Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,8736 lei 1$ = 4,0226 lei 1₤ = 5,3968 lei
vineri, 4 decembrie 2020
Anul XIII • nr. 2982 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vorba cântecului:
După ani și ani
În fine, după rugăminți peste rugăminți adresate administrației publice locale vulcănene, cererea localnicilor din Paroșeni-Sohodol a fost îndeplinită. Parohiei ortodoxe din cartier i s-a cedat clădirea fostului composesorat la care, acum, se lucrează la amenajarea unei capele funerare. Este meritul
lui Pompiliu Barbu, viceprimar atunci, a ținut neapărat să precizeze un momârlan get-beget. Care, mai apoi - el însuși mi-a făcut precizarea, rugându-mă
ușurați. Și, cu ochii spre cer, i-au mulțumit Celui de Sus, că viceprimarul Pompiliu Barbu, cel care i-a ajutat și să tragă apa în biserică, le îndeplinise ruga ignorată atâta amar de vreme de către fostul primar. După care, grabnic, oamenii s-au apucat de treabă. Clădirea a fost reparată de sus până jos. Acoperiș nou, exteriorul termoizolat, burlane de scurgere a apei, ferestre și uși termopane.
În latura estică
să nu-i dau numele -, a avut destule „meciuri” pe tema asta cu fostul primar. Și, fiindcă îmi amintesc bine, parc-aș tinde să-i dau dreptate. Asta, pentru că am fost de față când un grup destul de numeros de cetățeni din Paroșeni se înfățișase la una dintre ședințele consiliului local. Erau localnici și din colonia țărănească, și din aceia de peste baraj, ale căror gospodării se întind din preajma Tăului fără Fund până sus în munte.
Printre alte solicitări
– să li se facă drumul de la baraj în sus, să li se „tragă” apă potabilă și gaze – ei ceruseră să li se cedeze clădirea despre care am amintit. Imobil în care, cu ani și ani în urmă, funcționase dispensarul de cartier, iar, mai apoi, o jumătate fusese luată de composesorat, iar în cealaltă a fost amenajată o farmacie. Și, cum ambele uși ale clădirii stăteau ferecate cam de multă vreme - composesoratul s-a mutat un pic mai sus, iar farmacia s-a închis -, localnicii au solicitat ca imobilul să fie lăsat pe mâna lor. Nu ca să facă din el sală de dans sau vreo cârciumă, ci ca să amenajeze în interior un spațiu de priveghere a morților.
Solicitarea de atunci
le-a fost ascultată, dar și repede uitată. De abia întruna din lunile de dinaintea alegerilor locale, în consiliu a fost înaintat un proiect de hotărâre care, odată adoptat, i-a făcut pe cei din Sohodol să respire
va fi spațiul în care vor fi depuse persoanele decedate, spre a fi privegheate de membrii familiei, neamuri, prieteni și cunoscuți. Cealaltă latură în care fusese farmacia va fi amenajată ca birou parohial în care vor fi rânduite și ținute toate documentele care, acum, se află la biserică. Afară, în fața clădirii, composesoratul va amenaja, pe cheltuiala sa, un pavilion acoperit, pentru adăpostire în caz de vreme urâtă. Banii necesari reparațiilor au fost donați de către locatarii din cartier. Și, mi s-a spus, oricât de
PNL - Partidul Naţional Liberal - Organizația Judeteană Hunedoara CUI mandatar 11200025
săraci ar fi unii, nu s-au dat înapoi să scoată câțiva lei când au auzit despre ce e vorba să se facă.
Firește,
odată cu luarea în primire a clădirii, oamenii au fost de acord și cu condițiile impuse de administrația publică locală. Acelea ca, pentru utilizarea locului de priveghere să nu fie luată nicio taxă, iar accesul să le fie permis și celor de o altă credință religioasă, decât ce ortodoxă. Nu știu, acum, dacă și momârlanii din partea nordică, de peste baraj, se vor osteni să-și aducă aici morții, pentru ca lumea să-și ia de la ei un ultim rămas bun. Posibil ca unii s-o facă, alții să nu. În tot cazul, ceea ce-i sigur este că bucuria lor a fost la fel de mare ca și cea a neamurilor din colonia țărănească la auzul veștii că Paroșeniul are capelă funerară. Gheorghe OLTEANU