CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege A
)
împotriva UI! DEVĂRUL
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Lupta adreselor. Graţie consilierului Adrian David,
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4995 lei 1$ = 3,2618 lei 1₤ = 5,4563 lei
Luni, 3 martie 2014 Anul VII nr. 1395 12 pagini Preţ: 1 leu
Şi CJ Hunedoara se va opune extinderii restricţiilor de circulaţie pe Defileul Jiului Asocierea Copisa Constructora Pirenaica - Chirulli Andrea Impresa Individuale – Coremi Inter SA, cea care asigură executarea contractului de reabilitare a DN 66 pe sectorul Bumbeşti Jiu – Petroşani, doreşte ca restricţiile de circulaţie pe Defileul Jiului să fie extinse tocmai pentru a se putea încadra în prevederile contractului de peste 185 de milioane de lei noi care i-a fost atribuit de către CNADNR SA.
Nici anul trecut, când restricţiile au existat – de regulă – doar pe intervalul orar 9:00 – 18:00 al zilelor de marţi, miercuri şi joi, n-a fost deloc confortabil pentru Valea Jiului. În primul rând pentru că toată lumea a trebuit să-şi repoziţioneze strategia de transport în raport cu activitatea constructorului, dar şi pentru faptul că – în zona Livezeni – traficul a fost mai
mereu îngreunat de coada kilometrică de maşini. Care, în fapt, îi încurca inclusiv pe cei ce aveau treabă pe ruta Petroşani – Vulcan şi retur. Anul acesta, solicitarea constructorilor ar presupune restricţionarea circulaţiei în intervalul 7:00 – 22:00, şase zile din şapte. Ceea ce, în mod evident, ar izola Valea Jiului. Pe de altă parte însă, cererea constructorilor pare întemeiată întrucât vorbim de reabilitatea a 33,50 km, inclusiv a 11 poduri şi 134 de podeţe. Lucrări care, fireşte, nu se pot face cât ai bate din palme. E clar că părţile trebuie să ajungă la o soluţie, un compromis, care să permită reabilitarea într-un termen rezonabil a Defileului Jiului, dar să nu ne izoleze Valea. Vineri, în şedinţa legistativului judeţean, consilierul Adrian David (UNPR) a cerut conducerii judeţului să facă o adresă către CNADNR, beneficia-
În saloanele Spitalului de Urgenţă Petroşani,
Drumul de la dorinţă la un vis împlinit a fost pavat de truda colectivului celei mai importante instituţii de sănătate din Valea Jiului
De curând am trecut, alături de soţul meu, prin cea mai frumoasă experienţă personală, aceea de a avea un copil. O experienţă de viaţă, comună, prin care au trecut majoritatea celor care citesc aceste rânduri, dar specială pentru fiecare dintre noi în parte. Realizez acum, după câteva zile de răgaz, că acest vis nu ar fi fost transformat în realitate fără ajutorul sistemului medical local, în tot ansamblul lui. Cred că a sosit momentul să acordăm şi o bulină albă Spitalului de Urgenţă Petroşani, după ce, în nenumărate rânduri, presa locală a ales să expună doar cele câteva cazuri nefericite de eroare medicală, care nu definesc actul medical din Vale. Ci doar arată că orice sistem, medic, celulă de acţiune, poate avea puncte slabe, mai ales când lucrează mereu sub presiunea lipsurilor şi a suprasolicitării. Nu pot fi un avocat bun decât povestind pe scurt experienţa mea ca pacient al acestui sistem şi, tangenţial, experienţa altor pacienţi cu care m-am intersectat în spital.
