Page 1

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

La mina Vulcan

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6283 lei 1$ = 3,8797 lei 1₤ = 5,2609 lei

miercuri, 16 mai 2018

Anul XI • nr. 2409 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Preotul i-a pomenit pe minerii pe care Dumnezeu i-a luat în Împărăţia Sa

Nici nu ştii cum au trecut anii. Ieri s-au împlinit şaisprezece de când, în jurul orei 3:00 dimineaţa a zile de 15 mai 2002, adâncul minei Vulcan nu a vrut, ca la sfârşitul şutului, să-i lase pe paisprezece mineri să iasă din subteran, împreună cu ceilalţi ortaci ai lor.

Cine şi-ar mai fi

amintit de ei şi de ceilalţi care, de la şut, nu s-au mai întors acasă dacă nu ar mai fi existat Exploatarea Minieră Vulcan şi, implicit, sindicatul minier al acesteia? Posibil ca unora dintre ei să le fi ridicat parastas membrii familie. Cum la fel de posibil este ca pe mulţi dintre ei să-i fi uitat şi cei apropiaţi. De aceea zic că e bine până mina o mai duce, iar reprezentanţii sindicali ai ortacilor activi le organizează slujba religioasă de comemorare. Cea de ieri, ţinută de părintele Mănăsuc Zgârcea, însoţit de cântăreţul Gigi

Popescu, s-a oficiat în sala de pontaj. Au fost pomeniţi nu numai minerii care au murit în dimineaţa zilei de 15 mai a anului 2002, ci toţi cei care au plătit cu viaţa nevoia de jertfă a subteranului. Afară ploua, de parcă şi vremea i-ar fi plâns pe cei duşi în mod groaznic din astă lume, aşa că tot ce a ţinut de treaba preotului

s-a petrecut înăuntru, după care, afară la troiţă, au fost depuse coroane de flori.

Bulina albă

Sindicatul EM Vulcan

pentru că nu îi uită pe minerii care s-au prăpădit în mina Vulcan.

Aqua Palace angajează în condiții avantajoase ospătari. Relații la telefon 0751.199100

uitaţi nici minerii şi cadrele tehnico-inginereşti care au murit înainte de 1989: Murăraşu Mircea, Kevari Istvan, Tucaciuc Marcel, Căpăţână Nicu, Păduraşcu Ioan, Voevodu Grigore, Petrişor Iosif, Bejan Francisc, Ciobanu Victor, Bucătaru Vasile, Plugaru Dan, Macavei Constantin, Goliţă Attila, Ular Aurel, Lemnaru Vasile, Avram Raj, Spiridon Ioan, Ekart Ioan, Savin Vasile, Teodorescu Constantin, Pătraşcu Mihai, Ionescu Dumitru, Pusac Mihai-Nicolae, Bana Francisc, Danciu Roman Petru, Sârbu Marin, Durneac Vasile, Albu Marin, Filipciuc Modest, Rusu Vasile, Gâţă Gheorghe, Pop Grigore, Pricop Ştefanache, Pitea Viorel, Marinescu Petru, Afrasinei Florentin, Buţu Viorel, Crăciunescu Constantin, Creţu Alexandru, Dărdacă Petriţă, Dinea

În sala de pontaj,

au fost prezenţi mineri din schimbul doi, cadre tehnico-inginereşti de la conducerea CEH şi a minei, toată conducerea sindicatului, personalul TESA. Toată lumea ţinea în mână lumânări aprinse. Întru Împărăţia Domnului părintele Sandu i-a pomenit pe decedaţi pe numele de botez. Fie-mi îngăduit ca eu să-i amintesc cu numele întreg, pentru că de aia am luat hârtiile de pe care a citit popa. Nu de alta, dar, şi aşa, ni-i amintim doar în asemenea ocazii pe minerii decedaţi în exploziile de mină. Aşadar, cei duşi pentru totdeauna în mai 2002 sunt Beurean-Piţiguş Marian, Gurgui Costinel, Cheresteş Simion, Finna Istvan, Marinescu Cătălin, Duma Daniel, Corban Constantin, Pintea Ioan, Husaru Petrea şi Olariu Ion. În ziua de 7 august 2001, nu au mai ieşit din mină Bătrânca Vasile, Mihăiţă Marin, Olaru Ianoş, Vladu Florea, Acatrinei Benone, Marin Cătălin, Ciobanu Valerică, Cozma Paul, Scherana Iulian, Abalintoaiei Ioan, Pitea Gheorghe Robert, Chiric Vasile, Constantin Ştefănică şi Niţoiu Constantin pe care toată mina îl ştia de „Gambete”. Nu au fost

Gheorghe, Danciu Teodor, Drăgoi Marin, Făimuş Constantin, Gartner Zoltan, Haiducsi Arpad, Ioan Radu, Ilieş Ştefan, Morariu Gheorghe, Matei Ştefan, Năstan Mircea, Mirică Ilie, Maidik Ladislau, Norocea Dorel, Norocea Toma, Poidan Vasile, Pandaciuc Marius, Poenaru Ioan, Şipoş Nicolae, Simoniac Daniel-Mihai, Stanciu Gheorghe, Tăriţă Constantin, Toth Alexandru. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească în pace! Gheorghe OLTEANU


2

INTERVIU

Cu primarul Lucian Resmeriţă

Lupeniul - cartier cu cartier

La aproape un an de când a fost instalat în fruntea Primăriei municipiului Lupeni (4 iulie 2017), prin votul masiv acordat de lupeneni în iunie, anul trecut, am stat de vorbă cu Lucian Resmeriţă în biroul său. Interviul a constat într-un fel de bilanţ legat de activitatea edilului Lupeniului şi a administraţiei publice locale pe care o conduce, iar ce a ieşit veţi putea citi mai jos. Ca o concluzie la cele discutate, putem vorbi de un an bun pentru Lupeni şi cetăţeni în ceea ce priveşte activitatea primarului şi a primăriei. Cu toate problemele legate de bugetul local este clar că există un progres real în ceea ce priveşte organizarea activităţilor, prioritizarea lor şi implementarea anumitor proiecte. Mai mult, există şi idei pentru viitorul apropiat, semn că există şi preocupare. Poate şi tinereţea primărului dă un astfel de avânt lucrurilor, fapt recunoscut în interviu chiar şi de Lucian Resmeriţă.

