2311 marti 5 dec 2017

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,6334 lei 1$ = 3,9110 lei 1₤ = 5,2515 lei

marţi, 5 decembrie 2017

Anul X • nr. 2311 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

DNA a pus lupa pe Primăria municipiului Vulcan

În luna septembrie, pe adresa Primăriei municipiului Vulcan a sosit un document trimis de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, document al cărui conţinut a fost pus la dispoziţia consilierilor locali vulcăneni în şedinţa ordinară din aceeaşi lună.

Documentul este

răspunsul consiliului la petiţia nr. 2842/15.05.2016 expediată de către consilierul local Mârza Florin. În înscrisul acestuia este menţionată nemulţumirea faţă de modul în care Consiliul Local al municipiului Vulcan a direcţionat banii proveniţi din fonduri publice „către activităţi ce nu sunt cu caracter sportiv”. În cuprinsul documentului apare modul în care s-a făcut procedura de citare, cum şi-a susţinut petentul sesizarea, dar şi cum s-a apărat partea reclamată.

Apoi, după ce CNCD arată motivele de fapt şi de drept, vine partea finală în care aflăm deznodământul. Acesta sună în felul următor: „Faţă de faptele de mai sus, în temeiul art.20, alin.(2), din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi la şedinţă, COLEGIUL DIRECTOR HOTĂRĂŞTE: 1) Aspectele sesizate nu întrunesc elementele constitutive de compatibilitate potrivit tratamentului diferit aplicat petentului, nu sunt fapte de discriminare potrivit art. 2, alineat (1) O.G. nr.137/2000, republicată”.

Răspunsul CNCD

a fost primit cu vădită satisfacţie de către conducerea administraţiei publice vulcănene, iar copii ale lui au fost înmânate fiecărui consilier local. Florin Mârza nu a scos o vorbă, iar acest lucru a fost luat ca o recunoaştere a înfrângerii. Numai că lucrurile nu stau chiar aşa. În şedinţa de consiliu local de la sfârşitul lunii noiembrie i-a venit rândul lui Mârza să „şeruiască” un document. Asta se petrecea la o zi după ce câţiva funcţionari ai primăriei vulcănene fuseseră citaţi la sediul DNA din Alba-Iulia, ca să dea cu subsemnatul. În care chestiune nu putem încă şti, dar ceea ce este clar e faptul că procurorii DNA au focusat şi au pornit anchete penale în câteva dintre probleme sesizate de acelaşi Mârza Florin. Dacă celor opt membri ai CNCD

nu li s-a părut nelalocul ei petiţia cu privire la direcţionarea banilor proveniţi din funduri publice, DNA este de altă părere. Astfel că, „În dosarul penal nr.78/P/2017 s-a dispus efectuarea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 132 Lg.78/2000 raportat la art.297 C.p. prin ordonanţa procurorului din data de 04.07.2017. În această cauză, se efectuează acte de urmărire penală, pentru stabilirea certă a situaţiei de fapt şi lămuririi cauzei sub toate aspectele”. Poate că unii dintre dumneavoastră sunt la curent.

Situaţii asemănătoare au existat la primăriile din Timişoara şi Tg. Mureş, iar instanţele de judecată au dat sentinţe cu ani de puşcărie.

Totodată,

procurorii DNA au reluat cercetările privind modul în care, între 2010-2015, cu o excepţie, Clubului Sportiv Vulcan i-au fost atribuite, în mod ilegal, sume de bani, deşi datoriile pe care clubul sportiv le înregistra la bugetul de stat nu-i permiteau să participe la licitaţia de atribuire. Mai departe. La punctul 3, DNA răspunde că „Lucrarea nr.269/VIII/1/2017 a fost admisă şi înregistrat(ă - n.a.) în registrul de sesizări penale, prin ordonanţa procurorului din 19.06.2017, primind numărul 78/P/2017”. Dacă înşiruirea aceasta nu vă spune nimic, precis că, despre problemă, vă veţi aminti. În vara anului trecut a fost aprobată o hotărâre de consiliu local prin care era soluţionată şi achitată, din bani publici, eroarea în mânuirea a aproximativ 150.000 de euro, bani europeni!

Deşi, de plătit, ar fi trebuit s-o facă cei care au greşit, peste şase miliarde de lei vechi au fost disponibilizaţi din bugetul local, adică din banii contribuabililor, ca să fie daţi înapoi statului român. V-a venit cumva în minte o situaţie similară, dar cu sume mult mai mari, care, recent, a rupt Facebook-ul?

Nu prea aţi greşit dacă e aşa!

Gheorghe OLTEANU

Scrisoare deschisă pentru ridicarea Monumentului „Minerului hunedorean”

Către Consiliul Județean Hunedoara Domnului Președinte Flaviu Mircea Bobora, Către Consiliul Local Aninoasa Domnului Primar Nicolae Dunca

Vă transmit această scrisoare în ziua în care minerii o sărbătoresc pe ocrotitoarea lor, Sfânta Varvara. Minerii și mineritul au scris istoria județului Hunedoara de peste 2.000 de ani. De la primele exploatări aurifere de suprafață (exploatări chiar și pe cele două Jiuri), la exploatările miniere subterane din zona Țebea, Crișcior, Baia de Criș, Brad, Băița, Ruda, Stănija, datând din vremea dacilor și romanilor, la exploatările de minereuri de fier, cupru, sare sau marmură din perioada austro-ungară a Comitatului Hunedoara, până la exploatarea intensivă dintre cele două Războaie Mondiale și ulterior a epocii comuniste, mineritul a fost principala activitate din județul Hunedoara cu implicații imense în dezvoltarea multor localități. Primele colonii miniere au apărut pe vremea romanilor, ulterior toți cei care au exploatat resursele județului Hunedoara au apelat la colonizarea zonei cu mineri din diverse zone ale lumii sau ale României. Minerul a adus de-a lungul timpului o jertfă greu de cuantificat, greu de imaginat. Să precizăm că în apropiere de Băița la Minele Trestia a fost găsită o galerie (mină) numită ulterior Baia de oase, plină cu schelete umane ținute cu lanțuri de fier în zona picioarelor. Nimeni nu poate preciza exact câți mineri au murit în exploatările miniere din județul Hunedoara. În acest context al jertfei, Valea Jiului este de departe un loc unde minerii au pierit poate cu miile. De altfel, nu există în România un loc atât de greu încercat, un loc unde suferința să ajungă o obișnuință.

Nu peste mult timp, probabil un an sau maxim doi, mineritul va dispărea de pe harta județului Hunedoara.

Odată cu mineritul va dispare și meseria de miner.

Trăim vremea ultimilor mineri, ultima pagină a unei istorii de peste 2000 de ani.

Vă adresăm pe această cale solicitarea ca la intrarea în Valea Jiului, unde cele două Jiuri se adună, să se construiască un monument dedicat jertfei minerului.

Credem că generațiile ce vin, astfel, nu vor uita de acel bărbat numit miner pe umerii căruia s-au clădit o mulțime de comunități în județul Hunedoara.

