Issuu on Google+

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5034 lei 1$ = 3,2997 lei 1₤ = 5,4863 lei

Vineri, 28 februarie 2014 Anul VII  nr. 1394  12 + 4 pagini  Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

În fine,

Pentru Cinematograful „Luceafărul: din Vulcan a venit ziua cea mare Ieri, cu puţin înainte de ora unsprezece, sub supravegherea şi îndrumarea primarului Gheorghe Ile a fost montat afişierul din faţa Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan şi a fost lipit cu scoci, ca să se vadă cum dă, afişul unui film 3D pentru copii. După ce le-a servit ultimele indicaţii, edilul şef vulcănean a plecat spre primărie (vezi foto), unde, în antecameră îl aştepta un tip care voia să discute cu el, iar peste drum de biroul său sala în care urma să aibă loc şedinţa de consiliu local.

Fie ca norocul, sănătatea şi spiritul acestei zile să vă însoţească pretutindeni!

Deoarece mi-am

propus să vă înşir, cu o ocazie viitoare, mai multe despre protocolul încheiat între primărie şi o societate bucureşteană cu nume fantastic, în acest număr de ziar vă relatez strict despre ceea ce se petrece astăzi şi mâine, cu ocazia inaugurării cinematografului. Astăzi, adică vineri, la ora 13:30, sala de spectacole îi va avea ca oaspeţi pe funcţionarii primăriei, pe muncitorii de la Pregoterm care au lucrat la ea şi, aşa cum se procedează când e vorba de sfinţit ceva nou, un sobor pe preoţi. Sfinţirea lăcaşului de cinema, a explicat Gheorghe Ile, se face vineri, pentru ca să nu se mai piardă vremea a doua zi, când se va derula grosul evenimentului.

1 Martie fericit! Mircea Ioan Moloţ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

Şmen amânat

Proiectul prin care primarul Resmeriţă & Co. instrumentau un nou şmen, de 16 miliarde de lei, descris pe larg de cotidianul nostru, a picat ieri la vot în CL Lupeni. Consilierii Benedekfi (UDMR) şi Roşu (PDL) s-au abţinut. Consilierii PP-DD (Dobrean, Hodor, Perţa şi Uilăcan) au votat împtrivă, iar viceprimarul Lungan şi consilierul Malacia (ambii de la PSD) au absentat. Astfel, proiectul (votat de cei 10 consilieri USL prezenţi, dar şi de către consilierul Rad de la PDL) a căzut pentru că nu a întrunit două treimi. Pentru moment, avantaj cetăţenii municipiului Lupeni, din al cărui buget nu va pleca suma amintită. Intuim însă că, în viitorul apropiat, propunerea va reveni pe masa legislativului local. Sens în care ne menţinem promisiunea de a sesiza DNA. Înainte sau după aprobarea proiectului. Informaţii, pe larg, în ediţia de luni a cotidianului nostru. (ZVJ)

Sâmbătă,

evenimentul inaugurării oficiale începe la ora 10:00. Sala are o capacitate de 254 de locuri, dar numărul invitaţiilor trimise îl depăşeşte pe cel al fotoliilor. Gheorghe Ile este, însă, liniştit, fiindcă are semnale cum că unele dintre personalităţile invitate, luate cu alegeri şi cu alte treburi mai importante şi binefăcătoare la funcţie pentru ei, nu vor fi prezente. Primarul le-a spus celor din sala de consiliu că le-a trimis invitaţii unor foşti primari şi consilieri locali, actuali primari, directori, barosani de la judeţ, patroni, şefi de poliţie etc. După cuvântul de deschidere şi laudele care lui Gheorghe Ile îi

susură de pe acum plăcut pe la urechi, va urma un scurt program artistic prezentat de grupul vulcănean „Doruleţ” şi de trupa timişoreană „Sincreto”. După care se vor stinge luminile şi va începe filmul.

Deşi, iniţial,

primarul ar fi vrut ca prima peliculă cinematografică proiectată la „Luceafărul” renovat să fie una românească, văd că s-a răzgândit pe parcurs. Gheorghe Ile l-ar fi vrut călărind pe ecran pe haiducul Pintea, moroşan de-al lui, film al cărui DVD îl avea la el pe birou cam acum o lună. Ar fi vrut, tot atunci, să-l aducă pe Florin Piersic, personajul principal al filmului, numai că uite că s-a schimbat textul. Filmul pe care-l vor viziona cei privilegiaţi să intre în sală pe bază de invitaţie este blockbusterul de ultimă oră „Pompei”, a cărui reclamă este prezentă pe mai toate posturile tv. După vizionare, urmează o pauză în care oamenii pot ieşi să se dezmorţească şi să tragă o ţigară pe hol, iar cu ochii să se uite la tablourile şi fotografiile expuse pe pereţi.

Partea a doua

a evenimentului este rezervată evoluţiei unei echipe de dansuri populare din Petrila şi a trupelor vocal-instrumentale Brocken Legs, Invader, Color şi Strings. Dacă lucrurile vor decurge aşa cum şi-au programat organizatorii, totul va dura până la ora două şi ceva-trei după amiaza. Despre ce va fi mai departe şi în ce loc tainic îi va duce pe aleşii lui, Gheorghe Ile nu a pomenit nimic. Bănuiesc, însă, şi mai că-mi vine să pun pariu, că la Cabana Căprişoara. Gheorghe OLTEANU

Strigător la cer!

216 mp de teren cu numai 2.759 de lei pentru universitarul Sorin Mihai Radu

Pe o evaluare făcută de un coleg de muncă şi simţăminte politice al universitarului Radu, consilierii locali din Petroşani au decis, ieri, să aprobe vânzarea unui teren, în suprafaţă de 216 mp, la un preţ ridicol: numai 2.759 de lei! Terenul reprezintă curtea casei familiei Radu. Evident că, la fel ca orice cetăţean al municipiului Petroşani, dl. Radu are dreptul să-şi cumpere curtea casei. Incorecte sunt, însă, mai multe lucruri: primul aspect – faptul că evaluarea a fost făcută de către dl. Mangu, coleg cu Radu Sorin şi beneficiar al unor funcţii pe linie USL. În al doilea rând, în evaluare se spune că nu au existat informaţii relevante referitoare la tranzacţii cu bunuri imobile similare. Fals! La orice oră din zi şi din noapte, din datele de la notari sau agenţiile imobiliare, se cunoaşte oricând valoarea de piaţă a unui mp de teren în orice zonă a municipiului Petroşani. Favorizarea evidentă a

universitarului Radu reiese şi din faptul că, pe o evaluare din 14 februarie 2014, propunerea de vânzare a terenului se aprobă în 27 februarie 2014 în condiţiile în care solicitări similare aşteaptă cu anii să ajungă pe masa consilierilor locali. Afacerea realmente bulgărească rezultă prin comparaţia cu preţurile stabilite pentru vânzare, mult mai mari, pentru proiecte similare votate ieri de către legislativul local. Ca să nu mai spunem că acelaşi caracter, bulgăresc, este dovedit şi de faptul că vânzarea se face la o sumă pe care ar fi obţinut-o prin concesionarea la preţ minim a aceluiaşi teren pentru numai 2 ani de zile. Când este apărat interesul public? Când administraţia încasează pentru un teren, o singură dată, 10 lei? Sau când, pentru acelaşi teren, administraţia încasează 5 lei an de an? S-a spus, în şedinţă, că terenul este înclinat. Adică este atât de înclinat încât să fie vândut pe nimic, dar totuşi atât de puţin înclinat cât să prezinte interes pentru a fi folosit drept curte a unei case. Singurul consilier care nu a fost de acord cu această mitocănie a fost Daniel Stepan (PP-DD), aspect pentru care îl felicităm. Revenim luni, cu documente lămuritoare, asupra subiectului. (Cătălin DOCEA)


2

LA ORDINEA ZILEI

Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel. 0254/511121, fax. 0254/511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 17.03.2014, ora 12:00 la sediul sus menţionat a licitaţiei publice în vederea închirierii: - terenului de 85 mp aparţinând domeniului privat al Oraşului Uricani, în staţia de autobuz Sterminos, sub spaţiul comercial proprietatea d-lui Popa Adrian. Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6, persoana de contact: Săvulescu Cristian. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 14.03.2014. Ofertele se pot depune la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 până la data de 17.03.2014, ora 10:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 17.03.2014, ora 12:00 în sala de şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării pentru fiecare caz în parte a cel puţin două oferte, licitaţia se anulează şi va fi reluată în data de 24.03.2014. Acţiunea în justiţie pentru soluţionarea litigiilor apărute se introduce la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254.211574, fax. 0254.216333, e-mail: lbenta@just.ro. Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 27.02.2014. Primar, Buhăescu Dănuţ Consilier Juridic, Săvulescu Cristian

Hoţia are mai multe feţe Se poate fura spărgând lacătele unor garaje, aşa cum se poate fura prin activitatea de comerţ. Ambele forme de furt au fost descoperite, recent, în Petroşani. Astfel, miercuri, poliţiştii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani au depistat, în urma unei

Vulcan

Un condamnat căutat pentru a fi dus la închisoare nu a pierdut timpul fugind de poliţie, ci a continuat să fure. Miercuri, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale şi cei ai Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliţiei Vulcan au identificat, în urma unei acţiuni, un bărbat în vârstă de 30 de ani, din municipiu, posesorul unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis în data de 7 februarie 2014 de Judecătoria Petroşani. Cel în cauză a fost depus în penitenciar, având de executat o pedeapsă privativă de libertate de 612 zile pentru comiterea infracţiunii de lovire şi alte violenţe. În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au mai stabilit că acesta, împreună cu un alt bărbat, a comis în cursul anului 2014 mai multe furturi din incinta unei societăţi comerciale din municipiul Vulcan, de unde a sustras componente metalice. Pagină realizată de M. PETROŞAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364  J20/1310/2008

)

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

acţiuni, un tânăr în vârstă de 23 ani din municipiu, cu antecedente penale. Despre acesta poliţiştii au stabilit că, în noaptea de 13 spre 14 februarie, prin forţarea lacătelor, a pătruns în două garaje situate pe strada Independenţei, de unde a sustras bunuri (scule electrice, un pistol de vopsit, cabluri electrice, unelte de pescuit etc.), în valoare totală de 8.500 lei. Până în prezent s-au recuperat uneltele de pescuit, prejudiciul fiind recuperat în proporţie de aproximativ 50 la sută. Poliţiştii continuă cercetările cu suspectul în stare de libertate, pentru stabilirea

Vulcan

Fugea de închisoare

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

vineri, 28 februarie 2014

La Petroşani

ANUNŢ DE LICITAŢIE

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul Vãii Jiului

Femei la volan Pentru că nu a acordat prioritate, o tânără din Lupeni a provocat ciocnirea a două autoturisme, în Vulcan. Miercuri după amiază, o conducătoare auto în vârstă de 31 ani, din Lupeni, în timp ce conducea un autoturism pe DN 66A, pe raza municipiului Vulcan, pe direcţia de deplasare Petroşani

Călan

Incendiu la deşeurile de gudron Pompierii au intervenit ieri pentru stingerea unui incendiu izbucnit pe fosta platformă siderurgică din Călan, la deşeurile de gudron. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, pompierii din Călan au solicitat sprijin Detaşamentului de Pompieri Hunedoara pentru lichidarea incendiului. Ajuns în doar câteva minute la locul indicat, echipajul de pompieri

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

întregii activităţi infracţionale desfăşurate. De asemenea, în cursul zilei de miercuri, poliţiştii din cadrul Biroului Investigarea Fraudelor Petroşani au acţionat pe linia comercializării legumelor şi fructelor, fiind verificate 12 societăţi comerciale. În urma controalelor au fost aplicate patru sancţiuni contravenţionale, în valoare de 4.000 lei. Potrivit IPJ Hunedoara, mai mulţi administratori de societăţi comerciale au fost sancţionaţi contravenţional pentru diferite abateri, precum comercializarea de produse expirate sau neafişarea adaosurilor comerciale. spre Lupeni, la intersecţia cu bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan a semnalizat intenţia de a vira stânga pentru a pătrunde pe această stradă, neacordând prioritate de trecere unui alt autoturism, care circula regulamentar din sens opus. Maşina cu care a intrat în coliziune era condusă de o tânără în vârstă de 25 de ani, din Aninoasa. În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea uşoară a conducătoarei auto din Aninoasa. cu o autospecială de intervenţie a constatat că incendiul, fără posibilităţi de propagare, se manifesta pe aproximativ 50 de metri pătraţi la deşeuri de gudron, degajând o mare cantitate de fum. Incendiul a fost lichidat în mai puţin de o oră, în urma degajării mari de fum nefiind intoxicată nicio persoană. Specialiştii Gărzii de Mediu Hunedoara au executat măsurători ale calităţii aerului şi au prelevat probe de sol. De asemenea, un echipaj de jandarmi a asigurat izolarea zonei. Cauza producerii incendiului şi eventualele pagube sunt în curs de stabilire.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839


ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 februarie 2014

Inaugurare

Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara are de joi, 27 februarie, un punct de lucru şi la Petroşani După deschiderea unui birou privind paşapoartele, a venit rândul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, via Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, să deschidă un birou care vine în sprijinul asiguraţilor social din Valea Jiului. Joi, 27 februarie, în prezenţa preşedintelui Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara, dr. Viorica Codoreanu, a preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara (CJH), Mircea Moloţ, a vicepreşedintelui CJH, Tiberiu Balint, a primarului municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a managerului Spitalului de Urgenţă Petroşani, dr. Alin Vasilescu, a directorului medical al SUP, dr. Nicolae Ciugulea, şi a consilierilor judeţeni Adrian Zvîncă şi Adrian David a fost inaugurat oficial acest ghişeu. Chiar dacă nu s-a tăiat nicio panglică tricoloră, cum se mai obişnuieşte în astfel de ocazii şi chiar dacă spaţiul rezervat acestui ghişeu este relativ mic, cum spunea însăşi doamna preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări Sociale, serviciile făcute populaţiei din Valea Jiului vor fi majore, fiind mult aşteptate de către marea majoritate a cetăţenilor localităţilor noastre.

