațiile depuse în baza legii, precum și evoluția cauzelor aflate în instanță. Următoarea ședință a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor va avea loc în ultima săptămână a lunii februarie. BIROUL DE PRESĂ AL PREFECTURII HUNEDOARA
vineri, 28 ianuarie 2022
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Cu banii potriviţi la dispoziţie, eşti pregătit pentru un proiect de anvergură ce va consuma şi resurse financiare masive, dar şi o cantitate uriaşă de energie din partea ta.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Atmosfera este tonică şi pozitivă în casa ta, de parcă fiecare membru al familiei participă trup şi suflet la un eveniment fericit din care toţi au ceva de câştigat.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu te mulţumi cu sensul în care mergi acum, ci caută în continuare alte variante pentru a ajunge acolo unde doreşti. Sigur ai tu mai multe la dispoziţie!
MATRIMONIALE
mica publicitate
Domn serios, 65 ani, fără obligații, situație materială bună, caut femeie pentru căsătorie, cu vârsta între 50-65 ani, fără obligații. Relații la telefon 0725.882855
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Emoţiile pot fi şi constructive iar azi vei vedea că totul îţi iese mult mai bine tocmai datorită temerilor tale cele mai profunde. Te concentrezi mult mai bine la ce ai de făcut.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ai curajul să laşi în urmă balastul de care nu mai ai nevoie şi să-ţi trasezi un alt sens, mai drept şi mai clar înaintea ochilor. Nu te mai crampona de tot ce a fost, iartă, uită, închide acel capitol şi deschide o altă poartă!
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Nimic nu e veşnic, ci mai vin astfel de momente când un final de capitol este de-a dreptul necesar pentru a te detaşa de cele întâmplate şi a porni pe alt drum. Ai curaj să alegi noua cale, fără să regreţi!
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
ANUNŢ Serviciul de Utilități Publice Petrila anunță concurs pentru ocuparea următoarelor funcții contractuale de execuție vacante, pentru Bazinul de Înot Didactic Școlar Petrila: ‣ în cadrul Compartimentului administrativ (Economic, resurse umane, achiziții publice, juridic): - 1 funcție contractuală de casier. ‣ în cadrul Compartimentului turism și sport: - 1 funcție contractuală de referent sportiv – salvamar, treapta profesională IV. Condiții specifice de participare la concurs pentru funcția de casier: - studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat; - vechime în funcția de casier de minimum 3 ani. Condiții specifice de participare la concurs pentru funcția de referent sportiv – salvamar, treapta profesională IV: - studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat; - certificat/atestat de calificare salvamar; - vechime în calificarea specificată de minimum 6 luni. Proba scrisă a concursului va avea loc în data de 21.02.2022 iar interviul în data de 24.02.2022. Cele două probe se vor desfășura începând cu ora 9.30 la sediul Primăriei orașului Petrila din strada Republicii nr. 196. Dosarele de înscriere pentru participarea la concurs se depun la sediul Serviciului de Utilități Publice Petrila, Compartimentul administrativ, la secretarul comisiei de concurs, telefon 0254550977 sau 0254550760, până la data de 11.02.2022, ora 13.
Ai primit veşti bune, informaţii folositoare, sfaturi benefice, stimulente pozitive, soluţii practice la ceea ce te preocupă şi când faci inventarul tuturor acestor daruri, ai motive de reală fericire, spunând: oo, câte am!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Intuiţia îţi şopteşte că totul va fi bine, că toate temerile tale de acum sunt nejustificate şi trebuie să le risipeşti, încetul cu încetul. Eşti în deplină siguranţă în ceea ce faci.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Tu poţi fi azi motorul principal al unui proiect de proporţii, la care vor adera şi alţii cu mult entuziasm. Nu eşti singur în acest mare scop, deci uniţi-vă forţele cu toţii!