Dacă domniile voastre vor considera de cuviință să discute cererea noastră am dori ca la ședința consiliului județean și/sau local, să fie prezent și un trimis de-al nostru.

Noroc Bun! 4 decembrie 2017 Sindicatul Noroc Bun Ștefan Adrian Jurca

2

LA ORDINEA ZILEI

La cinematograful din Petroșani

Proiecţionist și casier

Nu mai durează mult până ce Primăria Petroşani va deschide Cinematograful, care se dovedește, pe zi ce trece, a fi o mică bijuterie arhitecturală, care cu siguranță va încânta publicul.

Pentru a începe activitatea, primăria trebuie să asigure tot personalul necesar. Mai este nevoie la cinematograf de un proiecționist și un casier. Pentru aceste posturi a fost deschis un concurs: consilier, gr.IA (proiecţionist) - 1 post, casier - 1 post. Condiţii specifice de ocupare a postului de consilier, gr.IA (proiecţionist): studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; experiență în domeniul cinematografiei (proiecţionist) de minimum 1 an;

La Merișor

A „parcat” după un parapet

Duminică, în jurul orei 11:55, un bărbat în vârstă de 57 de ani, din Uricani, a condus un autoturism pe DN 66, din direcția de mers Petroșani spre Hațeg, în afara localităţii Merișor.

Uricăneanul se grăbea destul de tare. Când a ajuns la kilometrul

)

Ziarul Vaii Jiului

Condiţii specifice de ocupare a postului de casier studii medii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat, vechime în muncă de minimum 2 ani.

Concursul constă în 3 etape succesive, după cum urmează: selecţia dosarelor de înscriere; proba scrisă și interviul. Se pot prezenta la următoarea etapă numai candidaţii declaraţi admişi la etapa precedentă.

Concursul se va organiza la sediul Primăriei municipiului Petroşani în data de 20 decembrie 2017, ora 10 - proba scrisă, data și ora interviului vor fi comunicate ulterior.

Dosarele de înscriere la concurs pot fi depuse până în data de 11.12.2017, ora 16:30, la registratura Primăriei Petroşani, cam.5 (după ce vor fi verificate la compartimentul de resurse umane, camera 24, et.2).

Alina PIPAN 149+500 m, pe o porțiune de drum în curbă deosebit de periculoasă la dreapta, nu a adaptat viteza la condițiile de carosabil umed, a derapat și a părăsit partea carosabilă. Automobilul a lovit o bornă amplasată pe partea dreaptă a sensului său de mers, după care s-a oprit, în urma impactului cu un copac. În urma accidentului rutier a rezultat rănirea ușoară a unei femei în vârstă de 50 de ani și a unei minore în vârstă de 15 ani, ambele din orașul Uricani, pasagere în autoturism.

Alina PIPAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

A refuzat să sufle în etilotest

Riscă închisoare de la 1 la 5 ani

Sâmbătă spre duminică noaptea, în jurul orei 01:00, poliţiştii rutieri au oprit în trafic un bărbat de 41 de ani, din Petroșani, care conducea un autoturism pe șoseaua de tranzit a municipiului.

S-a încercat de mai multe ori testarea conducătorului auto cu aparatul etilotest.

Acesta nu a reușit să ducă testul până la final, motiv pentru care a fost condus la Spitalul de Urgență Petroșani. Aici a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge necesare stabilirii alcoolemiei. Bărbatul are acum dosar penal și riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Alina PIPAN

Comunicat de presă

Modificări la Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul a modificat și completat Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul punerii în concordanță cu prevederile Codului fiscal care intră în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Astfel, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se constituie şi din sumele care se distribuie din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator.

Totodată, se instituie cadrul legal pentru a asigura sumele necesare în bugetul FNUASS, în vederea furnizării serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale la care au dreptul asiguraţii. Concret, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile FNUASS se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat. Măsura are scopul să asigure continuitatea la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Prin acest act normativ s-a instituit cadrul legal astfel încât pentru persoanele pentru care nu au fost emise cardurile naţionale de asigurări sociale de sănătate şi/sau pentru situaţiile în care acestea nu figurează ca asigurați în sistemul informatic unic integrat, precum şi pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv dovada calității de asigurat se face cu adeverința de asigurat. Cardul de sănătate este un document personal, netransmisibil, iar utilizarea fără drept a acestuia de către furnizorii de servicii în scopul raportării și validării unor servicii (medicale/medicamente/dispozitive medicale), constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal. În același timp, a fost reglementat cadrul legal cu privire la stabilirea pachetului de servicii medicale pentru asigurările voluntare de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament în cadrul asigurărilor voluntare de sănătate.

Biroul de presă Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULeSCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIeŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBeReSCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLeȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCeA - 0761.756839

În prezenţa primarului Iacob-Ridzi

În maxim două săptămâni,

S-a celebrat „Sfânta Varvara” - proteguitoarea Vom cumpăra din Petroșaniului și a minerilor Piaţa Centrală

Biserica ortodoxă cu Hramul Sf. Mare Muceniţă Varvara din Parohia Livezeni I, situată în Cartierul Aeroport, şi-a sărbătorit luni, 4 decembrie, Protectoarea, care este și „Ocrotitoarea minerilor” şi „Ocrotitoarea Petroşaniului”. Sfânta Liturghie de dimineaţă a fost susţinută de un sobor de preoţi alături de părintele paroh Nicolae Călin Tănase, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi viceprimarul Florin Nicolae.

Luni, 4 decembrie, am stat de vorbă cu Sorin Creţu, şeful Pieţelor din cadrul Primăriei municipiului Petroşani despre stadiul lucrărilor.

Gândurile primarului Iacob-Ridzi

„Sfânta Varvara este Ocrotitoarea Minerilor, ceea ce este mai mult decât simbolic şi religios pentru comunitatea noastră, dar şi un simbol al oraşului Petroşani. E o dublă semnificaţie spirituală pentru petroşeneni, ţinând cont că Sfânta este, oficial, şi Ocrotitoarea Petroşaniului. Cu acest prilej, le transmit în primul rând minerilor multă sănătate, să-i ferească Dumnezeu şi Sfânta Varvara de toate pericolele şi să iasă sănătoşi de fiecare dată din mină ca să fie alături de familiile lor şi de noi toţi. Întregii comunităţi petroşenene îi urez multă sănătate şi gânduri numai de bine. Să dea Dumnezeu să fie sănătoşi cu toţii şi să aibă parte de un sfârşit de an cât mai bun, iar de sărbătorile care se apropie să se bucure alături de cei dragi”, ne-a mărturisit la intrarea în biserică primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Pomana

„Avem pregătite preparate din peşte, respectiv salată de icre preparată de noi, şi nu cumpărată, marinată de peşte şi peşte afumat. Azi, fiind dezlegare la peşte, ne-am gândit ca să le facem o bucurie culinară celor ce vor veni. Apoi avem sute de porţii de fasole frecată fiartă la cazan cu ceapă călită peste ea (din circa 40 de kilograme de fasole), măsline, mâncare de varză dulce sau acră (am folosit circa 200 de kilograme de varză), păsat şi sărmăluţe tot de post (cu ciuperci, orez şi păsat), plus foarte multe colive, care au fost făcute de nişte enoriaşe inimoase şi bune gospodine. Colivele sunt aşezate pe platouri mari, care arată ca nişte superbe opere de artă (un platou mai mare cu chipul Sfintei Varvara se află în biserică pe toată durata slujbei)”, ne-a povestit la faţa locului Costel Napa, un slujitor al Bisericii din Aeroport extrem de sufletist.