Declaraţii la cald Tiberiu Iacob-Ridzi (primarul municipiului Petroşani): „Cred că am încercat să deschidem acest punct de lucru de vreo trei-patru ani şi n-am reuşit până acum. Eu ştiu ce înseamnă aceste aprobări şi cât efort se depune pentru acte şi avize. Este o reuşită că s-a deschis acest birou la Petroşani, chiar dacă spaţiul e mic, serviciile care se vor face oamenilor din Valea Jiului de către cei care vor lucra aici vor fi unele foarte mari. Aici sunt convins că meritul pentru acest punct de lucru la Petroşani este al domnului preşedinte Moloţ şi al echipei pe care o conduce, pentru că eu am încercat acum trei-patru ani de zile, cum am spus, dar m-am lovit de aceleaşi probleme legate de gestionarea datelor, de echipamentele electronice şi aşa mai departe. Acest birou este, dacă vreţi, al treilea exemplu concludent de ceea ce înseamnă descentralizare în România. După casa de pensii şi serviciul de paşapoarte, iată că reuşim să aducem la Petroşani şi acest serviciu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Acesta nu e altceva decât un mare beneficiu pentru oameni, care nu mai trebuie să meargă până la Deva pentru o simplă adeverinţă, care se poate obţine de la Petroşani. Cam aşa ar trebui să sune descentralizarea în folosul oamenilor. Vă mulţumesc în numele cetăţenilor din Petroşani şi din

Valea Jiului”. Tiberiu Balint (vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara): „Chiar dacă consiliul judeţean nu e implicat direct în această deschidere a biroului Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, demersurile au început prin implicarea a doi consilieri judeţeni din Valea Jiului, Adrian David

de la Aninoasa şi Adrian Zvîncă din Petroşani. Dumnealor ne-au solicitat în audienţele pe care le ţinem în Valea Jiului să încercăm să rezolvăm şi această problemă cu asiguraţii, care, pentru orice problemă legată de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara, trebuiau să vină la Deva, ceea ce însemna mult timp pierdut şi cheltuială. După câteva luni, această problemă s-a rezolvat. Eu am promis că acest lucru se va întâmpla în luna ianuarie. Oarecum mi-am încălcat promisiunea. Nu s-a putut în ianuarie, dar iată că la finele lui februarie acest birou este funcţional. Prin această implicare am vrut să arăt că nu suntem departe de cetăţenii Văii Jiului. Oamenii au avut dreptate când considerau că cei de la Deva îi ignoră, dar, după cum vedeţi, acea perioadă s-a terminat. În momentul de faţă noi suntem aproape de ei şi de doleanţele lor”. Dr. Viorica Codorean (preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara): „Pot să vă spun că este un proiect finalizat la iniţiativa consiliului judeţean, cu sprijinul extraordinar al domnului primar Tiberiu Iacob-Ridzi, al domnului preşedinte Moloţ şi al domnului vicepreşedinte Balint. Lucrurile n-au putut decurge aşa cum ne-am dorit noi. Nu ne-am angajat la un termen strict, dar am angajat un interval de timp, între 15 decembrie 1 ianuarie, dar datorită acestui echipament foarte micuţ n-am putut să deschidem acest birou decât acum. Acest echipament reprezintă conexiunea STS-ului. Este vorba de un sistem de baze informatice foarte mare, ştiţi că e cel mai mare din ţară, cu cele mai complexe date, şi, atunci, siguranţa şi securitatea lui reprezintă

primul lucru la care ne-am gândit. Eu mă bucur foarte tare pentru că am reuşit să finalizăm acest proiect. Este un lucru benefic atât pentru casa de asigurări, cât şi pentru asiguraţii din Valea Jiului. Vreau să ştiţi că de la acest birou deschis în clădirea policlinicii se va putea obţine nu doar o adeverinţă de asigurat şi coasigurat, ci vom prelua şi documente pentru eliberarea sau aprobarea îngrijirii bolnavilor la domiciliu, pentru dispozitive medicale, precum şi pentru cardul european de asigurări de sănătate. Vom prelua documentele, le vom prelucra, şi săptămâna următoare vor fi aduse aprobările de la casă. Astfel, pacienţii nu vor mai trebui să meargă până la Deva. Le mulţumesc încă o dată domnului preşedinte Mircea Moloţ, domnului vicepreşedinte Tiberiu Balint, domnului primar Iacob-Ridzi care a răspuns prompt, în aceeaşi zi, solicitării mele şi nu pot să-l uit aici pe fostul preşedinte al casei naţionale, Cristian Buşoi, fără sprijinul dumnealui nu am fi reuşit să finalizăm acest proiect”. Mircea Ioan Moloţ (preşedintele consiliului judeţean): „Îi mulţumesc public lui Tibi Balint, care ştie să-şi ducă sarcinile la bun sfârşit. S-a zbătut mult pentru a se deschide un punct de lucru aici. Un punct de lucru care, dacă nu era de acord domnul primar Iacob-Ridzi să ni-l dea şi dacă cei de la Casa de Asigurări de Sănătate nu ar fi fost de acord să-l deschidă, nu s-ar fi putut face, era practic un proiect irealizabil. La fel, sprijinul domnului Buşoi a fost esenţial, fără dumnealui nu am fi fost astăzi aici. Încă o dată se vede colaborarea bună pe care o avem cu primăria şi domnul primar din Petroşani, cu viceprimarul şi cu instituţiile din Deva, cu toţii încercând să venim în sprijinul cetăţenilor”. Adrian Zvîncă (consilier judeţean): „Este un lucru de excepţie care rezolvă problema multor oameni din Valea Jiului, care trebuie să facă naveta la Deva pentru nişte acte, care de astăzi se pot obţine şi la Petroşani. Sper ca acesta să fie un nou început şi la Petroşani să mai fie deschise şi alte puncte de lucru ale unor instituţii importante care au sediul la Deva, deşi desfăşoară activităţi sau servicii către populaţie şi în Valea Jiului. După paşapoarte şi după problemele legate de persoanele cu handicap – un birou care s-a rezolvat ceva mai repede, iată că acum am rezolvat şi problema

3

asiguraţilor. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat, în numele meu şi al cetăţenilor noştri”. Alin Vasilescu (managerul Spitalului de Urgenţă Petroşani): „Este un birou absolut necesar, care vine în sprijinul persoanelor din Valea Jiului, care aveau nevoie de serviciile Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate şi care nu mai trebuie pentru orice act să se deplaseze până la Deva. Iată că încep să apară o serie de puncte de lucru şi la Petroşani, ceea ce nu poate să fie decât bine pentru cetăţenii noştri, iar noi ne bucurăm că o parte dintre aceste birouri sunt găzduite în spaţii care aparţin de Spitalul de Urgenţă Petroşani”. La final vă mai anunţăm că acest birou al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara va funcţiona în fiecare zi de joi, între orele 10:0015:00. Corneliu BRAN

Sustineţi ideea că Văii Jiului i s-ar cuveni un post de vicepreşedinte la nivelul CJ Hunedoara?  

Da - 82.12% (450 voturi)

Nu ştiu/ Nu răspund/ Nu mă interesează 4.74% (26 voturi) 

Nu - 13.14% (72 voturi)

Total Voturi: 548

www.zvj.ro


4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 februarie 2014

Începe fotbalul mic

De Mărţişor se reia Divizia Judeţeană la fotbal Gata cu vacanţa, gata cu pregătirile, după trei luni de pauză, principalul eşalon fotbalistic hunedorean se reia în acest final de săptămână, odată cu meciurile primei etape a returului.

Promoţie până în 05.03.2014 la orice comandă făcută primeşti GRATUIT o sticlă de 0,33 l bere Ciuc Radler.

Înaintea meciul de la Geoagiu

Probleme la Hercules

Competiţia reîncepe cu un lider autoritar, Retezatul Haţeg, formaţie ce pare favorită la câştigarea campionatului, având 9 puncte avans faţă de următoarea clasată, CS Vulcan. Haţeganii au trecut prin momente dificile în această iarnă, pierzând doi jucători importanţi în pauza dintre tur şi retur. În schimb, Hercules Lupeni şi CNS Cetate Deva s-au întărit cel mai mult, dar e greu de crezut că se pot implica în lupta pentru prima poziţie. Prima parte a sezonului din Liga a IV-a s-a desfăşurat sub dominarea autoritară a Retezatului Haţeg, formaţie ce a avut un tur aproape perfect, pierzând doar 4 puncte în cele 15 partide jucate. Însă, în această iarnă, echipa antrenată de Flaviu Itul a tre-

Un jucător şi-a spart capul la antrenamente şi ridică la cinci numărul celor care nu vor putea face deplasarea la partida, din campionat, de la Geoagiu Băi. Mari bătăi de cap pentru antrenorul Dan Voicu, care nu poate deplasa cinci jucători de bază în primul meci din retur, de la Geoagiu Băi. Curtean, Ciocîrlan, Ciorîia, Baltaru şi Dumitrescu nu vor putea face deplasarea. Dacă primii patru sunt suspendaţi pentru cumulul de cartonaşe, al cincilea s-a accidentat la antrenamentul de miercuri. În urma unei ciocniri cu colegul său Ungureanu şi-a spart capul, fiind dus la spital. „Sunt îngrijorat pentru meciul de la Geoagiu Băi, dar mergem cu ce avem şi sperăm să nu pierdem”, a declarat Dan Voicu, antrenorul revelaţiei.

www.zvj.ro

cut prin unele emoţii din cauza bugetului, consiliul local micşorând suma cu care sprijină formaţia alb-roşie. Gruparea din Haţeg a pierdut în această pauză doi dintre cei mai importanţi jucători, Silviu Boloş, plecat la CNS Cetate Deva, şi Tudor Şaucă, ce a urcat un eşalon, optând pentru Arieşul Turda, dar i-a adus pe Răzvan Drăgoescu, de la Jiul Petroşani, şi pe Alin Bocu, de la Inter Petrila. În urma acestor transferuri, echipa din Haţeg este cotată în continuare cu şanse mari la câştigarea campionatului şi participarea la barajul de promovare în Liga a III-a. A doua clasată la finalul turului, CS Vulcan, nu pare a fi în stare să pună probleme liderului, mai ales că în această iarnă a pierdut câţiva jucători importanţi, cum ar fi A. Roşian, Rasol sau Palade, iar principalul transfer este veteranul Gabi Apetri. Dar cum mingea e rotundă, aşteptăm cu interes rezultatele. Trupa antrenată de Ion Radu a arătat o formă slabă în amicale, fiind învinsă de două ori cu 7-3 de vecina Hercules Lupeni. Aceasta din urmă a ocupat locul 3 la

finalul turului şi poate încurca planurile multor echipe în această primăvară. Echipa pregătită de Dan Voicu i-a adus pe foştii jucători ai Jiului, Marian Filip şi Andrei Moldovan, având mari şanse să obţină cea mai bună clasare din scurta istorie a clubului. Cu interes va fi urmărită şi evoluţia echipei CNS Cetate Deva, întărită în această iarnă cu Silviu Boloş şi Andrei Cobliş, dar şi cu revenirea pe gazon a lui Flaviu Chelariu. De altfel, devenii vor debuta sâmbătă într-un derby al orgoliilor, împotriva unei echipe experimentate, Aurul Certej, grupare clasată pe locul 4.

Liga a IV-a, etapa a XVI-a Sâmbătă, 1 martie, ora 11:30: CS Vulcan – Victoria Călan Gloria Geoagiu – Hercules Lupeni Aurul Brad – Metalul Crişcior U. Petroşani – Minerul Uricani CFR Simeria – Inter Petrila Retezatul Haţeg – Jiul Petroşani Aurul Certej – CNS Cetate Deva. Duminică, 2 martie, ora 11:30: Dacia Orăştie – Şoimul Băiţa

Rugby

Un jucător de la Ştiinţa convocat la lot Jucătorul de 18 ani al echipei de rugby Ştiinţa Petroşani, Remus Zaharescu, a fost convocat la naţionala Under 19 pentru un stagiu de pregătire. „Nu este o noutate că avem jucători la lot. Am avut şi vom avea, pentru că sunt jucători talentaţi la Ştiinţa. Zaharescu este un jucător talentat, care promite, şi pe serviciile căruia vom conta şi în Divizia Naţională”, a declarat Alexandru Lupu, antrenorul echipei petroşenene. Ştiinţa va juca săptămâna viitoare un amical de lux cu echipa din Supeligă, U Cluj, după care va pleca într-un stagiu de pregătire la Valea lui Liman.


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 februarie 2014

Cu ce defilează Valea Jiului Inter Petrila Lotul de jucători: Bogdan Muntean, Ludovic Santa, Claudiu Androne, Adrian Agape, Raul Borbei, Atilla Balasz, Lucian Coste, Adrian Dolha, Bogdan Boca, Răzvan Andreica, Adrian Mocanu, Cosmin Borbely, Vlad Tăian, Ionuţ Androne, Adrian Boldiszar, Silviu Ungureanu, Andrei Androne, Filimon Mirci, Lorand Demeter, Malagiac Dezideriu, Andrei Cozac. Antrenor: Aurel Moldovan.

Jiul Petroşani

Marincu - pe podiumul de la Praga

Opriţoiu. Antrenor: Ion Radu.

Hercules Lupeni Lotul de jucători: Ciprian Toth, Dorin Morar, Alex Curtean, Mugurel Ciorâia, Marius Dumitrescu, Adrian Baltaru, Raul Ungurianu, Alex Horongozo, Andrei Horongozo, Cristian Ciocîrlan, Gabriel Cojocaru, Marian Filip, Adrian Zlate, Remus Moldovan, Andrei Moldovan, Alexandru Gârda Antrenor: Dan Voicu.

Lotul de jucători: Anton Ilie, Dragoş Ştefănoaica, Dumitru Ursachi, Alexandru Bălan, Pavel Dan, Ilie Andrei, Daniel Roşianu, Mihai Dăescu, Cornel Graur, Dacian Ungur, Gabriel Rujoi, Dragoş Grigoriu, David Daniel, Sandu Remus, Sansiro Ciocoi, Alin Hasan, Alexandru Daj, Robert Stoicoiu, Cătălin Ionică, Oroles Roşu, Dani Stoica şi Andrei Savu. Antrenor: Sorin Ghiţan.

Minerul Uricani

Universitatea Petroşani

Probleme la Universitatea

Lotul de jucători: Marius Cucăilă, Simion Voina, Ioan Colţişor, Adrian Soare, Raul Marton, Adrian Puian, Valentin Munteanu, Constantin Grigoraş, Laurenţiu Plic, Lucian Arcuşi, Ionuţ Gavriluţi, Constantin Tudor, Alin Asan, Cristian Plăcintă, Sebastian Bobină, Sergiu Szalacs, Alex Kiorean, Răzvan Făurică, Leonard Doroftei, Gabriel Stoi, Rareş Popa.