Optica… tinereții

- Domnule primar, lupenenii ne sesizează tot mai des că Lupeniul are în ultima perioadă de timp o schimbare în bine a imaginii şi a organizării administraţiei locale. Mulţi cetăţeni consideră că, de fapt, schimbarea a început încă din perioada când fratele dumneavoastră, actualmente senator, era primar, dumneavoastră continuând într-un fel munca începută de el, fireşte, cu suplimentările şi îmbunătăţirile de rigoare. Cum comentaţi? - Ştiţi ce se întâmplă, atât eu, cât şi fratele meu ţinem foarte mult la părerea oamenilor. Într-adevăr, în ultimii ani dânşii şi-au dorit o schimbare. Acum noi încercăm să facem acest lucru şi ţinem foarte mult la părerea concetăţenilor noştri. Noi – şi eu la modul personal – sperăm că e o schimbare în bine, o schimbare prin care să cosmetizăm, dacă pot spune aşa, imaginea municipiului Lupeni. Spun asta deoarece consider că Lupeniul avea o problemă destul de gravă referitoare la micile amănunte, dar care dau culoare imaginii şi perceperii a tot ce înseamnă acest oraş. Vedeţi, faci un tort şi poţi să-l faci cel mai gustos pe dinăuntru, dar dacă nu ştii să pui acea glazură pe dinafară, să-l ornezi şi să-i pui cireaşa aceea, un mic amănunt culinar nimic mai mult, atunci nu ai succes cu el, nedând o imagină bună celui care-l vede. Aşa şi cu oraşul. Numai că aici, n-am făcut totul singuri, am fost ajutaţi şi de nişte peisagişti şi de nişte arhitecţi ai comunităţii, specialişti care ştiu cum trebuie exact să facă totul ca să se schimbe această imagine de care vorbeam. Ţinem foarte mult la acest aspect tocmai pentru a face zi de zi, an de an, mai frumos municipiul Lupeni. Sunt convins că fiecare primar în parte, fiecare administraţie publică locală îşi doresc să aibă un oraş frumos, curat, întreţinut şi sunt convins că toţi fac eforturi deosebit de mari, fireşte, unele reuşesc, alte mai puţin, cum e de fapt şi în viaţă. Poate şi tinereţea mea mă face să văd lucrurile într-un alt fel. Să ştiţi că de multe ori un om de 50-60 de ani, poate şi mai mult, aflat într-o astfel de funcţie poate că vede într-un alt mod amenajarea oraşului, a unei zone verzi sau ale altor chestiuni ce ţin de administraţie locală. Pe de altă parte, un om mai tânăr vede lucrurile într-un alt mod, dinamismul şi energia fiind câteodată

)

Ziarul Vaii Jiului

factori importanţi în acest domeniu. De aceea cred că întotdeauna trebuie îmbinată şi partea omului tânăr cu cea a omului în vârstă, din care să rezulte idei bune pentru oraş şi cetăţeni. Să nu uităm că cine n-are bătrâni trebuie să-i cumpere, fapt perfect valabil când vorbim de sfaturi bune, multe venite şi dinspre cetăţenii de vârsta a treia, oameni cu experienţă de viaţă care au văzut şi au trecut prin multe.

Cartierul Bărbăteni

- În aceste peste zece luni de activitate aţi avut de toate, dar, cum spuneţi dumneavoatră, mai multe bune decât rele... cel puţin până la acest moment. Haideţi s-o luăm cu discuţia prin toate cartierele mari ale municipiului şi să vedem ce aţi realizat în fiecare cartier de când sunteţi primar, din punct de vedere al administraţiei locale şi, fireşte, ce v-aţi propus să mai faceţi pe termen scurt şi mediu, acolo unde e cazul. Să începem cu Cartierul Bărbăteni, că tot e cel mai mare ca întindere şi populaţie. - Cam în toate cartierele să ştiţi că s-a lucrat la partea de imagine şi de îmbunătăţire a infrastructurii. Cam toate arată la acest moment să zicem bine, unele chiar foarte bine, iar la unele se lucrează ca să ajungă din urmă celelalte cartiere. Avem încă unele mici probleme pe ici, pe colo, probleme de amenajare sau de infrastructură, dar din punct de vedere rutier şi din punct de vedere al trotuarelor, al aleilor, al parcurilor sau al trecerilor peste calea ferată, cred că e mult mai bine acum, din toate punctele de vedere. Dacă discutăm de Cartierul Bărbăteni, atât drumurile, cât şi trotuarele şi aleile, plus cele două parcuri sunt reabilitate. Tot aici a fost schimbat iluminatul public stradal, cu un sistem modern de LED-uri de generaţia a treia, fapt ce a dus automat şi la scăderea facturii cu 20-30%, ceea ce nu-i puţin lucru şi justifică investiţia.

Cartierul Viitorului - Un cartier cu destule probleme era Viitorului.

Acum vreo zece ani era dezastru, infrastructura era la pământ. Cum e acum şi unde s-a intervenit în mandatul dumneavoastră de până acum? - Cartierul Viitorului e reabilitat şi el în proporţie de 100% dacă vorbim de drumuri, trotuare sau alei. Acest cartier are, de asemenea, introduse şi toate utilităţile. Și aici, ca peste tot prin oraş, va urma şi reabilitarea canalizării, prin programul celor de la Apa Serv. Mai avem câteva alei de reabilitat, acestea fiind, să zicem, uitate, la momentul când s-a întocmit proiectele. Şi proiectele sunt întocmite tot de oameni... Și oamenii mai uită sau poate greşesc, sau poate au constatat că n-au bani suficienţi, nefiind astfel de condamnat decizia. La blocurile K1 şi K2, din câte reţin,

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

mai sunt câteva scări care nu au aceste alei modernizate şi trotuare de care vorbim. Acest lucru îl vom îndrepta curând, poate chiar peste vreo două săptămâni, când ar urma să începem acolo lucrări în acest sens, procedura fiind pusă în mişcare.

Cartierul Nivelt - Ştim că aţi lucrat mult pe strada

Castanilor în ultima perioadă, o zonă mult rămasă în urmă din oraş. - Da, adevărat. Pe strada Castanilor ne-am axat în ultima vreme, reabilitând în proporţie de 100% aleile şi drumul. Acolo era o situaţie destul de complicată şi de complexă, fiindcă sunt oameni în vârstă foarte mulţi şi care nu prea mai reuşeau să-şi întreţină zonele verzi. Astfel că noi am dat o mână de ajutor, am defrişat tot ce era pe-acolo, inclusiv am demontat acele garduri foarte vechi şi urâte. Am reuşit să amenajăm aşa cum trebuie zona respectivă, plus toate aleile, drumul principal, bordurile şi trotuarele. Am amenajat inclusiv 100 de parcări, deoarece era mare nevoie de ele în zona aceea. Proiectul este făcut în aşa fel încât să continuăm această amenajare şi reabilitare până la poştă, ne legăm cu lucrările de strada Tineretului şi apoi până la poştă, cum spuneam, toate acele străzi şi trotuare, borduri, spaţii verzi şi ce mai e pe-acolo vor fi reamenajate şi reabilitate ca şi pe Castanilor.

Cartierul Parâng-Bucura

- Cartierul Parâng-Bucura? - Dacă discutăm de acest cartier mare al oraşului, unde avem şi mai multe blocuri cu zece etaje, de când sunt eu primar a fost reabilitat 100%, unde, în plus faţă de străzi, trotuare, borduri, parcări şi spaţii verzi am introdus şi un iluminat public modern, cu ultima generaţie de LED-uri.