Plecând prin curtea bisericii

am dat imediat şi de momârlanii care trebăluiau la pregătirea mâncării tradiţionale de post: fasole, varză şi păsat.

Petrică Blaj, momârlan, coordona activitatea. „Păsatul e tradiţional, fără el nu se poate, varza la fel, iar azi pregătim şi fasole. Avem vreo 1.200 de porţii de mâncare. Practic, este mâncare pentru toată lumea care vine.

Dumnezeu să ne ajute pe toţi să fim sănătoşi şi să le putem duce cu bine pe toate”, ne-a spus Petrică Blaj, oprindu-se pentru un minut din treabă.

Tot de la dumnealui am aflat că are 10-12 ajutoare şi că

8

www.zvj.ro marţi, 5 decembrie 2017

s-au apucat „încă de dis-de-dimineaţă, undeva de pe la orele 5:00, ca să apucăm să terminăm la timp bucatele”. Şi aşa s-a şi întâmplat, după Liturghie şi slujba de pomenire făcută în cinstea ctitorului şi preotului paroh Octavian Pătraşcu, sute de petroşeneni din cartier şi nu numai au primit cu bucurie bucatele, mulţumind Domnului şi Sfintei Varvara pentru faptul de a putea petrece o zi minunată în sânul Sfintei Biserici şi a comunităţii creştine.

Tot ca o constatare de final e şi faptul că, pentru prima dată, anul 2017 aduce o sărbătorire a Hramului fără cel care a fost preotul Pătraşcu Octavian. O lacrimă şi un gând pios de aducere aminte faţă de dumnealui şi din colţul acestei pagini de ziar.

Corneliu BRAN

„După cum se poate vedea, în momentul de faţă se lucrează la înlocuirea plăcilor din tavanul fals, la repararea suporţilor din aluminiu. În paralel, vom începe de azi sau mâine şi operaţiunea de zugrăvire a pereţilor.

Din păcate, mai avem de lucru şi avem bătăi de cap cu zona de sus a geamurilor şi cu pereţii de-acolo, unde apa s-a infiltrat şi nu se usucă prea uşor suprafeţele de-acolo, ţinând cont şi de vremea rece de afară care nu permite acest lucru. Am găsit soluţia să placăm acele zone de pereţi cu polistiren, iar la primăvară să reparăm normal şi zonele respective. Din fericire, lucrările la acoperiş sunt gata.

Mai sunt de făcut ceva retuşuri şi lucrările la scara interioară ce va duce spre acoperiş, ca să existe astfel un acces spre acoperiş. Această scară de care vorbesc trebuia, dar din păcate n-a fost cuprinsă într-un proiect în anii 2000, când s-a modernizat hala. Să sperăm că în maxim zece zile-două săptămâni să putem deschide hala agroindustrială din Piaţa Centrală. Iar când spun asta mă gândesc că, pe lângă toate aceste lucrări de care v-am spus, mai trebuie să facem la finalul lucrărilor şi o deratizare, dezinfecţie-dezinsecţie, aşezarea meselor precum şi să aşteptăm un aviz de la Direcţia Sanitar-Veterinară fără de care nu se poate funcţiona”, a declarat Sorin Creţu, administratorul Pieţelor din Petroşani, pentru ZVJ. Corneliu BRAN

actualitate

3

4

prăvălia cu istorii

Saga lui Petru Boantă - primarul Petrilei la Marea Unire Pentru că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost înfăptuită de românii adevăraţi la Alba-Iulia, încercăm azi să aducem la lumină o poveste din Petrila mai puţin ştiută, ce are legătură indirectă cu această filă de istorie românească.

Povestea îl are ca personaj principal pe primarul comunei Petrila din perioada anilor 1908-1918, Petru Boantă, fiul lui Pavel şi Trifana Boantă, originar din Lunca de Jos din familia Bontonilor.

Petru Boantă

Strănepot al fostului edil petrilean, profesorul Gheorghe Boantă spune că fostul primar Petru Boantă a avut doi băieţi, „Petru Boantă a lui Petru Birău”, născut în anul 1890 şi decedat în anul 1941, şi căsătorit cu Ilina (care a trăit până în anul 1978), cu care a avut 14 copii. El a plecat dintre cei vii în urma unui accident nefericit petrecut la locul de muncă de la moara cu apă pe care familia sa o avea pe cursul Jiului de Est. Al doilea fecior s-a numit Andrei şi a plecat la Ceruri în anul 1963, lăsând în urmă patru fete şi pe soţia Măriuţa.

Petru Boantă a fost primar în perioada Primului Război Mondial şi în anul în care România a înfăptuit Marea Unire. Profesorul Gheorghe Boantă susţine că are date clare ce atestă că a continuat să fie primar şi după 1918, până tocmai în anul 1921. Dar asta contează mai puţin în povestea noastră, să trecem mai departe şi să-l lăsăm pe profesorul Boantă, în calitate de strănepot al fostului primar, să povestească şi să vedem împreună rolul pe care l-a avut acest primar în perioada respectivă, un rol de român adevărat deloc de neglijat pentru comunitatea petrileană.

Momârlani vs. Regat. Arhive distruse

„De la bunica mea, Ilina, dar şi din alte izvoare ale timpurilor acelea pe care le-am cercetat vreme de zeci de ani, ştiu că străbunicul meu a fost un mare patriot şi un bun român. De la 10 ani, de când am început să înţeleg ce înseamnă viaţa şi fiind mereu alături de bunica mea, nora lui Pătru Birău, am aflat multe lucruri despre această familie. Bunica mea a venit din familia Şotângă ca şi noră în anul 1909, şi deci l-a cunoscut bine pe fostul primar, străbunicul meu. Îmi povestea bunica că Petru Boantă a luptat foarte mult în perioada aceea ca să menţină românismul şi tradiţiile româneşti împotriva unui regim ostil Unirii Transilvaniei cu Ţara Mamă, România.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Chiar dacă austro-ungarii i-au maghiarizat până şi primarului numele, precum altor zeci de mii de români din tot Ardealul, făcându-l din Petru, Peter, el niciodată n-a avut decât crezul românesc, decât naţiunea română şi simbolurile ei, iar în toate documentele vremii s-a semnat tot cu Petru. Se ştie că hotarele Imperiului puneau stavilă legăturilor românilor de-aici cu românii de peste Carpaţi, însă chiar şi aşa bunica mi-a povestit că străbunicul şi alţi petrileni aveau strânse legături cu cei din Regat şi lupta pe ascuns, cum putea, pentru idealul românilor: UNIREA. Bunica îmi spunea că pe Drumul lui Mihai Viteazul, cunoscut şi ca Drumul Poştalioanelor, prin Pasul Vâlcan şi până la Merişor, iar în partea cealaltă la Schela-Gorj, de multe ori la întoarcerea dinspre Haţeg, poştalionul se oprea şi vizitiul primea cadou pentru Casa Regală câte un ciubăr de brânză momârlănească făcută din laptele oilor de pe Muntele Capra, un aliment foarte apreciat de familia regală. Străbunicul a avut mai multe contacte chiar şi cu familia regală, inclusiv cu Regele Carol şi mai apoi cu Regele Ferdinand. Din păcate, în timpul războiului întâi mondial, în anii în care şi România s-a implicat în acele lupte, între anii 1916-1918, administraţia austro-ungară a apucat să distrugă şi la Petrila, ca şi în alte localităţi ale noastre, documentele şi registrele de la primăriile şi parohiile din Valea Jiului, cu toată opoziţia primarilor sau a funcţionarilor români. Ordinul venea de sus, se executa, iar cine se opunea plătea cu închisoare grea sau chiar cu propria-i viaţă! Practic, în acei ani primăria noastră a rămas aproape fără arhive”.