Probleme are şi echipa de fotbal Universitatea Petroşani, care a rămas fără antrenor cu câteva zile înainte de debutul returului. Cu Ionuţ Stelescu, ocupat până peste cap cu noul său job de preparator fizic la Poli Timişoara, dar şi cu un lot de jucători nu la fel de valoros ca în ceilalţi ani, Universitatea va avea viaţă grea în partida cu Minerul Uricani, formaţie pusă pe fapte mari în retur.

CS Vulcan Lotul de jucători: Marius Haring, Vlad Stan, Lucian Băncilă, Marius Butură, Daniel Roboj, Marius Vasiluţă, Gelu Pavel, Bogdan Poenaru, Ovidiu Lavrig, Ioan Roşianu, Perju Maier, Gabriel Apetri, Florin Petico, Emanuel Michi, Ionuţ Todea, Florin Rus, Ionuţ Bulineş, Andrei Miclăuş, Claudiu

Atletism

Atleta junioară Florentina Marincu (18 ani neîmpliniţi) a debutat cu dreptul în competiţiile internaţionale de „Grand Prix” ale seniorilor.

Lotul de jucători: Traian Cîmpean, Iosif Beloni, Marius Mitican, Cristinel Căuneac, Cornel Irina, Gabriel Trestian, Vlad Chiper, Andrei Anghelina, Elian Preoteasa, Daniel Scurtu, Adrian Dărăban, Petrică Romanesc, Viorel Mihăilescu, Robert Osiac, Daniel Băiescu, Bogdan Bălănean, Raul Vîlcică, Andrei Buia. Antrenor: Vasile Scurtu.

Tir cu arcul

Au pus geamurile la Anena Viorel Hăbian, antrenorul Lotului Naţional al României şi al SCM Deva Minerul Aninoasa, a declarat că, cu toate că nu au început lucrările de refacere a bazei sportive de la Anena, s-a reuşit, totuşi, să se pună geamuri la toate

încăperile. „Încă nu am primit banii de la minister, dar, în primă fază, am reuşit să punem geamuri peste tot. Deocamdată nu putem face niciun cantonament acolo. Poate din luna mai când vom reuşi să mai facem şi alte lucrări”, a declarat Hăbian.

Sportiva, antrenată de Nicolae Alexe, s-a clasat pe locul al doilea în proba de săritura în lungime din cadrul puternicului concurs atletic de sală din calendarul oficial al IAAF, disputat la Praga. Atleta de la CNS CSS „Cetate” Deva a avut un rezultat de 6,30 m, egal cu al câştigătoarei, britanica Amy Woodman, însă aceasta a avut o a doua săritură mai bună (6,26 m, faţă de 6,21 m). Selecţionată în lotul României pentru acest concurs după ce a stabilit un nou record naţional de junioare la lungime, cu 6,67 metri, şi a devenit campioană naţională în proba de 60 de metri, Florentina Marincu a confirmat că are deja valoare de senioare. Florentina a concurat şi în proba de 60 de metri, dar s-a clasat doar pe locul patru în serii, fără a prinde finala. „Este extraordinar pentru o atletă junioară să fie pe podium la primul concurs internaţional de Grand Prix la nivel de seniori din cariera sa. Sunt însă un pic nemulţumit că a sărit numai 6,30 metri, după ce, cu două zile înainte, avusese o performanţă de 6,63 metri. Florentina mi-a explicat că pista era una moale, pe suport de lemn, şi ştiu că ei nu-i place o astfel de pistă. În plus, atleta mi-a spus că în paralel cu proba de lungime s-a desfăşurat şi cea de 60 de metri, iar oficialii federaţiei au anunţat-o doar la Praga că ea va concura în ambele probe”, a explicat tehnicianul Nicolae Alexe. Talentata sportivă va fi prezentă săptămâna viitoare la Gala Sportului Hunedorean, aceasta fiind declarată sportiva anului 2013 în judeţul Hunedoara la probe olimpice.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro


CMYK

6

La Vulcan

ACTUALITATE

Gheorghe Ile vrea un consiliu local ca masa cu trei picioare

Şedinţa ordinară de ieri a consiliului local vulcănean nu s-a deosebit de cele de dinainte. În afara câtorva glume care s-au vrut prieteneşti, făcute de doi pesedişti care s-au crezut mai spirituali, nimic din ceea ce s-a văzut la început şi a urmat după aceea nu a părut să fi stricat bunele relaţii existente până acum între consilierii locali PSD şi cei de la PNL.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 februarie 2014

Dacă, să presupunem,

ai fi aterizat la Vulcan de pe altă planetă direct în sala de şedinţe a primăriei şi n-ai fi ştiut nimic despre ruptura din USL, ai fi zis că te afli tot în zilele bune în care Ponta şi Antonescu umblau împreună şi promiteau că-l vor da jos pe Traian Băsescu. Deşi bănuiesc că, undeva în sufletele lor, câţiva consilieri locali liberali regretau pasul marelui lor şef galben, au făcut tot posibilul, ca să arate că seismul provocat de divorţul pronunţat la Bucureşti între cele două mari partide ale USL a scăzut mult în intensitate până să fi ajuns la Vulcan.

Votarea proiectelor de

hotărâre aflate la ordinea de zi a mers ca pe apă, fără ca vreun consilier local PNL să fi încercat blocarea sau amendarea vreunuia dintre ele. Asta chiar dacă, în cazul unuia care vorbea despre o asociere cu un SRL de apartament din Bucureşti în ceea ce priveşte difuzarea filmelor la Cinematograful „Luceafărul” s-ar mai fi putut aduce niscai lămuriri suplimentare. În rest, pace şi prietenie, fapt care l-a făcut pe primarul Gheorghe Ile să-i felicite pe consilierii liberali pentru comportamentul lor faţă de probleme comunităţii. A ţinut să facă asta, mai ales că, înainte cu o zi, citise în ZVJ declaraţia doamnei preşedinte al orga-

Astăzi

Dezbatere despre predarea fizicii

nizaţiei liberale vulcănene, în care aceasta îi asigura pe colegii din consiliu local că nu vor fi nicidecum împotrivă la vreun proiect sau altul, doar aşa, ca să se aibă-n treabă.

Bucuros că,

pe această temă, poate să-şi demonstreze cunoştinţele de fizică, Gheorghe Ile le-a vorbit celor din sală despre stabilitatea incredibilă a mesei cu trei picioare. Cam aşa trebuie să fie şi consiliul local aflat în slujba cetăţeanului, a zis primarul, lăsând de înţeles că certurile de la centru dintre mai marii partidelor nu trebuie să inflameze şi să afecteze ceea ce consilierii locali vulcăneni, fie că sunt de la PSD-PNL sau PP-DD, au de hotărât pentru locuitorii municipiului. Gheorghe OLTEANU

Proiectul Reforma predării fizicii în învăţământul preuniversitar, implementat în opt judeţe, este finanţat de Romanian - American Foundation. Societatea Română de Fizică (SRF) este o organizaţie apolitică, non-profit care strânge laolaltă cercetători şi profesori de fizică. SRF se doreşte a fi un factor dinamic în promovarea gândirii creative şi a ideilor noi pentru dezvoltarea ştiinţei.

De la ora 13, la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara din Deva, va avea loc astăzi o dezbatere pe teme legate de predarea unei materii care e considerată dificilă de majoritatea elevilor: fizica. Pentru a schimba această situaţie, o sută de profesori din Hunedoara, aproximativ 90 la sută din profesorii de fizică din judeţ, s-au alăturat unui proiect pilot care schimbă modul de predare a fizicii în şcolile din România. Evenimentul, organizat de Societatea Română de Fizică, va aduce în discuţie reforma predării fizicii în învăţământul preuniversitar, vor fi

prezentate rezultatele obţinute de elevii şi profesorii din Hunedoara implicaţi în proiect, metodele folosite, precum şi detalii despre etapele viitoare. La eveniment vor participa Adriana Niculae coordonator de proiect, Daniel Lazăr - inspector de specialitate, Larisa Măgheruşan şi Mihai Bebu – profesori la Colegiul Naţional Decebal Deva şi Carmen Botoş – profesoară la Şcoala Gimnazială Andrei Şaguna din Deva, precum şi elevi de gimnaziu din clasele celor trei profesori. Mihaela PETROŞAN

Premiant fără premiu,

O elevă

Săptămâna aceasta, premiantul fără premiu ce va fi onorat de societatea civilă hunedoreană, la Deva, va fi o elevă de la Liceul de Arte „Sigismund Toduţă”. Aveţi ocazia să o cunoaşteţi sâmbătă, la ora 11, în faţa statuii lui Decebal din centrul Devei. „Pentru sâmbătă, 1 martie, prima zi de primăvară, vă propunem să sărbătorim, să premiem şi să privim cu atenţie o tânără. De ce? Pentru că este elevă. Pentru că este în primii cinci cei mai buni elevi din clasa ei. Pentru să se pregăteşte astfel să fie un OM. Pentru că din acest punct de vedere, alături de alţi copii minunaţi, reprezintă un exemplu pentru cei de vârsta ei. Un alt criteriu, care a determinat alegerea frumoasei Teodora Dobra, pentru că despre ea vorbim, este acela că are şi o mică afacere. Munceşte

www.zvj.ro

toată iarna pentru a face mărţişoare cu replici din costume populare. Acestea sunt argumentele pentru care vă invităm să ieşiţi sâmbătă în stradă, să priviţi ochii unui copil, să ne bucurăm de primăvară şi, eventual, să oferim un mărţişor doamnelor şi domnişoarelor”, spun organizatorii campaniei „Premianţii fără premii”. Teodora Dobra este elevă în clasa a XI-a la Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” din Deva. În acest an, ea a pregătit pentru 1 martie creaţii proprii, lucrate din lut polimetric, dar şi mărţişoare populare. Mihaela PETROŞAN


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIN JUDEŢ

vineri, 28 februarie 2014

Raul Mihai Oaida,

Unul din cei mai tineri cetăţeni de onoare ai Devei În şedinţa de ieri, consilierii locali din reşedinţa de judeţ au decis conferirea titlului de “Cetăţean de onoare al municipiului Deva” lui Raul Mihai Oaida, pentru remarcabila sa activitate în domeniul ştiinţei.

Tânărul Raul Mihai Oaida a fost prezent la şedinţa Consiliului Local Deva şi, după ce hotărârea a fost votată, a primit felicitări la scenă deschisă din partea primarului Petru Mărginean. „În anul 2011, la vârsta de 18 ani, Raul Mihai Oaida lansează o navetă specială de jucărie de lego în stratosferă, filmând toate etapele trecerii navetei prin straturile atmosferei la marginea spaţiului cosmic, cu o camera video. În anul 2012, la vârsta de 19 ani, a con-

Post-mortem

Scriitorul Valeriu Bârgău a devenit cetăţean de onoare al Devei

Consilierii locali ai municipiului reşedinţă de judeţ au votat, în şedinţa de ieri, conferirea titlului de “Cetăţean de onoare post-mortem al municipiului Deva” scriitorului şi publicistului Valeriu Bârgău, pentru remarcabila sa implicare în susţinerea şi dezvoltarea vieţii culturale din municipiu.

Potrivit proiectului de hotărâre, solicitarea acordării acestui titlu postmortem scriitorului Valeriu Bârgău a fost transmisă Primăriei Deva de Asociaţia Culturală „Casina Naţională”. „Scriitorul şi publicistul Valeriu Bârgău s-a născut la data de 7 martie 1950, în localitatea Mileştii de Jos, judeţul Bacău

struit o bicicletă cu reacţie care atinge 41 km/h, cu ajutorul căreia Raul Mihai Oaida a ocupat locul întâi la Stream Asia 2013. La această competiţie au participat 50 de ţări. Lansarea proiectului a avut loc în Thailanda. În anul 2013, la vârsta de 20 de ani, ultimul şi cel mai recent proiect al său a fost construirea unui automobil din 500.000 de piese lego, cu un motor din lego, care merge pe aer şi duce două persoane (maşina lego). Cu această invenţie a apărut în toate publicaţiile majore internaţionale (BBC, CNN, The Sun, DailyMail, USA Today, Fox News, ABC, SBS, The Sun) şi a adus un beneficiu de imagine pozitivă României. În urma acestui proiect, Raul

Mihai Oaida s-a deplasat în Australia”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre. Primarul Petru Mărginean i-a transmis tânărului cetăţean de onoare al Devei că se aşteaptă să-l vadă venind an de an cu noi realizări care vor duce numele municipiului pe tot mapamondul.

şi a decedat la data de 3 ianuarie 2006. După o copilărie grea, urmează Şcoala Militară de la Sibiu, iar după absolvire este repartizat la Brăila. În 1971, este exclus din cadrele active ale MAI din cauza criticilor şi poziţiei pe care a luato faţă de Tezele din iunie de la Mangalia a CC al PCR în ceea ce priveşte ideologia, restrângerea şi controlul traducerilor din literatura străină etc. Este trimis să lucreze ca docher în portul Brăila, apoi, în 1972 ajunge la Hunedoara (unde se afla şi sora sa) şi nu se poate angaja decât ca muncitor necalificat în Combinatul Siderurgic, singura unitate care l-a acceptat să câştige o pâine. Debutează în 1969, în revista Ateneu la recomandarea poetului Ovidiu Genaru şi a prozatorului George Bălăiţă. În 1971 primeşte premiul pentru poezie al publicaţiei „Înainte” a Armatei a II-a. În 1972 devine membru al Cenaclului literar Flacăra al Scriitorilor din Hunedoara, dar este apoi exclus pe motiv că purta barbă. În 1973 este reprimit în Cenaclul Flacara condus pe atunci de scriitorul Neculai Chirica. În 1974 obţine Premiul I

pentru poezie, la Festivalul de Poezie de la Costeşti-Sarmizegetusa. În 1974 este laureat al premiului pentru poezie al revistei Luceafărul a Uniunii Scriitorilor. Totodată începe o colaborare statornică la revista Luceafărul, sub îndrumarea poetului Ion Gheorghe. În 1976 înfiinţează la Hunedoara Cenaclul Lupta al Sindicatului din Combinatul Siderurgic, cenaclu în care i-a adunat în jurul său pe toţi tinerii poeţi ai Hunedoarei, organizând cu membrii acestuia o serie de deplasări în ţară. În 1977, primeşte premiul pentru debut al Editurii Cartea Românească, pentru volumul în manuscris Floarea soarelui sau Mâna de lucru. Juriul care i-a acordat premiul era compus din Marin Preda, Ion Caraion, Mircea Ciobanu, Florin Mugur, Cornel Popescu. În acelaşi an este Laureat al Premiului UTC, pentru poezie. A publicat 21 de cărţi de poezie, proză şi critică literară, şi peste 2000 de articole şi reportaje în ziare şi reviste. A înfiinţat şi condus până la moarte ziarul de largă popularitate regională Călăuza noastră şi a înfiinţat Editura Călăuza.