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Acţiunea la care îţi aduci contributia are şi o faţă nevăzută care va ieşi într-o zi la iveală. Tu ştii că există, dar preferi să o păstrezi departe de ochii lumii, ca nu cumva să-ţi taie elanul care te cuprinde acum.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
O vorbă aruncată te răneşte profund, dar, înainte de a-l cataloga ca cel mai mare duşman pe cel care ţi-a spus-o verde-n faţă, mai bine te-ai gândi la mesajul pe care ţi-l transmite.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Pregăteşte-te să te îndrăgosteşti, să cunoşti omul sortit ţie, sau, dacă toate au mers deja în direcţia aceasta, să spui da unei cereri în căsătorie.
HOROSCOP
8
www.zvj.ro vineri, 28 ianuarie 2022
DIVERSE
7
8
ACTUALITATE
Vulcan
de câteva luni încoace. Domnul Constantin Dan Marinescu își motivează destul de desele intrări online prin aceea că este în deplasare, având de rezolvat probleme de serviciu. Domnul Liviu Tătaru, care este și președintele organizației locale a uniunii, lucrează ca șofer pe TIR.
S-au învăţat cu online-ul
Prima ședință ordinară din acest an a Consiliului Local al municipiului Vulcan s-a desfășurat în dimineața zilei de miercuri, 26 ianuarie. A fost una cu patruzeci și unu de puncte la ordinea de zi și la care, din nouăsprezece consilieri locali, numai cincisprezece au fost în sală. Ceilalți patru și-au anunțat prezența făcând cu mâna de pe pânza ecranului instalat pe peretele din spate.
Sunt și alți aleși locali
Aceștia din urmă
își anunțaseră din timp opțiunea de a intra online la dezbateri, așa că Vasile „Topi” Topală, IT-stul primăriei, pusese dinainte la punct instalația necesară legăturii video și audio dintre cei din sala de ședințe și consilierii aflați care pe unde. Doamna Simona Constantin (PNL) - din câte mi-a zis colegul ei de partid Dănuț Anghel, președinte de ședință - se afla acasă, în izolare, fiindcă fiul ei fusese găsit cu Covid. Doamna Daniela Pătrașcu (USR) nu știu de ce nu a putut veni. Trebuie să fi avut un motiv serios, fiindcă dumneaei nu obișnuiește să lipsească de la astfel de convocări.
Altfel se pune
problema în cazul domnilor Constantin Dan Marinescu și Liviu Tătaru, ambii de la USR. Domniile lor sunt, până acum, campionii prezenței online la ședințele consiliului local. Primul din când în când, iar al doilea
facebook.com/ziarulvaiijiului
ale acestui an, a trebuit ca, de fiecare dată, să-i consulte, grijuliu, pe cei aflați departe de sala de ședințe. E de înțeles absența din sală în cazul izolării la domiciliu din cauza Covid sau al unei probleme ivite pe neașteptate. Numai că nu pot să-mi dau seama, așa cum e cazul domnului Liviu Tătaru, de ce motivul invocat de domnia sa, prezența la muncă în străinătate, este tolerat de o bună bucată de vreme? Nu cunosc vreo situație similară la celelalte consilii locale din vale.
Miercuri, el a ținut din Belgia legătura cu cei din Vulcan, având, atunci când proiectele au fost supuse la vot, mâna stângă pe volan și pe cea dreapta ridicată, în semn că este „pentru”.
Liberalul Dănuț Anghel,
care conduce ședințele consiliului local în primele luni
care au serviciu, dar care nu absentează, și vin la ședințele de consiliu. Domnul Romeo Miclea, bunăoară, coleg de partid cu domnii amintiți, ajunge la primărie chiar dacă a fost în schimbul de noapte sau dacă urmează să intre în al treilea. Ba, mai mult, împreună cu colegul Adrian Sireteanu (ambii în fotografie), își face timpul necesar, ca să fie prezent și la întâlnirile săptămânale cu cetățenii care au loc la primărie. Mie mi-e indiferentă situația, dar am observat că sunt consilieri locali deranjați oarecum de online al unora, dar care se abțin să-și facă cunoscută nemulțumirea. Mai ales că, înainte de a se începe ședința, se pierde destul timp până se ia legătura prin internet. Oare e atât de dureroasă despărțirea de un scaun de consilier local, încât să nu-l lași pe următorul de pe lista de candidați la această funcție să ajungă în forumul legislativ local? Gheorghe OLTEANU
vineri, 28 ianuarie 2022