Salvarea unui clopot de la Biserica din Brad-Petrila „Tot bunica mi-a mai zis şi faptul că străbunicul meu a dat dovadă de eroism în ceea ce priveşte salvarea unui clopot al Sfintei Biserici din Brad-Petrila, în perioada acea gri când din turlele bisericilor ortodoxe austro-ungarii dădeau ordine să fie îndepărtate clopotele şi duse la topit! De ce? Simplu. Ca românii să nu mai ştie de ortodoxie, să nu mai poată preoţii să-şi ţină slujbele şi aşa mai departe! Astfel, un clopot din acesta, făcut prin 1908, la achiziţionarea cărui a contribuit şi străbunicul meu, plus alţi câţiva săteni şi, mai ales, familia Dan Moşic (dacă nu ştiţi, chiar părinţii preotului Traian Moşic), a fost ascuns în şopru, în grajdul de piatră al primarului, străbunicul meu, care se află şi acum în proprietatea familiei aflat în satul Lunca. Era locul unde se cobora fânul din pod, iar acel clopot a fost ascuns în fân în perioada războiului, după care a fost dus înapoi. Bunica mi-a povestit totul cu fir de amănunt şi din câte ştiu şi preotul Traian Moşic a povestit scena aceasta auzită de la părinţii săi, petrecută exact în anul când România a intrat în război (se ştie, ţara noastră a intrat în conflict în ultima lună de vară, cu o zi înainte de Sfântă Măria Mare, pe 14 august)”.

Începutul şi sfârşitul calvarului unui primar patriot

„Din anumite mărturii ale membrilor familiei mele vă povestesc un episod petrecut care i-au făcut zilele amare străbunicului meu. El s-a petrecut în momentul în care ostaşi din cadrul Armatei Române, cavalerişti, nu foarte bine organizaţi au ajuns în urma unor lupte puternice din zona graniţelor la Petrila. Se ştie că linia românilor era pe Dealul Maleii, şi linia austro-ungarilor era pe vârfurile de munte din jurul Petrilei, pe Cheile Roşiei şi pe Curmătura Crestăturii. De aceea, azi apar şi pe Dealul Maleii şi în Culmea Crestăturii (unde avem noi şi un teren) şi în alte zone mărturii ale fostelor tranşee, semne clare că şi în zona Petrilei s-au dat lupte. În 1960-1961 se puteau vedea încă foarte evident aceste tranşee, eu plimbându-mă de multe ori pe-acolo. Revenind, la un moment dat soldaţii români au ajuns şi în comună, lipind totodată şi nişte afişe mari prin care spuneau tranşant: Trăiască România, jos Ungaria! Străbunicul Petru, primar fiind, a privit toate acestea cu multă bucurie şi a spus la un moment dat unor per-

soane, în văzul lumii, că acele afişe sunt binevenite, dar că mai bine ar fi dacă petrilenii ar trăi şi ei în România.

Atât le-a trebuit celor din administraţia austro-ungară să afle şi după retragerea trupelor române pentru străbunicul a urmat calvarul. Printr-o adresă, Ministerul Regesc Maghiar de Justiţie anunţă Prefectura că la Deva continuă cercetarea procurorilor regeşti împotriva primarului comunal Petru Boantă şi a altor doi aşa-zişi tovarăşi, pentru faptul penal, instigare, lăsând de înţeles foarte clar că aşa-zişii bănuiţi pot fi arestaţi preventiv. Ceilalţi doi tovarăşi erau un poliţist comunal, tot Petru, Codrean şi Dumitru Moruş, un funcţionar la o bancă din câte am înţeles. Pe toţi trei i-au arestat în toamna acelui an, 1916, şi i-au închis, prima oară la Haţeg, într-o închisoare austro-ungară şi apoi i-au dus într-o puşcărie de lângă Budapesta, fiind eliberaţi de abia după înfăptuirea Unirii de la 1918, străbunicul meu ajungând acasă cu o sănătate precară, slăbit şi cu o stare psihică destul de sensibilă, ameliorată după câteva luni (dar starea fizică precară i-a rămas până a murit). Bunica mi-a povestit cum Petru a venit acasă foarte afectat, foarte bătut şi chinuit şi cu un mare regret că n-a putut să participe în mod fizic la manifestările legate de Unirea Ardealului cu Patria Mumă, dar cu marea satisfacţie că actul Unirii s-a săvârşit.

Reîntors bolnav după mai bine de doi ani de chin din puşcăriile austro-ungare, chiar şi aşa el a mai condus primăria vreme de aproape trei ani, până cu câteva luni înainte de a-şi da sfârşitul (pe 13 decembrie 1921), fiind înmormântat în cimitirul din Taia, undeva lângă intrarea în Sfânta Biserică. Ştiu în mod sigur de la bunica mea că a mai fost primar şi în 1919 şi în 1920 şi câteva luni din anul 1921, chiar dacă poate în scriptele vremurilor sunt trecute anumite date eronate şi chiar dacă în locul lui semna altcineva în perioadele din acei ani când din cauza bolilor căpătate în puşcăriile austro-ungare nu se putea deplasa la primărie”.

Două realizări importante

„Tot în perioada cât străbunicul meu a fost primar au existat şi câteva realizări importante pentru viaţa comunităţii petrilene. A fost dată în folosinţă fabrica de cărămidă, pe contractul respectiv apărând numele lui Boantă Petru. La fel, în 1914, apare pe un contract din nou numele lui Petru Boantă, atunci când s-au făcut primele puţuri de apă la Jieţ! Puţuri de apă de mare adâncime care vor fi folosite ulterior pentru deservirea comunei Petrila”.