Proiect “Petro Aqua” - cartea poştală “Ecologia” (3)

7

A înfiinţat şi condus revistele Constelaţia Dragonului (1994-1996) şi Ardealul literar şi artistic (1996-2006). De asemenea, a condus Grupul de publicaţii Călăuza (un ziar, două reviste, două edituri, tipografie). A obţinut nouă premii literare şi a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1980, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România din anul 1994 şi preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din judeţul Hunedoara în perioada 2004-2006”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. Săptămâna viitoare, joi, într-un cadru oficial, soţia scriitorului Valeriu Bârgău va primi titlul conferit în şedinţa Consiliului Local Deva de ieri.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro


8

ACTUALITATE

Ziarul VĂŁii Jiului vineri, 28 februarie 2014

La Ĺ&#x;edinĹŁa ordinară de Consiliu Local PetroĹ&#x;ani s-a stabilit primul record administrativ al anului:

45 de puncte răpuse ĂŽntr-o oră Ĺ&#x;i un sfert ĂŽn sala de Ĺ&#x;edinĹŁe a Primăriei municipiului PetroĹ&#x;ani a avut loc ieri, 27 februarie, Ĺ&#x;edinĹŁa ordinară pe luna februarie a Consiliului Local PetroĹ&#x;ani .

secĹŁiunea servicii sportive Ĺ&#x;i a criteriilor specifice de selecĹŁie Ĺ&#x;i atribuire a propunerilor de proiect. DeĹ&#x;i ordinea de zi a fost stufoasă, faptul că proiectele s-au discutat la sânge ĂŽn comisii, a făcut ca joi la Ĺ&#x;edinĹŁÄƒ să nu existe prea multe interpelări sau amendamente, astfel că Ĺ&#x;edinĹŁa s-a ĂŽncheiat ĂŽntr-o oră Ĺ&#x;i cincisprezece minute, cu „diverseâ€? cu tot, un adevărat record de ĂŽnceput de an! Este Ĺ&#x;i meritul preĹ&#x;edintelui de Ĺ&#x;edinĹŁÄƒ, consilierul Petru Drăgoescu, care Ĺ&#x;tie să conducă foarte eficient lucrările Ĺ&#x;edinĹŁei de consiliu, nelăsând pe nimeni să intervină decât pe subiectul proiectului. Un al 44-lea punct a vizat Raportul de activitate al viceprimarului municipiului PetroĹ&#x;ani, Dorina NiĹŁÄƒ, pe anul 2013. La „rubricaâ€? „Diverseâ€?, sau „hai să ne amuzăm cu Claudiu Corneaâ€?, câţiva consilieri au ridicat câteva probleme sesizate de cetÄƒĹŁenii urbei. Pentru că n-au fost evenimente deosebite ĂŽn Ĺ&#x;edinĹŁÄƒ, poate doar ieĹ&#x;irea oarecum ĂŽn evidenĹŁÄƒ a consilierul Claudiu Cornea, care a fost pus pe glumiĹŁe, inclusiv la discuĹŁia despre câini comunitari, poate cea mai mare problemă a tuturor localitÄƒĹŁilor

noastre, deci o chestiune de luat ĂŽn serios Ĺ&#x;i nu ĂŽn râs (!), vom prezenta azi câteva proiecte de interes general care de ieri au devenit hotărâri de consiliu local.

Verde pentru ADI Serviciul judeĹŁean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân Unul dintre proiectele de hotărâre a vizat aprobarea delegării directe a gestiunii 45 de puncte pe ordinea de zi, din care Serviciului de gestionare a câinilor fără 43 proiecte de hotărâre, toate devenite stăpân către AsociaĹŁia de Dezvoltare hotărâri Intercomunitară Serviciul judeĹŁean pentru ĂŽn numărul de ieri al ziarului nostru vă ocrotirea animalelor fără stăpân. Prin anunĹŁam că pe ordinea de zi s-au aflat 36 de proiect se aprobă delegarea directă a proiecte de hotărâre. Ei bine, ĂŽn afară de gestiuni, iar directorul executiv Adinel acestea au mai existat ĂŽncă 7 proiecte Daniel ViĹ&#x;an este ĂŽmputernicit să semneze suplimentare. Deci, la final, au fost „În numele Ĺ&#x;i pe seama Municipiului aprobate 43 de proiecte de hotărâre. PetroĹ&#x;aniâ€? actul de delegare. Practic, din Câteva dintre aceste proiecte suplimentare acest moment, ADI se va ocupa exclusiv la sunt importante pentru viaĹŁa comunitÄƒĹŁii, PetroĹ&#x;ani de identificarea, marcarea, vizând: rectificarea bugetului local; vaccinarea Ĺ&#x;i sterilizarea tuturor câinilor cu rectificarea Bugetului InstituĹŁiilor Publice Ĺ&#x;i Ĺ&#x;i fără stăpân, dar Ĺ&#x;i cu monitorizarea ActivitÄƒĹŁilor FinanĹŁate Integral sau ParĹŁial câinilor fără stăpân care nu au fost din Venituri Proprii pe anul 2014; aprobarea sterilizaĹŁi, cu cazarea, hrănirea câinilor alocării din bugetul local a sumei de 300.000 prinĹ&#x;i, cu deparazitarea lor Ĺ&#x;i, ĂŽntr-un final, lei ca sprijin financiar pentru continuarea cu eutanasierea câinilor vagabonzi care nu lucrărilor de construire a Catedralei Sf. sunt revendicaĹŁi. Această delegare directă a Proroc Ilie Tesviteanu; ĂŽnfiinĹŁarea unei gestiunii către ADI a fost sau va fi făcută de societÄƒĹŁi comerciale cu răspundere limitată toate primăriile din Valea Jiului, care au fost cu denumirea Termoficare Serv SRL; de acord cu ĂŽnfiinĹŁarea Ĺ&#x;i sprijinirea ADI aprobarea ghidului de eligibilitate pentru „Serviciul judeĹŁean pentru ocrotirea elaborarea Ĺ&#x;i prezentarea proiectelor la animalelor fără stăpânâ€?. Să sperăm că de-acum se vor vedea Ĺ&#x;i la S.C. IMPE ERIAL PG PetroĹ&#x;ani mai puĹŁini S.R.L. Pe etrosani câini vagabonzi. Nu de alta, dar domnule Cornea, dacă nu Ĺ&#x;tiaĹŁi, să Ĺ&#x;tiĹŁi: lumea s-a cam Programul g OperaÄŠLRQDO 6HFWR F ULDOĂ…&UHÄ‚WHUHD&RP PSHWLWLYLWČĊLL(FRQRPLF FHÂľ săturat de ei! Serios vă - cofinanÄŠDWSULQ)R RQGXO (XURSHDQ GH 'H]Y ] ROWDUH 5HJLRQDOÄŒ spunem Ĺ&#x;i nu e de Ă…InvestiÄŠii pentru viitorul dumneavoaVWUÄŒÂľ glumÄƒâ€Ś

35(6Ä‚

O inves e tiÄŠie pentru dezvoltare PetroÄ‚ani, 28.02.2014 S.C. IMPERIAL PG S.R.L., cu sediul ĂŽn PetroÄ‚ani, str. Dacia, nr. 2, jud. Hunedoara, GHUXOHD]ÄŒ vQFHSkQG FX GDWD GH 19.11.2013 SURLHFWXO Ă…MODERNIZAREA Ä I DEZ ZVOLTAREA $&7,9,7ċĨII DE PRELUCRARE A LEMN M ULUI ĂŽN CADRUL S.C. IMPERIAL PG S.R.L. PETROÄ ANIÂľ cofinanÄŠDWSULQ)RQGXO(XURSHDQGH'H]YROWDUH5HJL J RQDOÄŒ vQED]DFRQWUDFWXOXLGHILQDQ ÄŠare nr. 4m/400564/4/ 19.11.2013. Proiectul c este finanÄŠat prin Programul OperaÄŠLRQDO 6HFWRULDO Ă…&UHÄ‚terea &RPSHWLWLYLWČĊLL (FRQRPLFHÂľ $[D 3ULRULWDUÄŒ  - Un sisstem inovativ Ä‚i ecoe eficient de producÄŠie, Domeniul Major de IntervenÄŠie DMI 1 - Inv vestiÄŠii productive Ä‚L SUHJÄŒWLUHD pentru competiÄŠia pe piaÄŠÄŒ D vQWUHSULQGHULORU vQ VSHFLLDO D ,00, OperaÄŠiunea a) Sprijin pentru consol s idarea Ä‚i modernizarea sectorului produ uctiv prin investiÄŠii tan t gibile Ä‚i intangibile; A2 ² 6SULMLQ ILQDQFLDU vQ YDORDUH GH SkQÄŒ OD  OHL DFRUGDW SHQWUX investiÄŠii pe entru ĂŽntreprinderile mici Ä‚i mijlocii. Autori r tatea de Managementt: Ministerul Economiei. Organ nismul Intermediar: Ag genÄŠLDSHQWUX 'H]YROWDUH 5HJLRQDOÄŒVest. 9DORDUHD WRWDOÄŒ D SURLHFWXOXL HVWH GH 714.130,32 lei, din care asistenÄŠD D ILQDQFLDUÄŒ QHUDPEXUVDELOÄŒHVWH GH399.502,60 lei. 3URLHFWXO VH LPSOHPHQWHD]ÄŒ vQ ORFDOLWDWHD PetroÄ‚ani, str. Dacia, nr. 2, jud. Hunedoara pe o duraWÄŒ GH12 luni. Obiectivul proiectului este mo m dernizarea Ä‚i dezvoltarea activitČĊii S.C. IM MPERIAL PG S.R.L. prin implementarea unor tehnologii moderne, care r sÄŒ conducÄŒ la ĂŽmbunÄŒtČĊ n irea Ä‚i eficientizare ea fluxului tehnologic de prelucrare a lemnului.

Detalii i suplimentare puteÄŠi obÄŠine de la: 1XPH 1 HSHUVRDQÄŒGHFRQWDFW: &UÄŒF & ÄŒ LXQHVFX3H 3 WUH-Bogdan, FuncÄŠie ÄŠi ² Reprezentant legal, Tel. 0721 424 444, Fax. 0254 544 043, e-mail: craciunescu.bogdan@yahoo.com.

www w.amposcce.minind.ro www.adrvest.ro

www.zvj.ro

Protocol cu Prefectura pentru paĹ&#x;apoarte Prin Ordinul Prefectului nr. 83/ 2013 Ĺ&#x;i cu acordul Primăriei municipiului PetroĹ&#x;ani a fost ĂŽnfiinĹŁat un punct de lucru al SPCEEPS Hunedoara ĂŽn primărie, „În scopul optimizării fluxului de preluare a cererilor, de aplicare eficientă a procedurilor de primire ĂŽn sistem offline a cererilor pentru eliberarea paĹ&#x;apoartelor simple electroniceâ€? pentru cetÄƒĹŁenii cu domiciliul ĂŽn Valea Jiului. Printr-un proiect de hotărâre devenit ĂŽn urma votului hotărâre, consilierii locali au consfinĹŁit joi ca primarul Tiberiu IacobRidzi să semneze Protocolul ĂŽncheiat ĂŽntre InstituĹŁia Prefectului Ĺ&#x;i Primăria municipiului PetroĹ&#x;ani. La dispoziĹŁiile finale ale Protocolului se prevede că „cele două părĹŁi pot conveni Ĺ&#x;i alte măsuri comune pentru optimizarea activitÄƒĹŁii Ĺ&#x;i creĹ&#x;terea eficienĹŁei acĹŁiunilor ĂŽntreprinseâ€?.