Cartierul Braia

- Cele mai ample lucrări au fost efectuate, se pare, în Cartierul Braia, unde, atât anul trecut, cât şi anul acesta, se lucrează destul de mult. Era important ca unul din cartierele centrale ale oraşului şi de tradiţie, dar rău îmbătrânit, să-şi schimba faţa, imaginea... că arăta ca un cartier părăsit în mijlocul oraşului şi într-o zonă unde trec încoace şi încolo destui turişti ce urcă spre staţiunea Straja... Concret, despre ce lucrări vorbim? - În Braia de la preluarea mandatului meu a fost reabilitată integral strada Spiru Haret. Apoi, toată strada Lăpuşneanu a fost, de asemenea, reabilitată, iar Calea Brăii a intrat acum în reparaţii, drumul urmând a fi făcut până sus. Dar acum urmează ca cei de la Apa Serv să finalizeze licitaţia de lucrări, deoarece la acest drum se va trece înainte la introducerea unei coloanei de apă de un metru diametru, din câte am înţeles. După această lucrare drumul va intra în reparaţii până sus. Tot în Braia am reuşit să punem la punct baza sportivă „Preparatorul”, un teren care va fi inaugurat cred că luna aceasta, lucrările fiind finalizate. Acest teren şi baza de-acolo vor fi benefice pentru copii şi tineri. Spre surprinderea mea şi spre marea mea bucurie, de câte ori trec pe-acolo văd

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BuTuLESCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBERESCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

miercuri, 16 mai 2018


grupuri şi grupuri de copii, uneori şi 50-80 de copii, care stau şi se joacă acolo, reuşind astfel să scape de acea energie specifică vârstei, în aer liber, într-un mediu sănătos. Ce poate fi mai benefic de-atât pentru un copil? În Braia mai avem încă multe de făcut, inclusiv cinematograful, anii care vin vor fi hotărâtori şi în acest sens. Vrem să repunem în funcţiune acest cinematograf şi, cu siguranţă, vom încerca să-l reabilităm în următorii ani, probabil tot prin Compania Naţională de Investiţii ca la Petroşani.

Centrul vechi

- Am ajuns cu discuţia noastră şi la „Centrul vechi”, cum îi spun unii cartierului, sau „Centrul municipiului”, cum îi spun acum alţii, inclusiv cei din primărie. Ce lucrări aţi avut sau aveţi aici? - Aici, în apropiere de centru, avem în derulare un proiect de ecologizare început dinainte să fiu primar. În două luni, maxim, am înţeles că lucrările se vor termina, iar cele 34 de hectare ale municipalităţii vor fi ecologizate. Asta înseamnă că acolo va putea fi un punct fierbinte al viitorului Văii Jiului! Nu sunt cuvinte mari, acolo am dori să facem în viitorul apropiat un parc industrial, cu hale şi tot ce trebuie. Este o zonă care are tot ce-i trebuie: şosea principală în imediata apropiere, cale ferată la doi paşi, conducte de gaz şi apă ce trec prin zonă, stâlpi de electricitate şi aşa mai departe. Plus că vorbim de zeci de hectare situate pe un teren plat, generos ca spaţiu, ce se pretează exact la aşa ceva şi la ce se caută în ziua de azi. Pe el se poate construi P+1, maxim P+2, vorbesc de hale industriale şi clădiri industriale. Acum aproape că s-a finalizat nivelarea terenului cu pământ galben, adus de pe un deal pe care firma ce se ocupă de lucrări l-a cumpărat, iar pe viitor se va însămânţa iarbă şi în foarte scurt timp terenul va avea gazon şi va arăta aşa cum trebuie. Ne gândim, de asemenea, tot în această zonă, practic de intrare în oraş, la anumite lucrări de îmbunătăţire a imaginii. Am avut în gând, cum am vrut şi pentru staţiunea Straja, să montăm ceva panouri cu reclame, astfel încât când vine omul cu maşina pe drum să vadă aceste reclame. Din păcate, ne confundăm cu o problemă pe partea dreaptă cum se intră în oraş dinspre Paroşeni, în sensul că avem calea ferată, iar legislaţia nu ne lasă să punem nimic pe acea porţiune. Doar cei de la CFR pot să intervină. E complicat, o să vedem, vom mai discuta cu ei, le vom mai spune, poate-i lămurim. Tot în centru, de când sunt eu primar am reuşit să reabilităm gara, lămurindu-i pe cei de la CFR despre această necesitate. Acum, cu Palatul Cultural şi această gară reabilitată imaginea s-a schimbat cu 180 de grade. Unii au spus că nu mai avem trenuri, dar avem gară... Parţial au dreptate... dar trenul nu depinde de primărie. Noi am făcut demersuri, dar am primit răspuns că nu mai este eficientă ruta din punct de vedere al numărului de călători şi că de aceea trebuie să sisteze trenurile. Dar, pe timp de iarnă, avem „Săgeata albastră”, care ajunge când este nevoie în zona noastră. Noi ţinem mult la ruta aceasta de cale ferată, deoarece ne gândim în primul rând la transportul mărfurilor pe viitor. Da, în cazul în care ne va ajuta bunul Dumnezeu, poate cu Uniunea Europeană, sau poate cu ajutorul unor investitori care vor dori să creeze aici o platformă industrială, pe cele 34 de hectare, atunci această cale ferată ar fi extraordinară pentru transportul mărfurilor, dar şi pentru transportul materiilor prime. Se ştie că în lume acest tip de transport este cel mai rentabil şi mai eficient pentru investitori. De aceea şi noi privim lucrurile aşa şi pot spune că acesta este unul din scopurile mele ca primar, să păstrăm intactă şi funcţională această cale ferată ca să se poată ulterior beneficia de ea la transporturi de mărfuri şi de materie primă. Că una e să transporţi mărfuri cu 40 de tiruri, care au un preţ, şi alta-i să duci marfa odată, 30-40 de vagoane.

8

www.zvj.ro miercuri, 16 mai 2018

Hagher - Zona Hagher? Ştim că sunt ample lucrări pe strada

zat pentru staţiune, ce proiecte se vor derula anul acesta şi ce aveţi în vedere pentru Straja şi turismul local în viitorul apropiat? - Frumos spus „Oraşul de sus”, şi cam este o realitate. La Straja ţinem toţi lupenenii foarte mult, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, să ne gândim că Straja înseamnă totul pentru turismul local. Apoi, trebuie spus că avem acolo 250 de cabane. Asta înseamnă că minim 250 de familii trăiesc din veniturile realizate cu acele cabane, an de an, mai cu seamă în perioada sezonului rece. Pe lângă aceştia, există 60 de monitori de schi care trăiesc o bună perioadă de timp din banii câştigaţi în sezon (unii trăiesc chiar şi un an de zile!), alţi 400 de angajaţi care în sezon câştigă pâi-

