CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4413 lei 1$ = 3,2664 lei 1₤ = 5,3221 lei
joi, 28 noiembrie 2013 Anul VI nr. 1336 12 pagini Preţ: 1 leu
Interesul personal al comisarului şef Traian Berbeceanu, mai presus de imaginea instituţiilor cheie ale Statului Român?
Atunci când a vuit întreaga presă pe marginea reţinerii şi, ulterior, arestării comisarului şef Traian Berbeceanu, am ales să avem o atitudine principială, corectă. Cred că ne-a şi ieşit. Am mediatizat atât partea de adevăr a poliţistului, aşa cum a fost ea prezentată în scrisoarea atribuită comisarului şef, cât şi elementele la care am avut acces din rechizitoriul procurorilor DIICOT Alba Iulia. Un adevăr evident parţial, smuls din economia documentelor la care am avut acces. Au fost ediţii de ziar în care subiectul Berbeceanu, pro şi contra, a ocupat un număr sporit de pagini, al căror cost a fost suportat exclusiv din resursele cotidianului nostru. ÎN NUMELE ADEVĂRULUI.
Personal, în măsura în care această opinie contează, consider – studiind cu atenţie elementele făcute publice – că există mult adevăr în spusele ambelor părţi. Şi acuzatul, dar şi acuzatorii, au trecut dincolo de limita legii în exercitatea meseriei dumnealor. Acuzatorii însă au fost mai rapizi şi profesionişti în raport cu Berbeceanu. L-au făcut! Dacă era mai tare, iar acuzaţiile îi erau probate, nu-i făcea oare dumnealui mai repede? Pe de altă parte, am convingerea că niciun factor de decizie din ţara asta nu ar fi avizat măsurile de cercetare, reţinere şi propunere spre arestare a comisarului şef Traian Berbeceanu fără probe solide.
Lipsiţi de cultură juridică, mulţi dintre colegii de breaslă s-au mărginit la a comenta sintagme precum “presupuneri rezonabile” şi “indicii temeinice”. Orice avocat bine intenţionat i-ar fi putut sfătui însă, dacă ar fi fost consultat, spre a avea o atitudine rezervată în raport cu aspectele dosarului Berbeceanu din simplul motiv că justiţia nu se face nici la televizor, şi nici în ziare, şi nici într-un caz la mitinguri, iar pe parcursul cercetărilor cele mai multe elemente ale unui dosar penal NU POT FI FĂCUTE PUBLICE! Presupunerile şi indiciile despre care se vorbeşte în puţinele elemente concrete făcute publice din dosarul comisarului şef Traian Berbeceanu au în spate rezultatele unei munci investigative, care nu pot fi expuse în piaţa publică spre a fi analizate, precum fazele de la fotbal şi de la emisiunile cu paparazzi, de către orice papagal, fie el angajat în presă sau nu. Mai pe şleau: dincolo de simpatia cu care s-a acţionat, în special de către media, în cazul Berbeceanu, subliniez că nu era normal ca probele unui dosar penal aflat încă în instrumentare să devină publice doar pentru a stăvili setea de cunoaştere a opinie publice ori valul rezonabil spre admirabil de simpatie de care a avut şi are parte comisarul şef Berbeceanu. Deşi nu e, poate, cea mai potrivită comparaţie, propun să analizaţi lucid următorul aspect: pentru Traian Băsescu, la un moment dat, au ieşit în stradă infinit mai
mulţi oameni decât pentru Traian Berbeceanu. Acum, după ce multe din preocupările primului Traian au ieşit la iveală, valul de simpatie s-a transformat în firişor. Cum ne-am mai fript, vă invit doar să fim precauţi în a ne antepronunţa. Dincolo de ipotetica vinovăţie, mai mică sau mai mare, a comisarului Berbeceanu (ipotetică pentru că este doar cercetat, deci nu a fost trimis în judecată, iar Justiţia, în care eu am încredere, nu s-a pronunţat), condamn atitudinea acestuia. Pentru a-şi proteja pielea, chestiune perfect de înţeles până la un punct, comisarul şef Traian Berbeceanu şi-a lăsat (pe perioada detenţiei) parte din arhiva scrisă, audio şi video, în mâinile unor neaveniţi, lipsiţi de minimă cultură juridică, drept mârşav instrument de compromitere a unor instituţii ale Statului Român. Din documentele lăsate de Berbeceanu, opinia publică a înţeles că MAI, Poliţia Română, Serviciul Român de Informaţii, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ar fi nişte cuiburi de corupţie, mârşăvii şi abuzuri. Ba chiar şi BCCO, de unde dl. comisar şef a mâncat o pâine bună ani şi ani de zile, ar fi la fel. Orice om care respectă Statul Român, cu atât mai mult unul din interiorul sistemului, nu are dreptul de a ponegri – la comun – atâtea şi atâtea instituţii cheie. Există metode concrete, decente şi raţionale, de
a elimina problemele de genul celor amintite din instituţiile Statului Român. Ale cărui instituţii, domnule comisar şef, nu sunt pline de borfaşi şi găinari! Ci, mai degrabă, de oameni pe spatele şi în colaborare cu care ţi-ai clădit chiar şi dumneata o carieră! În măsura în care, deversând necontrolat fecalele otrăvite din fişetul său în mass media, comisarul şef Traian Berbeceanu va continua să ponegrească instituţii precum Poliţia Română, MAI, SRI, DIPI, DIICOT şi chiar BCCO, prefer să mă poziţionez de partea profesioniştilor din aceste instituţii ale statului. Dacă însă va lupta pentru a-şi demonstra, onest şi cu probe, nevinovăţia, mă poate considera aliatul său. Îl invit pe dl. comisar şef să analizeze bine rândurile anterioare. Spre deosebire de mulţi dintre aliaţii săi de conjunctură, avizi după senzaţional şi campioni în a turna fecale în curtea instituţiilor Statului Român, am pretenţia că sunt raţional, nu pun virgulă între subiect şi predicat şi nici nu scriu “noştri” cu doi sau chiar trei „i”. Dacă iubeşte LEGEA, exact cum susţine, comisarul şef Traian Berbeceanu nu are dreptul moral de a scuipa tocmai instituţiile care veghează la respectarea ei.
Cătălin DOCEA