Page 1

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Vulcan

Bingo,

aşa este! Pe toată lungimea asta a străzii se întindeau, de-o parte şi de alta, tarabele comercianţilor, iar printre ele umbla puhoi de lume. Traficul auto era total paralizat în ziua asta şi doar autospecialele, vechile salvări, cutezau să-şi facă loc atunci când mergeau sau veneau de la o urgenţă. După ce administraţia publică locală şi-a dat seama că gluma se îngroaşă şi că nu se mai poate aşa, a dat ordin ca tarabele să se instaleze în spatele estic al halei, iar strada să rămână ca-n palmă.

Copertina metalică,

întinsă de la drum şi până aproape de capătul aleii, a fost, iniţial, destinată comercianţilor. Erau sub ea tarabele acelea din tablă în care, închisă, marfa putea fi lăsată şi peste noapte. Vara, pe căldură, era boierie, dar când venea frigul vai de mama vânzătorilor ălora care stăteau în vânt şi ploaie, ca să producă de câţiva lei pe zi. Atunci le-a venit unora mai înstăriţi ideea de a-şi construi chioşcuri. Primăria nu a acceptat ca fiecare să şi-l facă cum îl taie

capul, ci să existe un standard. Dar nici asta nu a fost o treabă uşoară, fiindcă administraţia publică locală nu voia în ruptul capului să le vândă bucăţica de teren solicitată. Nu, feliile erau licitate şi, apoi, date închiriate. Iar suma de bani de chirie nu era deloc una modică, vă asigur.

Vor fi unii care

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6485 lei 1$ = 3,7588 lei 1₤ = 5,3799 lei

miercuri, 18 aprilie 2018

Anul XI • nr. 2391 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Alee lăsată de zeci de ani în voia sorţii

Aş fi curios să ştiu câţi vulcăneni îşi mai amintesc cam pe unde se desfăşura, după ’90, târgul săptămânal? Ăla care avea loc sâmbătă de sâmbătă, exact ca acum. Fireşte, cei care au apucat anii aceia post-revoluţionari vor indica exact locul; da, domnule, pe actuala stradă Nicolae Titulescu, pe porţiunea cuprinsă între capătul dinspre strada Preparaţiei a Halei Agroalimentare şi până aproape de şcoala 5.

Director: Cătălin DOCEA

mă vor aproba sau dezaproba în privinţa celor spuse până acum. N-o să mă supăr, îi asigur pe toţi, fiindcă tot ce am zis până acum a fost un fel de remember, că doar nu era să intru direct în subiectul pe care mi l-am propus să-l abordez. Tarabele acelea metalice au fost luate de multişor, copertina metalică a rămas la locul ei, iar spaţiul pe care-l protejează a devenit parcare auto. Una cu plată, trebuie neapărat să precizez. Pentru douăzeci de lei pe lună, comercianţii îşi pot ţine aici autovehiculele zi şi noapte. Dar nu parcarea e problema lor şi a celorlalţi conducători auto care-şi trămbălesc maşinile în zona asta a pieţei. Este vorba de halul de degradare în care a ajuns aleea. Toată lumea care-i cu treburi pe aici se plânge de asta, dar primăria rămâne oarbă şi surdă. Asta, deşi reclamaţiile şi sesizările curg de zeci de ani. Şi, din câte am putut să-mi dau seama, nici că se va rezolva curând. Asta, fiindcă ştiu mai toţi asta – primarul nu-i înghite deloc pe actualii proprietari ai clădirii fostului complex comercial Coroeşti. Gheorghe OLTEANU

O nouă carte de Marian Boboc

La Editura „Fundației Alfa” din Cluj-Napoca a apărut volumul „Presa Văii Jiului de la Z la Z. 1887-1942/ Programe, polemici, cenzură, calomnii, campanii, atitudini” de Marian Boboc. Dacă în precedentul volum din seria „Presa Văii Jiului de la Z la Z” Marian Boboc a realizat „Alfabetul publicității…”, în cele 540 de pagini ale noului op autorul aduce la lumină o viață cvasinecunoscută, dar fascinantă: viața antebelică și postbelică a presei din Valea Jiului. Volumul va fi lansat în această lună la o întâlnire a Cenaclului „Boema”.


2

LA ORDINEA ZILEI

Strada Decebal, Petroșani

O femeie fără picioare și care face dializă are nevoie de ajutorul edilitar al primăriei

Strada Decebal din Petroşani ce trece paralel de Piaţa Centrală şi despărţită de aceasta de pârâul Maleia are în componenţă şase case şi o brutărie.

Băltăreţu, un pensionar de 63 de ani. „toată iarna mi-a fost greu să merg cu soţia la dializă. Deşi a venit primăvara şi i-am luat un cărucior electric, tot degeaba... că n-am făcut nimic”, ne spune cetăţeanul.

...și un drum greu de trecut!

Marţi, 17 aprilie, la solicitarea unui cetăţean plătitor de taxe şi impozite locale la zi, am fost ca să vedem la faţa locului cele sesizate de acesta. Faţă de situaţia constatată pe care o povestim mai jos, aşteptăm un răspuns, dacă s-ar putea prin fapte, şi nu prin vorbe, din partea administraţiei publice locale. Noi am încercat să aflăm un răspuns din partea celui mai în măsură gospodar al urbei,  directorul Daniel Vişan, dar nu am reuşit să dăm de el în cursul zilei de marţi. Deşi au trecut vreo câţiva ani de când oamenii aşteaptă soluţionarea problemei lor de către edili, credem că niciodată nu-i prea târziu. 

Dl. Băltăreţu e supărat de situaţia în care se află soţia lui. Dar mai are un stres suplimentar, din cauza străzii Decebal. Care îi face zile fripte atunci când trebuie  să-şi ducă soţia la spital din cauza a două canale de apă pluvială improvizate de către lucrătorii din primărie. Grătarele de fier ruginit, adevărate praguri, ce acoperă aceste două şanţuri (că nu le putem spune canale, deoarece ar

O familie greu încercată...

La numărul 9/2 de pe strada Decebal locuieşte familia Băltăreţu, greu încercată. Doamna elena Băltăreţu, în etate de 60 de ani, are, din 2015, probleme serioase de sănătate, fiindu-i amputate pe rând, în 2015 şi 2017, membrele inferioare. Pe lângă acest diagnostic grav, doamna în cauză, fost inspector ANAF, face şi dializă de trei ori pe săptămână. este dusă la spital de fiecare dată de către soţul dumneaei, dl. Virgil  fi prea mult, credeţi-ne!), pe lângă faptul că arată execrabil şi mai au un pic şi se rup de tot sau vor dispărea, sunt un adevărat pericol public pentru şoferi, riscând să se afunde, cu roţi cu tot la vreo deplasare a unei maşini. Cum pe strada respectivă mai vin şi pleacă, destul de des, maşini de tonaj şi mai mare, la brutăria din apropiere, „evenimentul” se va petrece cât de curând şi cei de la service-ul auto vor avea cu siguranţă un client în mod sigur.