Congresul NaĹŁional de Insignografie SecĹŁia Numismatică din PetroĹ&#x;ani intenĹŁionează ca ĂŽn perioada 27-29 iunie să organizeze la PetroĹ&#x;ani cea de-a VI-a ediĹŁie a Congresului NaĹŁional de Insignografie din România. ĂŽn acest an se doreĹ&#x;te ca, pe lângă lucrările congresului, ĂŽn Sala de Marmură a primăriei să se organizeze o expoziĹŁie colectivă care va cuprinde peste 30.000 de insigne, aduse de colecĹŁionarii din toată ĹŁara Ĺ&#x;i din Valea Jiului. Tot cu acest prilej va avea loc Ĺ&#x;i o sesiune de comunicări insignografice susĹŁinută de numismaĹŁii din România. Pentru acest eveniment, la solicitarea celor din cadrul SecĹŁiei de Numismatică din PetroĹ&#x;ani, printr-o hotărâre luată joi, consilierii au aprobat să se aloce de la consiliu local suma de 5.000 lei. Unii se vor ĂŽntreba de ce aĹ&#x;a de repede această aprobare, când congresul se va desfăĹ&#x;ura ĂŽn iunie? Răspunsul este că această sumă va fi utilizată pentru achiziĹŁionarea unor insigne Ĺ&#x;i plachete cu ĂŽnsemnele congresului. Hotărâri cu tematică socială Două proiecte de pe ordinea de zi au vizat Ĺ&#x;i latura socială. Consilierii au aprobat „acordarea unor beneficii sociale sub formă de tichete sociale ĂŽn valoare de 50 lei persoanelor singure/ familiilor cu probleme sociale din municipiul PetroĹ&#x;ani, ĂŽn vederea achiziĹŁionării unor alimente de bază pentru prevenirea Ĺ&#x;i combaterea sărăciei Ĺ&#x;i riscului de excluziune socială, cu ocazia sărbătorilor pascaleâ€?. La articolul 2 al hotărârii de consiliu local se specifică cine sunt beneficiarii: perosanele care beneficiază de venitul minim garantat, cele care beneficiază de serviciile cantinei sociale, cei care beneficiază de alocaĹŁie pentru susĹŁinerea familiei, pensionarii ale căror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 750 lei, persoanele cu handicap grav sau accentuat care nu realizează alte venituri decât indemnizaĹŁia de handicap Ĺ&#x;i Ĺ&#x;omerii care beneficiază de venituri mai mici sau egale cu suma de 700 lei. Al doilea proiect de hotărâre a vizat „stabilirea situaĹŁiilor deosebite pentru care se pot acorda ajutoare de urgenĹŁÄƒ din bugetul localâ€?. ĂŽn nota de fundamentare a proiectului, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a propus următoarele situaĹŁii deosebite ĂŽn care se pot acorda ajutoare de urgenĹŁÄƒ: persoanelor singure sau familiile cu venituri lunare de până la 700 lei/ membru de familie, ai căror membri necesită tratamente Ĺ&#x;i investigaĹŁii medicale, sau intervenĹŁii chirurgicale suportate din contribuĹŁie proprie, ĂŽn baza recomandărilor (actelor) medicale Ĺ&#x;i a justificării cheltuielilor (chitanĹŁe, facturi, bonuri fiscale, costul deplasării la clinici de specialitate din altă localitate); persoanele care se confruntă cu probleme grave de sănătate, ce necesită tratamente costisitoare sau intervenĹŁii chirurgicale scumpe, cu mult peste venitul familiei – aici este luată ĂŽn calcul chiar Ĺ&#x;i varianta deplasării ĂŽn străinătate; achiziĹŁionarea unor dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienĹŁe organice sau funcĹŁionale, care nu sunt gratuite ĂŽn ambulatoriu conform listei prevăzute ĂŽn contractul-cadru; persoanelor care ies din penitenciar după o condamnare penală, ca formă de protecĹŁie socială, ĂŽn termen de cel puĹŁin Ĺ&#x;ase luni de la data eliberării; ĂŽn cazul decesului unei persoane fără venituri Ĺ&#x;i fără aparĹŁinători legali – banii necesari cheltuielilor cu ĂŽnmormântarea. ĂŽn ediĹŁia viitoare vom reveni Ĺ&#x;i cu alte aspecte surprinse la Ĺ&#x;edinĹŁa de ieri a Consiliului Local PetroĹ&#x;ani. Corneliu BRAN


UMOR ÎN HA... MAJOR

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 februarie 2014

Constantin Iuraşcu-Tataia, „8 decenii şi juma’” Moto: Prunc pe lume apărui La-ntâi martie-n Vaslui Şi-am ajuns a însuma Opt decenii şi juma’. Venerabilul epigramist ieşean, Constantin Iuraşcu-Tataia, va împlini, mâine, 85 de ani. De profesie inginer agronom, a lucrat în instituţii de proiectare şi execuţie a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, până la pensionarea din 1990. Scrie epigrame şi poezii de umor începând din anul 1948 şi este membru al Uniunii Epigramiştilor din România. Pentru Epigrame din volumul „8 decenii şi juma’” Unui orator L-asculţi cu-atenţie-ncordată Şi îi admiri chiar de nu vrei, O frază plină şi bogată Cu sărăcie de idei. Notorietate E cult, un enciclopedist, Mai mare dragul să-l asculţi Şi este cunoscut de mulţi, Aproape ca un fotbalist. Pe marginea unei zicale Nu mă-nspăimântă draci vicleni, Nici preoţi, heruvimi sau magi; Mă tem de sfinţii pământeni Deoarece-s antropofagi. Judecată deformată Cad unii pradă insipidei Infatuări, ba câteodată Se cred în vârful piramidei Neobservând că-i răsturnată. Ce ştim şi ce nu despre femei Acei cu judecată vie Socot problema foarte grea: Cel însurat cam multe ştie Dar şi burlacul tot aşa. Portret de pensionar Purtător de plase cu mâncare, Înghiontit când urcă în tramvai, El admiră, liric, teiu-n floare, În subtext, gândindu-se la ceai. Rolul pilulei Viagra Povara anilor de zile O simt în special cărunţii, Că trebuie să ia pastile Să-şi amintească noaptea nunţii. Adevăr incontestabil Aleşii ne-au promis schimbarea Şi bunătăţi – să tot pofteşti, Dar au uitat, căci şi UITAREA E scrisă-n legile-omeneşti. Meritul cuvântului Cu vorbele emiţi pretenţii, Ţi-ascunzi şi gânduri, şi intenţii, Şi tot cu ele pui la cale Minciunile electorale.

9

această aniversare, ne-a pregătit o surpriză: un volum de umor, intitulat „8 decenii şi juma’”. Urările noastre de sănătate sunt însoţite de şarje amicale şi de promisiunea că-i vom fi alături şi la 100 de ani. Epigramistul C. Iuraşcu-Tataia va împlini 85 de ani la 1 martie Va fi motiv de sindrofie La ziua ta, cu tot onorul Şi te întreb de-acum, bădie: Îţi şade bine „mărţişorul”? (Nicolae Bunduri – Braşov)

Predestinare Printre femei, intempestiv Ai apărut ca mărţişor Şi-o viaţă-a fost un leitmotiv Să te agăţi de pieptul lor. (Valentin David – Orăştie) Dilemă Chiar dacă sună cam funebru, Eu tot doresc s-aleg un drum: Ori cel de muritor celebru, Ori de nemuritor postum. .......................................

Mirare Se poate, optzeşcinci să ai Şi-n spirit încă să ne-ntreci, Când parcă nu demult erai Un bătrănel de şaptezeci? (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Anii dumitale… (Cronică rimată la volumul “8 decenii şi juma’”, de Any Drăgoianu)

Tinereţe fără bătrâneţe Când suta-ntreagă vei sărbători, De-amici înconjurat într-un alai, Cu nostalgie îţi vei aminti La optzeş‘cinci, ce tânăr mai erai! (Dan Norea – Constanţa)

Citind şi cea din urmă foaie Mă simt deja la balamuc, Păi ce crezi dumneata, Tataie, Că eu am şanse să-i apuc? Mai speră alţii, cum ar fi: Petrone, Larco, poate Ica, Bunduri, Norea, dar să ştii, Pe mine mă cuprinde frica! La cum e traiul de subţire Şi la câţi nervi mă urmăresc, Nu ştiu dacă îmi vin în fire, Nici dacă mă călugăresc! Chiar şi matale-n epigrame Ne spui că nu trăim prea bine, În jurul nostru-s numai drame, Presimţi Apocalipsa…vine? Să nu încerci de la distanţă Să mă convingi că n-ai habar, C-a fost umor de circumstanţă, Că te dă Vali la ziar! De mărţişor s-aştepţi cuminte, Că sună Gârda, ăsta-i riscul, Când ai prieteni, Doamne sfinte, Care lucrează doar cu fiscul! După urări ce te-or pătrunde Şi alte chestii literare, Va spune că nu poţi ascunde... Nici fondul de incinerare! Şi-atunci constaţi, că n-ai decât, Să strângi din dinţi, nu ca un joc, Pentr-un chibrit, măcar atât, Dacă tot vrei să îţi dai foc! Eu ştiu că-i la intimidare, Iar moartea nici nu te salută, Că ţi-ai făcut o programare După ce împlineşti o sută!

Domnului Iuraşcu-Tataia, la aniversare Fete multe, printre fani, Are, că-mplineşte doar Douăzeci şi cinci de ani ... De când e sexagenar! (Vali Slavu – Aninoasa) O viaţă lungă, alături de epigramişti! Noi, veselii „adolescenţi“, Mereu, cu şarje amicale, Promitem că vom fi prezenţi, La centenarul dumitale. (Ica Ungureanu – Buzău)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

CONVOCARE Consiliul de Administraţie al General Trans S.A. Petroşani, convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor în data de 29.03.2014, ora 10:00, la sediul societăţii din Petroşani, str. Livezeni, nr. 12, cod 332071, jud. Hunedoara, cu data de referinţă pentru acţionari 01.03.2014. Ordinea de zi este următoarea: 1. Discutarea, aprobarea sau modificarea situaţiilor financiare pe anul 2013 ale General Trans S.A., pe baza rapoartelor administratorilor şi cenzorilor. 2. Prezentarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al General Trans S.A. pe anul 2014. 3. Prezentarea şi aprobarea situaţiilor financiare pe anul 2013 ale General Trans Servcom S.R.L. 4. Alegerea administratorilor S.C. General Trans S.A. Lista cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor la sediul societăţii, putând fi consultată şi completată de aceştia. Preşedintele Consiliului de Administraţie ing. Părăian Marcel Simion

www.zvj.ro


10 DIVERSE ANUNŢ DE PARTICIPARE LA LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ORAŞULUI ANINOASA, în insolvenţă prin SCP TUDOR ŞI ASOCIAŢII SPRL Bucureşti, reprezentată legal prin dl. Dunca Nicolae, în calitate de Primar, cu sediul în str. Libertăţii, nr. 85, cod poştal 335100, telefon 0254-512108, fax 0254-512758, cod fiscal R4468994, jud. Hunedoara anunţă organizarea LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE în vederea concesionării prin licitaţie publică a imobilului-teren fost Depozit de exploziv din incinta fostei E.M. Aninoasa în suprafaţă de 780 mp, situat în Aninoasa, str. Uzinei, nr. 1, aflat în intravilanul localităţii, înscris în CF nr. 60500 Aninoasa nr. topo 60500, în domeniul public al oraşului Aninoasa, în scopul suplimentării resurselor financiare ale bugetului local al oraşului Aninoasa, organizată de către Primăria oraşului Aninoasa în data de 21.03.2014. Documentele licitaţiei vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi, la Serviciul Urbanism şi Amenajarea teritoriului, agricol şi cadastru, din cadrul Primăriei Aninoasa, începând cu data de 28.02.2014 până la data de 21.03.2014, zilnic între orele 8:00 şi 15:30, respectiv în data de 21.03.2014 până la ora 10:00. Documentele cerute prin caietul de sarcini sunt următoarele: 1. Persoane juridice - Actul constitutiv al societăţii, certificat constatator, certificate de înregistrare fiscală - copii xerox; - Ultimul bilanţ vizat de DGFP - copie xerox; - Certificat fiscal prin care să se ateste că nu are datorii la bugetul local şi la bugetul de stat. Certificatele vor fi eliberate de instituţiile abilitate din localitatea de reşedinţă a ofertantului şi vor fi depuse în original; - Actul autentic de reprezentare, în cazul în care ofertele sunt depuse de împuterniciţii ofertanţilor şi nu de aceştia personal; - În cazul unei societăţi comerciale nou înfiinţate se va prezenta un extras de cont, care să ateste disponibilitatea financiară la data participării la licitaţia publică deschisă, respectiv soldul capitalului social subscris; - Copie xerox după chitanţele care atestă plata garanţiei de participare la licitaţie şi contravaloarea caietului de sarcini; - Declaraţie privind eligibilitatea participanţilor/ ofertanţilor; - Declaraţie privind cifra de afaceri realizată pe ultimii 3 ani.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 februarie 2014

2. Persoane fizice - Actul de identitate - copie xerox; - Certificat fiscal care atestă că nu are datorii la bugetul local. Certificatul fiscal va fi eliberat de instituţia abilitată din localitatea de reşedinţă a ofertantului depus în formă originală; - Copie xerox după chitanţele care atestă plata garanţiei de participare la licitaţie şi contravaloarea caietului de sarcini; - Declaraţie de eligibilitate a participanţilor/ ofertantului; - Declaraţie privind venitul realizat pe ultimii 3 ani. Garanţia de participare la licitaţie este de 200,00 lei. Contravaloarea caietului de sarcini este de 50,00 lei. Ofertele în plic închis se înregistrează la Primăria Aninoasa, Serviciul Urbanism şi Amenajarea teritoriului, agricol şi cadastru, ofertanţii vor transmite ofertele lor în două plicuri sigilate, unul exterior şi unul interior, care se vor înregistra în ordinea primirii lor, în registrul Oferte, precizându-se data şi ora. Pe plicul exterior se va indica obiectul concesiunii pentru care se depune oferta, iar pe plicul interior, care conţine oferta propriu-zisă, se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum şi domiciliul sau sediul social al acestuia, după caz, oferta depunându-se într-un singur exemplar. Termenul limită de depunere a ofertelor este data de 21.03.2014, ora 10:00. Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul Primăriei Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85, localitatea Aninoasa, jud. Hunedoara, în data de 21.03.2014, ora 11:00. În caz de neadjudecare la două termene consecutive se va recurge la negociere directă. În situaţia apariţiei unor litigii în legătură cu desfăşurarea licitaţiei publice deschise, acestea se vor soluţiona pe cale amiabilă, fie se va recurge la rezolvarea acestora pe cale judecătorească, instanţa competentă fiind Judecătoria Petroşani. Contractul de concesiune se va încheia în termen de maxim 20 zile de la data comunicării ofertanţilor a ofertei câştigătoare. Contestaţiile se transmit la sediul Primăriei Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85, fax. 0254-512758, în atenţia Serviciului Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, agricol şi cadastru, până cel târziu la data de 21.03.2014, ora 10. Anunţul se va transmite spre publicare, azi 27.02.2014, urmând a fi publicat în data de 28.02.2013, o singură dată. PRIMAR, JR.DUNCA NICOLAE