Cartierul Ștefan - Am ajuns şi la Cartierul Ştefan. Aici au fost în tre-

nea cea de toate zilele pentru ei şi familiile lor, plus salvamontişti şi jandarmi montani care-şi desfăşoară activitatea acolo. E, cu siguranţă, un mic orăşel, cu de toate, inclusiv cu o bisericuţă frumoasă în vârf de munte, cu atracţii turistice de tot felul... o staţiune vie, plăcută! Din punct de vedere al administraţiei, avem proiecte pentru staţiune. Acum trebuie să găsim şi modul de finanţare, deoarece, vedeţi dumneavoastră, la turism lucrurile s-au cam blocat. Chiar ieri (luni – 14 mai – nr.) am fost la Ministerul Turismului şi am discutat cu un domn secretar de stat şi cu doamna Avram, care se ocupă de staţiunile de schi, ca să găsim o soluţie pentru găsirea resurselor financiarte pentru anumite proiecte. Noi ne-am dori, în primul rând, să finalizăm cu ratrack-ul pe care l-am licitat, să primim cele zece tunuri de zăpadă care au fost licitate, să facem pasarela de trecere de la teleschiul 3 înspre Pârtia nr. 4, mai avem de adus foarte multe utilaje care sunt trecute în proiectul mare şi trebuie să fie achiziţionate - ratrack, ATV-uri pentru schi etc. -, plus montarea altor linii de telescaun care sunt, de asemenea, trecute în proiectul mare, inclusiv o unificare de pârtii cu Pasul Vâlcan, ce ar aduce în zona noastră unul dintre cele mai mari domenii schiabile din ţară, dacă nu chiar cel mai mare. Avem în vedere şi o sală de sport care e necesară în Straja şi pentru turismul de vară, dar şi terenuri de sport în aer liber, plus alte pârtii de săniuş, pârtii de snowboard şi multe alte lucruri. Anul acesta din Straja primăria a câştigat peste 30% venituri în plus faţă de anul trecut, ceea ce justifică, iată, investiţiile, iar din punct de vedere al celor care au cabane câştigul a fost chiar mai mare, undeva între 20- 40% faţă de anul trecut. Spre norocul nostru în Straja apar şi investiţii ale oamenilor de afaceri. E vorba de un nou telescaun - cel de anul trecut, anul acesta vor mai urma alte două benzi moderne pentru copii şi multe alte lucruri, inclusiv administrare de pârtii în zona propriilor cabane. Este bine când latura privată şi latura administraţiei publice locale se împletesc şi ambele trag la aceeaşi sanie. Asta a făcut ca Straja să ajungă în lumea bună a staţiunilor montane, iar acest lucru ne dă speranţe să continuăm, că suntem pe calea cea bună.

Pomilor... - Da, acolo avem 1,5 km de drum care va fi asfaltat de noi. Pe lângă acest aspect, mă bucur că am reuşit să găsim resurse financiare, atât la Primăria municipiului Lupeni (în jur de 80%), cât şi la Apa Serv (20%), pentru canalizare. Vor beneficia de canalizare şi de drum în jur de 100 de familii ce locuiesc la case, ceea ce nu-i puţin lucru. Lucrarea a început, o treime din canalizare este gata, iar după ce va fi gata totul, undeva în vara aceasta, sper că vom finaliza şi asfaltarea drumului. Va fi un drum ce va putea fi folosit şi ca o a doua cale de acces spre Staţiunea Straja. Totuşi, trebuie să ţinem cont şi de faptul că s-ar putea ca după introducerea canalizării, pe anumite porţiuni a drumului să mai fie nevoie să se taseze, cum se întâmplă după anumite lucrări când drumul se lasă. Nu vom grăbi lucrurile ca să facem lucrări de mântuială şi drumul să se strice într-un an de zile. Vrem lucrare de calitate, iar dacă nu plouă mereu cum plouă azi şi dacă firma termină lucrarea de introducere a canalizării repede, sper să finalizăm drumul în acest an. Ce este cert este că avem toţi banii pentru lucrări şi asta e bine.

cut multe probleme. Unele s-au diminuat, altele persistă... Vorbim de canalizare, de drum... Ce s-a făcut şi ce urmează a se face pentru acest cartier de case situat deasupra minei Lupeni şi a zonei respective? - Familia mea ţine foarte mult la acest cartier. Bunica mea a copilărit şi a trăit acolo, mama mea a copilărit acolo... Problemele sunt foarte clare şi ele nu pot începe decât cu canalizarea şi cu Apa Serv. Indiferent ce ne spune unul sau altul din zona respectivă, noi nu putem începe lucrări la drum decât în momentul când lucrările de la coloanele de apă şi canal vor fi efectuate şi finalizate. Asta nu ţine de noi, e lucrarea celor de la Apa Serv prin marele proiect integrat. Deci, nu pot spune când se vor finaliza aceste lucrări. Cei de la Apa Serv ne-au asigurat că în cel mai scurt timp se vor apuca de lucrări. Dar asta nu depinde prea mult nici de ei deoarece firmele îşi cam dau la picioare, ca să zic aşa, în sensul că există 47 de firme ce s-au înscris pe SEAP la licitaţie şi fiecare dintre ele are dreptul de a contesta. Poate dura totul mult şi bine. Deja a trecut un an de când s-a încheiat procedura şi încă va mai dura după cum se vede ce se întâmplă. E o problemă şi o situaţie puţin complicată. Noi, în acest moment, avem bani de rigole pentru Ştefan şi avem vreo 400-500 metri de rigole betonate anul acesta. Dar ne-am oprit deoarece nu putem fi de acord să băgăm bani în rigole anul acesta, iar a doua zi sau la anul să le stricăm... Aşteptăm cu speranţa că se va rezolva mai rapid şi vor începe lucrările. Ştim că imaginea cartierului e urâtă, că drumurile nu sunt pe placul şoferilor... Dar n-avem momentan ce face. Ce s-a putut face, zidul de sprijin, amenajări la scări, curăţenie şi partea de salubritate, s-a făcut, se face în continuare, dar la restul mai e de aşteptat şi îmi pare rău de această situaţie.

„Orașul de sus” - Ultimul mare cartier, dacă-l putem numi aşa, este „Oraşul de sus”, cum mai nou îi spun localnicii Staţiunii Straja. De când sunteţi primar ce aţi reali-

INTERVIU

Interviu realizat de Corneliu BRAN

3


4

DIVERSE

La București

Despre viitorul Văii Jiului

„Viitorul Văii Jiului: Perspective de dezvoltare durabilă” este un eveniment realizat de USR și Platforma 100, care se desfășoară miercuri, 16 mai, la București, la Muzeul Național de Artă Contemporană, de la ora 09:00.

Personajele cheie

ale acestui demers sunt Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în Guvernul Tehnocrat, și deputatul Cristina Prună, membră a Comisie pentru industrii și servicii și a Comisiei pentru afaceri europene. Dezbaterea își propune să abordeze diverse teme și provocări precum aspecte socio-culturale, economice și de antreprenoriat din Valea Jiului împreună cu sociologul Barbu Mateescu, Oana Toiu - antreprenor social și fost secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Claudiu Vrînceanu - antreprenor și fost secretar de stat în Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Vlad Florea - fost antreprenor,

cadru didactic universitar din Valea Jiului și alți reprezentați ai societății civile și din domeniul antreprenoriatului, Adina Vințan - membru fondator al Valea Jiului Society. Invitat la eveniment este și arhitectul Mihai Danciu, membru al Asociaţiei „Planeta Petrila”, un tip extrem de implicat în proiectele comunitare ale Văii Jiului, un om cu viziune și determinare, pe care Ion Barbu îl vede practic ca pe o dublură a lui, mai tânără.