Trotuarul - la fel ca în minunile caracalene...

)

Ziarul Vaii Jiului

Şi asta n-ar fi tot... Dl. Băltăreţu ne arată şi situaţia trotuarului. „Am cumpărat un căruţ electric, sperând ca măcar vara să poată ieşi soţia cu el afară. Chiar să mergem la spital în plimbare până acolo... Dar cum să mergi când trotuarul nostru se termină brusc? Acolo la str. Carol Schreter au venit cu un trotuar nou. Foarte frumos, numai că priviţi cum au lăsat! Să poţi ajunge pe trotuarul străzii noastre trebuie să te dai jos cu... scripetele, ori să fi uriaş cu pas mare. Nu puteau să facă o mică rampă între cele două trotuare? Cât le-ar fi luat? Acum, cu căruciorul nu se poate trece nici pe stradă, nici pe trotuar... halal treabă! Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani  24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

„Apeluri către primărie de vreo trei ani... Şi nimic!”

Pentru dl. Virgil Băltăreţu problema cea mai mare e că abia mai poate trece cu maşina să-şi ducă soţia la dializă la spital. „toată iarna m-am chinuit să trec peste aceste grătare. Care sunt lăsate cu totul, iar între ele şi nivelul drumului este deja o înălţime considerabilă. Cu maşina mică dacă treci, dai cu roata de te zguduie, plânge fierul cum se spune... Se aude de fiecare dată o hârşâială, frecarea e evidentă. M-am obişnuit să trec cu o autoutilitară, că parcă merge cu ea mai bine. Dar e evident că aici ar trebui înlocuite grătarele de fier cu plăci de beton cu forme, prin care să treacă apa şi pe care maşinile să nu mai aibă probleme când circulă pe stradă. Din 2015 încoace tot fac adrese la primărie, prin care solicit administraţiei locale să vină să înlocuiască aceste grătare. Nimic! Nu e vorba de foarte multă muncă, e vorba de maxim două zile de muncă şi de o investiţie minimă, de achiziţionarea câtorva plăci de beton. Am discutat cu domnul Vişan anul trecut, mi-a spus că nu poate atunci, că va putea la anul. Dar nu se întâmplă, din câte văd, nimic... În condiţiile în care văd că nici nu suntem băgaţi în seamă, m-am gândit cu vecinii şi la varianta unui proces cu primăria. Oare noi nu plătim ca toată lumea taxe şi impozite locale? Oare nu şi noi suntem locuitori ai Petroşaniului? Am înţeles, un an, doi, trei... Cât să mai aşteptăm? Dacă la un moment dat se rup aceste grătare de fier, ori se fură, cum vom mai trece cu maşinile, că rămânem blocaţi? Cum îmi voi mai duce soţia la dializă? Pe braţe, sau cum? Cine ne plăteşte uzura maşinilor, disconfortul creat, nervii? Ştie cineva ce greu e iarna să treci pe aceste praguri construite de parcă au fost aruncate din avion? Acestea sunt întrebările mele şi sper ca domnul primar să dea ordin să se facă ce trebuie văzând aceste apeluri disperate ale mele”, a spus cu supărare Virgil Băltăreţu.

Umanitate şi respect faţă de cetăţean...

Domnule Vișan, este vorba de un caz grav, o femeie care luptă pentru VIAŢĂ şi care credem că ar trebui ajutată și de autorităţile locale. unde mai pui că pe stradă există doar pensionari, cu probleme de sănătate şi care au nevoie să poată fi transportaţi cu maşinile mici în oraş ori la spital. Alte comentarii ar fi de prisos, să sperăm că prin fapte primăria va sprijini acest demers, fiind vorba mai mult de o chestiune de  uMANItAte, De ReSPeCt faţă de cetăţean decât o  chestiune unde trebuie căutate diverse motive şi motivaţii privind timpul, calendarul încărcat, sau lipsa de bani la buget... Corneliu BRAN COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC,  Valeriu ButuLeSCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIeŢ,  Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBeReSCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO   Publicitate: Mirabela FLeȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCeA - 0761.756839

miercuri, 18 aprilie 2018


Consilierii judeţeni din Valea Jiului ar trebui să scoată capul de sub patrafirul partidului și să susţină proiectele locale

Consiliul Județean Hunedoara a elaborat Planul de Dezvoltare Regională a județului Hunedoara 2014– 2020. Acesta cuprinde o serie de proiecte realizate prin colaborarea între administraţie, societate civilă şi sectorul privat pentru o dezvoltare în parteneriat. Suntem la jumătatea drumului perioadei de implementare și observăm că în Valea Jiului sunt doar câteva obiective demarate, nu finalizate, atât de multe cât le poți număra la o mână. Consilierii județeni din Valea Jiului ar trebui să își facă curaj, și să forțeze mâna administrației județene pentru a-și respecta propunerile de investiții în această zonă a județului, chiar dacă stau sub patrafirul partidului. Să nu uităm că la județ au ajuns cu votul oamenilor. Implementarea proiectelor se realizează nu doar prin efortul Consiliului Județean Hunedoara, ci în parteneriat cu instituțiile locale, partenerii privați sau ONG-uri, dar CJ Hunedoara trebuie să inițieze proiectele, pentru că tot el le și finanțează, din surse proprii sau din surse externe. Este evident faptul că Valea Jiului a fost dezavantajată în acest mandat, cu toate că vorbim de singura conurbație serioasă a județului.

Infrastructură rutieră

Începem cu ce ne doare cel mai tare, infrastructura rutieră. Proiecte există, deci intenția poate fi lăudată, dar execuția nu este corespunzătoare. În restul județului, Consiliul Județean Hunedoara are drumuri în construcție, șantierele merg bine, sunt și licitații în desfășurare. La noi s-a cam poticnit treaba. Obiectivul principal, acela al modernizării şi transformării rutelor turistice a DJ 664, DJ 664A, DJ 709F sau DJ 672C, stagnează. Modernizarea DJ 709F: DN 7A - Cabana Rusu - Masivul Parâng, km 6+600–10+325 are alocată suma de 5.000.000 lei din buget propriu pentru 2018. Problema este că licitația pentru atribuirea lucrărilor s-a blocat în instanță, și la cât de repede merg lucrurile este foarte posibil să rămână blocată pe tot parcursul lui 2018 (realizarea modernizării a fost votată în CJ Hunedoara în 2014!). Modernizarea DJ 666: DN66 (Merişor)-Dealu BabiiVulcan, km 5+010-10+000, aprobată și ea prin Hot. CJH nr.88/2014, Hot. CJH nr.28/2015, Hot. CJH nr. 13/2016, este singura care este în curs de execuție. Valoarea actualizată este de 9.300.000 lei (din care rămas de executat 4.700.000 lei). Investiția se plătește din bugetul propriu ai anilor 2017- 2018. Investiția are termen de finalizare 2020, așadar nu-i grabă! În portofoliul de proiecte județene este cuprinsă și Modernizarea DJ 664A: Lupeni – Zona de agrement Straja, km 1+000 – km 9+300, un proiect care evaluare, și care se intenționează să fie finanțat tot din bugetul propriu 2016–2020. Dacă pentru drumurile turistice consiliul județean a reușit să cheltuiască prea puțin, pentru Green Line –