O provocare pentru profesorii de gimnaziu şi liceu din Valea Jiului

Concursul naţional lansat de Enel pe teme de energie Un parteneriat între Enel România şi Ministerul Educaţiei Naţionale oferă şansa profesorilor de liceu şi gimnaziu să câştige un concurs de proiecte lansat în cadrul programului PlayEnergy, care se derulează în mai multe ţări din Europa şi care se desfăşoară în România din 2006 şi tot de atunci în şcolile din judeţul nostru. PlayEnergy vizează informarea şi conştientizarea tinerei generaţii cu privire la domeniul complex al energiei. Tema acestui an este „O călătorie în universul energiei”. În acest program se pot înscrie şcolile gimnaziale şi liceele din judeţul nostru. Pentru a participa în competiţie, profesorii trebuie să formeze şi să coordoneze o echipă compusă din maxim 5 elevi din acelaşi ciclu de învăţământ (gimnaziu sau liceu). Proiectele pot fi editate în format electronic sau sub altă formă (machetă, aplicaţii practice, studiu). Profesorii şi elevii pot primi kitul gratuit PlayEnergy 2014, o serie de materiale cu informaţii despre resursele energetice, despre experimente şi inovaţii din toată lumea, cu exerciţii şi sugestii de proiecte. Aceste kituri educaţionale pot ajuta profesorii în stimularea elevilor de a participa în competiţie, dar şi în explorarea sistemul energetic în joacă, pentru a afla mai multe despre aspectele tehnologice, ştiinţifice şi istorice ale sectorului energetic, dar şi despre inovaţiile şi realizările Enel. De asemenea, website-ul dedicat programului http://playenergy.enel.com, disponibil în toate limbile ţărilor participante, este un instrument esenţial pentru a face legătura între clasele implicate în proiect. Data limită pentru înscrierea proiectelor în concurs este 30 iunie 2014. După înregistrare, proiectele intră în faza de jurizare regională. Pentru fiecare regiune, un juriu format din experţi va selecta primii trei clasaţi pentru fiecare ciclu de învăţământ. Juriul regional va putea, de asemenea, să acorde menţiuni speciale, care vor permite accesul la selecţia la nivel naţional. Într-o a doua etapă a fazei de jurizare, dintre toate proiectele selectate la nivel regional, juriul naţional va desemna primii trei clasaţi din fiecare ciclu de învăţământ. Câştigătorii - profesorii, elevii şi instituţia de învăţământ pe care o reprezintă - vor fi premiaţi în cadrul unei gale. Alina PIPAN


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 28 februarie 2014

ANGAJĂRI

DECESE

SC EURO JOBS SRL din Petroşani angajează: - Responsabil FPC (Cerinţe: experienţă profesională generală - minim 3 ani, studii superioare, cunoştinţe bune de operare Office Excel/Office Word. Atribuţii: răspunde de derularea programelor de formare profesională, întocmeşte documentaţiile necesare în vederea autorizării la ANC, coordonează activitatea lectorilor/formatorilor); - Expert medierea muncii (Cerinţe: experienţă profesională generală - minim 3 ani, minim 1 an experienţă în proiecte europene, studii superioare, cunoştinţe privind piaţa muncii; cunoştinţe bune de operare Office Excel/Office Word. Atribuţii: realizarea planurilor individualizate de servicii, realizarea planurilor de mediere, realizarea de acţiuni de mediere directă pe piaţa muncii, demersuri de angajare a beneficiarilor proiectului, asigurarea comunicării între angajatori şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă); - Expert consiliere profesională (Cerinţe: experienţă profesională generală - minim 3 ani; studii superioare în domeniul psihologie, sociologie sau psihosociologie, cunoştinţe bune de operare Office Excel/Office Word. Atribuţii: înregistrarea beneficiarilor în cadrul activităţilor de consiliere psihologică, derularea şedinţelor de consiliere, aplicarea instrumentelor şi interpretare, elaborarea profilelor vocaţionale, organizarea şi susţinerea grupurilor de sprijin); - Responsabil IT (studii superioare în domeniu, solide cunoştinţe de lucru cu programe de tehnoredactare/design grafic CorelDraw, Adobe Photoshop, QuarkXPress etc., experienţă în WebDesign şi programare, cunoştinţe tehnice depanare echipamente IT - hard şi soft). CV-urile pot fi trimise la adresa de e-mail: office@euro-jobs.org. Relaţii la telefon: 0731.301.162. Valabilitate anunţ: 03.03.2014. Beneficii: - oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plăcut; - pachet salarial motivant.

Senatul Universităţii din Petroşani este alături de domnul conf.dr.ing. Tudor Goldan în greaua încercare pricinuită de pierderea mamei. Dumnezeu să o odihnească în pace!

S.C. CORA INVEST GROUP S.R.L. angajează inginer în construcţii, electrician şi excavatorist. Se solicită studii/calificare profesională şi experienţă. Relaţii la telefon: 0724.044824 de luni - vineri, între orele 8-16. S.C. AGROALIMENT S.R.L. angajează conducător auto categoriile CE cu atestat profesional și experienţă. Relaţii la telefon: 0724.044824 de luni - vineri, între orele 8-16. SC FLORIDAN PANICOM SRL Petrila angajează în condiţii avantajoase maseuză (pentru sală de sport). Pentru informaţii: Petrila, 8 Martie, 2/2, sau 254.550160 SC din Petroşani angajează vânzător materiale de construcţii, şofer de TIR cu experienţă şi tâmplar mobilier PAL. Relaţii la telefon 0751.199100.

ÎNCHIRIERI Închiriez în condiţii avantajoase hală, 310 mp, situată în zona Dărăneşti, lângă staţia de carburanţi Baril, cu ieşire la DN 66. Relaţii la telefon 0767.806804

MULŢUMIRI Mulţumesc colectivului secţiei de Cardiologie din cadrul Spitalului de Urgenţă Petroşani, în special domnişoarei dr. Victoria Lupaşcu - medic-şef secţie şi doamnei dr. Marcela Popescu, pentru profesionismul de care dau dovadă. Vă doresc din suflet la mulţi ani. Dora

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Familia Ştefănic Cornel şi Roxana mulţumeşte în primul rând familiei Garaliu Bogdan şi Clemanţa, familiei Burduf Marga, familiei Bâră Ştefan şi Adi, familiei Coman Costel şi Adela, precum şi rudelor apropiate, vecinilor de pe strada 1 Iunie, bl. 1 şi 2, prietenelor din parcul Carol Schreter, foştilor colegi de la Fabrica de mobilă Livezeni, precum şi tuturor apropiaţilor şi cunoscuţilor care au participat la funeraliile din data de 23.02.2014, din Petroşani, a celei ce a fost ŞTEFĂNIC EVI. Dumnezeu să o odihnească în pace!

COMEMORĂRI

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Ai putea să iniţiezi activităţi noi, dar fii atent şi nu-ţi asuma riscuri prea mari, căci o surpriză neplăcută este posibilă oricând.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Interesul pentru chestiunile financiare va fi foarte mare şi în acest interval şi te vor ţine cu sufletul la gură. Relaţia cu partenerul de viaţă se va ameliora.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Vei beneficia de un bun echilibru energetic pe tot parcursul zilei. Vei simţi nevoia să iei decizii în chestiuni dintre cele mai variate şi vei reuşi să te concentrezi la ceea ce ai de făcut.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Au trecut 4 ani de lacrimi şi durere de când moartea nemiloasă l-a luat dintre noi pe cel ce a fost un bun şi iubitor soţ, tată şi bunic VICTOR BUTNARU Amintirea lui va rămâne veşnic vie în inimile noastre. Cât ai trăit te-am iubit, cât vom trăi te vom plânge. Nu te vom uita niciodată!

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Este posibil să te implici într-o activitate nouă în plan social. În acest caz pregăteşte-te pentru un efort susţinut, căci succesul va veni, dar cu oarecare întârziere.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Faci eforturi financiare mari pentru a-ţi petrece în mod plăcut timpul liber. Eşti ceva mai romantic, aşa că vei reuşi să te bucuri de fiecare moment petrecut în compania fiinţei iubite.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Partenerul de viaţă ar putea avea unele neplăceri, iar rezolvarea va întârzia să apară. Chiar şi aşa încearcă să fii alături de el şi să-l sprijini pe cât posibil.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Gustul pentru aventură te-ar putea determina să îţi asumi unele riscuri care ţi-ar putea crea neplăceri. În gospodărie va fi multă agitaţie.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

IMOBILIARE Vând casă de colonie, str. Radu Şapcă, Petroşani, sau schimb cu apartament 2 camere, zona Păcii. Telefon 0254.542840, după ora 19. Se vinde apartament ultracentral în Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918, etaj 4/8, decomandat, amenajat modern, compus din patru camere, bucătărie, debara, două băi, hol şi trei balcoane, în suprafaţă de 75 mp; dispune de parchet melaminat, gresie şi faianţă, uşi interioare (inclusiv de intrare) de lemn, reţea internet, cablu TV, gigacalorimetru propriu, boiler electric. Ocupabil imediat. Preţul este 114.000 lei. Telefon 0726.118355. Se vinde apartament în Lupeni, str. Parângului, bl. A5, etaj 9/10, ap. 81, compus din două camere, bucătărie, baie, hol acces, hol intermediar şi balcon, în suprafaţă de 51 mp. Ocupabil imediat. Preţul este 22.400 lei. Telefon 0726.118355. Vând căbănuţă în masivul Parâng, situată la capul pârtiei Euro Parâng. Preţ: 5000 euro negociabil. Telefon 0724.694020. Vând garaj cu canal de vizitare şi pivniţă situate în Petroşani vizavi de Liceul Economic, având suprafaţa de 25 mp. Înălţimea clădirii şi a uşii permite gararea şi a utilitarelor şi microbuzelor. Este branşat la curent de 380V. Preţ: 4500 euro. Telefon: 0721.225359 sau 0768.406967

Ai un program foarte încărcat şi ai tendinţa să exagerezi cu activităţile. Găseşte-ţi ceva timp dacă nu pentru odihnă, măcar pentru o activitate care să-ţi permită să te relaxezi.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Energia ta va fi la limita superioară, dar vei avea dificultăţi în a ţi-o canaliza spre un scop concret. Starea de iritare ce te caracterizează în ultimul timp te-ar putea determina să te cerţi cu cineva.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Te vei bucura de o relaţie bună cu cei din jur, aşa că, dacă ai nevoie de sprijinul lor, conjunctura astrală te va avantaja.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Te agiţi mai mult decât în mod obişnuit, ceea ce te oboseşte şi îţi dă senzaţia că exagerezi. Dacă vei fi trimis într-o delegaţie, nu comenta!

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Nu vei fi într-o formă nemaipomenită şi ar fi bine să nu te implici în activităţti care să te suprasolicite. N-ar fi rău să asculţi şi sfaturile celorlalţi.

www.zvj.ro


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 EVENIMENT

vineri, 28 februarie 2014

Un succes:

La ediţia nr. 1 „Parângul Night Challenge” – 67 de competitori

Sâmbăta trecută, la ora 18:30, s-a dat startul primei ediţii a concursului de schi de tură şi alergare montană, intitulat Parângul Night Challenge. La startul competiţiei s-au strâns 67 de competitori, foarte mulţi pentru o primă ediţie. Competitorii au venit din mai multe localităţi: Bucureşti, Timişoara, Arad, Cluj, Braşov, Craiova, Sibiu, Deva. Chiar şi îndepărtata Brăila şi-a trimis reprezentanţi dornici să cucerească falnicul nostru pisc, Parângul Mic, punctul culminant al întrecerii. Porţile de start în flăcări şi făcliile aprinse pe alocuri au oferit primele emoţii plăcute concurenţilor. Startul a fost unul furibund. Numele grele ale schiului de tură de la noi din ţară şi cele din alergarea montană s-au instalat în fruntea cursei, dând un impresionant recital sportiv pe pârtia B şi, mai apoi, în golul alpin, până pe Vârful Parângul Mic. Ca să vă faceţi o impresie de travaliul sportiv al acestora, vă spunem că, în plină noapte, campionul de la schi de tură a parcurs întreaga pârtie B (cât a măsurat traseul acestei

categorii) în doar 32 de minute, iar campionul categoriei de alergare a cucerit piscul în doar 50 de minute, un timp mai mult decât impresionant. Nici performanţele celor mai buni sportivi ai Văii nu sunt de neglijat. După cum veţi putea observa din clasamente, reprezentanţii noştri au reuşit, graţie unui efort de nepovestit,

să urce pe treptele podiumului de premiere, la diverse categorii de vârstă. Marele merit de a încerca implementarea cu succes a acestui proiect de anvergură naţională îi revine Asociaţiei Sportive Bike&Run Petroşani. Avram Iancu, preşedintele asociaţiei, ne-a declarat că fără sprijinul autorităţilor locale, al prietenilor, voluntarilor şi, nu în ultimul rând, al sponsorilor acest eveniment demn de consemnat n-ar fi fost posibil. De aceea consemnăm: Primăria municipiului Petroşani, Salvamont Petroşani, Jandarmeria Hunedoara, SARS, Asociaţia de Turism Montan „Pro Parâng”, Asociaţia „Rosa Multiflora”, Ziarul Văii Jiului.

Pe lista sponsorilor regăsim Cabana „Montana” din Staţiunea Straja, Hotel „Ayana”, Cabana „La Mario”, Vila „Parâng”, Gurasada Fun Park, Doltcini XCO, Birou Notarial Mărgineanul Grigore Adrian (Lupeni), HIGH5. Această competiţie se doreşte a fi una tradiţională, organizatorii intenţionând desfăşurarea acesteia an de an, în penultimul weekend al lunii februarie. Marian BOBOC

Schi de tură

Feminin, Open: 1. Andreea Dan (Zărneşti, timp - 52:10); 2. Cristina Arad (Braşov, timp - 1:07:40); 3. Dorina Sava (Braşov, timp -1:33); 4. Elisabeta Ţopescu (Petroşani, 1:57:10). Masculin (-35 ani): 1. Manea Silviu (Zărneşti, 32:40); 2. Silviu Bălan (Săcele, 33:38); 3. Ionuţ Dănuţ Găliţeanu (Zărneşti, 36:04). Masculin (+35 ani): 1. Lucian Clinciu (Zărneşti, 46:31); 2. Radu Ciulei (Braşov, 51:20); 3. Ion Sălcianu (Deva, 57:42).

Alergare montană

Feminin Open: 1. Gianina Tănase (Timişoara, 59:39); 2. Daniela Vasiloancă (Petroşani, 1:19:09); 3. Adina Popescu (Bucureşti, 1:23:19). Masculin (-35 ani): 1. Robert Hajnal (Petrila, 51:16); 2. Alexandru Bîrlădianu (Zărneşti, 51:33); 3. Sorin Daniel Glăvan (Uricani, 52:22). Masculin (+35 ani): 1. Alin Tănase (Timişoara, 50:26); 2. Ştefan Veress (Vulcan, 52:58); 3. Cornel Diaconu (Vulcan, 55:19).