Depopularea Văii Jiului - primul subiect pe agenda dezbaterii

„Valea Jiului riscă să treacă printr-o perioadă în care depopularea să fie un pericol uriaș. Lipsa perspectivelor, incapacitatea decidenților de a oferi variante alternative și îmbătrânirea populației sunt factori agravanți. În ciuda acestor premise negative, Valea Jiului este o zonă cu un potențial uriaș, atât din perspectivă socială, cât și culturală. Mineritul a contribuit la construcția unei perspective sociale cu bune și cu rele, dar astăzi am vrea să punem accentul pe legătura puternică pe care pericolul o construiește între oameni. În același timp, perspectiva culturală pe care o zonă puternic industrializată o poate aduce prin patrimoniul industrial este relevantă și merită dezvoltată. Valea Jiului poate să fie un exemplu de bune practici pentru societatea românească dacă reușim să renunțăm la prejudecăți și îi oferim o șansă”.

Perspectiva antreprenorială a Văii Jiului

„Valea Jiului înseamnă minerit. Este primul efect pe care o dezvoltarea mono-industrială o are asupra unei zone. O capturează și o definește până la pierderea oricărei alte trăsături identitare. Ce faci însă când industria care te caracterizează se îndreaptă cu pași repezi spre dispariție. Nevoia de redefinire este vitală și cei care locuiesc în zona Văii Jiului au nevoie să redescopere alte activități economice care îi pot ajuta să prospere. Perspectiva antreprenorială funcționează atât timp cât crezi în ea și depui eforturi constante. Dar buna guvernare locală, funcționarea instituțiilor și acordarea politicilor zonale sunt vitale pentru orice antreprenor”. Alina PIPAN

„Les Amis de la France”

În bucătăria bătrânilor

Miercuri, 16 mai, Asociaţia Culturală „Les Amis de la France” și-a propus să gătească pentru seniorii Petrilei, cei care se află la căminul pentru persoane vârstnice Lonea.

Pentru că este o treabă de profesioniști să gătești pentru 50 de persoane, câte se află la centru, au nevoie de un spațiu adecvat. Așadar, vor intra în bucătăria centrului, și vor găti raportat la normele centrului, și la regimul fiecărui rezident. Cu această ocazie, lansează un apel către cei care pot dona fructe pentru masa bunicilor. Ca să fie lucrurile mai simple, fructele pot fi livrate direct la centrul pentru vârstnici de la Lonea. Pe lângă aptitudinile de bucătar, voluntarii vor veni pregătiți pentru seniori cu un program artistic, pentru a le face după-amiaza mai frumoasă. Asociația este partener în cadrul evenimentului Săptămâna Națională a Voluntariatului, eveniment inițiat și coordonat la nivel național de către Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat. Alina PIPAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

miercuri, 16 mai 2018


La Bucureşti „Satul electronic” câştigă Marele Premiu „FestCo”!

Jos pălăria, maestre George Mihăiţă!

Vrând, nevrând, iată-mă iar implicat într-un eveniment cultural. Implicat şi, indirect, laureat! Fapt pe care, modest cum mă ştiţi, mă grăbesc să-l fac cunoscut.

S-a încheiat recent, la Bucureşti, Festivalul Naţional al Trupelor de Teatru pentru Liceeni „Jos Pălăria”, ediţia a XXI-a, care a reunit 25 de spectacole dramatice. Reprezentarea, oarecum inechitabilă (16 trupe din Capitală, faţă de numai 9 din provincie), trebuie pusă mai degrabă pe seama distanţelor geografice şi cheltuielilor de transport. Festivalul „Jos Pălăria”, iniţiat de maestrul George Mihăiţă, este primul festival naţional de teatru pentru liceeni lansat după Revoluţie. Concursul a avut loc în cea mai nouă şi modernă sală de teatru deschisă publicului bucureştean în 2017. Festivalul a beneficiat de un juriu distins: Adriana Trandafir (preşedinte), actriţa Delia Seceleanu (Teatrul de Comedie), poeta şi criticul Gabriela Hurezean. În concurs au fost înscrise spectacole cu piese de autori cu nume mari: Shakespeare, Moliere,

Caragiale, Wilde, Băieşu, Vişniec. Dar şi piese de autori cu nume mai mici, care au nevoie şi de prenume: Jerome Lawrence, Robert Lee, Elise Wilk, Ivan Vyrypaev, Jonathan Rand, John Cariani, Stephen. Chbovski, Alessandro Boffra, Cristopher Durang, William Golding, Rosalind Wiseman,Tina Fey, Lia Bugnar, Filip Columbeanu, Virgil Stoenescu. Şi ultimul, cu voia dumneavoastră, Valeriu Butulescu. Aşa cum scriu organizatorii, „Conform tradiţiei, trupa care câştigă Marele Premiu Jos Pălăria va fi invitată în cadrul Festivalului Comediei Româneşti FestCo, organizat de Teatrul de Comedie din Bucureşti”. Laurii supremi ai acestei ediţii i-au revenit Trupei „Gong” din Roman (coordonator - prof. Cătălina Bostan), cu spectacolul „Satul electronic”, după piesa cu acelaşi nume, pe care am scris-o în anul 2001. Spectacolul acesta a fost montat acum patru ani, la

Roman. De-atunci, „Satul” a fost plimbat prin mai toate oraşele României, câştigând o căruţă de premii naţionale. Aceşti actori adolescenţi îmi aduc o bucurie mai mare decât actorii adulţi, cu carte de muncă. Pentru ei, singura motivaţie a actului artistic este bucuria de a juca. Singura recompensă, aplauzele spectatorilor. Ţin să le mulţumesc!

Valeriu BUTULESCU

JUBILEUL CĂRBUNELUI (XX)

Minele în primii ani de după război în România Mare

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. Pentru că povestea cărbunelui este și povestea Văii Jiului, „Ziarul Văii Jiului” vă oferă la ceas jubiliar câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului. „Ziarul Văii Jiului” vă propune un nou episod din „Jubileul Cărbunelui”: capitolul „Minele în primii ani de după război în România Mare” din volumul „Valea Jiului în anii marii crize economice mondiale”, publicat de Marian Boboc în 2013. Capitolul trece în revistă creșterea și descreșterea mineritului Văii Jiului. Lectură plăcută! (ZVJ)

Minele în primii ani de după război în România Mare 1919

„(…) Relativ la anul trecut avem onoare a vă aduce la cunoştinţă (…) că stabilimentele noastre miniere de la începutul anului 1919 sunt sub imperiul român. Din această cauză ele au fost scăpate de urmările distrugătoare ale dictaturii proletare, dar pe de altă parte din cauza schimbărilor politice şi a situaţiei economice minele noastre au suferit mult. La început nesiguranţa cauzată de schimbarea situaţiei a dat naştere unei neliniştiri continue. În locul muncii productive, muncitorimea era preocupată de îndoieli şi grijă în privinţa desfăşurării evenimentelor viitoare, şi limpezirea situaţiei nou create s-a început cu greu. Urmarea naturală a acestei situaţii a fost nerespectarea oarelor de serviciu, şi aşa reduse la 8 ore, precum şi scăderea considerabilă a efectului de muncă. Aprovizionarea minelor noastre cu materialele necesare a întâmpinat greutăţi aproape de neînvins, deoarece cele necesare sau nu s-au găsit pe teritoriile ocupate, sau numai în cantităţi foarte reduse. Astfel am fost nevoiţi să acoperim necesităţile noastre în străinătate, fapt care, în afară de scumpetea cauzată de diferenţele valutare, a fost legat cu dezavantajul că transporturile au fost stânjenite şi s-au întârziat mult din cauza permiselor de import şi export cerute de unele state şi din cauza aceasta minele noastre au rămas foarte des fără stocul necesar. Toate aceste cauze, bineînţeles, au avut ca efect reducerea producţiei, care în anul 1919 a fost numai de 316.550 tone.