8

www.zvj.ro miercuri, 18 aprilie 2018

linia de transport în comun ecologic pe Valea Jiului s-au cheltuit bani cu nemiluita. Apelul de proiecte se va finaliza luna viitoare, și vom afla cel puțin dacă proiectul este finanțabil cu bani europeni, sau nu.

Infrastructură servicii

Consiliul Județean a avut o alocare de 122.851 lei în 2016 pentru realizarea protecţiei conductei de transport gaze naturale Dn 500 Haţeg – Paroşeni – Turcineşti (6 zone), afectată de lucrarea modernizare DJ 666: DN 66 (Merişor) – Dealu Babii – Vulcan, km 5+010-10. Consiliul Județean și-a propus și o acțiune de lobby privind includerea Complexului Energetic Hunedoara ca obiectiv de interes național în Strategia energetică a României, o acțiune ce nu necesită finanțare și ar fi trebuit să aibă loc anul trecut. Cu toate că nu costă, s-a realizat mai mult declarativ. Un demers mediatizat nu a existat, practic, nu s-a făcut mare tam-tam. Un proiect susținut de CJ Hunedoara din bugetul propriu în 2016 pentru atragerea finanțării, dar finanțat POIM, care va fi finalizat anul acesta este investiția de mediu la termocentrala de la Paroșeni (aprox. 90% din lucrări sunt finalizate). Pe listă a rămas realizarea investițiilor de mediu necesare la termocentrala Mintia care ar putea fi finanțată POIM Axa 7. Tot Consiliul Județean a promis intervenții pentru menținerea în condiții de funcționare optime a minelor Vulcan și Livezeni, prin atragerea operatorilor privați. Vă amintiți declarațiile lui Mihai Tudose, care deschidea mine peste mine. De fapt, vorbea despre acest proiect de dezvoltare în favoarea căruia consiliul județean încă nu a făcut niciun efort. Proiectul este în evaluare și expiră în 2020. Din nou, marele eșec la acest capitol rămâne Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Hunedoara, care a luat practic ființă după Hot. CJH nr. 194/2013, Hot. CJH nr.155/2013. Valoarea actualizată a proiectului este de 70.200.000 lei, din care rămas de executat 24.000.000 lei, finanțat prin POIM Axa 3. Lăsând la o parte faptul că ar fi trebuit ca gestiunea deșeurilor să fie deja atribuită, dar fiind făcută prost a fost contestată la CNSC, Sistemul de gestiune a deșeurilor în jud. Hunedoara ar fi trebuit să aloce bani în Valea Jiului și pentru modernizarea drumului de acces spre stația de sortare și pentru stația de transfer din municipiul Petroșani. Această investiție a fost anunțată din 2015, în 2016 au fost date scoase la licitație documentațiile, iar acum e liniște. Pentru acest obiectiv sunt alocate 3.700.000 lei prin POIM Axa 3, și ar trebui executat în perioada 2017–2019. A fost însă amenajată o platformă de stocare temporară a deşeurilor la Petroşani, din care au rămas de executat lucrări de 120.000 lei, finanțată prin POIM Axa 3. Împădurirea zonelor unde se generează emisii în aer, adică realizarea perdelelor verzi ar fi necesară atât în

Valea Jiului, dar și în zona Lacului Cinciş, Hunedoara, Deva, Certej şi Brad. Este un proiect rămas pe hârtie, încă în evaluare, deși ar putea fi finanțat cu bani europeni prin POIM Axa 4.

Învățământ, sport, cultură, turism

La categoria Turism a fost înființată în 2017 Asociaţia de Dezvoltare și Promovare a Turismului în județul Hunedoara, pentru care se alocă anual 5.000 lei/an din bugetul județean, iar participarea la evenimente naționale și internaționale de turism are o alocare de 50.000 lei/an buget 2017-2023 (anual). Consiliul Județean Hunedoara are în vedere și realizarea unui Program pentru întărirea identităţii locale prin evenimente specifice: zilele Moţilor, zilele Momârlanilor, zilele Pădurenilor etc. Grupurile de inițiativă locală ar trebui să facă un pas spre CJ Hunedoara pentru a obține finanțare în acest sens. Un alt program prin care ar fi putut să ajungă bani în Valea Jiului este „Sport în Hunedoara”, ce ar fi însumat evenimente sportive în zonele montane (mountainbike, schi, snowboard, parapantă, river rafting, kitesurfing etc.). Acesta ar fi fost finanțat cu 50.000 lei/an din bugetul propriu, până în 2023. Nu doar că nu s-a înființat acest program, dar consilierii județeni PSD, inclusiv cei din Valea Jiului, sunt reținuți când vine vorba de a finanța astfel de proiecte, și tind să le respingă, mergând strict pe linia partidului. Un alt proiect care ar fi trebuit să fie finanțat în 2017, dar nu a fost, este cel de extindere şi marcare a traseelor turistice în Munţii Vâlcan, mai ales pe masivul Parâng, pentru care au fost alocați 50.000 lei din bugetul propriu. Dezvoltarea Centrului de inovare și transfer tehnologic al Universității din Petroșani ar putea să primească o finanțare de 5.000.000 lei, prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În această direcție nu a existat inițiativă de nicio parte, dar ar mai fi timp până în 2020. Consiliul Județean Hunedoara a promis și înființarea unui Centru județean de excelență în educație (activități extracurriculare, pregătirea elevilor pentru concursuri școlare) în Valea Jiului pentru care ar trebui să fi alocat 200.000 lei în 2016. Există un astfel de centru, dar la Deva.

Documentații teritoriale

În anul 2010 a fost realizat Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Valea Jiului, iar acesta trebuie actualizat până în 2019. Consiliul Județean Hunedoara ar trebui să aloce banii, 100.000 de lei, anul acesta, astfel încât planul să fie disponibil în 2019. Un proiect în care s-au investit totuși bani a fost cel de facilitare a realizării cadastrului digital în vederea îmbunătățirii datelor disponibile și serviciilor aferente pentru cetățeni, societăți comerciale, organizații nonguvernamentale și alte instituții publice. Vulcanul a beneficiat de astfel de fonduri CJ Hunedoara, prin OCPI - Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, are alocați 1.000.000 lei pentru cartografieri în perioada 2017-2020.