Alţi doi soldaţi - eroi din familia Boantă

Strănepotul Boantă a ţinut în încheiere să se consemneze şi o altă chestiune importantă legată de familia sa, fiind vorba de doi eroi ai neamului care au luptat până la sacrificiu pentru ţară şi regalitate: „Tot în legătură cu regalitatea şi cu Ţara, vreau să spun că un nepot de-al dumnealui, Lazăr Boantă, născut în 1922, la împlinirea vârstei de 20 de ani a fost încorporat în Armata României, făcând armata până la sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial pe celebra fregată Regele Ferdinand, o navă de război puternică în acei ani. Acest nepot a slujit cu cinste cinci ani pe această fregată, la final fiind şi decorat. El a trecut prin multe bătălii şi a avut acolo multe momente în care viaţa lui, ca şi a colegilor săi, a atârnat de un fir de aţă pe apă. Un alt nepot al primarului Petru, Cornel Boantă, născut în 1924, a fost încorporat în anul 1943, în plin război mondial, slujind până în anul 1947 Armata şi Ţara. El a făcut armata în Garda Regală a Regelui Mihai. Foarte interesant şi important este faptul că la plecarea Regelui Mihai din Gara Sinaia, unchiul meu cum ar veni, a dat Onorul Regelui.

Există o poză la un nepot de-al meu, pe care o voi prezenta altădată, după ce fac rost de ea, cum dă onorul la plecarea Majestăţii Sale în acele clipe dramatice prin care a trecut ţara după marele război, când sovieticii sau infiltrat serios în toate instituţiile şi şi-au pus oamenii lor, punând ghearele pe conducerea ţării, schimbând astfel şi traseul României, una dintre cele mai bogate ţări din Europa din punct de vedere al resurselor naturale.

Imediat după acest act, Cornel Boantă a fost liberat şi a venit acasă.

A consemnat Corneliu BRAN

Elevii și profesorii din Uricani Pentru a cinsprezecea oară, Sfânta Varvara în sărbătorită au egalat pregătirile Peştera Bolii primăriei de 1 Decembrie, De 15 ani administratorii de drept ai plecaţi dintre noi şi să-i apere de acciPeşterii Bolii, ecologiştii de la Asociaţia dente şi de necazuri, alături de Sfânta implicându-se total „Petro Aqua” Petroşani, coboară pe data Varvara, pe toţi minerii care azi încă mai

Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani s-a pregătit pentru a marca Ziua Națională a României printr-o manifestare încărcată de semnificații, la care au participat peste 300 de români - elevi, cadre didactice și invitați - demonstrând, încă o dată, că patriotismul nu este desuet.

Liceul a pus la punct un spectacol cu sprijinul Consiliului Școlar al Elevilor care s-a desfășurat pe terenul de sport, pe 29 noiembrie.

Programul a început cu intonarea imnului național, a continuat cu citarea oamenilor de stat, a personalităților culturale care au omagiat de-a lungul vremii acest însemnat eveniment al devenirii noastre, moment realizat de liceeni. A venit apoi rândul elevilor din clasele gimnaziale să susțină un recital de muzică și poezie, în pregătirea căruia au fost coordonați de doamna profesoară Marinela Bărzăune.

Liceenii au decis să aducă în fața spectatorilor ceea ce au considerat reprezentativ pentru câteva dintre regiunile care, în 1918, au dat viață României Mari.

Liceenii au fost ajutați în realizarea acestor activități de profesorii diriginți: Alina Bobric, Ilie Pârvan, Cornelia Suciu, Florin Radeș, Olenca Ghețău, Delia Kandut, Anca Stoi. Spectacolul a fost completat de evoluțiile unor elevi talentați - Petrișor Silași, Elena Calotă, Denisa și Alex Curtianu care au interpretat melodii populare autentice spre încântarea tuturor celor prezenți. „Toate clasele participante au fost răsplătite cu diplome, ca o recunoaștere a eforturilor și a dăruirii de care au dat dovadă în realizarea acestui eveniment. Spectacolul s-a încheiat cu simbolica horă a unirii, cea care sugerează în veac unitatea noastră națională”, a menționat președintele Consiliului Elevilor, Alexandru Malairos.

Alina PIPAN

8

www.zvj.ro marţi, 5 decembrie 2017

de 4 Decembrie de Sfânta Mare Muceniţă Varvara la altarul din peşteră.

Aprind lumânări şi depun flori sau jerbe de flori în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în minele din Valea Jiului, dar şi spre cinstea Sfintei Ocrotitoare a Minerilor.

Luni, fiindcă a fost din nou 4 decembrie, Imre Szuhanek, preşedintele asociaţiei, Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele asociaţiei, alături de cinci membri ai asociaţiei - Daniela Onofre şi Ionel Şerb, Gheorghe Karl, Sorin Miron şi Dorin Popescu şi căţelul „Blănos” - au ajuns cu toţii în peşteră.

Timp de o jumătate de oră, în faţa icoanei Sfintei Varvara, dar şi a icoanei din stâncă a Maicii Domnului, cei şapte ecologişti s-au rugat pentru sufletele ortacilor pieriţi şi pentru familiile lor, precum şi pentru comunitatea petroşeneană. „Anul acesta nu suntem mulţi, dar important este că n-am întrerupt şirul anilor, de 15 ani încoace. De fiecare dată pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara venim aici să depunem flori şi să aprindem lumânări, rugându-ne la Dumnezeu şi Sfânta Varvara pentru cei pieriţi în accidentele ce au avut loc în subteranele noastre, dar şi pentru noi şi familiile noastre. Dacă ţinem cont de povestea Sfintei, probabil că în peşteră este locul cel mai binevenit să ne aducem aminte an de ea de ziua ei. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească pe toţi ortacii

intră în subteran pentru o bucată de pâine mai bună”, a declarat pentru ZVJ Imre Szuhanek. „Ne bucurăm că şi anul acesta am contin-

uat tradiţia, şi am putut să ne adunăm, un grup mai mic dar cu suflete mari, în această peşteră, la acest altar. Ne-a însoţit de data aceasta şi căţelul Blănos, unul dintre cei 14 căţei pe care-i îngrijim la micuţa noastră cabană de sus de lângă scările pe care se coboară la peşteră. S-a ţinut după noi şi l-am lăsat. Poate e şi acesta un semn transmis de sufletele celor căzuţi la datorie în subteranele noastre. Dumnezeu să-i ierte şi să-i aibă în paza Sa, iar de Sfânta Varvara, noi, cei din cadrul Petro Aqua, urăm multă sănătate şi cele mai calde gânduri pentru toată comunitatea Petroşaniului şi pentru toată suflarea minieră!”, a transmis Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele Petro Aqua.

Corneliu BRAN

actualitate

5

6

SPORT

Fotbal • Liga a IV-a

Ultima etapă - ninsoare de goluri

CS Hunedoara este campioana de toamnă în Campionatului Județean al Ligii a IV-a, iar în etapa trecută, ultima a turului, s-a stabilit un record de goluri. 51 de goluri s-au marcat. Cele mai multe au fost marcate în partida de la Petrila, 20, echipa Inter stabilind scorul tuturor timpurilor la acest eșalon. Un alt număr de goluri mare s-a marcat în partida de la Hunedoara, unde campioana de toamnă a trecut cu scorul de 12-1 de Cetatea Deva II. Returul se va relua pe data de 10 martie.