Maternitatea, două verigi strâns legate între ele
Când vorbim despre Maternitate, fie că ne referim la perioada de sarcină, fie că ne referim la secţia SUP, vorbim de două componente: obstetrică-ginecolo-
gie şi neonatologie. Până să aduci un copil pe lume depinzi de intervenţia medicilor ginecologi, mai apoi de atenţia medicului neonatolog. Pe aceste două secţii mămicile îşi petrec câteva zile bune până să ajungă acasă cu copiii. Eu am ajuns la Ginecologie chiar din primele săptămâni de sarcină. La primele stări de rău ale sarcinii nu credeam că este nevoie decât de un consult în Policlinică, la un ginecolog. Însă ignoranţa mea a fost corectată de primul medic ginecolog cu care am luat contact, şi care a insistat pentru o internare. Aveam să înţeleg de ce este atât de importantă spitalizarea. În salon, alături de mine, erau şi alte mămici în devenire. Una dintre fete, la doar 23 de ani, era la a doua sarcină pierdută. Ajunsese prea târziu la medic. La câteva ore de la intervenţia medicală se simţea mult mai bine, deşi trecuse prin dureri groaznice. Era fericită însă. Doctorul îi promisese că se va ocupa de ea şi vor începe un tratament care-i va aduce copilul dorit. În sală, la intervenţie, povestea cum medicul o liniştea mereu, iar o asistentă o ţinea strâns de mână şi-i spunea că trebuie să fie puternică. M-a impresionat cazul ei şi m-am bucurat că medicul insistase să fac acea internare pentru a evita riscurile.
rul contractului de lucrări, prin care să îi solicite să nu modifice orarul restricţiilor. David şi-a argumentat solicitarea prin faptul că extinderea orarului restricţiilor ar afecta atât traficul de călători, cât şi cel comerciale. Defileul este principala rută a mărfurilor spre Vale, iar folosirea rutei alternative pentru transportul comercial, pe Valea Oltului (întrucât Transalpina nu este deschisă traficului greu), ar putea determina – a spus David – inclusiv o creştere locală a preţurilor. Transportatorii ar trebui să parcurgă astfel aproape 200 de km în plus, ceea ce va suplimenta costurile. Şi, în final, se va vedea la raft. Conducerea judeţului a apreciat demersul consilierului David. Drept urmare, chiar astăzi, dimpreună cu argumentele deja enumerate, o solicitare scrisă în acest sens va pleca spre CNADNR. Cătălin DOCEA
Când ginecologia se îmbină cu chirurgia
În spital, indiferent de secţie, asistentele sunt în permanenţă cu acul şi seringa în mână. Este evident că volumul de muncă este mare, şi că pe o tură nimeni nu stă în repaos nici măcar un minut, mai ales când secţia este plină. Nici pe medici nu-i vezi stând. Zilele în care nu se intră la sală aproape că nu există. Chist, fibrom, chiuretaj, cezariană, sunt la fel de dese pentru medici ca şi pansatul, toaleta, tratamentul pentru asistente. Nu doar chirurgii au operaţii după operaţii. Sala este „biroul” de lucru şi al ginecologilor, ortopezilor, anesteziştilor etc. Fiecare intervenţie prin care se trece este un risc asumat de medicul care intervine. În mâinile lui nu se rectifică o piesă, se intervine pentru a da sănătate unui om. Când eşti pe masa de operaţie nu ai decât speranţa că va fi totul bine şi te rogi ca medicii care te operează să facă totul pentru tine. Indiferent că operaţia are loc la 10 dimineaţa sau că medicul a fost chemat de-acasă, în cremenii zilei, şi nu a apucat nici măcar să-şi bea cafeaua. Doar atunci când te simţi neajutorat şi când ştii că prea puţine lucruri mai depinde de tine îţi dai seama cât de importanţi sunt medicii care te îngrijesc. În ultima lună de sarcină, una sensibilă, singurul meu gând era să-mi văd copilul sănătos în braţe. „Îmi era frică de momentul în care voi adormi. Mă gândeam că o să mă doară şi nu o să pot spune”. Asta spunea una din colegele de salon de pe ATI, după operaţie. Asistentele roiau în salon, cu grija noastră: să nu adormim cel puţin jumătate de oră după intervenţie, să
facă tratamentul, să ne mobilizeze după câteva ore, să vadă dacă ne doare sau nu pentru a administra calmante. Secţia era arhiplină. Un du-tevino continuu. Dacă eu eram într-o stare de amorţeală, îmbinată cu beţia fericirii, colega de salon, tot de pe ginecologie, şi ea operată de acelaşi medic, la interval doar de o oră, era consternată. Povestea că ajunsese la medic pentru un control. Ginecologul o urcase pe masă şi după un control de rutină a insistat să o interneze. Însă ea a refuzat. Se simţea bine, de ce să se interneze? În plus, trebuia să meargă la serviciu. „Atât a insistat să revin pentru internare, m-a făcut să promit că revin şi mi-a dat să fac câteva analize tot în spital. Au venit analizele, nici nu ştiam ce sunt exact. (continuare în pagina 8) Alina PIPAN