Asistență Socială și Protecția Copilului

La acest capitol lucrurile merg în direcția bună. În fiecare an au existat investiții în centrele din Valea Jiului și din județ. Anul trecut cel mai mult s-a investit la Uricani, Lupeni și Petrila. A fost realizată reabilitarea şi modernizarea în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuit la Centrul de Plasament Lupeni, pentru care au fost alocați 69.800 lei pentru lucrări de reparații și igienizare. Au fost investiți 95.000 lei pentru lucrări de igienizare și reparaţii la instalațiile termice și sanitare la CIA Uricani. Au fost realizate lucrări de reparații acoperiş la sediul CIA Uricani 120.000 lei și fost dotat centrul cu aparatură. Mai este pe agendă creșterea eficienței energetice la Centrul de Îngrijire și Asistență Petrila. Alina PIPAN

ACTUALITATE

3


4

ACTUALITATE

Primarul Lupeniului despre

o sumedenie de proiecte, pe care dorim să le putem implementa şi care vor ridica municipiul Lupeni şi viaţa şi confortul cetăţenilor de-aici”. „În primul rând, vrem să profităm de resursele din zonă. Apoi, trebuie făcut un P.U.G. pe Valea Jiului, cel puţin noi asta deja am şi solicitat. După aceea trebuie puse în practică proiecte

Platforma pentru Regiunile Carbonifere în Tranziţie

Lansarea „Platformei pentru Regiunile Carbonifere în Tranziţie”, o iniţiativă a Comisiei Europene, vizează 12 state care au exploatări miniere şi producţie de energie pe bază de cărbune.

În cadrul acestor state sunt 41 de regiuni, aşa cum este şi Valea Jiului. În acest moment, Slovacia, Polonia, Grecia și Germania sunt cuprinse în Programul pilot cu patru regiuni în tranziţie. Comisia Europeană a anunţat în repetate rânduri la Bruxelles că toate cele 12 state, cu cele 41 de regiuni, vor avea ocazia să fie cuprinse în program şi să obţină beneficii. Am aflat de la primarul Lupeniului, Lucian Resmeriţă, că după întâlnirea primarilor din Vale cu şefii judeţeni de la Deva, de sâmbăta trecută, urmează joi, 19 aprilie, la Bucureşti o întâlnire foarte importantă cu ministrul Rovana Plumb şi cu europarlamentarii români. Apoi va urma – încă nu s-a stabilit exact data – o întâlnire cu prim-ministrul României. Pe urmă vor fi stabilite toate detaliile şi informaţiile ce vor urma calea Bruxelles-ului. Lucian Resmeriţă este de părerea că acest programplatformă, european, este o şansă „extraordinară pentru Lupeni şi zona Văii Jiului în general”; „noi, cel puţin la nivel de administraţie locală, avem în vedere

care să ridice turismul Văii Jiului, aici intrând toate zonele, nu doar una sau alta. Termoficarea centralizată de la un capăt la altul al Văii Jiului ar putea rezolva o parte din ceea ce vă spuneam, valorificarea la

Valeriu Butulescu - Perenitatea aforismului

Marile personalități ale județului Hunedoara, în orice domeniu s-au afirmat, se află în permanență în atenția Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva care, la împlinirea unor frumoase vârste, le oferă o biobibliografie realizată cu profesionalism, cu migală, dar și cu un puternic sentiment de prețuire. Ne bucurăm permanent de sprijinul generos al Consiliului Județean Hunedoara, astfel încât activitatea noastră se poate ridica la cote tot mai înalte.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Una dintre personalitățile marcante ale județului Hunedoara, personalitate căreia biblioteca noastră i-a realizat o biobibliografie, este scriitorul Valeriu Butulescu, nume binecunoscut de către iubitorii de cultură din județ și din țară. Astfel, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 16 aprilie 2018, în Sala de Marmură a Primăriei Municipiului Petroșani, un eveniment cultural prilejuit de sărbătorirea poetului, traducătorului, publicistului Valeriu Butulescu la împlinirea a 65 de ani. Ne-a făcut o mare plăcere să-i urăm și să-i cântăm „La mulți ani!” împreună cu Corala „Sargeția”, sub bagheta dirijorului Nicolae Icobescu, care la finalul evenimentului a susținut un moment muzical. În semn de prețuire și recunoștință, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva i-a acordat domnului Valeriu Butulescu o Diplomă de Excelență pentru întreaga sa creație și activitate literară. Cu acest prilej, Biblioteca Județeană i-a dăruit biobibliografia cu titlul „Valeriu Butulescu – Perenitatea aforismului”. Această biobibliografie oferă în detaliu cele mai importante informații legate de viața și creația literară a scriitorului, aprecierile de care se bucură opera sa în țară și în lume. Nume binecunoscut în literatura română contemporană, Valeriu Butulescu este unul dintre cei mai importanți autori de aforisme din România și autorul

maxim a resurselor din zonă – şi aici mă refer la huila noastră. Fireşte, e nevoie să includem infrastructura mare, rutieră în mod special, şi deschiderea zonei spre Herculane, dar şi infrastructura legată de energia electrică şi alte utilităţi fără de care nu se poate face turism sau activităţi de producţie mici şi mijlocii. Avem în vedere faţă de producţie şi atragerea de investitori şi crearea unor parcuri industriale, dar şi cursuri gratuite de reconversie profesională şi calificare în meserii ce se caută pe piaţa muncii şi unde există interes pentru potenţialii investitori. Să nu uităm nici de partea socială, e nevoie de proiecte care să vină în sprijin în acest sens. Dar pentru toate astea, important mai e ceva: să se schimbe modul de finanţare pentru aceste proiecte, să fie unul mai lejer, unul mai maleabil. Plus că europenii trebuie să dea şanse de finanţare pentru proiecte şi celor care trăiesc în Valea Jiului, dar la sate aparţinătoare, gen Câmpu lui Neag, Tusu, Jieţ, Valea Ungurului, oameni care în acest moment nu pot accesa o sumedenie de fonduri destinate localităţilor rurale. Sunt multe de discutat şi de propus, iar apoi de făcut, dar eu sunt încrezător şi cred că este o şansă mare pentru Valea Jiului, ce nu trebuie scăpată!”, ne-a vorbit optimist primarul Lupeniului. Corneliu BRAN român tradus în peste 50 de limbi, jucând rolul unui adevărat ambasador al României. Este o realizare impresionantă cu care se mândrește, pe bună dreptate, și cu care ne mândrim și noi, cititorii săi. Aceste aforisme semnate Valeriu Butulescu se bucură de aprecierea unor nume sonore ale criticii literare, de la Alex. Ștefănescu la Cornel Moraru, de la Radu Ciobanu la Adrian Păunescu, de la Daniela Crăsnaru la Dumitru Hurubă și înșiruirea nu se oprește aici. La aceștia trebuie să adăugăm și zeci de nume de critici literari și scriitori din țările în care volumele lui Valeriu Butulescu s-au bucurat de un mare succes. Ca autor de aforisme, dar și ca dramaturg și traducător, Valeriu Butulescu și-a atras aprecierea colegilor de breaslă și a criticilor literari, precum și admirația unui public avid de texte de bună calitate care să vină cu răspunsuri la numeroasele întrebări pe care ni le adresează viața în fiecare zi. Valeriu Butulescu știe să pătrundă în sufletul fiecărui cititor, știe să descifreze înțelesurile ascunse ale cuvintelor pe care le mânuiește cu o măiestrie demnă de toată admirația. Este un spirit veșnic iscoditor, observator lucid și atent al peisajului cultural, social și politic al țării, adevărat intelectual care își pune întrebări legate de realitatea înconjurătoare și caută în permanență răspunsuri, soluții. Acest moment aniversar ne-a oferit prilejul să-l felicităm din tot sufletul pe scriitorul Valeriu Butulescu și să-i dorim încă mulți ani dăruiți culturii. Ioan Sebastian BARA