Universitatea - „lanterna roșie”

Plecarea jucătorilor ei de bază la alte echipe a cântărit mult pentru Universitatea Petroșani în actuala ediție de campionat. Studenții au avut un parcurs greoi și au terminat turul pe ultimul loc cu o victorie, un egal și 12 înfrângeri. În ultima etapă Universitatea a fost învinsă clar la Băița de Șoimul cu 5-1.

ACS Șoimul Băița - AS Universitatea Petroșani: 5-1(4-0) ACS Șoimul Băița: Marius Ursu (Cosmin Huzum - min. 46) Janos Vajda, Alexandru Petresc, Andrei Sevastița, Cătălin Horț, Nicolae Chelariu (căp.) (Ionuț Manolache - min. 68), Ioan Pisoiu, Claudiu Stamatin (Tiberiu Fiț - min. 68), Flavius Benea (Raul Demian - min. 64), Lorant Salamon, Emil Vîrtan.

Antrenor: Marius Tănase.

Goluri: Flavius Benea (min. 7), Lorant Salamon (min. 11, min.

35, Nicolae Chelariu - min. 20, Ioan Pisoiu - min. 74).

AS Universitatea Petroșani: Simo Claudiu Balasz - Tiberiu Nistor, Claudiu Rus, Sergiu Stanciu, Paul Ceru (căp.), Dumitru Ciumac, Claudiu Matraș, Vlăduț Tocănel, Cosmin Horobeț (Cristian Brenic - min. 71), Sandu Pînzaru (Viorel Mihăilescu min. 66), Raul Vișan (Florin Hurez - min. 54). Antrenor: Viorel Mihăilescu.

Goluri: Cosmin Horobeț (min. 54).

Arbitri: Daniel Thirt (Călan)- Alexandru Peterlicean (Călan) și Raul Popa (Hunedoara).

Observator: Grigore Macavei (Deva).

Hercules - în genunchi

Fosta campioană Hercules Lupeni a terminat un tur de campionat de coșmar. Cu jucători excluși din lot și alții plecați pe drumurile străinătății trupa lui Dan Voicu nu a rupt gura târgului. Mai mult, lupenenii au terminat turul de campionat doar pe locul 8 cu cinci înfrângeri usturătoare. În ultima etapă a reușit un egal la Călan, echipă de pe terenul căreia actuala campioană Petrila a plecat învinsă. Echipa gazdă a avut și doi jucători eliminați pe final de meci.

ACS Victoria Călan - ACS Hercules Lupeni: 1–1 (1–0) ACS Victoria Călan: Mihai Corobea - Mihăiță Muntean (căp.), Adrian Marinca, Tiberius Ionaşcu, Răzvan Stănculea, Ciprian Roşca (Călin Cic - min. 76), Claudiu Fulea, Ovidiu Gergely, Andrei Mînja, Claudiu Damian (Radu Cosmin - min. 76), Daniel Spătar. Antrenor: Claudiu Fulea.

Goluri: Ciprian Roşca (min. 29).

ACS Hercules Lupeni: Alexandru Niţu – Mugurel Ciorîia, Călin Pârvulescu (Alexandru Buţurcă - min. 64), Cristian Ionaşc,

Dacă e iarnă,

Fotbaliștii joacă în cupă

Cupa de Iarnă este o competiţie organizată de AJF Hunedoara.

Formațiile participante au fost deja repartizate în cinci grupe și urmează să joace în cinci săli de sport din județul Hunedoara. Competiția aflată în faza grupelor va începe sâmbăta aceasta

facebook.com/ziarulvaiijiului

Radu Boşneag, Ciprian Pecsar, Remus Moldovan, Cristian Ciocîrlan (căp.), Robert Stoicoiu, Andrei Harangozo, Ioan Roşian. Antrenor: Dan Voicu.

Goluri: Robert Stoicoiu (min. 68).

Arbitri: Cătălin Jurgiu (Hunedoara) - Roland Kelemen (Cristur), Alexandra Maier (Hunedoara).

Observator: Aurelian Băleanu (Deva).

Umilitor pentru Jiul

Când se credea că Jiul poate salva un sezon început în genunchi, jiuliștii au terminat cu încă o înfrângere usturătoare prima parte a sezonului. Jucătorii lui Horațiu Popa au fost învinși pe teren propriu cu scorul de 4-0 de Aurul Brad. Echipa iubită a Văii termină turul printre codașele campionatului județean, iar iarna se anunță una lungă pentru echipă.

CSM Jiul Petroșani - CSA Aurul Brad: 0-4 (0-1) CSM Jiul Petroșani: Dragoș Ștefănoaica - Alexandru Muraru (Sergiu Pîrciu - min. 59), Codruț Turdean, Gheorghe Grigoraș , Andrei Șerban (căp.), Sandu Remus (Răzavn Petrici - min. 32), Cătălin Pop (Bogdan Irimia - min. 71), Răzvan Lucaci, Ionuț Cora, Nicu Alexandru (Gabriel Rujoi - min. 56), Iulian Stamate. Antrenor: Horațiu Popa.

CSA Aurul Brad: Marius Ile - Lucian Cristea (Claudiu Lupea min. 35), Radu Filipaș, Mihai Leaha (căp.), Alexandru Deak, Mihai Talpaș, Viorel Miclean, Emil Polvrea (Nistor Denis - min.

84), Alexandru Lup, Claudiu Lazăr, Alin Sorca. Antrenor: Alin Gomoi.

Goluri: Mihai Leaha (min. 27), Emil Polvrea (min. 57), Viorel Miclean (min. 85) și Claudiu Lupea (min. 89).

Arbitri: Andrei Fodor (Deva) - Cristian Petrean (Deva), Marius Corui (Deva).

Observator: Florin Bulgaru (Lupeni).

Rezultate (ultima etapă): CS Hunedoara - CNS Cetate 2 Deva: 12-1; CS Inter Petrila - ACS Minerul Uricani: 20-0; CSM Mihai Viteazu Vulcan - CSO Retezatul Haţeg: 1-4; CSM Jiul Petroşani - CSA Aurul Brad: 0-4; ACS Victoria Călan - ACS Hercules Lupeni: 1-1; CSM Dacia Orăştie - Gloria Proinstal Geoagiu: 1-0; ACS Şoimul Băiţa - Universitatea Petroşani: 5-1; Aurul Certej a stat.

Kalai - 24 de goluri

La 37 de ani, Iosif Kalai nu se lasă. Și la nivelul fotbalului mic este la fel de profesionist așa cum a fost și la Liga I. Jucătorul lui Inter Petrila a marcat nu mai puțin de 24 de goluri în turul de campionat, fiind golgheterul incontestabil atât al echipei sale, cât și al campionatului. Din cele 66 de goluri marcate de Inter, Kalai a marcat mai mult de un sfert.

Sâmbătă, 2 decembrie, veteranul și golgheterul echipei Inter Petrila a împlinit frumoasa vârstă de 37 ani, cea mai mare parte a vieții sale fiind dedicată fotbalului.