8

www.zvj.ro miercuri, 16 mai 2018

De asemenea, toate aceste împrejurări ne-au forţat ca să ne mărginim la cele mai imperioase investiri neapărat necesare pentru menţinerea exploatării respective a producţiei, întrucât în general am terminat numai instalaţiunile şi construcţiile începute. Cărbunele produs a fost plasat conform dispoziţiunilor Consiliului Dirigent exclusiv numai în teritoriile de sub imperiul român. Preţul de vânzare a fost stabilit în conformitate cu costul de producere crescut din nou în mod considerabil. Minele noastre găsindu-se pe teritoriul care, conform tratatului de pace, a devenit al României, din această parte ni s-au făcut propuneri pentru naţionalizarea minelor noastre din Valea Jiului. Aceste tratative se înaintează într-un mod care ne promite o înţelegere amicală şi asigurăm onorata adunare generală că la aceste tratative vom avea în vedere ca prima datorie a noastră, să apărăm din toate punctele de vedere interesele Societăţii noastre şi ale acţionarilor săi. Imediat când aceste tratative vor ajunge la un rezultat, vom invita pe Domnii acţionari la o adunare spre a hotărî asupra chestiunii. Având în vedere că s-a restabilit pacea, respectiv s-a semnat tratatul de pace, găsim că este în interesul societăţii noastre ca să se restabilească şi să se dezvolte mai mult acelaşi acord amical care a existat înainte de războiu între părţile - maghiară şi franceză - interesate la Societatea noastră”. („Darea de seamă asupra gestiunii anului 1919, înaintată adunării generale ordinare - XXVIII - în ziua de 2 august 1920”, Budapesta) xxx La 19 noiembrie 1919 în Valea Jiului cărbunele era exploatat de 4 societăţi la: minele Exploatării de cărbuni a Statului Lonea (sub conducerea inspectorului de mine Mihail Nick; 2.400 de muncitori); minele de cărbuni din Petrila, Petroşani, Aninoasa şi Vulcan ale Soc. Salgó-Tarjan (7.500 de muncitori; conduse de directorul şi consilierul de mine Ioan Winklehner; sediul societăţii - la Budapesta; societatea mai avea în Ungaria următoarele mine: Salgó-Tarjan, Dorok, Annavolgy, Szászvár şi Nagymónyok); minele din Vulcan ale Soc. Valea Jiului de Sus (conduse de direcţiunea minelor din Petroşani; 300 muncitori); minele din Lupeni ale soc. Uricani-Valea Jiului (4.000 de muncitori; conducător tehnic - inginerul şef Elias; conducător administrativ - directorul Elemer Külley). Deci, în 1919 în minele din Valea Jiului lucrau 14.200 de

muncitori.

xxx Deşi în 1919 efectivul de muncitori era mai mare decât cel dinaintea războiului, producţia de cărbune nu atingea nici măcar jumătate din cea dinaintea războiului. Cauzele scăderii dramatice, înregistrată încă din timpul războiului, le găsim într-un „Memorandum asupra situaţiei minelor”, întocmit la 17 noiembrie 1919, de I. Winklehner, directorul minelor Salgó-Tarjan Petroşani: „1. Minele au fost silite a produce cărbuni cât de mulţi. Armata şi căile ferate pretindeau o producţie neapărat forţată. Ca urmare, am fost nevoiţi a restrânge la minimul posibil toate lucrările improductive, constând din lucrările pregătitoare de explorare a straturilor de cărbuni. Minele societăţii Salgó-Tarjan au două grupări de straturi: straturi mari de cărbuni având grosimea de 3-35 metri, şi straturi slabe cu o grosime de 0,30 - 3 metri.

DIVERSE

5


6

SPORT

Revenire spectaculoasă a fotbalistului-miner prins în surpare

Jucătorul-miner, scăpat ca prin minune din accidentul de la mina Lupeni de la finele anului trecut, a revenit pe teren cu poftă de gol și performanță.

Jucătorul a rămas multă vreme traumatizat în urma accidentului de mină care a avut loc în luna octombrie a anului trecut. Scăpat ca prin minune din surparea de la mina Lupeni, jucătorul s-a retras o vreme din activitatea fotbalistică și a avut nevoie de consiliere psihologică pentru a-și putea reveni mai repede din șocul trăit. Odată cu reluarea returului de cam-

pionat în Liga a IV-a, fotbalistul a revenit și pe gazon, unde, ajutat de colegi, a pus umărul la multe victorii frumoase pentru echipa sa Hercules Lupeni. Și în partida de sâmbăta trecută Raoul Cizmașiu a marcat două goluri, ajungând la cifra cinci în acest retur. „Raoul este un băiat cu o voință de fier. Este refăcut și are o dorință extraordinară de joc. A revenit pe teren după o absență de trei luni și jumătate. A marcat cinci goluri în retur, două cu Dacia Orăștie, două cu Minerul Uricani şi unul cu Universitatea Petroșani. Este un exemplu pentru mulți jucători”, a declarat antrenorul lui Hercules, Dan Voicu. (L.J.)

Anunţ de licitaţie Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel. 0254.511121, fax. 0254.511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 04.06.2018, ora 12:00 la sediul sus menţionat a licitaţiei publice în vederea închirierii: - a unor terenuri aparţinând domeniului privat al Oraşului Uricani, situate în Uricani, str. Sterminos, aferente garajelor construite pe aceste terenuri înainte de 1989. Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6, persoana de contact: Săvulescu Cristian. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 31.05.2018.

Donaţii pentru Jiul Miercuri, de la ora 18:00, la Petroșani la baza Jiul se va juca partida dintre CSM Jiul Petroșani și Hercules Lupeni, un meci contând pentru o etapă intermediară în Liga a IV-a.

Suporterii jiuliștii fac și de această dată apel la cei care vin la meci pentru a participa cu sume modice la cutia pentru donație. Suma minimă de susținere pentru echipa orașului este de 5 lei. (L.J.)

Lupeniul și Deva

Merg mai departe

Așa după cum se știe, s-a desfășurat la Sântămaria-Orlea ultima etapa a turneului final județean la nivelul juniorilor E.