miercuri, 18 aprilie 2018


1868–2018. 150 de ani de povești ale cărbunelui de Valea Jiului (XII)

În urmă cu 150 de ani a început extracția industrială a cărbunelui în Valea Jiului. Cărbune care a însemnat dezvoltarea Văii Jiului. La ceas jubiliar, „Ziarul Văii Jiului” vă propune câteva povești ale cărbunelui de Valea Jiului, căci poveste cărbunelui este și povestea Văii Jiului. Povestea de mai jos este scrisă după noţile repausatului inginer minier Gustav Polyak de Samson şi adusă la zi de conductorul minier Arpad Schreiber, care o şi publică în serial în revista „Montanistică şi metalurgie”. Intertitlurile aparţin lui Marian Boboc, care a republicat-o în volumul II din „Valea Jiului all-inclusive”. Vă invităm să vă aprindeți lampa… Lectură plăcută! (ZVJ)

Directorul general Welerowszky

Precum am mai amintit, Societatea Braşoveană, în afară de exploatările din Valea Jiului, mai avea şi alte uzine. În fruntea tuturor acestor exploatări şi uzine era directorul general Welerowszky. Acesta nu acorda prea mare importanţă exploatărilor din Valea Jiului, concertându-şi eforturile mai mult asupra dezvoltării fabricii de fier din Călan, chiar în detrimentul celorlalte uzine. Fireşte, această atitudine s-a resimţit şi în Valea Jiului, unde stagna orice lucrare de construcţie.

O afacere bună pentru Societatea Braşoveană

Pe timpul directoratului lui Tallatschek au fost comasate uzinele statului din Valea Lupului, care au devenit toate, fără nici o cheltuială, ale Societăţii Braşovene. Prin această comasare, Societatea Braşoveană a intrat în posesia unor terenuri miniere foarte preţioase. Nu doar că societatea nu a fost recunoscătoare faţă de directorul ei, care i-a câştigat foarte abil o valoare mare, ci nu a făcut nici atât, când şi-a vândut exploatările din Valea Jiului, ca măcar să-i fi propus Societăţii Salgotarjani ca să-l accepte şi pe director odată cu exploatările cumpărate.

Prokop ia în arendă minele Arpad şi Tereza. Cărbuni căraţi cu carul

În 1884, Rafael Hoffman a trimis 2 maiştri minieri şi mai mulţi lucrători la Lupeni, ca să înceapă exploatarea cărbunilor. Cărbunii scoşi erau transportaţi cu carul la Petroşani, unde erau îmbarcaţi în vagoane. În acelaşi an, un hotelier din Petroşani, pe numele său, Prokop, a luat în arendă de la familia Kendeffy concesiunile miniere Arpad şi Tereza (exploatarea Valea Jiului de Sus). Şi cărbunii extraşi din aceste mine erau transportaţi la Petroşani tot cu carul. Aici, lucrările nu au durat foarte mult timp, deoarece exploatarea haotică a cărbunilor a dus la apariţia mai multor focuri de mină, care au dat mult de lucru şi proprietarilor din urmă.

Hoffman trimite mostre de cărbuni din Lupeni în Germania

La Lupeni, Rafael Hoffman lucra mult mai sistematic. În fruntea minei l-a numit ca administrator pe Wuth, pe care l-a adus din Ştiria. Exploatările erau dezvoltate, iar cărbunii erau transportaţi cu cărăuşi aduşi din Galiţia. În general, Hoffman a lucrat foarte mult pentru dezvoltarea minelor din Lupeni. El a fost acela care a trimis, în mai multe rânduri, mostre de cărbuni în Germania, unde s-a constatat că din cărbunii din Lupeni se poate face cocs. În urma acestei constatări, a crescut enorm valoarea exploatărilor din Lupeni. Societatea Braşoveană îi punea tot felul de piedici lui Hoffman, vrând să acapereze şi aceste mine, ceea ce nu i-a reuşit.

Un funicular în Aninoasa anului 1885. Proprietar şi deputat. Geologul Holtsy

În 1885, Societatea Braşoveană a început construirea coloniei din Aninoasa. Tot atunci, a început şi montarea funicularului. Aceste lucrări au fost conduse de inginerii minieri Ieks şi Straka. În iarna anului 1888, a venit de la Budapesta Iuliu Horvath, mare proprietar şi deputat, fiind însoţit de geologul Pavel Holtsy, care era şi el deputat. Aceştia au vrut să vadă concesiunile Societăţii Transilvania, care atunci erau deja toate proprietatea lui Lazăr Blau. În primăvara anului 1889, Holtsy a venit din nou la Lupeni, studiind temeinic terenurile, din punct de vedere geologic. După ce s-a convins că acolo se pot înfiinţa exploatări de cărbune rentabile, Horvath a luat în arendă de la Lazăr Blau, pe timp de 90 de ani, concesiunile miniere ale Societăţii Transilvania, care întruneau atunci 264 cuxe (puncte de exploatare - n.r.). După încheierea contractului, Horvath a intrat în asociere cu Beer, comerciant de cărbune din Viena, un om foarte bogat, care a suportat cheltuielile necesare investiţiilor de la Lupeni. Deputatul Horvath era prieten intim cu ministrul-preşedinte Coloman Tisza.