Iosif Kalai joacă mijlocaș central, deși mare parte a carierei sale a evoluat fundaş central. De-a lungul carierei a jucat în primele trei ligi de fotbal din România, pentru CSO Retezatul Hațeg, Jiul Petroșani, Politehnica Iași, FCM Bacău, Metalurgistul Cugir, CSM Rm. Vâlcea, Minerul Lupeni, ALRO Slatina. Având o carieră dedicată fotbalului, un jucător polivalent, Iosif Kalai este în continuare o valoare a sportului petrilean. La mulți ani, Loți!

(9 decembrie) și va continua duminică (10 decembrie), fiind dedicată exclusiv echipelor înscrise în AJF Hunedoara. Au fost definitivate cele 5 serii astfel: - Grupa Uricani (sala de sport Uricani): ACS Minerul Uricani, ACS Hercules Lupeni, CSM Mihai Viteazu Vulcan, CS Inter Petrila, AS Universitatea Petroşani.

- Grupa Haţeg (sala de sport Hațeg): AS Măgura Pui 2010, AS Sântămăria Orlea, ANDMAN Boiţa Haţeg, CSM Jiul Petroşani, CSO Retezatul Haţeg; - Grupa Geoagiu (sala de sport Geoagiu): AS Gloria Proinstal Geoagiu,

AS Foresta Lunca, CS Ghelari, AS Măgura Pui, CSM Dacia Orăştie; - Grupa Ilia (sala de sport Ilia): CSA Aurul Brad, CS CFR Simeria, ACS Şoimul Băiţa, CS Hunedoara juniori, CS Comunal Ilia; - Grupa Dobra (sala de sport Dobra): AS Victoria Dobra, CS Hunedoara, AS Zarandul Crişcior, CS Olimpic Simeria.

Jocurile se vor desfășura în data de 9 și 10 decembrie 2017 în sălile de sport din comunele şi oraşele respective, după regulamentul jocului de minifotbal pe teren redus.

Fotbal. Liga a III-a

Înfrângere usturătoare

CNS Cetate Deva a încheiat prima parte a campionatului seriei a IV-a din Liga a III-a cu un eşec usturător.

Devenii au fost surclasați cu 0-4 de AFC Hermanstadt II Sibiu. Trupa lui Sorin Cornea a încasat toate golurile în ultimele 20 de minute ale partidei, două dintre reuşite venind în prelungiri. Devenii încheie turul pe locul 7, cu 21 de puncte, având 9 goluri primite în ultimele două etape. Pentru CNS Cetate au jucat: Apostol – Kelemen, Mintaş, Şoit, Doboş (Firan – min. 70) – Boldea (Ionică - 75), Moţ – Bărculeţ (R. David – min. 62), R. Cristian (cpt.), Scarlat – Lupu (Leucian – min. 70).

După un egal,

Bucurie pe…

Luncă

Jucătorii de la Lunca Teuz Cermei au sărbătorit egalul cu ACS Șirineasa ca și cum ar fi câștigat un campionat. „E bine că nu am pierdut, am avut de suferit, dar felicit băieții pentru atitudine și implicare. Toată echipa a făcut efort, s-a dăruit, le-am spus și jucătorilor că e important să nu primim gol și, poate, vom reuși să înscriem pe contraatac. Știam că dăm peste o echipă bună, cu puține goluri luate, până la urmă e un punct câștigat. Să nu uităm că ei au un alt obiectiv, alt buget în comparație cu noi. Pe de altă parte, îmi mențin părerea că, cel puțin în acest tur, cei de la Craiova au fost mai buni ca și exprimare în joc decât toate formațiile cu care am jucat”, a menționat antrenorul Luncii, Radu Anca.

„Ne-am adunat din fața blocului” De partea cealaltă, jucătorii Șirinesei s-au declarat mulțumiți de faptul că au terminat turul de campionat fără nicio înfrângere, cu doar trei egaluri. „Ne-am adunat din fața blocului înainte de acest campionat, și uite unde am ajuns. Am reușit să terminăm pe primul loc și neînvinși.

Nu știu dacă oamenii din Vale realizează efortul nostru, dar noi suntem mândri de ceea ce am făcut”, a declarat fundașul Marius Ioniță, unul dintre cei mai buni jucători din trupa lui Dan Vasilică.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Azi apeşi pe butonul de pauză şi te bucuri din plin de lucrurile simple şi uşoare pe care viaţa ţi le oferă din belşug. Bine faci, e o decizie înţeleaptă de a te detaşa de miezul agitaţiei.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai sperat mult de la un eveniment spre care ţi-ai canalizat toată energia şi, când colo, rezultatele sunt mult sub aşteptări. Nu te lăsa păgubaş de la un banal impas.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Opreşte-te puţin din sarcinile noi pe care ţi le-ai asumat, pentru că apare din urmă o restanţă ce se cere a fi adusă la zi.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Refuzul care vine azi ca din senin îţi strică toate planurile pe care ţi le-ai făcut cu privire la un proiect important.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te baza pe sfatul pe care ţi-l ofera astăzi un amic, deoarece nu prea e în cunoştinţă de cauză.

Ceea ce spune, vine doar din instinct, e o vorbă aruncată în vânt.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu te lăsa doborat de o banală piedică. Dacă te prinde într-un moment fragil, gata să renunţi la cel mai mic hop, vei regreta mai târziu slăbiciunea de acum, ca atare adună-ţi forţele şi luptă, orice ar fi.

Angajaţii lunii noiembrie la Apa Serv În luna decembrie, se împlinește un an de când, la nivelul operatorului regional de apă și canalizare din Valea Jiului a fost instituit premiul ”Angajatul lunii”, urmat la scurt timp de cel pentru ”Colectivul lunii”. Această formă de competiție internă, colegială între salariații Apa Serv Valea Jiului a fost luată pentru stimularea implicării salariaților în activitățile specifice din cadrul operatorului regional de apă și canalizare, dar și pentru a încuraja competitivitatea personalului angajat. ”În obținerea rezultatelor pe care Apa Serv Valea Jiului le-a înregistrat în ultimii ani, un rol determinant l-au avut salariații firmei. De la cel mai mic muncitor și până la nivel de director, angajații noștri au demonstrat că atunci când vrei cu adevărat să-ți faci datoria la locul de muncă, munca de echipă se transformă în rezultate meritorii pentru întreaga firmă și, ceea ce ne mulțumește mai mult, în creșterea calității serviciilor pe care le oferim abonaților noștri. Tot pentru a impulsiona menținerea acestui trend dar și pentru a păstra ștacheta activității salariaților Apa Serv la aceleași cote de interes ridicat, am decis să insituim

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Iubirea nu înseamnă a-i cere celuilalt să se schimbe pentru a fi aşa cum îţi doreşti tu, ci să-l iubeşti aşa cum e, fără a încerca să-l transformi într-o marionetă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai mare grijă la informaţia pe care o iei de bună, pentru că poţi da startul unei etape noi în afacerile tale dar care se va baza pe o mare greşeală.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Te bucuri de tot ce faci cu entuziasm şi pasiune, pentru că se vede că iubeşti viaţa şi oamenii şi nu refuzi nicio ocazie de a profita de darurile frumoase din fiecare zi.