Competiția desfășurată într-un cadru organizatoric de cel mai înalt

Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 până la data de 04.06.2018, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 04.06.2018, ora 12:00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării a cel puţin două oferte, licitaţia se anulează şi va fi reluată în data de 11.06.2018. Acţiunea injustiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, telefon 0254.211574, fax. 0254.216333, e-mail: lbenta@just.ro. Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 15.05.2018.

nivel a fost un real succes. Echipa ACS Sorii Sport Lupeni a ocupat locul 1. Echipele care vor reprezenta județul Hunedoara la etapa zonală sunt: ACS Sorii Sport Lupeni - locul 1 și Primavera Deva - locul 2. Felicitări tuturor participanților și succes echipelor calificate! Loredana JUGLEA

Anunţ de licitaţie Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel. 0254.511121, fax. 0254.511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 04.06.2018, ora 13:00 la sediul sus menţionat a licitaţiei publice în vederea închirierii: - a unui teren de 22 mp, aparţinând domeniului privat al Oraşului Uricani, situat în Uricani, b-dul Muncii, în zona blocului 28. Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6, persoana de contact: Săvulescu Cristian. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 31.05.2018. Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 până la data de 04.06.2018, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 04.06.2018, ora 13:00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării a cel puţin două oferte, licitaţia se anulează şi va fi reluată în data de 11.06.2018. Acţiunea injustiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254.211574, fax. 0254.216333, e-mail: lbenta@just.ro. Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 15.05.2018.

PiErDEri

mica publicitate

• Pierdut certificate constatatoare de la următoarele puncte de lucru: Municipiul Petroşani, str. Nicolae Bălcescu, nr. 2, jud. Hunedoara, Oraş Petrila, Casa de cultură - spaţiu nr. 9, jud. Hunedoara, oraş Petrila, str. Republicii, bloc 55, etaj P, ap.102, jud. Hunedoara, aparţinând firmei MANU CONSULTING AGENT DE ASIGURARE SRL cu sediul social în Petrila, str. Republicii, nr. 31, parter, jud. Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr. J20/801/2003, CUI 15615411. Se declară nule.

facebook.com/ziarulvaiijiului

miercuri, 16 mai 2018


Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai nevoie de linişte, de o activitate banală care să nu te solicite prea mult, pentru că ai acumulat mult stres în ultima perioadă şi se vede!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Trebuie să pleci la drum pentru a rezolva nişte sarcini de serviciu pe care ţi le asumi cu maximă responsabilitate. Nu te întorci acasă fără treaba rezolvată, pentru că ştii că de felul în care îţi îndeplineşti misiunea depind şi aprecierile şefilor.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

La încărcătura de energie care planează în aer, ar trebui să te ocupi azi de cele mai complicate sau îndrăzneţe proiecte pentru că acum e momentul cel mai bun ca să le dai startul.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă intuiţia îţi spune că cineva din grupul în care te afli are ceva de ascuns, ar fi bine să-l descoperi înainte de a te induce în eroare! Ia în serios doar acele informaţii care se confirmă din mai multe surse.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

înainte.

După ce ai tergiversat la nesfârşit o situaţie pentru că nu ştiai ce e de făcut, dintr-o dată aceeaşi situaţie parcă intră pe repede

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu eşti lăsat să analizezi în linişte o situaţie care se desfăşoară într-un ritm infernal care te irită. Eşti obligat să iei decizii rapide, să găseşti soluţii imediate.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Bucură-te de liniştea care s-a lăsat în casa ta pentru a sta de vorbă pe îndelete şi a pune ţara la cale în familie. Nu grăbi cu nimic lucrurile, mulţumeşte-te cu monotonia!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Se aud veşti bune care adună lumea în jurul unui punct de atracţie de care poate beneficia fiecare în parte într-un anumit fel. Şi tu ai avut un rol la acest succes care merită celebrat cu atâta bucurie.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

O relaţie în care eşti foarte implicat, indiferent de planul în care se dezvoltă, trece printr-un moment sensibil în care ar fi nevoie de toleranţă şi răbdare.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Pui multă pasiune într-o nouă perspectivă profesională care se deschide în calea ta. E atât de atractivă, de incitantă, de tentantă, încât nu poţi sta locului.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Vestea pe care o primeşti azi te pune pe gânduri şi te dezarmează, pentru că sună cu totul altfel decât te aşteptai.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

ce poţi!

Ca să scapi repede de o sarcină, deşi nu ai nici un chef să te ocupi de ea, găseşti cea mai uşoară scuză: spui că vei face tot

HoRoscop

ANUNŢ S.C. EDIL SAL PREST S.A. PETRILA organizează: a) concurs pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcţiei contractuale de conducere, vacante, după cum urmează: l Şef secţie producţie, exploatare, întreţinere, reparaţii în construcţii şi lucrări publice - COR 132310 1 post; b) concurs pentru ocuparea funcţiei de execuţie temporar vacante, după cum urmează: l Inspector resurse umane - COR 333304 - 1 post; c) concurs pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcţiei contractuale de execuţie, vacante, după cum urmează: l Muncitor calificat, sudor - COR 721208 - 1 post; Condiţii generale: Pentru a ocupa un post contractual vacant sau temporar vacant candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale: a) are cetățenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparținând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România; b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit; c) are vârsta minimă reglementată de prevederile legale; d) are capacitate deplină de exerciţiu; e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate; f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs; g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea. Condiţiile specifice pentru şef secţie producţie, exploatare, întreţinere, reparaţii în construcţii şi lucrări publice COR 132310 l Pregătirea profesională: Studii superioare tehnice, cu diplomă de licenţă, cursuri de specializare profesională; l Experienţă profesională: minim 5 ani într-o activitate în domeniu; l Cunoştinţe de operare pe calculator; Condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei de execuţie temporar vacante de inspector resurse umane - COR 333304 l Pregătirea profesională: Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în domeniul economic şi/sau juridic; l Certificare ca inspector resurse umane; l Experienţă profesională: minimum 5 ani de experienţă în domeniul resurse umane - salarizare; l Cunoştinţe avansate de legislaţia muncii, legislaţia fiscală privind salarizarea; l Cunoştinţe de aplicare a legislaţiei asigurărilor sociale; l Cunoştinţe de operare pe calculator; Condiţii specifice pentru muncitor calificat - sudor l Pregătirea profesională: studii medii sau şcoală profesională; l Calificare profesională în meseria de sudor; l Experienţă profesională: minim 2 ani de în funcţia de execuţie sudor; Concursul constă în următoarele etape succesive: l selecţia dosarelor de înscriere; l proba scrisă/practică, după caz; l interviu. Se pot prezenta la următoarea etapă numai candidaţii declaraţi admişi la etapa precedentă. Sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut minim 50 de puncte din punctajul maxim de 100 de puncte. Concursul se va organiza la sediul administrativ al societăţii din str. Privighetorilor, nr. 5, Petrila, conform calendarului următor:

8

www.zvj.ro miercuri, 16 mai 2018

22.05.2018, orele 15.00: termenul limită de depunere a dosarelor; 23.05.2018, orele 9.00: proba scrisă pentru postul de şef secţie producţie, exploatare, întreţinere, reparaţii în construcţii şi lucrări publice; 23.05.2018, orele 10.00: proba scrisă pentru postul de Inspector Resurse Umane; 23.05.2018, orele 11.00: proba scrisă pentru postul de muncitor calificat - sudor; 24.05.2018, orele 9.00: interviu pentru postul de şef secţie producţie, exploatare, întreţinere, reparaţii în construcţii şi lucrări publice; 24.05.2018, orele 10.00: interviu pentru postul de Inspector Resurse Umane; 24.05.2018, orele 11.00: proba practică pentru postul de muncitor calificat - sudor. Termene afişare rezultate: 25.05.2018, ora 15:00. Termene afişare rezultate contestaţii: 1 zi lucrătoare de la depunerea contestaţiilor, la sediul societăţii din str. Privighetorilor, nr. 5, Petrila. Afişare rezultate finale: 29.05.2018 ora 10:00, la sediul societăţii din str. Privighetorilor, nr. 5, Petrila şi pe pagina de internet www.edilsalprest.ro. Conţinutul Dosarului de înscriere: a) cererea de înscriere în care se menţionează postul pentru care candidează; b) copie după actul de identitate; c) copii după diplomele de studii şi a altor acte care atestă efectuarea unor specializări; d) copie după carnetul de muncă, după caz, sau adeverinţă care să ateste vechimea în muncă şi, după caz, în specialitate; e) adeverinţă care să ateste starea de sănătate corespunzătoare; f) cazier judiciar, după caz; g) copie după fişa de evaluare a performanțelor profesionale individuale din anul anterior, sau recomandare, după caz; h) Curriculum Vitae. Toate documentele solicitate vor fi prezentate în copii şi în original sau în copii legalizate. Locul depunerii dosarului de înscriere - Serviciul Resurse Umane Salarizare - secretarul comisiei de concurs, situat în oraşul Petrila, str. Privighetorilor, nr.5. Bibliografia de concurs se poate ridica de la secretariatul societăţii. Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii la biroul RU sau la numărul de telefon: 0254.550318.

decese

cu gândul și cu sufletul, colectivul Inspectoratului de poliție Județean Hunedoara este alături de familia îndoliată a celui care a fost colegul nostru, colonel în rezervă MIcU dAN, plecat înainte de vreme dintre noi. e greu de crezut! dumnezeu să-l ierte și să îl odihnească! sincere condoleanțe familiei îndurerate.

pIeRdeRI

mica publicitate

• Pierdut certificat constatator de la sediul social al societății cu nr. 64523 din 21.11.2008 aparţinând SC KAYAS & CO SRL, cu sediu social în Municipiul Petroșani, strada 1 Decembrie 1918, nr. 79 - în cadrul „JIUL SHOPPING CENTER” spațiul nr. 4Bis, județul Hunedoara. Se declară nul.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Urgent locuri de muncă în Slovenia în domeniu asamblări auto. Se asigură: cazare, transport la locul de muncă, masă. Vârsta maximă 45 ani. Relaţii la telefon 0770.639273 sau 0771.714368. _______________________________________________ • Angajăm muncitori calificaţi şi necalificaţi, instalatori, electricieni, dulgheri şi fierari. Oferim cazare în Timişoara şi salarii atractive. Telefon 0724.279489.

PUBLICITATE

7


8

ACTUALITATE

Vulcan

Bun, au văzut-o şi ce-i cu asta?!

Mare gafă, zic eu, a făcut vicele Cristian Merişanu, când, la sfârşitul „extraordinarei” de luni a Consiliului Local al municipiului Vulcan, mi-a reproşat că nu-i aşa cum am scris eu. Anume, că domnul primar Ile şi el s-au oprit şi s-au uitat la balustrada de pod prăvălită înainte ca subsemnatul să scrie despre asta. Dacă tăcea viceprimar filozof rămânea!

Ceea ce

e şi mai rău! Fiindcă, dacă e aşa, la ora asta betonul care era cât pe ce să ajungă pe conducta de gaz sau pe cea de apă potabilă ar fi trebuit să fi fost ridicat şi pus la locul lui. Imediat, un telefon, haideţi, măi, cu un utilaj greu, eventual cu cabluri, că uite ce s-a întâmplat! Sau, dacă treaba asta nu ţine de primărie, măcar să-i fi băgat în viteză pe ăia de la Drumuri şi Poduri! Numai că, lucrurile nu s-au petrecut aşa. Ieri, ruptura de balustradă era exact ca în urmă cu câteva zile. Şi în mod sigur că şi vicele, care a fost la parastasul de la mina Vulcan, a văzut-o, dacă şi-a întors puţin privirea spre dreapta. În ce mă priveşte, îmi vine să pariez că ditamai bucata de beton tot în poziţia aceea va rămâne multă vreme de aici încolo. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Parcele pentru concesionare în Pasul Vâlcan. Cine le ia? Primăria Vulcan scoate la licitație un număr de 30 de parcele în Pasul Vâlcan în vederea concesionării, destinate construirii de case de vacanță sau pensiuni, și 10 parcele în zona „Trei Fagi”.

Nu este prima dată când primăria face acest demers. La prima rundă de licitații parcelele s-au dat ca pâinea caldă, și la fel au fost cedate înapoi primăriei. Problema cea mai mare este că potențialii investitori nu au la dispoziție fonduri europene pentru a deschide o pensiune. Investiția pe cont propriu este costisitoare, mai ales că se realizează la munte. Puțini ajung să poată finaliza o asemenea investiție, mai ales conform regulamentului urbanistic stabilit pentru acea zonă. Înainte ca aceste parcele să fie date spre concesionare, consiliul local a făcut un lucru deștept: a condiționat autorizarea viitoarelor

lucrări de un set de norme care stabilesc regimul de înălțime, aspectul exterior al clădirilor etc. Ideea inițială, cea a unui domeniu turistic, Castelul din Carpați, cu pensiuni și case de vacanță realizate unitar, civilizat, a fost bună. Problema este lipsa banilor. Trebuie să recunoaștem, puterea de cumpărare în Valea Jiului este mică, investițiile stagnează, turismul nu înflorește cum ne-am fi așteptat, iar investițiile guvernamentale în domeniile schiabile sunt ridicole. Pasul Vâlcan, spre deosebire de Straja sau Parâng, este mai puțin favorabil pentru schiat, dar ar putea fi un loc ideal pentru turismul estival de munte. Însă ar mai trebui încă 10 ani de investiții susținute pentru ca zona să fie profitabilă. Prețul de pornire al licitației este de 2,60 lei/mp/an şi 0,20 lei pasul de licitație, în zona Pasul Vâlcan, preţ fără TVA, iar în zona „Trei Fagi”, prețul de pornire al licitației este de 1,50 lei/ mp/ an şi 0,20 lei pasul de licitație, preț fără TVA. Durata concesiunii se stabileşte la 49 ani începând cu data încheierii contractului, cu posibilitate de prelungire pentru o perioada egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială prin act adiţional. Data licitației va fi făcută publică pe site-ul instituției. Alina PIPAN

miercuri, 16 mai 2018

2409 mie 16 mai 2018  

ziarul vaii jiului

2409 mie 16 mai 2018  

ziarul vaii jiului

Advertisement