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului


şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului  Anul VI  Nr. 147   28 februarie 2014  4 pagini 

ISSN 2068 - 3650

Un capitol din volumul în pregătire dedicat de Ioan Lascu operei şi vieţii scriitorului petrilean

Ion D. Sîrbu şi mina strămoşilor săi Ioan Lascu s-a născut la 9 ianuarie 1951, în apropierea Petroşanilor, la câţiva kilometri de Petrila multietnică a lui Ion D. Sîrbu. A studiat literele române şi franceze la Universitatea din Bucureşti. Acum se îndeletniceşte cu învăţământul literelor franceze la Universitatea din Craiova. A venit în oraşul de pe Jiul de Jos prin 1983. Acolo locuia şi Gary Sîrbu, de prin 1964. S-a întâlnit rar, dar bine, cu năstruşnicul petrilean, etern doctorand în filozofie şi fost deţinut politic, moderat scriitor în viaţă şi geniu după moarte. A avut revelaţia lui Sîrbu cel neostoit în revolta lui anticomunistă prin 1991, odată cu publicarea volumului I din Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Apoi Ion D. Sîrbu l-a cucerit definitiv, astfel că la un deceniu de la plecarea lui în lumea de dincolo Lascu a fost poate cel dintâi care ia dedicat o monografie: Un aisberg deasupra mării. Eseu despre opera postumă a lui Ion D. Sîrbu. A reînnoit-o în 2010, prin ediţia a doua. Ioan Lascu s-a mai încercat în ale scrisului în cinci volume de versuri, unul de proză scurtă şi vreo opt de eseuri. Scrisul în mai multe game şi umbra lui Gary la Craiova (şi în Valea Jiului) nu-i vor da pace niciodată. Ion Dezideriu Sîrbu este originar din zona minieră Petrila, unde a văzut lumina zilei la 28 iunie 1919. Autorul acestui microeseu s-a născut în imediata vecinătate, lângă Petroşani, la numai câţiva kilometri de Petrila. Rădăcinile comune sunt unul din motivele apropierii lui sufleteşti de Ion D. Sîrbu. El a scris foarte mult despre Valea Jiului, despre Petrila, şi cred că eu, subsemnatul, mă număr printre cei care îl înţeleg foarte bine când Sîrbu se referă la acest spaţiu, un spaţiu geografic dar şi unul spiritual. Ion D. Sîrbu este primul copil născut în familia minerului Ion Sîrbu şi a Ecaterinei, născută Glaser. Al doilea copil şi ultimul a fost sora sa, Irina, născută în 1922 şi decedată în această vară, la venerabila vârstă de nouăzeci de ani,

- originile, copilăria, adolescenţa care i-a supravieţuit, iată, lui Gary, vreo 23 de ani. Aşa cum a mărturisit în scrierile sale, personalitatea lui Ion D. Sîrbu se sprijină pe doi piloni – pe spiritul tatălui şi pe spiritul lui Lucian Blaga. Primul înseamnă coloana etică, demnitatea, moralitatea exemplară, în timp ce al doilea înseamnă dimensiunea artistică, sensibilă şi creatoare, stipendiată în tinereţe şi apoi permanent stimulată, întru duh, de Blaga. Marele poet şi filosof ardelean este şi cel dintâi magistru, inegalabil model, în ordinea magnificenţei, în ce priveşte formarea personalităţii lui Gary, care spunea cândva, într-un interviu radiodifuzat: „Foarte mulţi dintre eroii copilăriei mele s-au topit în ceaţa timpului. Rămân însă în faţă câteva personalităţi – eu fac foarte rar uz de acest cuvânt; personalitate nu este oricine. „Oricine” poate fi individ, poate fi persoană, dar nu personalitate. Personalitate, după părerea mea, este o persoană ce cultivă sau realizează o valoare, ce poate deveni un model pentru alţii. Şi adaug – o valoare pozitivă, umanistă şi umanitară. Altfel, şi Hitler a făcut istorie, dar ce fel de istorie? Criminalii nu pot [fi] şi nu trebuie numiţi personalităţi. Deci să continui: prima din acele personalităţi de care aminteam este tatăl meu; el a fost şi rămâne pentru mine un model, chiar dacă avea numai şapte clase şi n-a fost decât un modest secretar şi preşedinte de sindicat în Petrila. Era însă un intelectual în germen, nu numai un model de omenie, de care-şi amintesc şi acum foştii săi tovarăşi de muncă. Eu l-am văzut odată discutând timp de patru ore, pe malul Someşului, cu Lucian Blaga. Nici până azi n-am aflat ce-a putut el să discute cu acest savant de renume aproape mondial care a fost Blaga. Ştiu însă că poetul a rămas extrem de încântat de această întâlnire cu un oarecare miner. A doua personalitate în faţa căruia, cum să spun?, mă închin, a fost Lucian Blaga, chiar dacă nu am fost întru totul de acord sau nu am putut adera din punctul de vedere al temperamentului meu cultural la întreaga sa operă, totuşi, Lucian Blaga, el, care era

e inil g a P -III I

de o angelică puritate şi de o cinste cu totul şi cu totul ieşită din comun, mi-a influenţat nu numai destinul meu spiritual, ci destinul tuturor prietenilor mei, aproape al întregii mele generaţii”. Să revenim însă la locul de naştere al lui Ion D. Sîrbu, care este un loc aparte, în primul rând pentru cei care nu cunosc Valea Jiului decât superficial sau deloc: este vorba de o colonie minieră. Colonia minieră a apărut în Valea Jiului, natural, aproape de la sine, în toate oraşele mai vechi, respectiv Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, odată cu începuturile şi cu dezvoltarea mineritului, începuturi care datează de pe la 1860-1870, când a debutat exploatarea, producţia efectivă de cărbune. Pentru că în Valea Jiului exista doar o populaţie nu foarte numeroasă, autohtonă, dar care era formată din ţărani munteni, din păstori, deci din oameni care se ocupau cu creşterea animalelor, care au fost numiţi, mai târziu, momârlani, a fost nevoie de forţă de muncă adusă din altă parte. Valea Jiului era – eu îi spun aşa – ultima regiune

Ioan LASCU


II

SPECIAL

marginală, cu totul marginală a Imperiului austro-ungar în Ardealul de sud, o regiune izolată şi geografic, de aceea şi foarte conservatoare în ce priveşte populaţia băştinaşă şi obiceiurile ei, chiar până astăzi. Astfel în Valea Jiului au fost aduşi oameni din toate părţile Imperiului austro-ungar, colonia care se va forma acolo unde erau, să spunem, încartiruiţi minerii, este o colonie multietnică sau polietnică, aşa spune şi Sîrbu în Jurnalul… său, pentru că, în afară de români – nu erau foarte numeroşi minerii români veniţi din alte zone ale ţării – se întâlneau unguri, germani, cehi, slovaci, polonezi, ruteni, croaţi, italieni care lucrau în primul rând la construirea de drumuri – erau foarte buni drumari – şi mai puţin în mină, şi evrei, care se ocupau cu afacerile şi comerţul. Aşa se făcea că băiatul lui Ion Sîrbu vorbea stricat trei limbi deodată: se vorbea foarte mult ungureşte, limba oficială şi de învăţământ până în 1918, şcoli în limba română fiind pe atunci extrem de puţine; apoi publicaţii în limba română – deloc, deci limba maghiară era limba dominantă. Vorbeau toţi ungureşte, mai vorbeau nemţeşte, mai stricat. De asemenea, în familia mamei sale sigur că s-a vorbit limba cehă, Elisabeta era de origine cehă, se născuse în Banat, cehii de acolo fuseseră aduşi de împărăteasa Maria Tereza după 1740 pentru a coloniza regiunea. Cehii aceia proveneau din Boemia şi erau buni cunoscători de limbă germană. Ei îşi spuneau „pemi”, adică „boemi” veniţi din Cehia. Aceasta era deci mama lui Ion D. Sîrbu, Ecaterina Glaser, despre care, după cum spune şi Irina, fiica ei şi sora mai mică a lui Gary, menţionată în cartea lui Mihai Barbu Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire, numele de Glaser însemna în germană Sticlaru. E firesc să ne întrebăm azi cum arăta o astfel de colonie. Astăzi colonia din Petrila nu mai există, ea fiind demolată în timpul regimului comunist, spre sfârşitul deceniului IX, prin 1987-1988 – acolo sunt acum blocuri. Această colonie era foarte aproape de mina Petrila, aşezată sub un deal, dincolo de Jiu. Pentru a ajunge la mină trebuie să treci un pod şi aşa stăteau lucrurile şi în vremea copilăriei lui Sîrbu. Mai există, totuşi, o colonie mică în Petrila, mai sus, spre nord; există şi cea din Petroşani, intactă şi în ziua de azi, apoi cea din Vulcan şi mai multe colonii în Lupeni. Colonia minieră se compunea din nişte case foarte simple, cu acoperişuri „în două ape”, case formate din două locuinţe, împărţite deci între două familii; o locuinţă de miner cuprindea un dormitor, o bucătărie şi o cămară. Apoi o curte, unde puteai să-ţi instalezi coteţe pentru porci, pentru păsări. Practic confortul era minim, totul fiind redus la spaţiul strict necesar, aşa că dacă un miner avea, de pildă, patru copii, împreună cu soţia erau şase persoane, înghesuite în dormitor şi în bucătărie. Asta era viaţa de colonie… într-o astfel de casă s-a născut şi a crescut Ion D. Sîrbu. Această casă există şi astăzi după ce a fost reconstruită prin eforturile petrilenilor în frunte cu artistul plastic Ion Barbu, fratele lui Mihai Barbu, autorul Memoriilor lui Ion D. Sîrbu imaginate ca o reconstituire. Locuinţa a fost reconstruită după ce fusese demolată şi astăzi ea este casă memorială, e drept, în curs de amenajare: aici mai trebuie aduse destule documente care să reprezinte viaţa şi opera lui Ion D. Sîrbu. Din păcate, din mobilierul original, din cuptorul de pâine din curte, nu s-a mai păstrat nimic şi, desigur, nici bătrânul salcâm din faţa casei, despre care Gary scrie în Jurnal… şi în alte texte de-ale sale. În colonie asemenea case erau numeroase, câteva zeci, să spunem, iar vecinătatea era atât de armonioasă pentru că toţi acei oameni se cunoşteau, aveau preocupări comune, ducând o viaţă simplă dar sănătoasă. Sîrbu povesteşte despre atmosfera din colonie, despre faptul că toţi se cunoşteau, se salutau, mergeau împreună la petreceri, stăteau la taifas, mai ales femeile, în

vineri, 28 februarie 2014

faţa caselor, iar copiii se jucau în stradă. Colonia era un loc cosmopolit în felul ei, acolo se auzeau mai multe limbi, caracterul cosmopolit al Imperiul fiind inevitabil. Prin colonie mai trecea din când în când câte un ţăran din partea locului, îmbrăcat în portul muntenilor de acolo, care apărea ca o stranie făptură printre acei oameni ai coloniei, o lume cenuşie ca aspect al vestimentaţiei şi ca peisaj exterior. Omul de la sat apărea efectiv ca o ciudăţenie. Într-o pagină de Jurnal… este evocat copilul Sîrbu care-i povestea tatălui său cum a văzut trecând prin colonie un momârlan, era atât de ciudat, iar toţi copiii s-au luat râzând după el, strigându-i budes oláh, ceea ce în maghiară înseamnă „român împuţit”. Exista, se manifesta acel spirit şovin, dar tatăl său, care era român din Apuseni, de pe la Roşia Montană, l-a mustrat: „Niciodată să nu mai zici aşa, pentru că şi tu eşti unul de-al lor”, în sensul că „şi tu eşti român şi trăieşti aicea”. Ţăranii localnici nu ştiau limbi străine, vorbeau numai româneşte, foarte puţini se descurcau în ungureşte. Sau în nemţeşte, mai ales bărbaţii, pentru că ei erau mobilizaţi în armata austro-ungară, stagiul era atunci, demult, de patru ani şi, vrând-nevrând, învăţau un pic nemţeşte. Copilul Ion D. Sîrbu era năstruşnic, zburdalnic, îi plăcea să hoinărească prin pădurile şi pe pajiştile din jur, îi plăcea şi traiul în colonie. O mărturie literară pasionantă, atrăgătoare, cu valoare documentară, este ciclul de povestiri Colonia, din volumul Şoarecele B şi alte povestiri, apărut la Cartea Românească în 1983. Referinţele la colonie au o deosebită savoare, o pătrunzătoare nostalgie, e doar locul naşterii lui Sîrbu, un fel de Humuleşti al lui. Nu mă refer numai la Ion Creangă, mă gândesc şi la ce spune Mircea Eliade despre strada bucureşteană unde s-a născut: „Pentru mine strada Mântuleasa este un loc mitic!”. Legat de originile lui Ion D. Sîrbu, criticul literar Nicolae Oprea, într-un dosar Ion D. Sîrbu din 1996, afirma că: „Neamul Sîrbilor provenea din părţile Bradului, din Crişcior sau Gura Barza şi se stabilise în depresiunea Petroşanilor pe la 1860. Bunicul dinspre tată al noului născut, Nicolae Sîrbu, un miner analfabet, era singurul din familie care vorbea româneşte. Aceleaşi deprinderi multilingvistice ca şi ceilalţi membri ai familiei avea şi mama lui Dezideriu, care se trăgea dintr-o familie mixtă, tatăl german, mama cehoaică, implantaţi de împărăteasa Maria Tereza în Banat”. Nicolae Oprea este şi cel care a văzut în original documentele de naştere ale lui Ion D. Sîrbu, de aceea l-am „provocat” să intervină într-o emisiune radiofonică în legătură cu unele mici detalii care nu se potrivesc cu ceea ce se scrie azi în legătură cu Sîrbu, forma numelui ş.a.: „E mai bine aşa, că m-ai provocat… Biografic, reproducerea traseului lui dramatic am făcut-o şi din călătoriile mele spirituale în Valea Jiului, la Petroşani şi Petrila, de pe vremea unui festival odinioară celebru (de poezie, n. a.), când am avut plăcerea să o cunosc pe doamna Elisabeta Sîrbu. Mai târziu, desigur, pasiunea adâncindu-se şi ajungând o teză de doctorat pe la sfârşitul anilor ´90, i-am câştigat, bineînţeles, şi încrederea doamnei Elisabeta Sîrbu, care în general era tracasată, în momentele acelea, de tot felul de vânători de documente, de manuscrise neplătibile, nerambursabile. Aşa că într-o zi din 1997, cred, am făcut şi o descindere la Craiova în casa în care a locuit Ion D. Sîrbu cu soţia sa, care a devenit şi tip de personaj în Adio, Europa! şi în Jurnal… În acel context am văzut toate documentele originale. Pe vremea aceea neexistând xeroxuri la fiecare colţ de stradă, probabil şi pentru că, încă o dată, suspiciunea doamnei Elisabeta Sîrbu creştea în contextul în care era asaltată de