rESTrICŢII APĂ

Eşti nerăbdător să ajungi mai repede la un anumit moment de care ţi-ai legat cele mai mari speranţe. E o chestiune de suflet, deci liniştea sau fericirea ta depind de acel moment căruia îi atribui însuşiri speciale.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

ANGAJĂrI

Te preocupă banii mai mult ca oricând, nu neapărat pentru că nu ai avea de unde primi, ci pentru că ar fi mare nevoie de o sursă suplimentară! Gândeşte-te serios la asta, sfătuieşte-te cu alţii, pentru că sigur deţii tu o soluţie de rezervă!

mica publicitate

• Metal Lemn angajează inginer construcţii, zidari, instalatori, electricieni, dulgheri, zugravi, rigipsari. Punct de lucru Petroşani. CV-urile se depun la: metallemncraiova@yahoo.com sau telefon 0251.439087. _______________________________________________ • Caut femeie pentru menaj, între 40-60 ani. Relaţii la telefon 0747.116822. _______________________________________________ • Vila Straja angajează: bucătari, recepționeri, ospătari și cameriste, în condiții avantajoase, cu cazare și masa incluse. Relații la telefon: 0735.169368.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HoroSCoP

mica publicitate

• Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 5.12.2017, în municipiul Vulcan, între orele 9:00-14:00.

Zona afectată: Bd. Mihai Viteazu blocurile 80, 81, 82, Poliţia Vulcan, parţial case de pe strada Decebal.

Motivul restricţiei: executare branşament în zona Târgului Săptămânal.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu te sperie deloc finalurile de drum, dimpotrivă, le tratezi ca pe o ocazie excelentă de a te apuca imediat de altceva. Ca atare azi spui adio unei etape şi deja te concentrezi asupra celei care vine la rând.

acest premiu special, menit să recompenseze în fiecare lună cei mai activi dintre angajații noștri. Vorbim despre un premiu care poate aduce oricărui angajat al Apa Serv nu doar atenția cuvenită pentru munca prestată, ci și evidențierea publică a acestuia, dar și o primă semnificativă la salariul pentru luna în care a fost evidențiat”, spune Costel Avram, director general al Apa Serv Valea Jiului.

Programul ”Angajatul lunii” și ”Colectivul lunii” a fost foarte bine primit de salariații Apa Serv, în rândul acestora instituindu-se realmente o competiție pentru adjudecarea acestor premii. În analiza efectuată de echipa managerială a Apa Serv Valea Jiului, pentru activitatea din luna noiembrie, premiul de ”Angajat al lunii” revine următorilor salariați: • Constantin Ștefan - muncitor necalificat formaţie exploatare reţele întreţinere reţele apă canal sector apă-canal Uricani • Gabriela Bârcea - laborant în cadrul staţiei de tratare a apei Taia • Gabriela Genoveva Gomoi - şef birou secretariat Celor trei angajați, conducerea Apa Serv le-a oferit o diplomă prin care să le fie evidențiat statutul de ”Angajat al lunii”, precum și o primă în bani.

De asemenea, activitatea susținută efectuată în intervențiile pe rețelele de apă și canal din municipiul Lupeni și orașul Uricani, dar și lucrările la extinderea rețelelor de apă și canalizare către noi consumatori din cele două localități, au condus la decizia ca pentru titlul de ”Colectiv al lunii noiembrie”, echipa de management să încline balanța spre Colectivul Sectorului Apă-Canal din Uricani, condus de Constantin Zaharia.

Din ”Colecivul lunii noiembrie al Apa Serv Valea Jiului” mai fac parte: Zaharia Constantin, Maxer Ioan Aurelian, Şandru Adrian Lăscuţ, Agrigoroaie Dănuţ, Filipaş Alin, Ziub Iulian Robert, Ştefan Constantin, Jimborean Vasile Marian, Pintea Vasile și Bejenaru Marian. ”Îi felicit pe angajații noștri care își merită pe deplin acest titlu, pentru activitatea lor din luna noiembrie. Iată că, după un an de zile, și acest program menit să recompenseze activitatea salariaților noștri și-a atins pe deplin obiectivele stabilite. Vom continua acest tip de competiție internă între salariații Apa Serv și în anul următor”, a declarat Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului.

Birou Presă SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani

8

www.zvj.ro marţi, 5 decembrie 2017

DIVERSE

7

8

ACTUALITATE

E.M. Paroşeni

Mina Livezeni

Transport cu semn de întrebare

Miner accidentat

Ieri, în jurul orei 14, s-a produs un accident în subteranul minei Livezeni.

Transportul personalului angajat la E.M. Paroşeni se efectuează cu patru microbuze.

Toate au fost bune şi la locul lor, în privinţa aceasta, până la sfârşitul săptămânii trecute, când „subteranul” şi-a luat liber de Sfântul Andrei şi de Ziua Naţională.

Acum,

nu mai cred că e nevoie să spun că, în asemenea situaţii, în clădiri şi chiar jos, în mină, nu e chiar nimeni. Locurile de muncă din subteran trebuie ţinute sub observaţie, iar pentru asta există personal anume desemnat să le inspecteze. Aşadar, cei care nu au liber în asemenea cazuri trebuie să meargă la şut. Şi angajaţii se duc, desigur, până când o mai exista Paroşeniul.

cătorului autoturismului nu ar fi fost deloc politeţea întruchipată.

i-a nedumerit pe oameni este că, de vineri până ieri inclusiv, ei nu au mai fost „culeşi” de pe drum de către şoferul microbuzului cu care obişnuiau să meargă la serviciu. I-a luat un autoturism. Un autovehicul care, în certificatul de înmatriculare, este specificat că are cinci locuri. Cu şofer cu tot. Aşa că salariaţii respectivii, cam opt la număr, au fost transportaţi ca nişte saci cu cartofi. Apoi, am auzit că unii dintre ei s-ar fi plâns că nici comportamentul condu-

ZVJ, căruia i-a fost semnalată problema, trebuie să explice de ce, în perioada amintită, nu s-a putut pune la dispoziţia angajaţilor măcar un microbuz din cele patru. Astfel încât transportul de personal către şi de la mina Paroşeni să se facă în mod civilizat. Oamenii au nevoie neapărat de explicaţia aceasta, mai ales că de pe acum se aude că la fel va fi şi în zilele libere de la Crăciun încolo.

Gheorghe OLTEANU

Problema care

Nu cred că

Un miner s-a dezechilibrat în timp ce lucra în subteran și a fost prins sub un utilaj. Accidentul s-a produs în subteran la 300 de metri adâncime. În cel mai scurt timp, s-a activat echipa de salvatori minieri care este acreditată și pregătită pentru acțiunile de căutare salvare în subteran. Un echipaj de prim-ajutor al Detașamentului Petroșani s-a deplasat de urgență la ieșirea din mină pentru a asista victima după recuperarea acesteia de către salvatori.

Minerul, în vârstă de 40 de ani, a fost preluat de echipajul de prim-ajutor conștient și cooperant, acesta acuzând dureri la nivelul capului și a unui umăr, fiind transportat la Spitalul de Urgență Petroșani.

Alina PIPAN