8

www.zvj.ro miercuri, 18 aprilie 2018

prăvălia cu istorii

5


6

SPORT

Petrila

prezentarea Regulamentului competiției; organizarea festivității de premiere și a protocolului de la finalul competiției, cu sprijinul tuturor participanților. Membrii comisiei de arbitraj sunt: Adrian Câmpean - antrenor licență C UEFA, Iosif Kalai - antrenor secund CS Inter Petrila. Arbitrajul în semifinale și finalele „Cupei Instituțiilor” va fi asigurat de AJF Hunedoara. „Îmi pare foarte bine că am reușit să organizăm și anul acesta ediția a doua a acestui eveniment. Dorim ca de acum încolo în fiecare an competiția să adune tot mai multe echipe și să devină ca și un brand a clubului Inter Petrila. Orașul Petrila a dat de-a lungul timpului fotbaliști de valoare atât Văii, cât și orașelor din țară. Vrem să readucem spiritul de fair-play. Față de anul trecut am făcut un mare pas în față pentru că, acum, s-au înscris echipe din toată Valea. Vrem ca de la anul să facem această competiție și sub forma unui minicampionat regional de Valea Jiului, așa cum fac și alte mari orașe, cum este și la Deva. Ne dorim să promovăm, în primul rând, mișcarea, și oamenii să vină să joace fotbal din plăcere”, a declarat Eugen Duma, președintele clubului Inter Petrila.

Cupa Instituţiilor 2018

S-au încheiat înscrierile pentru Campionatul Zonal de Fotbal din Valea Jiului, „Cupa Instituțiilor”, ediția a II–a, Petrila 2018, rezervat sportivilor amatori de fotbal pe teren sintetic.

Competiție a fost organizată de Clubul Sportiv Inter Petrila în asociere cu Consiliul Local și Primăria Orașului Petrila, având ca parteneri de competiție Asociația Județeană de Fotbal Hunedoara și Info Petrila. Ședința tragerii la sorți pentru stabilirea celor patru grupe formate din cele 18 echipe înscrise în campionat a avut loc la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila, fiind prezenți membrii comisiei de competiție dar și câte un reprezentant al echipelor participante. S-au pus la punct mai multe obiective aflate pe ordinea de zi a ședinței. Comisia de competiție (formată din: Eugen Duma - președinte CS Inter Petrila, Dorin Curtean - viceprimar orașul Petrila, Cosmin Negoi - președinte secție fotbal CS Inter Petrila și Daniel Bolog - secretar organizator de competiții) a propus, iar membrii prezenți au aprobat următoarele puncte: stabilirea a patru grupe formate din: Grupa A (patru echipe), Grupa B (patru echipe), Grupa C Handbal. Cupa Primăverii (cinci echipe) și Grupa D (cinci CSM Mihai Viteazu - locul II echipe); aprobarea programului competițional pentru perioada Sala de sport a orașului Simeria a găzduit 16-29 aprilie 2018 și modificări competiția de handbal feminin juvenil dotată de ultim moment operate în cu Cupa Primăverii. La întrecere au luat startul program; stabilirea membrilor patru echipe din județul Hunedoara. comisiei de arbitri a competiției Competiția a fost câștigată de AS Traian Lalescu (Inter Petrila și AJF Hunedoara); Hunedoara, urmată de CSM Mihai Viteazu Vulcan, CS CFR Simeria și ACS Viitorul Vețel.

Karate

Medalii pentru petroșeneni

La 15 aprilie karatiștii de la CSM Petroșani au fost prezenți la Campionatul Național de Karate Interstiluri. Evenimentul a avut loc la Complexul Olimpic Izvorani cu participarea celor mai buni karateka din țară. Elevii lui Radu Polifronie s-au clasat de patru ori pe podium. Astfel, Ionuț Ipate a cucerit medalia de aur la seniori (categoria -75 de kg). La aceeași categorie Ionuț Molnar s-a clasat pe poziția a treia. Andreea Polifronie s-a situat pe locul 3 la juniori (cat. -55 kg), iar Andrada Dinea a obținut locul 3 dar la juniori (cat. -50 kg).

facebook.com/ziarulvaiijiului

Dobrică tună și fulgeră:

„Sunt foarte dezamăgit de așa zisele vedete ale echipei”

Antrenorul echipei de popice Inter Petrila este dezamăgit de locul al patrulea ocupat de sportivii săi la Campionatul Național de Tineret.

Zilele trecute, la Cluj-Napoca s-a desfășurat o nouă ediție a Campionatelor Naționale de Tineret (U23) la popice, la feminin și la masculin. La competiție au participat și două cluburi din județul nostru: Siderurgica Hunedoara și Inter Petrila, care au avut comportări bune. Primele au intrat în concurs fetele, județul fiind reprezentat de popicarele de la Siderurgica Hunedoara, pregătite la acest turneu final de Mănel Manea. După ce, în sezonul regulat, hunedorencele au terminat pe poziția secundă, cei de la club sperau în câștigarea unei medalii, lucru care s-a și întâmplat. În componența Ana Balosin, Noemi Budoi, Andreea Cărămidariu, Ana Corduneanu, Melinda Kalli și Teodora Mustea, hunedorencele au terminat pe locul secund, înaintea celor de la Ploiești și București. Apoi au evoluat băieții, județul nostru fiind reprezentat de Siderurgica Hunedoara și Inter Petrila. Ca în cazul fetelor, popicarii de la Electromureș Târgu Mureș, fiind mari favoriți, au câștigat titlul. S-au clasat înaintea hunedorenilor, care au cucerit medaliile de argint, devenind vicecampioni naționali. Siderurgica i-a avut în componență pe: Daniel Botezatu, Dacian Bulgaru, Raul Chiș, Bogdan Istodor, Roberto Lapoși și Flavius Marian. Rezultate bune ale popicarilor hunedoreni nu au scăpat de ochii selecționerilor. Aceștia i-ai convocat la lotul național de tineret U23 pentru meciul amical cu Serbia, de sâmbătă și duminică, de la Târgu Mureș, pe Noemi Budoi și Ana Corduneanu, la feminin, și

pe Roberto Lapoși, la masculin. Popicarii de la Inter Petrila au terminat concursul imediat lângă podium, pe poziția a patra. Petrilenii Sebastian Alexa, Claudiu Feier, Alexandru Ionesi, Răzvan Kovacs, Adrian Matei și Denis Pădurean, ca și hunedorenii, au avut o primă zi mai slabă, terminând doar pe șase. Dar cei de la Inter au avut o revenire în ziua a doua, dar nu au mai putut remonta handicapul. Astfel au terminat pe locul al patrulea, spre nemulțumirea antrenorului lor, Marcel Dobrică: „Sunt foarte dezamăgit de așa zisele vedete ale echipei, Claudiu Feier și Alexandru Ionesi. Pentru ei contează mai mult imaginea lor, decât cea a echipei. Dar e vina mea, în primul rând, pentru rezultate și îmi asum. Mi-am dorit foarte mult să obținem o medalie la aceste campionate pentru că acesta era obiectivul nostru”.