SPECIAL III

vineri, 28 februarie 2014

asemenea oameni, le-am copiat de mână, absolut toate, de la certificatul de naştere până la toate foile matricole, diploma de bacalaureat, diploma de licenţă, toate caligrafiate cu „â”. De aceea am şi susţinut această scriere a numelui: Sârbu”. Mai mult decât atât, eu mă bazez şi pe faptul că tatăl său, în actul de naştere l-a trecut „Sârb”, iar debutul literar al lui Ion D. Sîrbu, debutul publicistic, se face în gazeta efemeră Răscruci, în 1941, tot cu semnătura „D. Sârb”. Dezideriu Sârb îl cheamă de fapt în documentele de naştere. Apoi debutează, ceva mai târziu cu o lună-două, cu o povestire numită Duminică în revista Curţile dorului, a lui Blaga. O povestire despre mineri, ceea ce probează tematica lui predilectă. N-am convins totuşi prea mulţi oameni ca grafia numelui, mai ales în condiţiile restaurării grafiei noastre după ´89, să fie „Ion D. Sârbu”. Actele se află la doamna Elisabeta Sîrbu, dar, oricum, n-am mai făcut altă tentativă de a obţine copii… N-am convins prea mulţi autori de monografii şi de cărţi tematice, omogene, despre autor să folosească această caligrafiere, dar am fost surprins că Nicolae Manolescu în Istoria critica a literaturii române… în afară de faptul că mă citează la bibliografie, singurul loc în care, de altfel, încap eu, în textul despre Ion D. Sîrbu foloseşte grafia cu „â”, ceea ce însemnă că totuşi am convins pe cineva”. Cum s-a adâncit Nicolae Oprea în spiritul lui Sîrbu, cum a ajuns la carte şi la teza de doctorat mai întâi? Iată cum: „N-am avut privilegiul, eu fiind mai departe de Craiova, cum l-aţi avut voi, cei de acolo, să-l cunosc, dar normal că îi citisem Şoarecele B…, care mi-a plăcut enorm, în vremea anilor´80, singura lui carte de proză care reuşeşte să treacă de furcile caudine ale cenzurii… Şi are destule personaje caricaturale

din regim, dar normal că am avut acelaşi şoc al valorii lui postume ca şi ceilalţi şi m-am apropiat de el prin peregrinările mele la Petroşani-Petrila şi mai ales prin faptul că atunci când am mers la Cluj să mă înscriu la doctorat eu voiam să fac o teză despre „integrala lui Sîrbu” în Cercul Literar de la Sibiu, dar profesorul îndrumător mi-a spus că în acelaşi timp cu mine s-a înscris criticul Petru Poantă cu tema respectivă. Aşa că m-am îndreptat altfel spre Ion D. Sîrbu pe care l-am aprofundat şi sub cupola academică. Normal că a fost un impuls iniţial de apropiere empatică faţă de scriitor”. Aşa este, cu toţii sau aproape cu toţii ne-am apropiat empatic faţă de Sîrbu pentru că spiritul lui este un spirit care te absoarbe. Nicolae Oprea, în revista Ramuri, a început, în toamna anului 2011, o serie de cronici, o rescriere despre cărţile închinate lui Ion D. Sîrbu, în număr de vreo zece, până una-alta, ultima fiind a lui Mihai Barbu de la Petroşani, la origine tot o teză de doctorat (2011). Nicolae Oprea s-a gândit în acest fel la o carte intitulată Ion D. Sîrbu – revanşa postumă aşa cum sună şi rubrica din Ramuri. Existau şcoli în colonia minieră din Petrila acelor vremuri? Probabil că da, deşi şcolile erau puţine – e vorba de 1926-1927, când elevul Sârb Dezideriu a început şcoala, iar apoi a urmat cursurile la Petroşani, important e ceea ce s-a petrecut la liceu, Liceul de Băieţi din Petroşani a cărui clădire există şi azi, frumos renovată, pe bulevardul principal, în apropiere de strada care duce la Universitatea Tehnică Petroşani. Acolo a terminat şi subsemnatul, în 1970, studiile liceale. În 2009, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la naştere şi a Colocviului Naţional „Ion D. Sîrbu” pe care l-am organizat la Craiova, la Petroşani, lângă intrarea principală a acelei clădiri, cu ajutorul unui sindicat minier, cel de la mina Livezeni, şi al preşedintelui Adrian Jurca, am fixat pe zid o placă memorială pe care se menţionează că Ion D. Sîrbu a urmat liceul acolo, terminându-l în 1939. Ciclul, care cred că trebuia să fie de patru ani, a fost de cinci sau şase, pentru că elevul Sîrbu a avut o întrerupere, din cauza, totuşi, a lipsei resurselor financiare. A urma liceul în acea vreme nu era la îndemâna oricui, necesita şi cheltuieli iar familia Sîrbu era, până la urmă, destul de modestă. Un singur venit – tatăl era miner, mama casnică – nu era suficient, probabil. Atunci Ion D. Sîrbu, ca să-şi poată continua studiile, s-a angajat la A.C.P., Atelierele Centrale Petroşani, uzină de reparat utilaj minier. Acolo adolescentul Sîrbu a lucrat la secţia de turnătorie iar la maturitate face o mărturie extraordinară: spune că, în 1937 lucra la

nişte forme ciudate, un fel de romburi, de prisme, neştiind ce erau acelea. Târziu şi-a dat seama că lucra, şlefuia acolo – asta i se dăduse să facă – module din Coloana fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi. Brâncuşi, care-l cunoştea pe inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, a fost la Petroşani în a doua jumătate a anului 1937. La Petroşani a fost proiectată coloana de la TârguJiu, într-o casă situată pe strada Cloşca, la numărul 2, demolată la începutul anilor´80. Aşa a fost Ion D. Sîrbu, fără să ştie, un modest coautor la Coloana fără sfârşit!… Tânărul Sîrbu, de 18 ani, era probabil contrariat, nu ştia ce face şi la ce servesc, de fapt, acele forme care nu aveau, pentru el, nicio finalitate inteligibilă! În 1939 a terminat liceul la Petroşani, iar în 1940 s-a prezentat la Universitatea din Cluj, refugiată la Sibiu din cauza Diktatului de la Viena, voind să se înscrie la Litere. Întâmplător, în încăperea respectivă se afla un domn înalt, distins, tăcut, cu un aer contemplativ, care era Lucian Blaga. Văzându-l pe Sîrbu, Blaga i-a cerut diploma, s-a uitat pe verso la notele din liceu şi i-a spus cam aşa: „Tu nu te înscrii la Litere, te înscrii la Filozofie”. Sîrbu aşa a făcut. Lucian Blaga i-a marcat destinul chiar din prima clipă, când Sîrbu se pregătea să devină ceea ce a fost: o extraordinară personalitate, un mare iniţiat în filozofie şi în cele ale spiritului. N.B. Caracterul vădit oral al textului de mai înainte e datorat expunerii libere într-o emisiune radiofonică – un ciclu de opt microconferinţe despre Ion D. Sîrbu susţinut la Radio „Oltenia” Craiova, în colaborare cu realizatoarea Simona Lica, în răstimpul 16 mai - 4 iulie 2012, cu ocazia împlinirii a 93 de ani de la naşterea lui Ion D. Sîrbu.


IV SPECIAL

vineri, 28 februarie 2014

O incursiune în universul casnic momârlănesc pornind de la

„Salcia lui Hipi” - copacul secular din satul Jieţ Iată că şi în estul Văii Jiului, în satul Jieţ, putem vorbi de un copac secular, „multisecular, datând de pe la 1800 şi ceva”, după cum afirmă pr. Dimitrie Jura. Din păcate, nu face lalele ca cel din vestul Văii Jiului, dar, cine ştie, făcând parte din familia răchitei, poate va face… micşunele. Lăsând gluma la o parte, copacul respectiv merită o atenţie specială. Concret, este vorba de o salcie (salcă, aşa cum îi spun localnicii din sat). Despre aceasta am vorbit, cred pentru prima dată în anul 2011, în cartea „Satul meu de altădată”, apărută la Editura „Măiastra” Tg. Jiu, când am prezentat şi o fotografie. Cum istoricul acestei sălcii este legat de istorie, tradiţiile şi ocupaţiile locuitorilor din zonă, merită o detaliere. În satul de altădată, străbunii noştri foloseau pentru spălatul rufelor, şi în special a celor cu un grad mai ridicat de murdărie, o tehnică adecvată vremurilor. Seara, aceste rufe erau „băgate la moi” în troaca din lemn, în care se punea leşie de la prepararea săpunului de casă. Era, dacă vreţi, operaţiunea de prespălare a maşinilor de spălat automatice din zilele noastre. A doua zi rufele erau săpunite, frecate în mâini sau cu chefea (perie de rădăcini), cele mai aspre şi mai groase, cioarecii de exemplu. După limpezire şi o stoarcere sumară erau introduse în pârlău. Acesta a fost strămoşul maşinii de spălat, utilizat de către jienii-momârlani. Pentru confecţionarea pârlăului se căuta o salcă (salcie) ori un trunchi de fag găunos, apoi se scobea, lăsându-se intacte doar marginile. Trunchiul necesar confecţionării pârlăului avea o lungime (înălţime) de 1-1,5 m. Era retezat drept la cele două capete. La partea inferioară se bătea în cuie un fund de scândură, în aşa fel încât apa ce se punea în el să nu curgă. În golul din interior se aşezau în straturi rufele scoase de la muiat din troacă. Peste primul strat de rufe se presăra câte un strat de cenuşă de lemn de fag, pe urmă, alternativ, câte un strat de rufe şi un strat de cenuşă până se umplea pârlăul. Deasupra, la sfârşit, se turna apă fiartă în cantitate suficientă. Se mai putea adăuga şi săpun de casă dat pe răzătoare sau leşie rezultată de la prepararea săpunului în casă. Rufele erau învârtite un timp cu o spetează din lemn, apoi se acoperea partea superioară a pârlăului, care era deschisă. După ce se răcea apa, hainele se scoteau şi se clăteau la râu cu multă apă. Cele mai groase erau bătute cu mâinile, aşezate fiind pe o lespede de piatră. Leşia rezultată din opărirea cenuşii de fag şi cea rezultată la facerea săpunului au fost, cred, strămoşii detergenţilor actuali, pentru jieniimomârlani. Pentru a nu se degrada, hainele bune, de ţinere, fiind făcute din materiale mai fine (cămăşile, iile) nu se spălau în pârlău. Acestea erau spălate în troacă, folosindu-se puţină leşie şi săpun „de-l fain”, de faţă, frecându-se în mâini. Săpunul acesta era făcut tot în casă, dar din grăsimi fine, şi era folosit mai ales pentru spălatul feţei. Pentru a degaja un miros plăcut, în el se adăugau la preparare plante frumos mirositoare: iarbă creaţă (mentă), busuioc, levănţică etc. În pârlău, dar separat de celelalte rufe, se spălau şi lenjeria de pat şi îmbrăcămintea confecţionată din in. Inul se albea de minune în pârlău. În satul tradiţional nu era casă în care să nu se găsească această „maşină de spălat” – pârlăul. Odată cu apariţia maşinilor de spălat electrice, acestea au dispărut din dotarea gospodăriilor ţărăneşti. Eu am mai prins aceste metode în perioada copilăriei. Pentru a avea la îndemână materia primă pentru confecţionarea

pârlăului, pe lângă ape, pe lângă uliţa satului, în apropierea caselor se găseau din belşug sălcii „bătrâne”, mari pentru a fi folosite la nevoie. Atunci când se tăia una, din ea se făceau mai multe pârlaie pentru mai multe gospodării. În perioada copilăriei mele când încă se mai folosea pârlăul, malul iazului morilor care trecea prin mijlocul satului Jieţ era împânzit de sălcii seculare cu grosimi ale trunchiurilor pe măsura vârstei. Sus, la înălţimea de 3-4 m, unde începea ramificarea crengilor pentru coroana salciei, din cauza „tunderilor” repetate, se crea un desiş de lăstari (pe lângă crengile principale care erau lăsate să crească în voie). În acest desiş creşteau zmeurari ce aveau rădăcinile înfipte în humusul rezultat din putrezirea unor părţi din salcie şi praful adus de vânt. Seminţele erau aduse, cred, în ciocul păsărilor. Vara ne căţăram în aceste sălcii pentru a culege boabe de zmeură. Odată cu dispariţia pârlăilor, a trecut şi vremea sălciilor. Acestea au fost tăiate şi arse pe foc. Pe toată lungimea iazului vechilor mori din satul Jieţ, care acum a fost betonat, a rămas o singură salcie ca relicvă a vremurilor de altădată. Este vorba de „Salcia lui Hipi” cum îi spun cei mai vârstnici locuitori ai satului Jieţ. Aceasta se află în apropierea casei şi a fostei mori care au aparţinut lui Mirci Ion, poreclit Hipi. Nu ştiu exact ce vechime are această salcie. Se spune că sălciile au o longevitate de 80-100 de ani. Cred că aceasta are o vechime apropiată de cea susţinută de preotul Jura. Îmi amintesc că, în perioada copilăriei mele, salcia arăta aproape ca şi acum, iar tatăl meu, născut în 1913, îmi spunea că în perioada copilăriei sale salcia se afla tot acolo. Am trecut zilele trecute prin satul Jieţ şi m-am oprit la salcie. Arată în condiţii nu tocmai bune, cu crengi necurăţate, partea nordică a trunchiului începe să se degradeze. La un metru înălţime de la pământ, salcia are o circumferinţă de 4 m şi un diametru de 1,30 m. Ramificaţiile coroanei încep la înălţimea de 4-5 m. Cum istoricul acestei sălcii este strâns legat de istoricul satului, de ocupaţii şi de tradiţii, merită a fi ocrotită, putându-se constitui ca orice arbore secular într-un obiectiv de interes turistic pentru turiştii care vor trece prin sat. Sunt convins că locuitorii din satul Jieţ îi vor face un ţarc ocrotitor, o vor toaleta şi vor lua măsuri de împiedicare a degradării ei. Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ


1394