Ziarul Vaii Jiului
Uricani
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Vulcan
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,7694 lei 1$ = 4,4000 lei 1₤ = 5,7297 lei
luni, 17 februarie 2020
Anul XIII • nr. 2822 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Boacăne contabilicești la buget
Vulcanul are buget pe 2020. Faptul e cert în urma dezbaterii și aprobării rapide a proiectului de hotărâre prezentat în ședința extraordinara a consiliului local din dimineața zilei de vineri, 14 februarie.
Dănuț Buhăescu este mândru de faptul că a fost cel dintâi dintre primarii de la noi care, la sfârșitul lunii ianuarie, a discutat cu reprezentanții Pricewaterhouse Coopers, compania de consultanță agreată și contractată de Comisia Europeană pe tema strategiei de dezvoltare a Văii Jiului în care se pun la bătaie fonduri europene pentru derularea de proiecte în zonele miniere aflate în tranziție. Doamna Ruxandra Chiriță
și colegul dumneaei au intrat în clădirea primăriei Uricani undeva în jurul orei nouă și au părăsit-o după mai bine de un ceas și ceva. Primarul Dănuț Buhăescu s-a pregătit temeinic pentru această întâlnire, așa că, între cei trei, a existat un șir neîntrerupt de discuții legate de viitoarea strategie a Văii Jiului din care, în mod firesc, face parte și
Firește că vulcănenii
trebuie să cunoască sumele de bani care se vor învârti, vor veni și-și vor lua la revedere din visteria municipiului, în vederea realizării a câte și mai câte. Ca să simplific treaba, am să redau în întregime primele articole în care apar sumele de bani și cum sunt ele defalcate. Îi dau drumul! „Art.1(1) Bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Vulcan pe anul 2020 cuprinde două secțiuni: - secțiunea de funcționare care cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor stabilite prin lege și a cheltuielilor curente respective; - secțiunea de dezvoltare care cuprinde veniturile și cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel local; (2) Repartizarea resurse financiare proprii și sumele defalcate din impozitul pe salarii, (sic) se face (Rânduiește-i, Doamne, celui care a scris să pătrundă și tainele cazului Genitiv! – n.a.)) se face în principal pentru: autorități publice, alte servicii publice generale, apărare, ordine publică și siguranță națională, învățământ, sănătate, cultură, recreere și religie, transporturi și alte acțiuni economice. Art.2. Bugetul local (cod A) pe anul 2020 se stabilește la venituri în sumă de 51.391,29 mii lei și la cheltuieli în sumă de 53.326,45 mii lei. Art.3 Veniturile bugetului local pe anul 2020 în sumă de 51.391,29 mii lei sunt defalcate conform anexei care face parte integrantă din buget, după cum urmează: - venituri secțiunea de funcționare în sumă de 35.335,91 mii lei: - venituri secțiunea de dezvoltare în sumă de 16.055.38 mii lei. Art.4 (1) Cheltuielile bugetului local pe anul 2020 în sumă de 53.326,45 mii lei se repartizează astfel: - cheltuieli de funcționare în sumă de 35.335,91 mii lei (conforma anexei nr.2); - cheltuieli secțiunea de dezvoltare în sumă de 17.990,54 mii lei (conform anexei 3)”.
Dănuţ Buhăescu a pledat mai mult decât convingător
Vă mai rețin încă
puțin cu cifrele, fiindcă precis v-ar interesa să vedeți pe ce se duc banii de la „cheltuieli secțiunea de funcționare” care, multă suflare de om în primărie, nu trebuie să fii de specialitate, ca să constați, sunt cam de două ori mai mulți decât cei alocați secțiunii de dezvoltare. Așadar, pedalez și vă zic ce scrie la proiectul devenit, apoi, hotărâre de consiliu local: „(2)Cheltuielile secțiunii de funcționare cuprind: Cheltuieli curente în sumă de 35.335,91 de lei din care: - cheltuieli de personal în sumă de 16.710,00 mii lei; - cheltuieli bunuri și servicii în sumă de 12.238,91 mii lei; - fond de rezervă în sumă de 150 mii lei; - transferuri între unități în sumă de 500,00 mii lei; - ajutoare sociale în sumă de 350,00 mii lei; - asociații și fundații 541,00 mii lei; - rambursări de credite 435,00 mii lei; (3) Cheltuielile secțiunii de dezvoltare sunt în sumă de 17.990,54 mii (în text apare virgulă în locul punctului – n.a.) lei și cuprind: - cheltuieli de capital în sumă de 9.339,20 mii lei (iarăși cu virgulă după cifra 9 –n.a.); - transferuri 293,00 mii lei; - cheltuieli proiecte FEN în sumă de 8.356, 34 mii lei” (tot cu virgulă după 8! –n.a.).
Să admitem că,
la instituția prefectului, acolo unde sunt luate la purecat proiectele de hotărâre, cei care verifică acest proiect de hotărâre ar trece cu vederea virgula dintre subiect și predicat și nerânduiala aceea cu cazul Genitiv care mi-au sărit mie în ochi, dar și faptul că, la câteva sume de bani, apar virgule în loc de puncte. Dar, mai mult ca sigur, în ruptul capului nu ar fi putut accepta cele două greșeli contabilicești simple (niște însumări, cum s-a spus, adică adunări!) semnalate la timp și prompt de către consilierul local PSD Nelucu Lung (în imagine). Și, dacă am observat că niciun consilier local n-a catadicsit s-o atenționeze în privința asta pe doamna director al compartimentului economic, mi-am permis s-o fac eu. Nu de alta, dar și în anii trecuți, la dezbaterea bugetului local, domnul economist Nelucu Lung a mai „reparat” câteva boacăne contabilicești asemănătoare. Gheorghe OLTEANU
orașul Uricani. Dănuț Buhăescu le-a făcut cunoscut oaspeților săi că există un mod de identificare a potențialului de dezvoltare econimico-socială a localității plecând de la starea de fapt existentă. A insistat și a reușit să-i convingă pe cei de la Pricewaterhouse Coopers că principalul obiectiv la tuturor celor care trăiesc în această zonă este acela al ieșirii Văii Jiului din izolare. Lucru care se poate înfăptui numai prin realizarea drumului Uricani-Herculane.
Dănuț Buhăescu le-a
prezentat, apoi, documentația proiectului „Aqua Land” care urmează să facă parte integrantă dintrun proiect integrat de dezvoltare a infrastructurii de turism și a domeniilor schiabile existente sau viitoare din Valea Jiului. Dănuț Buhăescu nu a omis din discuții infrastructura socială, respectiv dezvoltarea la un nivel mult mai mare a proiectelor de modernizare și reabilitare termică a blocurilor de locuințe „cu nevoia categorică – după cum a subliniat el – de reducere masivă a contribuției bănești proprii a primăriei și a cetățenilor”, Asta, conform spuselor sale, înseamnă „ca primăria și omul să plătească cât mai puțin”, grosul cheltuielilor, la acest gen de lucrări, urmând să fie suportat din fonduri europene. Gheorghe OLTEANU