Popicarii petrileni - favoriți

În perioada 27-29 aprilie 2018 arena cu șase piste de la Hunedoara va găzdui turneele finale ale Campionatelor Naţionale de popice pentru senioare şi seniori. În prima zi se va juca „contra scor”, apoi vor fi semifinalele şi finalele de clasament la masculin. La feminin va fi etapa „contra scor” şi apoi se va juca finala mare, la competiţie participând doar trei echipe, Conpet Petrolul Ploieşti, Electromureş Romgaz Tg. Mureş şi Rapid Bucureşti. La turneul final masculin sunt calificate patru echipe: CFR Cluj, CFR Olimpia ACB Iaşi, Electromureş Tg. Mureş şi reprezentanta județului Hunedoara, Inter Petrila. Formațiile calificate au terminat, în această ordine, sezonul regulat. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

miercuri, 18 aprilie 2018


coNVocAToR

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Eşti aproape de un prieten care trece prin momente dificile, mai ales în privinţa banilor, dar noroc că eşti alături de el pentru a-l ajuta să treacă peste acest impas.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu te poţi pune de acord cu persoana iubită, pentru că tu ai o viziune asupra unor evenimente, iar celălalt crede cu totul altceva.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Încearcă să te detaşezi de lucrurile cotidiene pe care oricum le vei gestiona aşa cum trebuie. E vremea să ai curajul să zbori un pic, să te ridici de la sol, de la micimea vieţii de zi cu zi, către scopuri mai înalte.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Rupe-te de urgenţă de acel obicei care ştii şi tu că nu-ţi face bine, indiferent ce te ţine legat de o stare de dependentă nesănătoasă. Eşti într-o fază a vieţii tale când trebuie să ai curajul să te eliberezi de tot ce te ţine captiv.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai o discuţie matură, serioasă, cu un efect fantastic asupra psihicului tău, de parcă ai sta de vorbă cu un preot, cu un psiholog, cu un profesor demn de tot respectul pentru ceea ce are să-ţi transmită.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Faci o analiză la rece a resurselor financiare de care dispui şi rezultatul nu prea e vesel. Pe partener nu te poţi baza, pentru că nu are de unde oferi mai mult, deci singura salvare eşti tu.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Dacă situaţia devine un pic cam tensionată în jurul tău fără ca tu să ai vreo contribuţie la această problemă, nu încerca să te lupţi, pentru că agresivitatea lor creşte cu fiecare încercare a ta de a calma situaţia.

• Administratorul unic al societăţii PARÎNGUL S.A., cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr.110, jud. Hunedoara, având J20/126/1991 şi CUI RO2135276, convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor pentru data de 19.05.2018, sau 20.05.2018 în cazul neîntrunirii cvorumului la prima convocare, ora 12:00, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor, administrat de Registrul Mioriţa S.A., la data de referinţă 09.05.2017, care au dreptul de a participa şi de a vota în cadrul adunării, cu următoarea ordine de zi: 1. Discutarea şi aprobarea situaţiilor financiare anuale: bilanţ, contul de profit şi pierdere aferente anului 2017, pe baza rapoartelor Administratorului unic şi Comisiei de Cenzori. 2. Prezentarea şi aprobarea raportului de activitate al Administratorului unic pentru anul 2017 şi aprobarea descărcării de gestiune a acestuia. 3. Prezentarea raportului comisiei de cenzori pentru anul 2017. 4. Analiza şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2018. 5. Mandatarea unei persoane să semneze în numele şi pentru toţi acţionarii societăţii Hotărârea AGOA ce va fi adoptată. 6. Mandatarea unei persoane să îndeplinească toate formalităţile privind înregistrarea Hotărârii AGOA ce va fi adoptată la Oficiul Registrului Comerţului şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, precum şi să obţină documentele aferente eliberate de ORC. Documentele şi materialele referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi pot fi consultate şi procurate de la sediul societăţii, începând cu data convocării. Acţionarii se vor putea prezenta personal la adunarea generală, îşi vor putea numi un reprezentant, reprezentarea acţionarilor putându-se face şi prin alte persoane decât acţionarii, cu excepţia administratorului, pe bază de procuri speciale/generale, care se vor depune în original la sediul societăţii până la data de 16.05.2018 inclusiv, personal sau prin poştă recomandat cu confirmare de primire pe care să fie trecută adresa expeditorului (acţionarului). Administrator unic, TUNARU EMILIA L.Ş.

Are nevoie de Primăria Petrila

Asociația Club Sportiv „Hai la Mișcare”, cu sediul în Sibiu, reprezentată prin preşedintele Martin Freinademctz, va organiza a XV-a ediţie a Raliului internaţional „Red Bull Romaniacs 2018”, aflat sub egida Federaţiei Române de Motociclism şi a Federaţiei Internaţionale de Motociclism.

Acest concurs a devenit în timp o marcă de prestigiu internaţional, făcând parte din strategia de marketing, promovare şi reprezentare a României, fiind cunoscut şi recunoscut în mai mult de 100 de ţări de pe toate meridianele mapamondului. Raliul va avea loc în perioada 24-28 iulie 2018, după următorul program: 24 iulie - Prolog, Bulevardul Coposu, municipiul Sibiu; 25-28 iulie - trasee off-road pe căi de exploataţie silvică şi agricolă, poteci, în judeţele Sibiu, Alba, Hunedoara, Vâlcea. Dat fiind faptul că traseul include și zona noastră, organizatorii solicită sprijinul Primăriei Petrila: „În raza unităţii dumneavoastră, traseul specificat urmează să fie parcurs astfel: miercuri, 25 iulie 2018, în intervalul orar 11:00-19:00 și vineri, 27 iulie 2018, în intervalul orar 6:00-11:00. Pentru buna desfăşurare a evenimentului, în deplină armonie cu legislaţia română în vigoare şi pentru obţinerea autorizaţiilor ulterioare, vă solicităm acordul pentru parcurgerea traseului propus, în intervalul menţionat. Vă rugăm ca în perioada şi pe traseul prezentat, acordul dumneavoastră să fie exclusiv pentru concurenţii şi echipa Red Bull Romaniacs 2018. Totodată, prin prezenta, vă solicităm să ne permiteţi să căutăm în continuare în raza unităţii pe care o reprezentaţi noi trasee pentru ediţia 2019 a concursului nostru. În situaţia în care pe perioada parcurgerii de către competitori a terenurilor ce fac obiectul prezentei cereri apar situaţii conflictuale sau care aduc prejudicii domeniul public sau privat, va rugăm să ne contactaţi în cel mai scurt timp posibil prin telefon sau fax pentru a stabili măsurile ce se impun pentru remedierile necesare”. Loredana JUGLEA

Deplasare grea pentru Știinţa

Eşti ostil şi asta se vede după tonul pe care-l foloseşti, după furtunile pe care le generezi în jurul tău. Calmează-te, altfel plantezi peste tot doar sămânţă de scandal.

În etapa viitoare, a XII-a, antepenultima a sezonului regulat din Divizia Națională, Știința va avea o deplasare grea, la CS Năvodari.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Petroșenenii au demonstrat că sunt capabili de surprize. Bârladul are un meci ușor, în deplasare, la Suceava. Galațiul este favorită în jocul de la Arad. Derbiul rundei este cel dintre Constanța și Buzău. Toate partidele se vor juca sâmbătă, 21 aprilie, trei dintre ele cele de la Năvodari, Constanța și Arad urmând a începe la ora 10:00, iar fluierul de start al jocului de la Galați va fi la ora 14:00. Loredana JUGLEA

Eşti, de departe, cu un cap deasupra multora, dar poţi folosi această poziţie superioară pentru a deveni un exemplu demn de urmat pentru alţii.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Discuţia pe care o ai azi cu reprezentantul unei instituţii îţi oferă startul ideal către o direcţie nouă. Ai terenul asigurat pentru un succes de toată frumuseţea.

pIERdERE

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

mica publicitate

• Pierdut certificat constatator pentru terţi nr. 34834/25.11.2016 aparţinând firmei ROLSERV DISTRIBUTION SRL cu sediul social în Petrila str. 8 Martie, bl. 20/59, jud. Hunedoara, înregistrat la ORC sub nr. J20/355/2013, CUI 3146293. Se declară nul.

Cineva te stimulează să te implici într-o activitate nouă, care merită atenţie, numai că interesul tău s-ar putea să se stingă repede, descoperind că roadele nu sunt chiar atât de interesante.

ANGAJĂRI

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HoRoscop

„Red Bull Romaniacs 2018”

Rugby

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Când nu mai sperai nimic bun, iată că apar şi miracolele, dar ele nu vin cu forţa în calea ta. Trebuie să îţi doreşti ca lucrurile bune să se materializeze.

mica publicitate

mica publicitate

• Societate comercială angajează şofer autobetonieră. Relaţii la telefon 0771.877118.

8

www.zvj.ro miercuri, 18 aprilie 2018

DIVERSE

7


8

ACTUALITATE Ghișeul.ro,

Vulcan

Întrebare la care primăria este somată să răspundă

Cam bănuiesc cum a ajuns independentul vulcănean Florin Govor să pună întrebarea asta. Doamna lui este profesoară şi, cred eu, colegele şi colegii ei care locuiesc în alte oraşe şi ajung la Vulcan folosind transportul în comun o vor fi îndemnat-o să-l determine pe bărbatul ei, consilier local, ca să se intereseze ce-i cu banii de navetă pe care nu i-au primit de luni bune. Şi, fireşte,

Florin Govor s-a conformat. La rubrica „Diverse” a şedinţei de consiliu local din 29 martie a făcut întrebare la primar. A rostit întrebarea calm, fără pic de reproş. Tonul pe care a răspuns Gheorghe Ile a fost diametral opus. „Aţi votat bani pentru navetă? Sunt bani pentru navetă?”, s-a dezlănţuit el. Ce să-i mai spui în cazul acesta? Că, în şcoli, se vorbeşte tot mai mult că Ile nu vrea să plătească şi că primăria vulcăneană nu are banii de decontare a navetei pe care o fac

facebook.com/ziarulvaiijiului

cadrele didactice din celelalte localităţi?

De curios

m-am interesat cum se pune problema respectivă la primăria din vestul Văii Jiului. Am fost uimit să aflu că, la Uricani, nici vorbă ca banii de navetă să nu le fie decontaţi lunar profesorilor care activează în instituţiile de învăţământ uricănene, dar îşi au domiciliile în alte oraşe. La contabilitate se calculează suma de bani necesară, se face un proiect de hotărâre care este aprobat în şedinţa de consiliu local, iar, apoi, banii ajung la cei în drept să-i primească. Simplu, nu? Ce vrea să spună treaba asta? Înseamnă că, la Uricani, grija pentru învăţământ şi tot ce ţine de el nu se face doar la modul declarativ. Şi ar trebui reţinut un aspect important. Bugetul local al oraşului Uricani, rămas şi fără minerit, este mult mai mic decât al municipiului Vulcan. De aici şi întrebarea la care onor administraţia publică locală vulcăneană nu doar că trebuie, ci este somată să răspundă! Ce s-a întâmplat, încât nu sunt bani nici pentru plata navetei profesorilor? Gheorghe OLTEANU

Disponibil și la Lupeni

Primăria Lupeni a finalizat înregistrarea municipiului Lupeni în Sistemul Național Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP) – ghiseul.ro.

Astfel, se oferă posibilitatea și contribuabililor de la Lupeni de a realiza plățile online a impozitelor şi taxelor locale, folosind platforma ghiseul.ro. Sistemul Național Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP), ca parte componentă a Sistemului Electronic Național (SEN), reprezintă un ghișeu virtual prin intermediul căruia persoanele fizice şi persoanele fizice autorizate pot efectua plăți prin internet cu carduri bancare către instituțiile înrolate. Sistemul SNEP – ghiseul.ro este accesibil doar cu o autentificare pe bază de utilizator şi parolă. Autentificarea cu parolă permite consultarea obligațiilor de plată datorate instituțiilor înrolate şi achitarea acestora prin acceptarea la plata online a cardurilor bancare Visa, Visa Electron, MasterCard şi Maestro, emise de orice bancă. Puteţi solicita date de acces folosind cardul bancar în următoarele condiții: - Titularul cardului trebuie să corespundă cu solicitantul datelor de acces - Cardul trebuie să fie înrolat în sistemul 3DSecure la una dintre următoarele bănci: Banca Comercială Română, Banca Raiffeisen, BRD – Groupe Société Générale, AlphaBank, CEC Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Garanti Bank, Bancpost, Banca Românească, OTP Bank, Piraeus Bank, UniCredit Bank. Solicitarea este gratuită – nu se va extrage nicio sumă din contul dvs. Datele de acces pot fi solicitate online doar de către persoane fizice. Alina PIPAN

miercuri, 18 aprilie 2018

2391 mie 18 april 2018  

ziarul vaii jiului

2391 mie 18 april 2018  

ziarul vaii jiului

Advertisement